Medicajia aparatului digestiv

Medicaţia aparatului digestiv cuprinde o serie de grupe medicamentoase, utile in tratamentul

profilactic si curativ al afecţiunilor digestive:
• Medicaţia antiulceroasa
• Medicaţia antiemetica (antivomitiva)
• Coleretice, colagoge si alte modificatoare ale secretiei biliare
• Antidiareicele
• Laxativele si purgativele

I. Medicaţia antiulceroasă

Boala ulcerosa reprezinta un defect al mucoasei, care traverseaza musculara mucoasei. Ea afecteaza
aproximativ 10% din populatie.
Antiulceroasele sunt M care acţioneaza impotriva dezechilibrului dintre factorii agresivi asupra mucoasei
gastro-duodenale (agresiunea clorhidro-peptica, refluxul biliar, infecţia cu Helicobacter pylori) si factorii ce
asigura apararea mucoasei gastroduodenale (bariera de mucus, secreţia de bicarbonat, capacitatea de
reinnoire a celulelor mucoasei si de cicatrizare a leziunilor acesteia). Aceste M grabesc vindecarea leziunii
ulcerose, reduc incident complicaţiilor (hemoragii, perforate, stenoza, penetrate, trasformare maligna
secundara) si frecvenţa recurenţelor epidoadelor active.
A. Antisecretoarele - sunt M ce inhiba secreţia gastrica activa prin diverse
mecanisme. Clasificare :

1. Antihistaminicele H2: - Cimetidina (derivat imidazolinic)

2. Blocantele pompei de protoni:
- Ranitidina (derivat furanic)
- Famotidina (derivat tiazolic)
- Nizatidina (derivat tiazolic)
- Omeprazolul
- Lansoprazolul
- Pantoprazolul

3. Anticolinergicele - Pirenzepina
(parasimpatolitice): - Telenzepina

4. Substanfele antigastrinice: - Proglumida

5. Inhibitorii anhidrazei carbonice: - Acetazolamida

6. Analogii prostaglandinelor: - Misoprostolul

- Enprostilul

7. Analogii somatostatinei: - Octreotidul

1. Antihistaminicele H2 (blocantele H2 - histaminergice) - datorita asemanarii structurale cu histamina, se

fixeaza pe receptorii H2 histaminergici, impiedicand astfel acfiunea histaminei si prin urmare, secre|ia gastrica
acida va fi scazuta.
Utilizari terapeutice:
• ulcerul activ - monodoza seara, dupa cina, inainte de culcare:
 2

- gastric - doza de atac (300 mg Ranitidina), 8 sapt.

