Sunteți pe pagina 1din 119

Capitolul I

Platforme colaborative pentru afaceri.


Groupware sau groupweb?

Prof. dr. Doina Fotache


Agenda
• Economie globală şi NTI. Cultura organizationala. Soft-ul
mental
• Creativitate si inovare in medii organizationale moderne
• Teminologie groupware. CSCW
• Comunicare, colaborare şi coordonare în platforme
colaborative pentru afaceri
• Proiecte groupware. Beneficii, impedimente şi costuri
1.1 Economie globală şi NTI

Am intrat în era inteligenţei în reţea, era noii economii, a politicilor


cu faţă umană şi a unei noi societăţi.

Afacerile cunosc o transformare fără precedent, guvernele se


reformează în consecinţă indivizii vor trebui să se reinventeze - totul
cu ajutorul tehnologiei informaţionale.

Forţa întreprinderilor actuale este dată de lucrul în echipă. Apariţia


noilor tehnologii a impus schimbări fundamentale în primul rând în
munca omului secolului XXI.
https://news.sap.com/2019/11/sap-s4hana-cloud-1911-intelligent-enterprise-experience-economy/
Investitori

• activi şi agili
Angajaţi
• urmărirea valorii Societate

• mobilitate • imaginea se poate


• talent schimba repede
• opinii publice

Companie Parteneri
Clienţi

• noi competitori
• mai puţin loiali
• fuziuni şi achiziţii
• transparenţa clientului
Sursa: New York Times, mai 2020
COVID-19 Trends
Emergenţa şi consolidarea economiei globale, în contextul
transformării economiei industriale în economii bazate pe cunoaştere,
impun transformarea întreprinderilor în următoarele direcţii:

aplatizarea structurilor ierarhice


descentralizarea funcţiilor
flexibilitate sporită în toate procesele
organizarea bazată pe procese
competiţie bazată pe timp şi calitate
reducerea costurilor tranzacţionale şi de coordonare
eliminarea individualismului şi promovarea muncii în
grup (colaborativă)
Succesiunea celor patru “valuri” ale progresului
Progres
social

Generalizarea utilizării NTI şi


Exploatarea proiectarea maşinilor inteligente
Exploatarea maşnilor care “gândesc” şi “raţionează”
maşinii pentru inteligente şi dupa modelul minţii umane
munca brută apariţia NTIC*
Al Patrulea Val
generalizarea
Primul Val Al Doilea Val Al Treilea Val reţelelor

REVOLUŢIA REVOLUŢIA REVOLUŢIA REVOLUŢIA


AGRARĂ INDUSTRIALĂ INFORMATICĂ CUNOAŞTERII

Resursa Resursa Resursa Resursa


principală principală principală principală
PĂMÂNTUL CAPITALUL INFORMAŢIA CUNOASTEREA
Timp
1790 1950 1990 2000
ig.com/en-ch/news-and-trade-ideas/coronavirus-impact-on-the-stock-market
April 2020
NTI: cronologie şi dezvoltare strategică
Cadru Focus Obiecti
administrativ v
ERA I Reglementat/ Productivitate
Organizaţia
1950- Monopol /eficienţă
1970

ERA II Eficienţă
Individul
Piaţa liberă individuală/
1970-
1980 Sisteme grup

ERA III informaţional


Crearea de
Colaborativ e
1980… valoare
integrate
DIMENSIUNE GLOBALĂ
ERA IV Web Sisteme
Inovaţie şi
Colaborativ
2010… Informaţionale web salvarea
resurselor
integrate
Industrial Internet: Pushing the Boundaries of Minds and Machines, Peter C. Evans and Marco Annunziata – material publicat pe portal
Industrial Internet: Pushing the Boundaries of Minds and Machines, Peter C. Evans and Marco Annunziata – material publicat pe portal
https://www.mmc.com/insights/publications/2020/june/how-companies-and-employees-can-make-their-best-coronavirus-come
e-Market

e-Business. m-Business
Industrial Internet: Pushing the Boundaries of Minds and Machines, Peter C. Evans and Marco Annunziata – material publicat pe portal
Particularităţi NTI

1. Tehnologiile informaţionale sunt tehnologii multiforme care se


pot adapta majorităţii activităţilor umane.

Propulsate de progresele galopante ale electronicii, ele şi-au


lărgit considerabil portofoliul de aplicaţii.

Din păcate, deseori, înţelegerea potenţialelor avantaje oferite de


acestea se realizează cu mare întârziere.
Particularităţi NTI
2. Tehnologiile informaţionale sunt tehnologii complexe în care
serviciile ocupă o parte considerabilă.

Prin utilizarea NTI în cadrul unei organizaţii specialiştii interni sau


externi recurg foarte des la servicii de asistenţă (în special în faza de
implementare).

