Sunteți pe pagina 1din 31

2

Cuprins:
1. Probleme generale
1.1. Prezentarea firmei……………………………………3
1.2. Relaţiile cu mediul extern…………………………..5
1.2.1. Subordonare ……………………………………….. ………5
1.2.2. Relaţiile cu instituţiile financiare ……………………………5
1.2.3. Dependenţa de furnizori…………………………………......6
1.2.4. Piaţa muncii……………………………………………………6
1.2.5. Mediul tehnologic…………………………………………......8
1.3. Organizarea firmei……………………………………9
1.3.1. Structura restaurantului………………………………………9
13.2. Organigrama restaurantului…………………………………..
1.3.3. Analiza S.W.O.T……………………………………………..15
1.4. Serviciile prestate de firmã………………………..16
1.5. Stabilirea preţurilor…………………………………19

2. Probleme specifice
Descrierea produsului de alimetaţie publicã….20
Aspecte ale promovãrii produsului de alimentaţie
publicã ……………………………………………….30

3
1. Probleme generale
1.1. Prezentarea firmei

Restaurantul “Butucul de vie” este localizat în oraşul


Oneşti, judeţul Bacãu. Acesta este situat pe unul dintre
bulevardele principale ale oraşului, şi anume Bulevardul Oituz,
numãrul 21, telefon de contact pentru diferite ocazii 0234.317.890.
Acest restaurant este recunoscut în rândul locuitorilor oraşului sub
numele de “Zahana”.
Restaurantul aparţine societãţii comerciale ROGER S.R.L.
Oneşti. Din aceast motiv, în momentul de faţã S.C. ROGER S.RL
are ca principal obiectiv de activitate, pe lângã comercializarea
produselor alimentare şi „activitãţi specifice pentru restaurante şi
alimentaţie publicã”, conform codului CAEN 5530. Ea este
înregistratã cu urmãtoarele date de identificare:
 Cod fiscal: 18032633
 Numãr de ordine în Registrul Comerţului: J16/2350/1995.
Societatea şi-a început activitatea prin comercializarea
produselor alimentare de diferite tipuri prin intermediul unui lanţ de
magazine proprii. Magazinele prin intermediul cãrora sunt
distribuite aceste produse cãtre populaţie sunt situate în piaţa
centralã a oraşului Oneşti. În momentul în care aceastã afacere s-
a extins, societatea a decis înfiinţarea unui restaurant. Ceea ce
este mai deosebit la acest restaurant este faptul cã aprox. 50%
dintre alimentele necesare la pregãtirea diferitelor feluri de
mâncare sunt furnizate de societate, deoarece aceasta are abator
propriu şi laborator de pregãtire a diferitelor de produse.

4
Restaurantul a fost înfiinţat în anul 2005, din luna martie
fiind deschis pentru clienţi. În ceea ce priveşte activitatea
restaurantului, în primii doi ani firma oferea servicii numai în incinta
restaurantului. În anul 2007, datoritã amplificãrii cererii pentru
serviciile prestate de restaurant, firma include în oferta sa de
servicii şi serviciile de catering, de livrare a produselor comandate
la domiciliul clienţilor sau la biroul acestora. A fost totuşi putin dificil
la început, dar am aflat cã dupã o campanie promoţionalã de 3
luni, cererea pentru acest serviciu a crescut semnificativ. În
prezent, acest serviciu asigurã firmei 20% din cifra de afaceri
lunarã a restaurantului.
Ce a avut un real success, referitor la activitatea acestui
restaurant, a fost reclama cunoscutã sub numele de “reclamã din
gura în gurã”. Aceasta s-a întamplat deoarece numãrul de locuitori
din oraşul Oneşti este relativ mic, aproximativ 65.000 de locuitori.
Acest gen de reclamã, fãcutã gratis pentru firmã de altfel, a fost
cea care a avut cel mai mare success, care a prins cel mai bine la
segmental de clienţi vizat.
În ceea ce priveşte rezultatele financiare ale restaurantului,
acestea oferã o imagine de ansamblu favorabilã pentru
continuarea activitãţii societãţii. Nu am avut acces la date concrete
legate de cifra de afaceri şi profitul restaurantului de la înfiinţare şi
pânã în prezent, conducerea considerâdu-le date confidenţiale ale
fiecãrui agent economic.