- doza de intrepnere (150 mg Ranitidina), 4 sapt.
- duodenal - doza de atac (300 mg Ranitidina), 4 sapt.
- doza de intrejinere (150 mg Ranitidina), 2 sapt.
• esofagita de reflux - doua doze/zi, dimineaţa si seara (800 mg Ranitidina), 8 sapt.
• sindromul Zollinger-Ellison
• in preanestezie
Principii de administrare:
1. Administrarea ca monodozd seara inainte de culcare, controleaza hipersecreţia gastrica nocturna, iar efectul
nocturn dureaza aproximativ 7 ore, in comparaţie cu eel diurn de numai 3 ore.
2. Doza de atac inlatura durerea si creste vindecarea leziunii, iar doza de intretinere previne recidivele.
3. Ulcerul gastro-duodenal se trateaza cu antihistaminice H2 numai dupa confirmarea caracterului benign al
leziunii (examen radiologic si endoscopic). Se verifica benignitatea inainte si dupa tratament!!!
4. Alegerea dozelor se face cu atenfie, pentru a evita producerea aclorhidriei (ceea ce ar permite dezvoltarea
florei bacteriene - Helicobacter pylori) si formarea de nitrozamine cu potential cancerigen.
5. Antihistaminicele H2 prezinta riscul toxicitd(ii cumulative - dozele la renali nu trebuie sa depaseasca 400
mg/zi, la hepatici 600 mg/zi. La varstnici dozele trebuie sa fie mai mici.
6. Cimetidina produce cresterea timpului de injumataţire a unor medicamente administrate concomitent:
fenitoina, teofilina, fenobarbitalul, unele benzodiazepine, ciclosporina, carbamazepina, blocantele
canalelor de calciu, propranolols, warfarina, antidepresivele triciclice.
7. Administrarea timp indelungat a Cimetidinei poate produce impotenfa, reducerea libidoului si
ginecomastie.
Reprezentanji:
Cimetidina - Cimetidina, caps. 200 mg.
Ranitidina - Zantac, cpr. 75 mg, 150 mg, cpr. efervescentel50 mg; fiole 25 mg/ml
Famotidina - Famodar, cpr. 10 mg, 20 mg, 40 mg.
- Quamatel, cpr. 20 mg, 40 mg.
Nizatidina - Nizatidin, caps. 150 mg.
2. Blocantele pompei de protoni (inhibitorii pompei protonice) sunt M ce inhiba pompa protonica din
celulele parietale, ducand astfel la 0 scadere semnificativa a secreţiei gastrice acide. Utilizari terapeutice :
sindromul Zollinger Ellison ;
esofagita de reflux ;
ulcerul gastroduodenal refractar la tratamentul cu antihistaminice H2.
Principii de administrare :
1. Omeprazolul este medicatja de prima alegere in sindromul Zollinger-Ellison.
2. In ulcerul duodenal si esofagita de reflux, blocantele pompei de protoni au o eficacitate superioara
antihistaminicelor H2, in administrare ca monodoza, pe o durata de pana la 8 saptamani, in funcţie de
gravitate.
3. Administrarea cronica (mai mult de 8 saptamani) impune prudenţa datorita efectului intens antiacid ce
favorizeaza apariţia nitrozaminelor cu potential cancerigen.
4. Este avantajoasa asocierea cu antiacide.
5. Omeprazolul produce interacjiuni cu fenitoina, diazepamul si anticoagulantele orale, iar in cazul asocierii,
dozele acestora trebuie reduse.

Reprezentanfi:
Omeprazol - Losec Mups cpr. 10 mg, 20 mg, uzual 20 mg/zi
- Omeran caps. 20 mg, 40 mg
Lansoprazol - Lanzap caps. 30 mg, uzual 15-30 mg/zi
 3

Pantoprazol - Controloc cpr. 20 mg, 40 mg

3. Anticolinergicele (parasimpaticoliticele) blocheaza receptorii muscarinici, inhiband secrefia gastrica acida
bazala si stimulata, secreţia de pepsina si gastrina. Ele scad viteza de golire a stomacului (avantajos doar in
cazul ulcerului duodenal, nu si eel gastric sau esofagita de reflux). Un dezavantaj constituie scaderea secrefiei
de mucus si bicarbonat.
Principii de administrare:
1. Anticolinergicele au efect antisecretor slab, manifestat numai la doze mari.
2. Anticolinergicele produc numeroase efecte adverse de tip parasimpaticolitic (gura uscata, constipafie,
tulburari de micţiune, tulburari de vedere, fotofobie, tahicardie), fapt pentru care se utilizeaza foarte rar in
tratamentul ulcerului gastric.
4. Substanfele antigastrinice au proprietaţi antisecretorii gastrice de intensitate slaba.
Utilizari terapeutice :
ulcer activ;
gastrite ;
combaterea iritaţiei gastrice iatrogene. Principii de administrare: Proglumida se
administreaza pe cale orala 400 mg de trei ori pe zi, inainte de masa.
5. Inhibitorii anhidrazei carbonice inhiba carboanhidraza reducand secreţia gastrica acida bazala si stimulata
de histamina, insulina si pentagastrina.
Utilizari terapeutice
ulcer gastric sau duodenal;
glaucom;
micul rau epileptic.
Principii de administrare:
1. Eficacitatea inhibitorilor anhidrazei carbonice este inferioara antihistaminicelor H2 sau
parasimpaticoliticelor.
2. Acetazolamida ca antiulceros se administreaza limitat, pe cale orala, in doza de 20-25 mg/kg/zi.
3. Dupa administrarea acetazolamidei pot apare reactii de tipul parestezii, astenie sau dureri musculare.
Reprezentanţi:
Acetazolamida - Acetazolamida cpr. 250 mg
6. Analogii prostaglandinelor sunt M care stimuleaza secrefia de mucus si bicarbonaji si inhiba secrejia acida
(efect citoprotector).
Utilizari terapeutice :
profilaxia ulcerului iatrogen;
tratamentul ulcerului activ gastric si duodenal.
Principii de administrare :
1. Misoprostolul poate fi administrat pe toata perioada tratamentului cu AINS, pentru profilaxia ulcerului
iatrogen.
2. Datorita efectului ocitocic sunt contraindicate la femeile gravide.
7. Analogii somatostatinei sunt M care inhiba secrefia patologic crescuta a serotoninei si a gastrinei produse
in sistemul endocrin gastroentero-pancreatic.
Utilizari terapeutice:
- tumori endocrine gastroenteropancreatice (vipom, glucagonom, gastrinom - sindromul Zollinger-Ellison);
acromegalie. Principii de
administrare :
Octreotidul se administreaza ca doza de atac si doza de intretinere, pe cale injectabila (subcutanat), de obicei in
asociere cu antihistaminice H2, pentru a creste eficienţa tratamentului. Reprezentanji Octreotid -
Sandostatin, fiole 0,1 mg/ml
 4