Managementul serviciilor IT este foarte important pentru mediul


organizaţional.
http://adjuvi.com/blog/
Sursa: https://www.e-zigurat.com/innovation-school/blog/c-suite-in-digital-transformation-the-role-of-ceo-and-cio/
Nevoile organizaţiilor dar şi ale indivizilor se schimbă, tehnologia
progresează şi câmpul de aplicare al tehnologiilor informaţionale
se lărgeşte de la o zi la alta.

În cazul achiziţiei unui produs complex, orice utilizator NTI


trebuie să se informeze pentru a înţelege tendinţele şi presiunile
la care va fi supus.
http://adjuvi.com/blog/
Particularităţi NTI
3. Sistemele informaţionale nu pot transforma, singure, maniera
de funcţionare a unei organizaţii, ele nu sunt decât un mecanism
catalizator şi nimic Altceva.

Resursele umane au o importanţă covârşitoare.

Utilizatorii tehnologiilor sunt poziţionaţi pe toate nivelurile


ierarhice şi au niveluri de pregătire diferite.
Înţelegerea noii forţe de muncă prin MRU
DE LA... LA...
• Instruit • Autodidact
• Schimbare continuă • Transformare
• Activităţi de training • Activităţi orientate pe
• Loialitate faţă de învăţare proprie
organizaţie • Loialitate faţă de
• Învăţare în clasă profesie
• Cost • Învăţare online
(e-Learning)
• Investiţie
NTI şi Resursele umane
• Responsabilitatea planificării şi conceperii sistemelor informatice a
căzut întotdeauna în sarcina informaticienilor, adesea separaţi de
utilizatori de un zid de neînţelegeri şi de frustrări.

• În acest mod a luat naştere sindromul cutiei negre care ar putea fi


explicat prin faptul că utilizatorii văd sistemele informatice ca pe
nişte cutii negre destinate să le rezolve problemele.

• Aceasta este motivul pentru care, profesiile informatice au


evoluat.

• In paralel Inteligenta Artificiala a evoluat, oamenii colaborează din


ce în ce mai mult cu #maşinile, vorbim de modelări augmentate în
care intervin tehnici de gamificare... Machine Learning
Cultura organizaţională. Softul mental
Geert Hofstede - analist olandez în managementul comparat, recunoaştere şi reputaţie
internaţională.
Datorită unor ample studii/anchete internaţionale (1967-1973), pe baza unui chestionar distribuit
salariatilor IBM (companie ce are filiale, reprezentante sau societati in peste 70 de tari), Hofstede a
realizat comparaţii pe patru dimensiuni culturale pentru 52 de ţări de pe 5 continente (116.000
CHESTIONARE, 20 de limbi).

Cele patru dimensiuni culturale considerate în analiză de Hofstede sunt:


1. distanţa faţă de putere: mare/mică
2. individualism/colectivism
3. feminitate/masculinitate
4. nivelul ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii.

Ulterior, autorul a inclus în cercetare a 5-a dimensiune culturală:


5. abordarea pe termen scurt /lung.

Fiecare dintre cele 5 dimensiuni ale “culturii” exprimă două faţete complementare şi contrare ale unui
“tot unitar”, o dimensiune pereche care stă la baza deciziilor şi acţiunilor individuale/de grup

(Sursa: Geert Hofstede - Cultures and Organizations, Software of the mind, Institute for Research on Intercultural Cooperation
(IRIC), Published by McGraw – Hill Book Company Europe, London, 1991
• Abordata drept programare mentala colectiva a gandirii, cultura provine din mediul social al
persoanei si nu din genele sale; deci, trebuie sa distingem – spune Hofstede – intre natura umana,
care se mosteneste prin informatia genetica, fata de insasi notiunea de cultura, cat si fata
de personalitatea individului, care se mosteneste partial si se formeaza partial prin invatare.

Hofstede isi explica diferentele in performantele organizatiilor prin influenta mai multor factori, intre
care CULTURA joaca un rol unificator, de influenta predominanta. Diferentele in competitia economica
dintre companii /tari se explica prin:
1. elemente genetice mostenite de indivizii, elemente ce se amplifica incepand cu prima zi de viata, in
familie, sub influenta unui anumit mediu social
2. elemente acumulate prin invatare in cadrul grupurilor (familie, scoala, institutii etc.) precum limba,
religie, norme etc.
3. elemente ce tin de capacitatea de munca si personalitatea fiecarui angajat
4. elemente ce tin de istoria sau traditia socio-economica a unei natiuni
5. alte elemente / factorii
• In conceptia lui Hofstede, diferentele culturale intre tari / regiuni / grupuri se
manifesta pe patru nivele de profunzime, fiecare nivel avand asociat
anumite notiuni: simboluri, eroi, ritualuri, valori.
• Reprezentarea grafica a celor 4 nivele de profunzime ale culturii in manifestarea ei
concreta este numita de Hofstede “diagrama foii de ceapa”

• (Sursa: Geert Hofstede - Cultures and Organizations, Software of the mind, Institute for Research on Intercultural
Cooperation (IRIC), Published by McGraw – Hill Book Company Europe, London, 1991; Copyright © All rights reserved.
1. SIMBOLURILE - cuvintele, gesturile, obiectele semnificative, imbracamintea,
moda, steagurile etc.