5
1.2. Relaţiile cu mediul extern

1.2.1. Subordonare
Dupã cum am menţionat mai sus, restaurantul aparţine S.C.
ROGER S.R.L., care pe lângã acesta mai deţine şi un lanţ de
magazine cu produse alimentare de diferite tipuri. Conducerea
acestui restaurant este subordonatã Directorului General al
societãţii, care la rândul lui rãspunde direct Adunãrii Generale a
Asociaţilor. Pentru acţiunile care îi depãşesc setul
responsabilitãţilor, managerul general al restaurantului trebuie sã
se consulte în primul rând cu Directorul General.

1.2.2. Relaţiile cu instituţiile financiare


În ceea ce priveşte relaţiile restaurantului ca unitate
economicã cu instituţiile financiare, de acestea se ocupã contabilul
şef al societãţii ROGER S.R.L. Intr-o formã mai rudimentarã, de
actele şi documentele care existã în circuitul restaurantului se
ocupã gestionara acestuia. Gestionara restaurantului se ocupã de
toatã documentaţia în ceea ce priveşte recepţia diferitelor tipuri de
mãrfuri, emiterea comenzilor cãtre diferiţi furnizori, întocmirea
notelor de intrare-recepţie, plãtirea salariilor cãtre angajaţi, etc.
De relaţiile între societate şi instituţiile financiare se ocupã
contabilul şef. Acesta se ocupã de depunerea tuturor actelor la
organelle specializate din judeţ, cum ar fi: Administraţia
Financiară, Casa Judeţeană de Pensii Bacãu, Casa Judeţeană de
Asigurări de Sănătate Bacãu, etc.
De asemenea, societatea mai are relaţii şi cu instituţiile
bancare, deoarece pentru deschiderea restaurantului “Butucul de

6
vie” s-a apelat şi la un împrumut bancar. Societatea nu a avut nici
o problemã în obţinerea acestui împrumut, având în vedere
activitatea economicã desfãşuratã pânã în acel moment, ea având
posibilitatea de returnare a împrumutului. Pentru restituirea acestui
împrumut societatea efectueazã plãţi lunare cãtre instituţia
bancarã, sub forma ratelor lunare.

1.2.3. Dependenţa de furnizori


În legãturã cu furnizorii restaurantului, aici este ceva mai
special faţã de alte restaurante din oraş. Dacã celelalte
restaurante trebuie sã încheie contracte cu furnizorii pentru toate
produsele de care au nevoie, aici o mare parte dintre produse sunt
asigurate de cãtre propria societate. Produsele asigurate de
societate sunt în principal cele de carmangerie. Pentru restul
produselor, pentru restaurant societatea a pãstrat aceeaşi furnizori
cu care are încheiate contracte şi pentru magazine.
Relaţiile dintre societate şi furnizori sunt menţinute în cele mai
bune condiţii.

1.2.4. Piaţa muncii


Una dintre cele mai grave probleme la momentul actual ale
operatorilor din industria ospitalitãţii este gãsirea personalului
calificat şi cu experienţã. Într-un domeniu în care fiecare detaliu
conteazã, de la design la calitatea produsului oferit, importanţa
gãsirii unor oameni bine pregãtiţi este indiscutabilã. Criticul cel mai
important, clientul, sancţioneazã drastic lipsa de pregãtire, mai