B. Antiacidele sunt baze slabe capabile sa neutralizeze acidul clorhidric si sa scada activitatea pepsinei.
Clasificare :

1. Compusii de aluminiu : hidroxid, carbonat bazic, fosfat.

2. Compu§ii de magneziu : hidroxid, oxid, carbonat trisilicat
3. Compusii de calciu : carbonat
4. Compusii de sodiu : bicarbonat _______________________________

Utilizari terapeutice:
ulcer duodenal;
esofagita de reflux;
sindromul Zollinger-Ellison (ca medicare adjuvanta); - profilaxia pneumoniei de aspirafie la
pacienfii anesteziati, in coma sau supusi examenului endoscopic. Principii de administrare :
1. Antiacidele au actualmente o utilizare limitata in tratamentul ulcerului, deoarece au un marcat efect de
rebound (producand cresterea brusca a aciditaţii gastrice). Se utilizeaza ca simptomalice, asociate de obicei
cu un antisecretor, pentru lini§tirea durerii.
2. Preparatele utilizate conţin de regula, asocieri de antiacide, fiind condnionate in diverse forme :
comprimate (orale sau pentru supt), pulberi sau suspensii. Dintre acestea, formele lichide sunt cele mai
eficiente.
3. Schema rajionala de tratament recomanda o prima doza la o ora dupa ingestia alimentelor (cand efectul
tampon al acestora inceteaza) si o a doua doza dupa alte doua ore, urmand ca dupa o ora sa se reia un nou
ciclu masa-antiacide. Ultima doza se administreaza seara la culcare.
4. Ajustarea dozelor se face astfel incat motilitatea intestinala sa nu fie tulburata, cunoscand efectul laxativ al
compusilor de magneziu si efectul constipant al compusilor de aluminiu.
5. Prin modificarea pH-lui gastro-intestinal pot modifica biodisponibilitatea unor M administrate pe cale
orala, iar din acest motiv este recomandata administrarea antiacidelor sa se faca la un interval de doua ore
fa|a de alte medicamente.
Reprezentanji:
Dicarbocalm, cpr. masticabile (carbonat de calciu, carbonat de magneziu, trisilicat de magneziu);
Maalox, cpr. masticabile, suspensie orala (hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu).
C. Citoprotectoarele gastrice {Pansamentele gastrice) sunt M care prin fixarea lor pe mucoasa gastrica
realizeaza o protectie mecanica a acesteia. Unele au efect antibacterian fata de Helicobacter pylori. Aici sunt
incluse sarurile de bismut, sucralfatul si carbenoxolona.
Principii de administrare:
1. Administrarea orala sub forma de comprimate sau suspensie (preparata din pulbere sau granule), cu o
jumatate de ora inaintea meselor si seara la culcare este cea mai eficienta. _A
2. Subcitratul de bismut (in primele 10 zile) se asociaza un antibacterian eficace fata de Helicobacter pylori. In
aceasta perioada se evita antiacidele si laptele (medicamentul actioneaza doar in mediu acid).
3. Subcitratul de bismut este contraindicat la bolnavii cu insuficienta renala (toxicitate cumulativa) si in timpul
sarcinii.
4. Sucralfatul reduce biodisponibilitatea unor medicamente administrate concomitent: tetracicline, cimetidina,
fenitoina, digoxina, teofilina, amitriptilina, fluorochinolonele (se va respecta un interval de 2 ore intre
administrari).
5. Carbenoxolona este eficienta in ulcerul gastric in doza de 100 mg de trei ori pe zi, dar prezinta efecte
mineralcorticoide (edeme, hipertensiune, slabiciune musculara, hpoikaliemie, scaderea tolerantei la glucoza).
Reprezentanti:
Subcitrat de bismut - De-nol, cpr. 120 mg
Sucralfat - Gastrofait, Venter, cpr. 1 g
 5

