Sunteți pe pagina 1din 4

Școala Doctorală 2010-2011 1

LUCRAREA 1

Problema generalizata de valori proprii

PROBLEMA
Se considera cadrul etajat din figură, cu n nivele, cu rigle (planșee) infinit rigide. Se
consideră analiza dinamică liniară a structurii, cu următorul model:
- Modelare dinamică:
Gradele de libertate dinamică sunt deplasările orizontale ale planșeelor.

Structura are n grade de libertate.


(n se definește în funcție de numărul de ordine NO – v. mai jos.)
- Modelarea masei: Mase concentrate, egale cu masele planșeelor; matricea de
masă M este dată mai jos.
- Modelarea elastică: matricea de rigiditate K este dată mai jos.
- Modelarea amortizării: fără amortizare.

Structura Model
2 Școala Doctorală 2010-2011

Matricea de masă (diagonală):

m1 0  0
0 m2  0 
M
    
 
0  0 mn 

Matricea de rigiditate (matrice tri-diagonală; elementele nescrise sunt 0):


 r1  r1 
 r r2  r1  r2 
 1 
  r2 r3  r2  r3 
K 
  
  rn  2 rn 1  rn  2  rn 1 
 
  rn 1 rn  rn 1 

Se consideră problema generalizată, definită de M și K, cu datele de mai jos.

DATE:
În funcție de numărul de ordine NO.
- Ordinul n al matricilor (Număr de nivele):

Numărul Ordin matrici


n
NO
0 ... 4.9 4
5 ... 9.9 5
10 ... 14.9 6
≥ 15 7
<0 5
Școala Doctorală 2010-2011 3

- Matricea de masă
kN  s 2
m0  440 (dată de referință)
m
kN  s 2
mi  m0  i  NO ; i  1, n
m

Exemplu – pentru i  3 :
kN  s 2
m3  m0  3  NO ( )
m

- Matricea de rigiditate
kN
r 0  1.25  105 (dată de referință)
m
kN
ri  r 0  i 10 3  NO ; i  1, n
m

Exemplu – pentru i  3 :
kN
r3  r 0  3000  NO ( )
m

Unități
Se va utiliza unul din următoarele sisteme de unități:
Unitate # 1 (SI) #2
Forță N kN
Masă kg kN  s 2 / m

Lungime m m


4 Școala Doctorală 2010-2011

TEMA
Să se determine:
Pulsaţiile proprii, şi perioadele proprii; Vectorii proprii (formele proprii).

Note
- Vectorii proprii vor fi normalizați: în norma-2, sau în norma-∞.
- Precizia datelor şi rezultatelor: ≥ 7 cifre semnificative ■

Rezolvarea temei constă în:


I. Calculul pulsaţiilor şi vectorilor proprii.
- Se va lucra cu matricea R, utilizând programele din ANA.
- Programul de valori şi vectori proprii va fi: QR; sau QR_IMSL; sau Jacobi_D.

II. Rezultate numerice


Se vor lista:
- Pulsaţile proprii (ω).
- Perioadele de vibraţie (T).
- Vectorii proprii (x).

III. Rezultate grafice


- Se va reprezenta prima formă proprie de vibraţie (corespunzătoare pulsaţiei
minime).
Pentru reprezentare, se vor lua înălțimi egale pentru etaje.

S-ar putea să vă placă și