7
ales cã, în ultima vreme, cei mai mulţi au ocazia sã experimenteze
serviciile profesioniste din strãinatate.
Aceasta lipsã de personal bine pregatit şi continua cãutare a
patronilor şi managerilor a unor oameni capabili sã asigure o
calitate superioarã a produselor şi serviciilor oferite clienţilor a
declanşat un alt fenomen: migraţia profesioniştilor de la un
angajator la altul. Pe mãsurã ce capatã experienţã şi „renume“ în
branşã, fiecare se orienteazã cãtre oferta cea mai bunã venita din
partea concurenţei sau, uneori, aleg chiar sã plece din ţarã.
Primele forme de pregãtire în acest domeniu au aparut în
România sub forma şcolilor de arte şi meserii, dar, în cele mai
multe cazuri, meseria se invaţã prin ucenicie la locul de muncã.
Dupa 1947 au apãrut primele şcoli de profil: şcoli profesionale şi
licee orientate pe alimentaţie publicã şi turism şi şcolile postliceale
cu specialitatea „tehnician in alimentaţie publicã“. Mai târziu, statul
s-a implicat în pregãtirea personalului prin centre de perfecţionare,
ca şcoala departamentalã a Ministerului Turismului, care s-a
ocupat din 1971 de perfecţionarea cadrelor din ITHR
(Întreprinderea de Hoteluri, Restaurante şi Turism).
Dupa 1989, pregãtirea din domeniu a mai capatat o componentã
când, pe lângã cea vocaţionalã reprezentatã de şcolile de arte şi
meserii şi licee de profil, au aparut şi şcolile de formare
profesionalã a adulţilor. Astfel, pe lângã şcolile vocaţionale a
apãrut un numãr mare de O.N.G.-uri, S.R.L.-uri, asociaţii şi fundaţii
care, în urma acreditarii primite din partea CNFPA (Consiliul
Naţional de Formare Profesionala a Adulţilor) pot emite diplome de
calificare. Aceastã „explozie“ se datoreazã în mare parte legii care
spune cã fiecare angajat din acest domeniu trebuie sã aibã
aceastã diplomã de calificare.

8
În ceea ce priveşte metoda de recrutare pe care managerul a
ales-o pentru restaurantul “Butucul ce vie”, aceasta este una din
ce în ce mai des întâlnitã în ultimul timp. În aceste condiţii,
managerul a ales varianta pregãtirii la locul de muncã, selectand în
cadrul interviului persoane care au o anumita mentalitate şi care
se potrivesc afacerii pe care o conduc, uitãndu-se mai puţin la
diplomele pe care aceştia le posedã sau nu. Pentru a respecta şi
prevederile legii, angajaţii sunt trimişi pentru a-şi obţine şi
calificare pe hârtie.
În legãturã cu situaţia somajului în domeniul „activitãţilor
specifice pentru restaurante şi alimentaţie publicã”, rata acestuia
prezintã o imagine de ansamblu favorabilã. În ultimii ani rata
şomajului din acest domeniu a început sã suporte o scãdere.
Acest lucru este mai cu seama vizibil în lunile de varã. Potrivit
analizelor Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă
(AJOFM), în următoarele trei luni se va înregistra o scădere
constantă a ratei somajului. . În alimentaţia publică, cifra de afaceri
se dublează în timpul verii, fapt pentru care este nevoie de mai
multã forţã de muncã, care sã facã faţã tuturor cerinţelor clienţilor.

1.2.5. Mediul tehnologic


Astãzi în domeniul restauraţiei se face din ce în ce mai mult
apel la
tehnologie, la acest factor important care sã asigure rentabilitatea
restaurantului. Infrastructura practicã şi performanţa trebuie sã
vizeze spaţiul funcţional atât din bucãtãrie cât şi din sala de mese.
Infrastructura trebuie sã asigure un mediu sigur, flexibil, funcţional
care sã facã faţã atât evenimentelor prevãzute cât mai ales

9
evenimentelor neprevãzute. Se va prevede dotarea restaurantului
cu sistem de aer condiţionat, acces la telefon public.
Pentru ca activitatea restaurantului sã vinã cât mai bine în
întâmpinarea cerinţelor clienţilor, mediul tehnologic trebuie sã fie la
cele mai înalte standarde şi unul dintre factorii cu implicare mare în
activitate, demn de avut în vedere.