2. EROII - persoane din trecut sau prezent, modele de comportament

3. RITUALURILE - activitati colective, esentiale din punct de vedere social, cum ar fi:
modul de salutare, ceremoniile sociale, ceremoniile religioase etc.

4. VALORILE - sentimente invatate sau acumulate in prima parte a vietii care au o


parte pozitiva si una negativa:
• raul in raport cu binele
• murdarul fata de curat
• uratul in raport cu frumosul
• nefirescul in raport cu naturalul;
• irationalul in raport cu rationalul
Curba de integrare
• Hofstede analizeaza integrarea culturală sau şocului cultural prin care trec salariatii unei organizatii
atunci cand sunt trimisi sa lucreze temporar intr-o tara straina (pentru reprezentare, la o filiala a
corporatiei, la o noua societate creata in strainatate etc.).
• Oamenii cu o indatorire temporara fata de un mediu cultural strain raporteaza adesea o curba de
integrare

Sursa: Hofstede, G., Culture’s Comequences London, 1980


Sentimentele (pozitive sau negative) sunt reprezentate pe axa verticala, iar timpul pe axa orizontala.

• Faza 1 - perioada (de obicei scurta) de euforie: luna de miere, emotia calatoriei si vederea unei lumi
noi.

• Faza 2 - perioada de soc cultural: viata reala incepe in noul mediu.

• Faza 3 - integrarea: vizitatorul a invatat incet sa activeze in noile conditii, a adoptat unele din valorile
culturale locale, si-a gasit increderea in fortele proprii si a devenit integrat intr-o retea sociala noua.

• Faza 4 - starea stabila a mintii: obtinuta mai tarziu, poate sa ramana negativa in comparatie cu cea
de acasa, de exemplu daca vizitatorul continua sa se simta strain si sa simta discriminarea fata de el.
Aceasta poate sa fie la fel de buna ca inainte, in cazul in care vizitatorul poate fi considerat adaptat
bicultural, sau, ea poate fi chiar mai buna: cand vizitatorul a devenit “bastinas” – a devenit “mai
român decât românii”.

• Oamenii care s-au stabilit de o perioada scurta de timp, pana la trei luni, au raportat euforia, socul
cultural si faza de integrare ca fiind cuprinse in acest interval; cei stabiliti de mult timp, de cativa ani,
au raportat faza de soc cultural la un an sau mai mult, inainte de a se integra pe deplin.
Hofstede discuta de “straturi de programare mentala corespunzatoare diferitelor nivele
de cultura”; fiecare nivel reflecta anumite diferente culturale (functie de relatia individ si
grup, individ si autoritati, modul de tratare a incertitudinii etc.):
• un nivel national, corespunzator tarii de care apartine persoana;
• un nivel regional si / sau etnic si / sau religios si / sau lingvistic;
• un nivel de gen, functie de sex;
• un nivel de generatie, ce separa bunicii de parinti si parintii de copii;
• un nivel de clasa sociala, functie de educatie, ocupatie etc.;
• un nivel organizational, uzual pentru cei care sunt salariati.
Influenţe interne la nivel organizaţional
organizarea întreprinderii (organizare orizontală sau verticală, individuală
sau colectivă);

situaţia personalului (în curs de specializare, specializat, cu specializare


înaltă);

forţa financiară (ex. posibilităţi de investiţii);

mărimea întreprinderii (cifra de afaceri, etc);

portofoliul metodelor de fabricaţie (componentele şi dezvoltările


preliminare care se pot prelua);

know-how (experienţe de dezvoltare, desfacere şi fabricaţie);

management (ex. managementul proiectelor, managementul resurselor


umane, managementul competenţelor şi cunoştinţelor)
Influenţe externe la nivel organizaţional

economia mondială

economia naţională

legislaţia şi administraţia

piaţa de aprovizionare

cercetarea

dezvoltarea tehnologiilor

piaţa de desfacere
Paul Harmon şi Curtis Hall cercetează evoluţia lanţului valoric dată-informaţie-
cunoaştere, prin prisma procesului de informatizare, încadrând întreprinderea modernă
în patru categorii:

1. Întreprinderea neinformatizată, un model pe cale de dispariţie în secolul XXI;


2. Întreprinderea bazată pe date, specifică anilor ‘70-’80 Obiectivul principal al
procesului de informatizare este legat de înregistrarea tranzacţilor;
3. Întreprinderea bazată pe informaţie. În contextul evoluţiilor informaţionale,
sistemele informatice devin mai inteligente, deoarece nu se ocupă numai de
prelucrarea şi stocarea datelor, ci şi de interpretarea cunoştinţelor într-o manieră
apropiată de logica umană. Astfel apar noi platforme pentru lucrul în echipă şi
pentru luarea în comun a deciziilor. Organizatiile se transformă, devenind
adevărate reţele dinamice, flexibile şi adaptabile schimbărilor;
4. Întreprinderea bazată pe cunoaştere – este un model generat de tehnologiile
expert care au misiunea de a aplica cunoaşterea asupra modului în care se
derulează operaţiunile economice, generarea unor inferenţe logice asupra relaţiilor
dintre parametrii şi metricii analizati şi determinarea celui mai bun parcurs de
urmat.

