Repausul dominical, I.L.

Caragiale
fișă-sinteză
Propunător: prof. Mirela Hrițu

Completează spațiile libere, având în vedere conceptele operaționale menționate, pentru a

demonstra înțelegerea textului.
• Opera face parte din volumul: Momente și schițe (editura Universul), apărut în anul 1909
• Specie literară (trăsături): Opera literară „Repausul dominical” se încadrează în specia schiței; trăsături
specifice acestei specii literare, raportate la textul dat:
• Autorul își exprimă în mod indirect sentimentele ironice față de personaje, prin intermediul
acțiunii și al personajelor (al instanțelor narative).
• Dimensiunea redusă a textului.
• Prezintă un singur moment semnificativ din viața personajului-narator, nenea Iancu, și
anume petrecerea fastuoasă alături de cei șase amici „plictisiți de repausul dominical”.
• Acțiunea este simplă și lineară, existând un singur fir narativ, se derulează în același spațiu,
într-un timp scurt.
• Număr redus de personaje, respectiv mai mic decât al altor specii literare ale genului epic.
• Principalul mod de expunere este dialogul, care se îmbină cu descrierea, narațiunea și
monologul.
• Temă: de natură socială: descrierea și ironizarea moravurilor societății burgheze bucureștene a secolului
al XIX-lea, ilustrarea comică a tezei exprimate la începutul textului, și anume necesitatea repausului
duminical în viețile oamenilor și succesul garantat al petrecerilor spontane, „încinse așa din întâmplare,
pe negândite”.
• Motive literare: petrecerea timpului liber, motivul întâlnirii întâmplătoare, motivul
onomasticii/al petrecerii, motivul beției ulterioare petrecerii, motivul birjarului, motivul
tipografului, etc.
• Titlul: La nivel structural, titlul textului este unul analitic, compus din două cuvinte, substantivul comun
„Repausul” și adjectivul propriu-zis „dominical”. În esență, titlul are o conotație ușor ironică, căci
petrecerea începe într-o joi, pe 21 mai, de ziua Sf. Împărați Constantin și Elena. Acesta denumește un
moment de relaxare numit astfel de către bucureșteni la începutul secolului al XX-lea.

• Timpul: Acțiunea își începe derularea într-o zi de joi, 21 mai, de ziua Sf. Împărați Constantin și
Elena, „pe la șapte seara”. Își continuă desfășurarea până la ceasurile miezului nopții, când cei șase
amici schimbă locația petrecerii, și se încheie în seara zilei următoare, când nenea Iancu și Costică
părăsesc localul Lăptăria.

• Spațiul: Întâmplările au loc în capitala țării, București, și în împrejurimile sale imediate. Pentru a
crea un cadru spațial cât mai bine amănunțit, autorul a introdus atât denumiri de străzi (Calea
Victoriei, Covaci, Lipscani, Șelari, Capșa etc), cât și nume de localuri (Lăptăria, La Iordache).
• Naratorul: Naratorul este și personaj, prin urmare narațiunea se face la persoana I, fapt ce îi
conferă acestuia caracterul subiectiv. În cadrul textului, personajul-narator deține apelativul
„nenea Iancu”.

• Personajele: personaj principal: nenea Iancu – caracterizat drept fiind o persoană optimistă, însă cu
o atitudine egoistă, petrecăreață, calmă și prietenoasă; personaje secundare: Costică Parigoridi, șeful
de echipă de la tipografie, ceilalți patru amici; personaje episodice: sergentul, birjarul
• Subiectul/momentul surprins: În expozițiune, ne este prezentată teza emisă de către
personajul narator, anume referitoare la reușita petrecerilor începute în mod spontan, fără să fi
fost planificate, și la monotonia petrecerilor pregătite în prealabil. Tot în acest moment, sunt
introduse timpul și spațiul acțiunii și ne este relatat, cu o notă egoistă, stilul de viață luxos și
elegant ce reiese din aglomerația mijloacelor de transport luxuriante.
Intriga este declanșată de întâlnirea întâmplătoare dintre nenea Iancu și personajul
Costică Parigoridi, ce prezenta a fiind plictisit și indignat de lipsa de activitate din repausul
duminical.
În desfășurarea acțiunii, cei doi hotărăsc să cineze împreună. În drum spre local, mai
racolează încă patru amici, toți plictisiți din aceeași cauză. Fiind ziua lui onomastică, amicul
Costică face cinste și cheful se încinge, durând cinci ore, până la miezul nopții. Cei șase
prieteni, cu limbile împleticite de băutură se suie apoi în trei birje și ajung la un alt local, la
Lăptărie, în afara Bucureștiului, unde, dintr-un pahar într-altul, îi apucă dimineața. Nenea Iancu
și Costică se reîntorc în centru, în căutarea unei cafele tari, care să-i trezească.
Punctul culminant este reprezentat de momentul în care cei doi prieteni, după ce și-au
servit cafelele, au dat peste un alt cunoscut, șeful de echipă de la tipografie, beat criță, care le
propune să meargă să mănânce o ciorbă de burtă.
Deznodământul îi prezintă pe nenea Iancu și Costică cum se reîntorc la Lăptărie, unde își
petrec și ziua abia începută, până seara.

• Comicul: Deși este o operă epică, și nu o comedie, schița „Repausul dominical” conține, într-o
măsură sau alta, patru din cele cinci tipuri de comic: comicul de situație, de limbaj, de moravuri, de
caracter.
Comicul de situație – modul diferit în care este perceput efectul negativ al alcoolului: ceea ce este
considerat un viciu în cazul celorlalți, devine un comportament perfect acceptabil în cazul vorbitorului.
Comicul de limbaj – structurile transmise de personajele aflate în stare de ebrietate: „Eş' du'ce, 'ne
Iancule!”, „Sân' tu 'tă, Co'tică!”, „Ne-a t'ădat, ca nişte laşi, 'ne Iancule!”
Comicul de moravuri – viciul alcoolului, petrecerea fastuoasă acompaniată de moravuri dăunătoare,
afișarea în public a personajelor în stare de ebrietate
Comicul de caracter – atitudinea exasperată a lui Costică vizavi de repausul dominical și monotonia
orașului cauzată de acesta, ce îi conferă acestuia un caracter morocănos, lipsit de empatie și veselie

• Finalul: Finalul textului prezintă personajul-narator și personajul Costică cum încă petrec la localul
Lăptăria, în ciuda petrecerii înfocate care avusese loc noaptea trecută. În concluzie, putem observa o
imagine de ansamblu asupra efectelor dezastruoase pe care viciile ca alcoolul și tutunul, dezmățul și
indecența, le produc, precum și ipocrizia și egoismul de care dau dovadă personajele nenea Iancu și
Costică.