1.3. Organizarea firmei


1.3.1. Structurã
Dupã cum am menţionat mai sus, restaurantul “Butucul de
vie” este situat pe Bulevardul Oituz, numãrul 21. Acest restaurant
se aflã sub conducerea societãţii ROGER S.R.L. Oneşti.
În alcãtuirea structurii restaurantului intrã urmãtoarele
funcţiuni:
 Subsol- încăperi anexe bucătăriei: depozitare frigorifică,

depozitare alimente în stare conservată sau proaspătă


(dep. legume), depozit băuturi;
 Terasã: în directã legãturã cu restaurantul;

 Spaţii de servire pentru clienţi;


 Spaţii de producţie: bucătăria principală (oficiu, preparări

calde şi reci, spaţii primire marfă, spălătoare veselã şi


vase) ; accesul de marfă în zona bucătăriei (prin spatele
restaurantului);
 Barul- serviciu;

 Grupuri sociale pentru clienţi;

 Vestiarele şi grupurile sanitar pentru personal .

Subsolul

10
La subsolul clãdirii în care este amenajat acest restaurant
se aflã amenajate câteva dintre încãperile anexe bucãtãriei:
depozitare frigorifică, depozitare alimente în stare conservată sau
proaspătă (dep. legume), depozit băuturi. Mãrfurile care sunt
achiziţionate pentru restaurant sunt depozitate în aceste anexe.
Spaţiile sunt aerisite corespunzãtor, creându-se condiţiile
benefice pentru pãstrarea diferitelor tipuri de alimente.

Terasa
Teresa este deschisã clienţilor în sezonul cald, fiind
asigurate aceleaşi condiţii ca şi în interiorul restaurantului. Terasa
este cea care face posibil accesul în restaurant, ea este deci o
continuare a restaurantului. Aceastã terasã are o capacitate de 40
de locuri. Pe terasă există mese de 4, de 8 şi, la cerere, de 12
persoane, confecţionate din lemn masiv. În jurul meselor scaunele
sunt tot din lemn. Pardoseala terasei este realizată din gresie (mai
multe nuanţe de crem). Din moment ce vremea permite, pe terasă
sunt aduse umbrele, ghivece cu flori (muşcate, floarea soarelui şi
flori sălbatice) şi sunt plantaţi arbuşti pitici.

Spaţii de servire pentru clienţi


Spaţiile de servire pentru clienţi sunt reprezentate de cele
douã saloane ale restaurantului: un salon pentru nefumãtori şi un
salon în care fumatul este permis. În salonul în care este permis
fumatul, existã un sistem de ventilaţie bine pus la punct, care sã
asigure condiţii propice clienţilor. Cele douã saloane sunt
despãrţite printr-o uşã glisantã, astfel încât fumul de ţigarã din
salonul fumãtorilor sã nu deranjeze clienţii nefumãtori.

11
Salonul pentru nefumãtori are o capacitatea de 60 de locuri,
iar salonul pentru fumãtori are o capacitate de 80 de locuri. S-a
luat decizia ca salonul pentru fumãtori sã aibã o capacitate mai
mare, datoritã numãrul de clienţi fumãtori tot mai mare.
Primul salon la intrarea în restaurant este cel pentru
fumãtori, urmând în partea dreaptã şi salonul pentru nefumãtori. În
ambele saloane sunt mese de formã pãtratã, cele de 4 persoane,
şi de formã dreptunghiularã, cele de 8 persoane, toate fiind
confecţionate din lemn masiv. La cerere se pot amenaja şi mese
de 12 persoane sau chiar mai multe. Acestea sunt acoperite cu
feţe de masă, iar deasupra sunt aşezate în colţ naproanele. Spre
deosebire de terasã, în saloane, scaunele sunt tot din acelaşi
material ca şi mesele, cu excepţia cã sunt tapiţate. Pardoseala
saloanelor este realizatã din gresie (mai multe nuanţe de maro).
De asemenea saloanele sunt ornamentate cu flori naturale,
plasate în ghivece speciale.