De exemplu provocarea majoră a sistemelor expert în economie o constituie


posibilitatea ca firma să-şi poată stoca, analiza, interpreta nu numai datele, ci şi
cunoştinţele.
De decenii bune, în cadrul organizaţiilor au luat fiinţă servicii informatice ce au
ca principal obiect de activitate gestiunea noilor tehnologii informaţionale şi
constituirea de echipe competente din punct de vedere profesional.

De-a lungul timpului, serviciile informatice au îmbrăcat diverse forme de


organizare, în scopul administrării corecte şi eficiente a resurselor informatice...

Outsourcing, Grid Computing... Cloud Computing

 Centrul de calcul...

 Infocentru...

 Departamentul IT (Information Technology)

... mai nou pentru unele domenii Centre de date... Fenomenul Big Data
 2018 Organizaţia simfonică (The symphonic enterprise)
2000 - 2010... Revoluția e

Fenomenul e-Business poate fi controlat numai de la bordul unei arhitecturi


revoluţionare a tehnologiilor informaţionale.

Platforma Internet a oferit nenumărate posibilităţi de colaborare.


Fluxurile informaţionale ţes o pânză de păianjen planetară
(metafora web-ului) şi deschid relaţii multiple între oameni
şi sisteme informaţionale proprietare sau publice şi între
sisteme diferite.

Platforme colaborative pentru afaceri


Modelul
Modelul Modelul organic rețea
Birocratic

 Compartimentare orizontală excesivă


 Relații ierarhice rigide
 Responsabilități fixe
 Grad ridicat de formalizare
 Canale de comunicare formalizate Modelul
 Autoritate decizională centralizată
 Număr redus de compatimente pe orizontală rețea
 Colaborare (pe orizontală și pe verticală)
 Responsabilități în funcție de situație
 Grad scăzut de formalizare în relațiile
interpersonale
 Comunicare informală

 Ierarhia este complet demolatăsi înlocuită de mecanismele


pieței în scopul coordonării activităților
 Cooperare-coeziune-încrederea-competiție

Cretu, L.G., De la clasic la virtual in lumea afacerilor, Editura Tehnopress, Iasi, 2011
Sursa: Deloitte, Tech Trends 2018, The symphonic
enterprise
The symphonic enterprise – organizaţia creativă
1.2 Creativitate şi inovare în medii organizaţionale moderne

• Creativitatea înseamnă să generăm idei noi şi potenţial inovativ, în timp ce inovaţie


înseamnă să punem cu adevărat aceste idei creative în aplicare.

• A visa faţă de a face!

• În România avem o mare problemă, anume că suntem mult prea creativi, fără a genera
de fapt inovaţie reală în mod proporţional.

• Creativitatea românilor este un fapt confirmat nu doar de succesele din domeniul


artistic sau din domeniul IT unde creativitatea se transformă în timp real în inovatie, ci şi
de organizaţii precum Scotland Yard, Interpol sau FBI.

• Inovaţia românească, ţine şi de „evil innovation“, pentru că sunt români care chiar au
furat tablourile Matisse (care rimează cu Matiz) dintr-un celebru şi foarte bine păzit
muzeu olandez, sunt români care chiar au intrat în mod fraudulos în serverele NASA, în
timp ce alţi români au spart coduri şi parole de carduri de credit etc.
Creativitatea

• proces mental și social care implică generarea unor idei sau concepte noi,
sau noi asocieri ale minții creative între idei sau concepte existente;
• concept multidimensional, se poate manifesta în multiple domenii.
Identificarea și cuantificarea naturii creativității este dificilă;
• poate fi definită din perspectiva unor discipline diferite: psihologie,
psihologie socială, informatică, științe cognitive, arte, inteligență
artificială, filozofie, economie, management etc.;
• poate fi definită la multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social,
economic, artistic, literar etc.;
• Termenul înrudit cu creativitatea este creatologia (autor Magyari-Beck):
studiul interdisciplinar al creativității (termenul nu a fost general acceptat
și este rareori utilizat).
Gândirea creativă
• Gândirea divergentă - aptitudinea intelectuală de generare creativă, cu
fluență și viteză, a unor soluții multiple, originale, neobișnuite, diverse și
elaborate la o problemă stabilită.

Caracteristici: flexibilitatea mentală, originalitatea, fluența și inventivitatea.


Gândirea divergentă este exemplificată de bogăția ideilor și originalitatea acestora.

• Gândirea convergentă - aptitudinea intelectuală de a evalua în mod logic


idei/soluții, de a critica și a opta pentru soluția cea mai avantajoasă a unei
probleme date, dintr-o selecție de soluții.