D. Antiulceroasele cu acfiune antibacteriand fafd de Helicobacter pylori sunt M din clasele antibiotice si
chimioterapice, eficiente in tratamentul infecţiei cu acest bacil. Helicobacter pylori este un bacil gram negativ
ce colonizeaza mucusul de la suprafaţa epiteliului gastric, producand gastrita inflamatorie. Este un factor de
agresiune important, prezent in propose de 70 - 90% din cazurile de gastrita si ulcer. Prezenţa infecţiei cu
Helicobacter pylori se dovedeste prin cultura sau anticorpi circulanţi. Principii de administrare:
1. Antibacterienele Helicobacter pylori se utilizeaza pentru tratamentul ulcerului si al gastritei, de regula
asociate cu un citoprotector sau un antisecretor, in diverse scheme polichimioterapice (dubla, tripla, cvadrupla
terapie), tocmai datorita potenfialului crescut al bacilului de a dezvolta rezistenţa.
2. Cea mai utilizata la ora actuala, pentru ratele mari de eradicare, este tripla terapie. Aceasta consta in
asocierea unui antisecretor cu doua antibacteriene (2 ATB sau 1 ATB + 1 chimioterapic):

Schema OAC Omeprazol 2 x 20 mg/zi

Amoxicilina 2x1 g/zi
Claritromicina 2 x 500 mg/zi
Schema OMC Omeprazol 2 x 20 mg/zi
Metronidazol 3 x 250 mg/zi
Claritromicina 2 x 500 mg/zi

• Un astfel de tratament se administreaza pe o perioada de 14 zile §i asigura o rata de vindecare de 90 - 95%.

Dupa aceasta perioada se poate continua tratamentul antisecretor timp de 6 luni.
3. Selectarea unor tulpini Helicobacter pylori rezistente impune utilizarea in unele cazuri, a unei asocieri de 4
medicamente (cvadrupla terapie). In acest caz se asociaza : pansament gastric + chimioterapic + antibiotic +
antisecretor (antihistamine H2 sau Omeprazol), in urmatoarele doze:
Subcitrat de bismut 4 x 300 mg/zi
Metronidazol 4 x 250 mg/zi
Tinidazol 2 x 500 mg/zi
Tetraciclina 4 x 500 mg/zi
Claritromicina 2 x 250 mg/zi
 Omeprazol 40 mg
Ranitidina 150 mg
• Tratamentul se administreaza pe o perioada de 14 zile, antisecretorul putand fi administrat pana la 6 luni, in
funcjie de caz.

Antibiotice antiHelicobacter pylori: Amoxicilina -

Ospamox, caps. 250 mg, 500 mg, 1.000 mg Tetraciclina -
Tetraciclina, caps. 250 mg Claritromicina - Klacid, cpr.
250 mg, 500 mg

Chimioterapice antiHelicobacter pylori:

Metronidazol - Metronidazol, cpr. 250 mg
Tinidazol - Fasigyn, cpr. filmate. 500 mg
Furazolidon - Furazolidon cpr. 25 mg, 100 mg
 II. Medicajia antiemetics (Antivomitivele)

Antiemeticele sunt M simptomatice utile in profilaxia sau tratamentul greturilor si varsaturilor.