Spaţii de producţie- bucătăria principală (oficiu, preparări


calde şi reci, spaţii primire marfă, spălătoare veselã şi vase) ;
accesul de marfă în zona bucătăriei (prin spatele restaurantului).
Bucătăria reprezintă principalul spaţiu al producţiei.
Zonificarea funcţională a bucătăriei cu utilajele de preparare a
hranei, fluxul de evacuare a deşeurilor, măsurile luate pentru
evitarea poluării (separatorul de grăsimi, hota cu evacuare pe
acoperiş, la peste 30 m înălţime), asigură înscrierea acestor dotări
în normele sanitare specifice.
Sectorul de producţie cuprinde mai multe zone de lucru :
prelucrare preliminară, carmangerie, bufet de serviciu ( bucătărie
rece), cafetăria (produse de mic dejun, deserturi, băuturi

12
nealcoolice), prelucrare termică (bucătărie caldă), spălătoare,
oficiul restaurantului.
În legătură cu bucătăria sunt amplasate anexele (grupul
sanitar, anumite spaţii de depozitare, biroul bucătarului şef).
Bucătăria dispune de tot ce e necesar pentru pregătirea în cele
mai bune condiţii a preparatelor culinare : maşini de gătit cu foc
deschis (gaz metan), depozit frigorific, roboţi de bucătărie,
planşete, cuptoare, chiuvete, mese de inox, friteuze, dulapuri ce
adăpostesc vasele şi ustensilele necesare în procesul de
producţie. Alimentele sunt aduse de la subsol la parter (bucătăria)
cu liftul hidraulic. La bucatărie au acces numai lucrătorii
departamentului alimentaţie, inclusiv ospătarii care au acces
numai în zona care dă spre restaurant. Pardoseala bucătăriei este
din gresie în nuanţe de maro, crem, iar pereţii sunt acoperiţi de
faianţă în nuanţe mai deschise.

Oficiul
Oficiul face legătura între spaţiile de servire pentru clienţi,
bucătărie şi spălătoare. În oficiu se află casieria şi dulapurile
pentru inventarul de rezervă. Pardoseala existentă aici este din
gresie şi mozaic, pentru a păstra aceeaşi linie cu cea din
restaurant, de culoare verde(kaki)-maro. Uşile sunt mari, din lemn,
batante însă pentru a uşura munca ospătarilor.

Spălătorul :
Din oficiu se intră în zona destinată spălătorului. Bucătăria
restaurantului dispune de două spălătoare :

13
- Un spălător pentru oale ;
- Un spălător pentru veselă ;
După ce se efectuează operaţiunea de spălare şi uscare vasele
vor fi depozitate la locurile lor pentru un nou ciclu. Pardoseala este
acoperită de gresie, iar pereţii de faianţă. Există sifoane de
curgere şi grătare de lemn.

Barul-serviciu
Zona de bar se află în cadrul salonului pentru fumãtori, în
colţul din stanga al încãperii. La bar vor lucra barmanii pe două
schimburi pe întreaga durată a zilei. Din cadrul barului mai fac
parte depozitul bar şi oficiul bar.
Barul – oficiu va elibera băuturile la pahar sau la sticlă, în
baza bonului de marcaj. Întocmirea bonului de marcaj se face la
casa de marcat.
Barul este realizat din lemn, zone de gips carton, având în
spate rafturi frumos amenajate cu sticlele băuturilor oferite spre
vânzare. În rafturi sunt încorporate spoturi, ca pe timpul serii (şi nu
numai ) să atragă atenţia asupra acestui loc. Barul (categoria I)
este bine dotat, având : maşina de fabricat cuburi de gheaţă,
storcătoare de fructe, tirbuşoane, măsuri de capacitate,
numeroase şi variate pahare, dozatorul de cafea, ş.a. În partea
dreaptă a barului există un televizor la care au vizibilitate clienţii
din salonul pentru fumatori. Existã de asemenea un televizor şi în
salonul de nefumãtori.