Gândirea convergentă constă în raționamentul analitic, măsurat prin teste de


inteligență. Răspunsul formulat este unic și riguros determinat, reprezentând cea mai
bună soluție potențială. Acest tip de gândire este utilizat după evaluarea unui set de
idei, informații sau alternative.
Divergent
• DIVERGÉNT, -Ă adj. 1. (Despre linii, raze etc.) Care, pornind dintr-un punct,
se depărtează în direcții diferite. ◊ Lentilă divergentă = lentilă care
împrăștie razele incidente paralele. ♦ (Mat.; despre o serie) Ai cărei
termeni nu au o sumă determinată. 2. (Fig.; despre păreri, concepții)
Deosebit, în contradicție, contradictoriu. [< fr. divergent].

Convergent
• CONVERGÉNT, -Ă adj. Care converge, care se îndreaptă către
același centru. ◊ Lentilă convergentă = lentilă cu proprietatea de a
strânge într-un singur focar razele care o străbat. ♦ (Mat.; despre
un șir infinit de numere) Care tinde către un
anumit număr finit, numit limită. [Cf. fr. convergent,
it. convergente].
Creativitate și inteligență
• Abilitatea sintetică (creativă): abilitatea de a genera idei care sunt noi, de
înaltă calitate și adecvate pentru sarcina prescrisă. Această abilitate
include gândirea divergentă, redefinirea problemelor într-un mod complet
diferit și gândirea intuitivă și pătrunzătoare
• Abilitatea analitică: gândirea critică/analitică este implicată în creativitate
ca abilitate de a judeca valoarea propriilor gânduri și soluții posibile, de a
evalua punctele lor tari și slabe și de a sugera căi de îmbunătățire a
acestora.
• Abilitatea practică: abilitatea de a aplica competențele intelectuale în
contexte cotidiene și de a "vinde" sau a comunica ideile creative la alții.
Este abilitatea de a traduce abstracțiile și teoriile în aplicații reale.
Un coeficient de inteligență sau IQ "de prag" ar avea valoarea de 120, adică:
• sub IQ= 120, creativitatea este dependentă de inteligență;
• peste IQ= 120, creativitatea este independentă de inteligență.

Persoanele creative posedă multe caracteristici/trăsături distincte care le


diferențiază semnificativ de persoanele mai puțin creative sau chiar noncreative.

Specialiştii au inventariat peste 200 trăsături de personalitate și adjective ale


atitudinii creative. Primele sunt: imaginația, sensibilitatea la probleme,
curiozitatea, intuiția, descoperirea ideilor, toleranța pentru ambiguitate,
independența (autonomia), originalitatea etc.
Unul dintre modelele timpurii ale procesului de creație a fost propus de Graham Wallas (1858-1932),
profesor de Științe Politice la London School of Economics, în cartea sa The Art of Thought (Arta
gândirii) (1926)

• Pregătire: definirea, observarea și studiul problemei, se adună informații și


materiale de bază asupra problemei, are loc cunoașterea solidă a subiectului
(domeniului). Persoana creativă trebuie să cunoască bine domeniul său de
specializare, înainte de a se aștepta ca ideile să apară în acel domeniu
• Incubație: perioadă în care problema este lăsată deoparte, pentru o vreme
(minute, săptămâni sau chiar ani). In perioada de incubație problema este
internalizată în inconștient, după angajarea activă de la început, gânditorul creativ
se ocupă de altceva, complet diferit, iar momentele "aha" (care exprimă triumful
revelației) vor apărea ca rezultat al gândirii inconștiente.
• Intimare (avertizare): o fază asociată cu un sentiment care precede deseori intuiția
creativă.
• Iluminare: noua idee sau viziune creativă apare brusc (ca un "flash") din
procesarea inconștientă a informației. In știință se vorbește de "intuiție", în arte
este considerată "inspirație". Ideile iluminante pot fi declanșate uneori de diferite
experiențe, prin metafore, observarea naturii, muzică etc. Este o fază misterioasă,
dificil de descris.
• Verificare: în această fază finală, cunoscută și ca validare, au loc activități pentru a
verifica dacă ideea "fericită" apărută prin iluminare rezolvă într-adevăr problema,
dacă este necesară o eventuală eliminare a unor erori sau lacune.
Inovația
• motorul principal al creșterii economice în economia globală de astăzi.

• aplicarea inovațiilor generează produse şi servicii de calitate superioară, procese


de producție noi, mai eficiente și mai curate (ecologice), modele îmbunătățite de
management, metode moderne de management al forței de muncă etc.

• motivații: creșterea cotei de piață, cucerirea de noi piețe, ameliorarea calității


produselor, lărgirea gamei de produse, înlocuirea produselor învechite, reducerea
impactului asupra mediului etc.

