5CYAN5MAGENTA 5YELLOW 5BLACK
ZIARUL DE APUSENI
Rubrica școlii
Școala și anii de școală în
amintirea absolvenţilor
"Un tânãr, care a învãþat aproxi-
mativ, ascultat aproximativ sfaturile
profesorilor ºi familiei, ºi-a aplecat
aproximativ urechea asupra propri-
ilor lui însuºiri, nu e decât aproxi-
mativ pregãtit pentru viaþã."
Acad. Prof. Vasile Mârza
Când vorbim de ºcoalã, ne înseninãm,
ne vin în minte toate amintirile plãcute
sau mai puþin plãcute, dar care adunate
ne creeazã profilul moral ºi uman al
viitorului fiecãruia.
Nu putem sã nu vorbim cu multã admi-
raþie, respect ºi consideraþie faþã de cei
care ne-au fost alãturi, ne-au îndrumat
paºii cu atâta devotament ºi dragoste,
care ne-au învãþat sã iubim frumosul, sã
iubim cultura ºi oamenii, ne-au învãþat un
lucru extraordinar, ne-au învãþat cum
învãþãm.
Fiecare ºi-ar mai dori sã fie o datã elev,
ca sã poatã preþui altfel ºcoala, de a
profita de timpul, condiþiile ºi dascãlii din
ºcoalã care se strãduiesc dupã puterile
lor ca sã le fie de mare folos elevilor. Ne
amintim cu multã plãcere distracþiile
Chefirul de apă din Caucaz
Date generale: Locuitorii din Caucaz
cunosc foarte bine efectele chefirului.
Aici, de copii sunt familiarizaþi cu bine-
facerile chefirului ºi îl beau în loc de apã,
iar rezultatele se concretizeazã într-o
prelungire a vieþii pânã la vârsta de 110
ani. Acesta este singurul loc din lume
unde oamenii ajung la o asemenea
longevitate fãrã a cunoaºte boala.
Profesorul Man Kiu a cercetat toatã
viaþa efectele benefice produse de
chefirul de apã din Caucaz, unde nu se
ºtie ce este tuberculoza, ºi multe alte
boli. În Germania a fost descoperit acest
efect al chefirului de cãtre doctorul
Draselc, încã înainte de cel de-al doilea
rãzboi mondial. Doctorul Draselc a vin-
decat cu chefir boli respiratorii, ulceraþii,
crampe de stomac, inflamaþii cronice la
intestine, hepatite ºi a ajutat conva-
lescenþi dupã boli grave. În pediatrie,
chefirul se foloseºte în completarea
laptelui de mamã.
Indicaþii: boli ale sistemului nervos,
bronºite, astm bronºic, cataracte, infarct
miocardic, boli de rinichi, fiere, ficat
(hepatitã "A"), boli de stomac ºi intestine
(ulcer, diaree, constipaþie), alergii,
eczeme, ulceraþii, anemie, leucemie.
Modul de utilizare:
sistemul nervos - 1 litru zilnic,
ulcer - 1 litru zilnic (dispare în douã
zile),
astma, bronºitã cronicã - 1 litru zilnic
(timp mai îndelungat),
anemie, leucemie - 1 litru zilnic (în
situaþii grave 2 litri ºi dupã 3 luni sângele
va reveni la normal),
sclerozã - 1 litru zilnic (normalizeazã
tensiunea ºi greutatea corpului),
vezicã urinarã, rinichi - 1 litru zilnic,
alergie, eczeme - 0,5 litri zilnic, apli-
caþie externã (mâinile ºi faþa se spalã în
prealabil, apoi se ung zonele afectate de
alergie sau eczeme),
boli de fiere - 1 litru zilnic (dupã un
tratament de 2-6 luni se ajunge la o vin-
decare totalã).
Chefirul normalizeazã digestia, eli-
minând toate toxinele din organism.
Chefirul este bine sã fie bãut zilnic, nu
deranjeazã digestia, se asimileazã
repede, iar efectul este o viaþã prelun-
gitã ºi sãnãtoasã.
Pentru folosire uzualã chefirul se
dozeazã astfel:
0,5 l dimineaþa;
0,5 l la prânz;
0,5 l seara.
Chefirul rezultat dupã 24 de ore are
efect normal asupra organismului ºi este
un bun stimulent natural pentru om (este
PAGINA TA
organizate, filmele interzise elevilor ºi
vizionate sub teama descoperirii, acti-
vitãþile sportive, excursiile ºi multe alte
acþiuni la care am participat alãturi de
profesori.
Cu toate greutãþile specifice perioadei
respective, în sufletul nostru era mândria
ºi dorinþa cã nu am venit la ºcoalã pentru
o simplã hârtie care sã ateste trecerea
printr-o ºcoalã de culturã generalã, ci într-
adevãr sã meritãm aceastã diplomã. Pe
aceºti ani de ºcoalã s-au clãdit pasiunile,
prieteniile, bucuriile ºi satisfacþiile ca ºi
toate realizãrile noastre ulterioare.