Grupuri sociale pentru clienţi

14
Acestea sunt mereu într-o stare de curăţenie ireproşabilă şi
au compartimente cu cabinete speciale pentru bărbaţi şi femei.
Grupurile sociale au în dotare : scaune WC, chiuvete, suporturi
pentru hârtie igienică, uscătoare de mâini, port-prosoape, etajere-
suporturi, distribuitoare de săpun lichid, etc. În interiorul grupurilor
sociale este asigurată o ventilatie continuă. Pardoseala şi pereţii
sunt realizate din gresie, faianţă şi materiale lavabile.

Vestiarele şi grupurile sanitar pentru personal :


Vestiarele personalului sunt separate pentru bărbaţi şi
femei, având dulapuri individuale. În legătură cu vestiarele sunt
amplasate grupurile sanitare, spălătoarele şi duşurile destinate
personalului. Acestea beneficiază ca întreg restaurantul de o
curăţenie perfectă, fiind dotate cu necesarul corespunzător :
săpun, prosoape, ventilaţie continuă, substanţe odorizante, ş.a.
Băile beneficiază de gresie şi faianţă, iar tavanul este acoperit de
materiale lavabile. Băile destinate femeilor au nuanţe de alb-
gălbui, iar cele destinate bărbaţilor alb cu verde

1.3.3. Analiza S.W.O.T.

15
Puncte tari Puncte slabe

- prezenţa concurenţilor direcţi


- ambianţã, decor, primire
în aceeaşi zonã cu acest
- ambianţa este asuguratã de
restaurant
o formaţie muzicalã
- experinţa destul de scurtã pe
- este singurul restaurant din
care o are restaurantul
Oneşti care are saloane
,deoarece este intrat pe piaţã
separate pentru fumãtori şi
de relative puţin timp
nefumãtori
- nivelul de notorietate în
construcţie

Ameninţãri
Oportunitãţi

- angajaţii din Oneşti profitã - clienţi foarte versatili


din ce în ce mai mult de timpul - apariţia unor noi distribuitori
lor liber şi servesc masa şi nu de hranã preparatã
numai tot mai mult în afara - nevoi de securitate
locuinţei - raport calitate/preţ important
- atingerea pragului de
maturitate a unor segmente
concurente, cum ar fi pizzeriile
- inclinaţia spre inovare din
partea clienţilor

1.4. Serviciile prestate de firmã

16
Restaurantul “Butucul de vie” oferã un meniu cu mâncãruri şi
bãuturi deosebite, clientii având posibilitatea de a alege dintr-o
gamã largã de produse ce pot fi servite în restaurant, acasã sau la
birou.
Restaurantul “Butucul de vie” oferã clienţilor sãi trei tipuri de
servicii:
 Servicii de alimentaţie publicã pentru clienţii obişnuiţi ai

restaurantului;
 Servicii de catering;
 Organizeazã mese festive şi de protocol, nunţi, aniversãri,
fiecare cu meniuri speciale.
Din aceste considerente, restaurantul “Butucul de vie” are un
meniu bogat ce urmãreşte preferinţele actuale ale clienţilor, meniul
fiind de asemenea bogat în preparate româneşti şi internaţionale,
cu un conţinut redus de grãsimi şi colesterol, ale cãror ingrediente
sunt 100% naturale.
Obiectivul societãţii este de a satisface pe deplin exigenţele
gastronomice ale clienţilor, având în vedere faptul cã preocuparea
oamenilor pentru o alimentaţie sãnãtoasã şi hrãnitoare este in
creştere în ultimii ani. Ceea ce cautã un client în momentul în care
împinge uşa unui restaurant este sã mãnânce diferit de fiecare
datã. Aceasta este exact ceea ce restaurantul “Butucul de vie”
cautã sã ducã la îndeplinire pentru fiecare client în parte.
Restaurantul “Butucul de vie” este renumit pentru calitatea şi
diversitatea preparatelor culinare-gustãri reci şi calde, supe,
ciorbe,preparate calde, preparate la grãtar, preparate din peşte,
produse de patiserie-cofetarie, bãuturi alcoolice şi nealcoolice.
Societatea doreşte sã atragã şi sã satisfacã pretenţiile a şi mai