Clasificare:
1. Antihistaminice Hi: - Prometazina
- Difenhidramina
- Feniramina
- Ciclizina
- Buclizina
- Meclozina
2. Antagonist ai receptorilor D2 dopaminergici:
a) Fenotiazine neuroleptice: - Clorpromazina
Proclorperazina Tietilperazina Haloperidol
Droperidol
b) Butirofenone: Metoclopramida
Trimetobenzamida d)
c) Benzamide substitute: Derivati de benzimidazol:
- Domperidona
3. Anticolinergice: - Scopolamina
4. Antagonist ai receptorilor 5-HT3: - Ondansetron
- Granisetron
- Tropisetron
- Alosetron
- Azasetron
5. Canabinoizii: - Nabilona
- Dronabinol
Utilizarile terapeutice ale antiemeticelor :
- greaţa si voma din diferite stari patologice digestive si extradigestive (meningita, hipertensiune
intracranial, dezechilibre metabolice);
- greaja si voma induse de citostatice, radioterapie (antagonism receptorilor 5-HT3, canabinoizii), opioide,
anestezie sau manevre chirurgicale;
- profilaxia raului de miscare (Scopolamina, antihistaminicele Hi);
varsaturile din sarcina.
Efectele adverse ale antiemeticelor :
somnolen|a, ameţeli;
sindrom extrapiramidal.
Principii de administrare :
1. Antiemeticele clasice se administreaza in mod obisnuit oral in 3 prize, pana la disparitia simptomelor ; in
cazul unor varsaturi intense, calea orala devine inaccesibila si atunci se va recurge la calea rectald (supoz.)
sau parenterala (fiole).
2. Administrarea antivomitivelor clasice impune prudent la categoriile ce presupun solicitarea atenfiei,
concentrare (soferi, vatmani, mecanici de locomotiva, etc), datorita faptului ca produc sedare ca si efect
advers.

6
 3. Antagonist serotoninei sunt deosebit de utili pentru profilaxia vomei intense produse de toate citostaticele.
In acest scop, este foarte eficienta administrarea lor ca monodoza (oral sau parenteral) inainte de initierea
terapiei anticanceroase.
4. Asocierea antivomitivelor este eficienta in unele situafii, deoarece creste efectul antivomitiv si scade
toxicitatea.
Ex. : Metoclopramida + corticosteroizi + fenotiazine.
5. Acestor M cu efect antivomitiv li se pot asocia benzodiazepine (la pacienfii cu o components anticipativa
importanta) sau glucocorticoizi (in tratamentul vomei produse de citostatice).

Reprezentanfi :
Prometazina - Prometazind Arena, cpr. 30 mg
- Romergan sirop 0,124%
Meclozina - Emetostop cpr. 30 mg
Clorpromazina - Plegomazin, fiole 5 mg/ml
Proclorperazina - Emetiral, cpr. 5 mg
Haloperidol - Haldol, cpr. 5 mg
Metoclopramida - Metoclopramid, cpr. 10 mg ; sol. inj. 5 mg/ml; sirop 1 mg/5 ml
Domperidon - Motilium, cpr. 10 mg Ondansetron - Zofran, cpr. 4 mg, 8 mg; fiole 2
mg/ml Granisetron - Kytril, cpr. 1 mg, 2 mg, fiole 1 mg/ml

III. Coleretice, colagoge si alte modificatoare ale secrefiei biliare

A. Colereticele sunt M care cresc eantitatea de bila formata in ficat, prin modificarea compozitiei bilei, fie
stimuland excretia de compusi organici (colereticele adevarate), fie stimuland secrefia unei bile diluate
(hidrocolereticele). Colagogele sunt substance medicamentoase care stimuleaza motilitatea cailor vezicii
biliare.
! Toate colereticele sunt colagoge.
Clasificare:

1. Colereticele adevarate : - Fenobarbitalul

2. Hidrocolereticele : - Extractul de bila de bou
- Acidul dehidrocolic

B. Dizolvantii calculilor biliari sunt M care au proprietatea de a solubiliza colesterolul din bila, deci pot
impiedica formarea calculilor de colesterol sau pot favoriza dizolvarea acestora, in urma administrarii
prelungite: Acidul chenodeoxicolic, Acidul ursodeoxicolic. Principii de administrare:
1. Hidrocolereticele si colagogele sunt indicate in diskinezii biliare; contraindicate in calculoze biliare.
2. Acidul cheno si ursodezoxicolic sunt indicate in calculoza colesterolica radiotransparenta cu diametrul
mai mic de 15 mm. Cele doua substanje medicamentoase pot fi administrate in asociere (cate 5 mg/kg din
fiecare). Aceasta asociere creste eficacitatea tratamentului si scade riscul reacfiilor adverse. Ele se
administreaza timp indelungat (6 luni- 2 ani).
Reprezentanţi:
Fenobarbital - Fenobarbital, cpr. 100 mg; fiole 10%
Cunoscut ca anticonvulsivant si hipnotic, are si proprietatea de a creste clearence-ul hepatic al bilirubinei.
Pentru acest efect se utilizeaza la nou-nascufii cu hiperbilirubinemie pentru micsorarea riscului icterului
nuclear (in doza de 45 mg/zi).
Extract de bila de bou - Colebil, dj. cu 100 mg bila de bou uscata

7
 Se administreaza oral, pana la 500 mg, dupa mesele principale.Este folosit limitat, ca substituent al
deficitului de bila.
Acid dehidrocolic - Fiobilin, cpr. 250 mg
Se administreaza oral, 3 x 500 mg/zi, dupa mese. Este folosit:
- ca drenor al cailor biliare, dupa interventiile chirurgicale;
- pentru grabirea opacifierii cailor biliare in cadrul examenului radiologic.
Acid chenodeoxicolic - Chenofalk, caps. 250 mg
Se administreaza oral, 15 mg/kg/zi. Este indicat in tratamentul initial al litiazei biliare colesterolice (calculi
mici, necalcificati) si pentru dizolvarea fragmentelor mici ramase dupa intervenjiile chirurgicale.
Acidul ursodeoxicolic - Ursofalk, caps. 250 mg
Se administreaza oral, 8 - 1 0 mg/kg/zi in 3 prize. Este asemator structural cu acidul chenodeoxicolic, fiind
de asemenea util in tratamentul medical al calculozei biliare.

IV. Medicajia intestinului

(antidiareice, antiinflamatorii intestinale,
antiflatulente, laxative si purgative)

A. Antidiareicele sunt M ce incetinesc tranzitul intestinal si/sau cresc vascozitatea continutului intestinal si
au proprietaji adsorbante si protectoare. Diareea semnifica mai mult de trei scaune lichide pe zi, greutatea
scaunului de peste 300 g/zi.

Clasificare :

1. Simptomatice :
a) Opioizii: -Opiul, Morfina
- Codeina
- Difenoxilatul
- Loperamida
b) Parasimpatoliticele: - Atropina
- Butilscopolamina
- Propantelina
c) Compusii ce cresc vascozitatea continutului intestinal si au
proprietafi adsorbante si protectoare: - Caolinul
- Subsalicilatul de bismut
- Carbunele medicinal
- Pectinele
2. Etiologice :
a) Antibiotice: - Polimixina
- Ampicilina
- Amoxicilina
- Neomicina
b) Antiseptice: - Furazolidon
- Clorchinaldol
c) Antifungice: - Nistatin
- Miconazol
- Ketoconazol

Principii de administrare:
1. Tratamentul diareei se face pe o perioada de aproximativ 3 zile.