• este indisolubil legată de creativitate

• inovarea și creativitatea sunt procese care se intercondiționează, deoarece găsirea


soluției la problemele ce apar într-un proces de inovare necesită creativitate.
Inovația vizează o aplicare comercializabilă în practică a unei invenții; totuși,
inovația este posibilă și fără o prealabilă invenție.
Metrici pentru inovare la nivelul
Uniunii Europene
• Schița Tendințelor de Inovare în Europa ( Trend Chart on Innovation in Europe), introdusă de
Comisia Europeană în 1998 pentru a monitoriza schimbările în politicile de inovare din Statele
Membre UE;
• Analiza Inovării Comunitare (Community Innovation Survey (CIS), analiză statistică coordonată de
oficiul statistic al Comisiei Europene, EUROSTAT. Baza metodologică a CIS este oferită de Manualul
Oslo;
• Ino-Barometrul (Inno-Barometer), o colecție de opinii obținute sub auspiciile Comisiei Europene,
care explorează opiniile managerilor din Europa asupra necesităților companiilor, investițiilor în
inovare și rezultatelor obținute;
• Tabloul de Bord European al Inovării în Sectorul Serviciilor (SSIS);
• Indicele capacității de inovare (Innovation Capacity Index – ICI), acest indice (indicator) fiind
construit pe 5 piloni, compuși dintr-un total de 61 de variabile. Indicele ICI ierarhizează țările
conform cu performanța lor generală și oferă scoruri pe baza unor piloni și subindici care dau o idee
generală a performanțelor în domeniile respective.

• Ierarhizarea ICI pentru perioada 2017-2018 consideră că Suedia, Danemarca, Finlanda, Olanda, UK,
şi Luxembourg sunt ţările cele mai inovatoare. Lithuania, Olanda, Malta, UK, Latvia, şi Franţa sunt
ţările cu cea mai rapidă creştere în domeniul inovării. România este situată pe locul 47 (131 țări).
1.3 Teminologie groupware. CSCW

Terminologie groupware
literatura engleză literatura franceză
 groupware  synergiciel
 CSCW - Computer Supported  TCAO – Travail Coopératif
Cooperative Work Assisté par Ordinateur
 collaborative computing  collecticiels
 workgroup computing  travail de groupe
62
Adoptarea
GROUPWARE Aparitie in in lit. de spec.
terminologie 1984
ORIGINE GROUPWARE materializare:
1960 ian ‘78 mesageria
electronica
D. ENGELBART
Produsul AUGMENT Peter si Trudy
Johnson-Lenz 1984 disciplina
-functiuni conferinta COMPUTER SUPPORTED
electronica COOPERATIVE WORK:
- sistem de navigare -mecanismele indiv. si
hypertext colective ale grupului
- gestionarea pb. tehnice - cum faciliteaza NTIC
si sociale a celor care munca in grup
lucreaza in grup

1990 integrare 2000


GROUPWARE + NTIC GROUPWARE + WEB

GROUPWEB
Dezvoltarea
Infrastructura aplicatiilor grupuri Dezvoltarea intefetelor Aplicatii groupware
de comunicare de lucru pentru pe infrastructura
utilizator de tip Intranet
Web

CE ESTE GROUPWARE ?
model organizational
GROUPWARE cocktail groupware
anii ‘90

1/3 management + 1/3 organizare + 1/3 informatica


CE ESTE
• GW GROUPWARE
- un sistem ? echipa de lucru +
de dezvoltare a relatiei
tehnologii informationale si comunicationale, Doug
Englebart, 1988

• GW - colaborare asistata de calculator in scopul cresterii


productivitatii sau a functionalitatii proceselor, David
Coleman, 1992

• GW desemneaza tehnologia hardware si software care ofera


suport si sprijin lucrului in echipa
CE ESTE GROUPWARE ?
• GW reprezinta un model organizational dezvoltat cu sprijinul
tehnologiilor informationale multi-utilizator moderne, ce ofera
posibilitatea reproiectarii radicale a proceselor, organizarii si
mentalitatii din intreprinderi, prin intermediul unei clase de
aplicatii retea ce permit echipelor de lucru sa colaboreze intr-o
maniera facila.
CE ESTE GROUPWARE ?
Tehnologiile GW ating trei dimensiuni ale intreprinderii:

- managementul sau dimensiunea umana,

- organizarea sau dimensiunea organizationala,

- informatica sau dimensiunea tehnologica.


• Collaborative Computing este o sintagma ce
desemneaza un sistem hardware si software care
ajuta oamenii sa lucreze mai bine impreuna.

• Workgroup Computing este o tehnologie care iti


permite sa muncesti indiferent de loc sau de timp.
CSCW
• acronimul expresiei Computer Supported Cooperative Work,

• disciplina care motivează şi validează conceptul de groupware,

• ştiinţa care descrie cum se dezvoltă aplicaţiile groupware,

• conţine studiile şi teoria manierii în care oamenii lucrează împreună,


precum şi a modului în care groupware afectează comportamentul de
grup,

• teorie independentă care demonstrează că tehnologia nu este principala


forţă de antrenare din spatele unei discipline;

• disciplină dependentă de social.