17
multor clienţi prin varietatea produselor culinare şi sortimentele de
bãuturi disponibile.
Restaurantul este creat atât pentru a deservi clienţii la una
dintre mesele existente în restaurant cât şi la domiciliul sau la
biroul acestora. Aici intervine activitatea de catering a
restaurantului. Conducerea s-a hotãrât asupra acestui tip de
serviciu din mai multe motive, printre care:
 Datoritã serviciilor de calitate oferite, restaurantul a beneficiat
“gratuit” de reclamã din partea clienţilor, reclama “din gurã în
gurã”;
 În ultima perioadã restaurantul a fost frecventat de tot mai
mulţi clienţi;
 Datoritã vadului comercial de care dispune restaurantul.
Acesta fiind situat pe unul dintre principalele bulevarde ale
oraşului, în aceastã zonã sunt amplasate multe firme de
diferite domenii. Cum am menţionat anterior, populaţia a
început din ce în ce mai mult sã profite de timpull liber de
care dispune.
Datoritã acestor motive, restaurantul a venit în sprijinul
clienţilor fideli dar şi potenţialilor clienţi, prin serviciul de catering.
Comenzile de tip “home delivery” se preiau telefonic şi se
onoreazã în aproximativ 40 min. Costul transportului este
diferenţiat dupã zona de distribuţie. Distribuţia se referã aici la
serviciul de catering ce satisface cu promptitudine cererile de
livrare la domiciliu sau birou a preparatelor solicitate de clienţi.
Restaurantul “Butucul de vie” deţine în prezent 2 autovehicule ce
asigura activitatea de catering. Durata maximã de distribuţie a
comenzii este de 15 minute din momentul când autovehiculul
pleaca de la restaurant. În cazul unor aglomerãri se recurge la

18
folosirea maşinilor personale a doi angajati ce au aceasta sarcinã
complementarã în situaţiile de forţã majorã. Produsele care sunt
oferite clienţilor prin acest serviciu sunt identice cu cele oferite în
interiorul incintei restaurantului.
De asemenea restaurantul mai organizeazã mese festive şi
de protocol, nunţi, aniversãri, fiecare cu meniuri speciale. Pentru
fiecare dintre aceste ocazii speciale, restaurantul pune la dispoziţia
clienţilor meniuri deosebite, care sunt realizate fie în totalitate de
cei de la restaurant, sau sunt pregatite în funcţie de dorinţele celor
care le comandã. Pentru aceste ocazii angajaţii restaurantului
asigurã şi amenajarea saloanelor, în funcţie de tipul evenimentului.
În ceea ce priveşte ponderea serviciilor în formarea cifrei de
afaceri a restaurantului, aceasta se prezintã sub urmãtoarea
formã:
 60% activitatea de zi cu zi a restaurantului;
 20% activitatea de catering;
 20% organizarea de evenimente speciale.
Prin intermediul acestor servicii restaurantul încearcã sã vinã
cât mai bine în întâmpinarea cerinţelor clienţilor.

1.5. Stabilirea preţurilor

19
Preţul este singura componentã a mixului de marketing care
produce venituri, celelalte componente necesitând numai
cheltuieli. El este , de asemenea, un element foarte flexibil al
mixului, putând fi modificat foarte rapid.
Prin stabilirea preţurilor, restaurantul va urmãri
MAXIMIZAREA VOLUMULUI VANZARILOR. Conducerea
restaurantului doreşte sã maximizeze numãrul de produse
vândute, deoarece acest fapt va duce la scãderea costurilor pe
unitatea de produs şi la creşterea pe termen lung a profiturilor.
Fixarea preţurilor pentru restaurantul “Butucul de vie”
decurge din douã etape şi urmeazã atingerea a douã obiective.
Primul obiectiv este de acoperire a costurilor şi atingerea unei
marje de profit, iar al doilea obiectiv vizeazã practicarea unui preţ
care sã corespundã imaginii restaurantului pe care restaurantul
doreşte sã o promoveze. Se va determina mai întâi preţul în
funcţie de cost şi apoi preţul de diferenţiere de concurenţi.
Cunoscând toate ingredientele ce intra în alcãtuirea
meniurilor se va calcula iniţial preţul fãrã a lua în calcul impozitul
pe societate şi Tva-ul, acestea urmând a fi adãugate ulterior, dupã
fixarea nivelului marjei.