Tot freamãtul tinereþii noastre ºi-a gãsit
împlinirea în liceu. Aici elevul îºi formeazã
cultura generalã, culturã pe care nu ºi-o
poate face la universitate, unde baza
cursurilor o constituie specializarea în
profesiunea aleasã. Abia când pãtrunzi în
intimitãþile profesiunii îþi dai seama cât de
mult îþi poate veni în ajutor multilaterali-
tatea pregãtirii tale.
Liceul nostru a fost locul unde elevii
ºi-au putut forma un edificiu spiritual,
adicã cultura generalã. De aceea l-am
îndrãgit ºi am dorit sã fiu profesorul aces-
tui liceu. Prof. Chira Viorel
indicat pentru constipaþie timp de 2-4
sãptãmâni, bãut seara).
Modul de preparare
a) Pentru 2 litri
Atenþie! Borcanul se þine la luminã.
Într-un borcan cu un volum de 3 litri se
pun: 6 linguri chefir cristale, 6 linguri
zahãr (100-150 gr.), 2 smochine sau 10-
15 stafide, o jumãtate de lãmâie bine
spãlatã (nu se folosesc sucuri de lãmâie
preparate chimic). Se toarnã 2 litri de
apã ºi se amestecã bine. Borcanul se
leagã cu celofan sau se închide cu
capac ermetic. Dupã 24 de ore se
amestecã cu o lingurã de lemn ºi se
închide din nou.
Timpul de fermentare maxim este de
2 zile (48 de ore), la 3 zile este mult prea
sifonat.
Dupã trecerea timpului stabilit se des-
face borcanul, se stoarce lãmâia, se
strecoarã chefirul într-un vas, se pune în
sticle la rece pentru consum. Din stre-
curãtoare, chefirul cristale se spalã cu
grijã sub un jet de apã rece pentru a fi
folosit din nou.
Chefirul cristale se înmulþeºte foarte
repede, aproape o jumãtate se poate
arunca sau folosi din nou într-un alt bor-
can. În cazul înmulþirii chefirului cristale,
este preferabil sã-l dãm la alþii decât sã-l
aruncãm, pentru cã este greu de gãsit.
b. Pentru 5 litri
15 linguri chefir cristale, 15 linguri
zahãr, 1/2 lãmâie mare, 30-35 stafide.
Toate acestea se amestecã bine cu o
lingurã de lemn.
Atenþie! Nu este permis a se folosi
lingurã, strecurãtoare, sau vase meta-
lice, ci numai din lemn, sticlã sau plastic.
Lãmâia care se taie cu cuþit metalic se
spalã bine înainte de folosire.
Este indicat a nu se folosi la prepararea
sau spãlarea chefirului apã de la robinet,
ci numai apã de izvor. (M.L.)
Ioan Slavici - prieten al moţilor
"Ce oameni? Ce sunt cei
de-acum?"
G. Coºbuc - Moartea lui Fulger
În galeria personalitãþilor ilustre ale cul-
turii româneºti Ioan Slavici ocupã un loc
aparte, lãsându-ne o operã grandioasã cu o
largã recunoaºtere naþionalã ºi universalã.
A rãmas în literatura noastrã mai ales ca un
prozator de seamã, prin povestirile,
nuvelele ºi romanele sale.
Ioan Slavici s-a nãscut în ªiria
lângã Arad, în anul Revoluþiei de
la 1848. A fost al doilea copil
din cei cinci copii ai lui Savu
ºi Elena. Dupã ce a termi-
nat ºcoala primarã în sat
ºi-a continuat studiile la
Arad ºi Timiºoara apoi
la Budapesta ºi Viena,
unde l-a cunoscut ºi s-
a împrietenit cu
marele nostru poet
Mihai Eminescu, cu
care a pus bazele
societãþii studenþeºti
"România Junã".
Înapoiat de la
studii, Ioan Slavici
ºi-a început activi-
tatea de ziarist co-
laborând la Telegraful
Român, Convorbiri
literare (1871) iar în
1874 a fost redactor la
Curierul din Iaºi, ca în
anul 1876 sã-l gãsim la
redacþia ziarului Timpul
împreunã cu Mihail
Eminescu ºi I.L. Caragiale ºi
secretar al Comisiei pentru
publicarea Colecþiei de docu-
mente istorice "Hurmuzache".
Pentru puþin timp îl gãsim secretar con-
sistorial la Episcopia din Oradea.
Ioan Slavici pune la temelia scrisului sãu
literar tradiþia folcloricã ºi are ca izvor de
inspiraþie viaþa satului, sufletul mare al
poporului nostru, frãmântãrile ºi nãzuinþele
lor spre frumos ºi dreptate. În aceastã privin-
þã stau mãrturie povestirile: Zâna Zorilor,
La crucea din sat, Budulea taichii, Gura sa-
tului, Moara cu noroc, Popa Tanda, etc.