8
 2. Preparatele se administreaza oral in trei prize.
Reprezentanfi:
Loperamida - Imodium, caps. 2 mg
Diosmectita - Smecta, pulbere plicuri pentru suspensie 3 g/plic
Carbune medicinal - Car bo medicinalis, cpr. 50 mg
Furazolidon - Furazolidon cpr. 25 mg, 100 mg
Clorchinaldol - Saprosan dj. 100 mg
B. Antiinflamatoriile intestinale sunt M cu efect antiinflamator specific la nivelul mucoasei intestinale.
Tratamentul bolii Crohn si al rectocolitei ulcerohemoragice se realizeaza prin administrarea unor agen|i
antiinflamatori intestinali (Sulfasalazina, Olsalazina, Mesalazina), glucocorticoizi (Hidrocortizon,
Prednisolon, Beclometazona), imunomodulatori (Infliximab) si agenţi antimicrobieni (Metronidazol,
Ciprofloxacina).
Utilizari terapeutice:
- rectocolita ulcerohemoragica;
- boala Crohn.
Reprezentanfi:
Sulfasalazina - Salazopyrin, cpr. 500 mg;
Mesalazina - Salofalk, cpr. 250 mg, 500 mg; supozitoare 250 mg, 500 mg
C. Antiflatulentele sunt M care favorizeaza eliminarea gazelor din tubul digestiv, atenuand sau inlaturand
senzaţia neplacuta ce insoţeste distensia stomacului sau intestinului: Carbunele medicinal, Dimeticona,
Simeticona.
Reprezentanfi:
Carbune medicinal - Car bo medicinalis, cpr. 50 mg
Dimeticona - Ceolat, cpr. masticabile 80 mg
Simeticona - Sab Simplex, cpr. masticabile 80 mg, suspensie orala 69,19 mg/ml
D. Laxativele §i purgativele sunt M care stimuleaza motilitatea intestinala si/sau cresc continutul in apa al
materiilor fecale, fiind utile pentru combaterea constipaţiei. Efectul depinde de substanţa activa si uneori de
doza.
a) Laxativele au efect bland (scaunul eliminat este normal ca aspect si consistent) si lent (elimina scaun dupa
8 - 12 ore de la administrare). Se administreaza seara, la culcare. Clasificare :

1. Laxativele de volum : - Metilceluloza

- Carboximetilceluloza sodica
- Agarul (geloza)
- seminfele de Payllium
- seminfele de in
2. Laxativele prin inmuierea scaunului - Docusatul sodic
- Uleiul de parafma_________________

b) Purgativele au efect agresiv (scaunele eliminate sunt voluminoase, apoase si produc golirea intestinului) si
rapid (scaunele sunt eliminate dupa 2 - 6 ore de la administrare). Se administreaza dimineaţa, pe nemancate.
Clasificare :

/. Purgative saline (osmotice) : - Sulfatul de sodiu

2. Purgative iritante (de contact) : - Uleiul de ricin

- Senna
- Dantronul
9
 - Fenolftaleina
- Bisacodilul

Principii de administrare:
1. Laxativele §i purgativele se utilizeaza limitat:
laxativele in constipate funcfionala (laxative de volum) sau pentru evitarea efortului de defecate in
unele afecţiuni : hernie, boli cardiovasculare, hemoroizi, etc. {laxative prin inmuierea scaunuluT) .
purgativele in intoxicaţii alimentare si medicamentoase sau in vederea pregatirii pentru examen
radiologic sauendoscopic §i pentru intervenfii chirurgicale.
2. Autoadministrarea lor repetata, fara discemamant, poate provoca constipa|ia.
3. Laxativele si purgativele sunt contraindicate in abdomenul acut chirurgical.
4. Utilizarea cronica in doze mari poate determina aparifia "bolii laxativelor" (pierderi de apa si electroliji
ce determina sindromul de dezechilibrare).
Reprezentanţi:
Bisacodil - Dulcolax, dj. 5 mg

Prescriefi medicajia necesara unui pacient cu diagnosticul :

1. Ulcer duodenal in puseu acut, (Helicobacter pylori prezent)
Rp./Omeran, caps. 20 mg A.O. Nr. IV
D.S. oral, 2 x 1 caps/zi, 14 zile #
Rp./Ospamox, caps. 1000 mg A.O.
Nr. Ill D.S. oral, 2 x 1 caps/zi, 14 zile
# Rp./Klacid, cpr. 500 mg A.O. Nr. II
D.S. oral, 2 x 1 cpr/zi, 14 zile

2. Prescrieţi Rp. un antivomitiv.

Rp./Metoclopramid, cpr. 10 mg
A.O. Nr. I D.S. oral, 3 x 1
cpr./zi, 3 zile

3. Sindrom diareic acut.

Rp./Smecta, pulbere plicuri 3 g/plic plicuri Nr. IX D.S. oral, 3 x 1 plic /zi, 3 zile, continutul
unui plic se dizolva in jumatate pahar cu apa

10