GROUPWARE
• ansamblul resurselor hardware şi software care suportă şi sprijină munca în grup;

• aplicaţiile groupware nu au fost gândite pentru a substitui persoane aflate într-o


situaţie interactivă,

• extensie sau un instrument de perfecţionare a proceselor de colaborare, se


compune din produse orientate “pe grup” concepute pentru a ajuta grupurile de
lucru să lucreze împreună,

• produsele groupware sunt foarte diferite de aplicaţiile utilizator simple care


izolează utilizatorul şi-i limitează activitatea la îndeplinirea unor sarcini
repetitive.
FOCUS - tehnologii groupware

• apropierea electronică a indivizilor pentru realizarea


obiectivelor instituţiei,

• reproiectarea organizaţională prin stabilirea sarcinilor


individuale şi definirea sarcinilor colective,

• schimbarea totală a strategiei manageriale,

• creșterea creativității și a nivelului de inovare în afaceri.


Discuţii
• Cunoştinţele individuale formează singurul activ
durabil al unei instituţii (inteligenţă)

• Tehnologiile groupware permit întreprinderilor să


creeze, să partajeze şi să-şi exploateze cunoştinţele

• Cultura organizaţională, informaţiile şi cunoştinţele


sunt valorificate cu suportul Knowledge Management.
Discuţii
• datorită motivelor enunţate în slide-ul precedent,
specialiştii privesc groupware ca pe o clasă de aplicaţii
cu trei caracteristici fundamentale: Comunicare,
Colaborare şi Coordonare
1.4 Comunicare, colaborare şi coordonare în
platforme colaborative pentru afaceri

• COMUNICAREA – în primul rând prin utilizarea


mesageriei electronice dar şi a platformelor de
comunicare instant sau a reţelelor sociale.

• COLABORAREA – prin partajarea resurselor


informaţionale între membrii grupului pentru
atingerea obiectivelor organizaţionale
Colaborarea afectează din mediul organizaţional

Toţi utilizatorii

Toate aplicaţiile
EFICIENŢA
AFACERII
Toate informaţiile

COST RISC
• COORDONAREA – prin implementarea comunicării şi
colaborării în structura proceselor de afaceri. Se asigură,
astfel, automatizarea fluxului de lucru în conformitate
cu sarcinile şi activităţile membrilor grupului, necesară
implementării unei politici globale.
Colectarea informaţiilor
indiferent de locul şi
momentul şi forma în
care apare:
• structurată
• nestructurată
• formală
• informală
• tranzacţională
• de context.

Acces la informaţii indiferent


de spaţiu şi timp în contextul
unui mediu de afaceri
http://adjuvi.com/blog/
http://adjuvi.com/blog/
Date, Informații, Decizii
• Date • Data Resource Management (DRM)

• MIS (OLTP) & OOAD


• Informatii (Date + Procese)
• KM (Knowledge Mgt), KWS
• Cunoștințe/Business Intelligence (Knowledge Work Systems)

• Decizie • DSS; ESS, EIS (Executive Information


(Informatii + Cunoștințe) Systems)

• Data Warehousing/Data Mart/Data


• Date/Informații/Decizii/ Mining/OLAP (Executive,
Business Intelligence Collaborative and individual levels)
• Business Intelligence
Componentele strategice si tehnologice ale tehnologiei groupware

Conferinte
Mesageria
electronica Baze de date partajate

GROUPWARE

Mediu de dezvoltare pentru


aplicatii

Workflow
Discuţii
Pentru a răspunde obiectivelor de comunicare, colaborare şi
coordonare, groupware oferă suport pentru:

• memoria semantică - memoria organizaţională;


• circuitul informaţional - difuzarea documentelor;
• schimbul informaţional - consultarea documentelor.
1.5 Proiecte groupware. Beneficii,
impedimente şi costuri

3 atribute principale pentru platformele colaborative pentru afaceri


(groupware):

• valorificarea resurselor informaţionale prin prelucrarea


informaţiilor nestructurate (din documente sau care sunt
colectate prin intermediul reţelelor sociale);

• organizarea lucrului în echipa: crearea unui mediu virtual pentru


îmbunătăţirea reactivităţii întreprinderii;