În primãvara anului 1884, Ioan Slavici a
fost chemat ca director la ziarul Tribuna din
Sibiu unde a rãmas pânã în 1894 când se
terminase procesul memorandiºtilor, dupã
care trece la revista Vatra. Este ales mem-
bru corespondent al Academiei Române.
În decursul timpul i s-au intentat 5 pro-
cese de presã de cãtre autoritãþile maghiare
fiind condamnat la un an de închisoare. S-a
opus ºovinismului, fiind adept al con-
vieþuirii paºnice a naþionalitãþilor. Conºtient
de necesitatea solidaritãþii naþionale,
Slavici a lansat lozinca: "pentru toþi
românii, soarele de la Bucureºti rãsare"
Ioan Slavici a cunoscut ºi a fost legat de
oamenii ºi pãmântul sfânt al Þãrii Moþilor.
De mic copil aude de faptele de eroism
sãvârºite... undeva într-o þarã a
codrilor de cãtre un Horea ºi
Avram Iancu. A cãlãtorit - elev
fiind - în vacanþele de varã, pe
jos prin Þara Moþilor. Publicã
în Tribuna problemele moþilor
într-o serie de articole sub titlul
"Pe sub poala Munþilor
Apuseni". Iatã cum descrie Ioan
Slavici pe moþi: "...moþul
vorbeºte puþin ºi apãsat, nu se
tânguie, prea puþin râde... se
zice cã moþul nu ºtie sã zâm-
beascã, ci numai sã râdã în
hohote,... ei moþii rabdã ºi
aºteaptã, dar nu uitã". Ioan
Slavici a intervenit în favoarea
moþilor de fiecare datã când
asupra lor a cãzut o nãpastã. În
articolul "Moþii ºi maghiarii"
subliniazã: "...moþii sunt cea
mai nedreptãþitã, dar totodatã ºi
cea mai viguroasã parte a
poporului român, oameni
muncitori ºi sãraci, domoli,
rãbdãtori, chibzuiþi ºi neîndu-
plecaþi, condamnând în "Cores-
pondenþa românã " urgia ºi
barbaria cu care erau trataþi
moþii".
În urma evenimentelor
sângeroase de la Scãriºoara
scrie un articol rãsunãtor pe
care îl publicã în Voinþa
naþionalã, Tribuna ºi Vatra în
care condamnã cu vehemenþã
5
politica de oprimare a libertãþilor naþional-
democratice ale românilor din Transilvania
invocând dreptul natural ºi istoric întru
apãrarea moþilor, asupra cãrora s-a tras cu
arma de foc pentru cã au fost gãsiþi pãscân-
du-ºi vitele în pãºunile din muntele
Mãrºoaia. Ioan Slavici scrie cã: "Acela care
ºtie ce sunt ºi cum sunt moþii, e pe deplin
încredinþat cã nici nu se vor domoli moþii,
câtã vreme nu li s-a fãcut dreptate deplinã".
În semn de recunoºtinþã, moþii trimit
apãrãtorului lor cuvinte de mulþumire
cuprinse într-un album comandat
la Viena, pe care se aflã o
placã de platinã, decoratã
cu aur masiv pe care scrie
urmãtoarele cuvinte:
"Moþii, pentru Slavici".
Albumul era însoþit
de o miºcãtoare scri-
soare pe care o
redãm :
Ilustre Domnule!
" M u n þ i i
Apuseni întot-
deauna au fost
leagãnul miº-
cãrilor naþionale,
iar bãrbaþilor care
pentru popor au
luptat, dragoste
mare le-au arãtat.
Cu peana Domniei
Tale agerã ºi inima
caldã, luptând pen-
tru binele poporului
român, ai drept la
iubirea tuturor ro-
mânilor. Prin studiul
Domniei Tale "Moþii ºi
maghiarii" publicat în foile
noastre fruntaºe, cinste ºi
folos mare ne-ai fãcut, îndeosebi
nouã, moþilor.
Ne îndeplinim o datorie plãcutã aducân-
du-þi prin aceasta cea mai sincerã mulþu-
mire ºi urare de bine.
Sã trãiþi întru mulþi ani ca podoabã a
neamului românesc ºi moþilor un prieten
slãvit."
Munþii Apuseni - 1 dec 1893
Ioan Slavici publicã scrisoarea la Orãºtie
în "Tribuna ºi tribuniºtii". Scrisoarea poartã
peste 540 de semnãturi ºi spune Slavici cã
ea este semnatã "de tot ce se ºtie om de
frunte în Munþii Apuseni". Acest Album, în
original, este astãzi pãstrat la Muzeul "Ioan
Slavici" din ªiria.
Evocând aceste pagini de istorie a
moþilor ºi marea prietenie ce le-a purtat-o
Ioan Slavici, acest mare bãrbat care ºi-a pus
talentul în apãrarea demnitãþii umane se
cuvine sã privim cu veneraþie ºi
recunoºtinþã la trecutul nostru, sã nu uitãm
figurile ilustre de luptãtori, între ele ºi pe
aceea a lui Ioan Slavici.
Pãrintele Eugen Goia