• suportul aplicaţiilor este reprezentat de infrastructura de tip


reţea.
Atuurile unui proiect groupware
• preţul competitiv, cheltuielile sunt amortizate rapid
• productivitate sporită
• superioritatea tehnică a produselor program
• scalabilitatea
• interfaţă prietenoasă multiutilizator
• suport TQM (Total Quality Management) şi BPR (Business Process
Management)
Atuurile unui proiect groupware
• mai puţine reuniuni
• suport pentru conferinţele electronice
• automatizarea proceselor curente
• extinderea organizaţiei, integrarea clienţilor şi furnizorilor
• integrarea echipelor dispersate geografic
• competitivitate sporită
• coordonare globală corespunzătoare
• furnizarea unor servicii noi, care îmbunătăţesc organizarea
firmei
• posibilitatea realizării de expertize profesionale
Raţiuni comune pentru personal
• facilităţi multiple în transmisia datelor (mai rapidă şi mai clară)
• suport pentru munca la domiciliu
• reducerea costurilor de călătorie
• perspective multiple şi modalităţi de expertiză şi control
• economii importante de timp şi reducerea costurilor în cadrul grupurilor
de coordonare a muncii
• facilitează deciziile referitoare la problemele grupurilor de lucru
Line Of Business
Avantajele aduse firmei
• creşterea productivităţii din birouri
• managementul proiectelor de grup
• suport Business Process Reeingineering
• servicii îmbunătăţite pentru clienţi
• coordonarea şi circuitul corespunzător al documentelor
• facilitarea teleconferinţelor
• transformarea activităţilor manageriale
• integrarea documentelor electronice pe platforme multimedia
• suport pentru downsizing
O firmă adoptă groupware în condiţiile în care:

• Dispune o infrastructura-reţea capabilă să suporte proiectul


groupware

• Raportul preţ-performanţă al resurselor hardware şi software


este suficient de redus, astfel încât să permite accesul unei
categorii largi de utilizatori
O firmă adoptă groupware în condiţiile în care:
• Factori externi cum ar fi recesiunea mondială; diversificarea şi
globalizarea pieţelor, impun imperios creşterea productivităţii

• Producători cunoscuţi de tipul Microsoft, Novell, IBM/Lotus


acordă o importanţă deosebită produselor groupware şi
dezvoltă în continuare această piaţă
O firmă adoptă groupware în condiţiile în care:

• Concurenţa agresivă de pe piaţă impune schimbarea


organizaţiilor, acestea trebuie să-şi aplatizeze structura, să
devină mai flexibile

• Complexitatea sporită a produselor şi a mediului afacerilor


impune formarea unor echipe de lucru specializate
Factori care împiedică evoluţia proiectelor
groupware
• nivelul redus de educaţie, în mediul afacerilor, în legătură cu
tehnologiile groupware
• confuzia existentă pe piaţă asupra naturii acestor tehnologii
• recesiunea economică care a diminuat bugetele, majoritatea
nemaiavând posibilităţi de investiţie în groupware
• rezistenţa organizaţiilor la schimbare
• lipsa standardelor groupware care ar stimula evoluţia sa rapidă
Impedimente in adoptarea tehnologiilor
groupware

Rezistenta personalului la schimbari 6

Politicile firmelor 27

Imperativele economice 28

Infrastructura retea 30

Tehnologie (in general) 30

Cultura organizatiilor 53

0 10 20 30 40 50 60
Numarul raspunsurilor
Discuţii
• Profesorul Clive Holtham - City University Business Schooll of
London - raportul Improving the Performance of workgroups
through Information Technology

• majoritatea companiilor ce beneficiază de produse groupware


(cam 80%), le folosesc pentru a atinge obiective de ordin
tactic, cum ar fi reducerea costurilor sau creşterea eficienţei
organizaţiei. Restul de 20 % urmăresc obţinerea unor avantaje
concurenţiale, cum ar fi îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii.
Beneficii şi costuri
Cele mai importante beneficii provin din domenii care nu sunt
evaluate prin proceduri contabile convenţionale:

• ce firmă contabilizează timpul pierdut la telefon?

• ce firmă contabilizează timpul pierdut cu manipularea hârtiei


pentru căutarea celei mai potrivite informaţii?

• ce firmă contabilizează resursele risipite pentru reuniuni şi


deplasări?
Beneficii şi costuri
• Câştigul de timp şi circulaţia mai fluidă a informaţiei stau la
originea beneficiilor groupware

• Costul groupware variază considerabil de la o situaţie la alta,


în funcţie de infrastructură, de platformele existente, de
aplicaţiile specifice fiecărei organizaţii, de parametrii sociali şi
culturali specifici fiecărei întreprinderi în mediul său

• Cele mai mari costuri nu sunt tehnologice ci organizaţionale


GROUPWARE
Beneficii Costuri
1.Valorificarea strategică a întreprinderii: 1. organizaţionale
- reengineeringul proceselor întreprinderii 2. cu infrastructura tehnologică
- formarea echipelor autonome (hardware)
- acces imediat, simultan la informaţii critice 3. software (licenţe, întreţinere,
2. Reducerea costurilor interne: abonament)
- reducerea costurilor cu documentele 4. cu formarea profesională
- economisirea timpilor de lucru (internship, e-learning)
- eliminarea deplasărilor lungi şi costisitoare 5. de consiliere şi consultanţă
3. Ameliorarea imaginii şi a serviciilor către 6. cu reproiectarea proceselor
clienţi:
- eliminarea erorilor
- comprimarea resursei timp
- îmbunătăţirea imaginii tehnologice a firmelor