2. Probleme specifice

20
2.1. Descrierea produsului de alimentaţie publicã

Restaurantul “Butucul de vie” oferã clienţilor sãi servicii de


alimentaţie publicã astfel:
 În incinta propriului restaurant:
 Servirea clienţilor în cele douã saloane şi pe terasa
restaurantului, în mod obişnuit, în orice moment al zilei,
care desigur se încadreazã în programul de lucru al
restaurantului.
 Organizarea de mese festive şi de protocol, nunţi,
aniversãri, fiecare cu meniuri speciale.
 La domiciliu clientului sau la biroul de lucru-
activitatea de catering.
Servirea clienţilor este asiguratã prin intermediul chelnerilor
şi ospãtãriţelor. Angajaţii restaurantului lucreazã în douã schimburi
pe zi. Pe fiecare turã existã urmãtorii angajaţi: un chelner pentru
bar şi 2 ospãtãriţe pentru cele douã saloane. Pe timp de varã,
când este deschisã şi terasa restaurantului, pentru servirea
clienţilor sunt la dispoziţie 3 ospãtãriţe.
Procesul de servire al clienţilor este unul de calitate, din mai
multe puncte de vedere, printre care:
 Intervalul de timp, momentul în care clientul intrã în
restaurant şi momentul în care i se prezintã meniul, este
scurt;
 Atenţia acordatã de ospãtãriţe în observarea clienţilor care
sunt gata sã dea o comandã;

21
 Preluarea rapidã a comenzii de la client şi transmiterea
acesteia mai departe, acolo unde este necesar, adicã la bar
sau la bucãtãrie;
 Capacitatea de lucru şi promptitudinea personalului de la
bucãtãrie;
 Servirea clienţilor în funcţie de comenzile efectuate se face
respectând regulile de bazã de servire a acestora;
 Tratarea clienţilor cu respectful cuvenit, angajaţii respectând
principiul de bazã care asigurã eficienţa unei afaceri,
“Clientul nostru, stãpânul nostru”.

Restaurantul “Butucul de vie” pune la dispoziţia clienţilor


urmãtorul meniu:

MENIUL ZILEI

Gustări calde Greutate Preţ


Caşcaval pane 190 gr. 3,50 lei
Crochete caşcaval 100 gr. 3,50 lei
Crochete piept pui 100 gr. 3,50 lei
Şniţel piept pui 190 gr. 5,80 lei
Bultz ciobănesc (mămăliguţă, brânză burduf,
500 gr. 8,50 lei
jumări porc afumat)
Bultz ţărănesc (mămăliguţă, brânză burduf,
500 gr. 8,50 lei
cârnăciori subţiri, afumaţi natural)
Bultz haiducesc (mămăliguţă, brânză burduf,
500 gr. 6,80 lei
slănină afumată la tigaie, ouă)
Omletă 3 ouă şi, la alegere: (caşcaval,
240 gr. 4,80 lei
cârnaţi, şuncă, slănină afumată).
Scrob ţărănesc ca la mama acasă (3 ouă,
300 gr. 5,80 lei
carne afumată de la borcan)
Brânză cu smântănă şi mămăliguţă 150/180/200 gr. 5,40 lei
Cârnăciori subţiri de casă afumaţi cu 2
200 gr. 6,80 lei
ochiuri
Creier pane de vită 200 gr. 11,50 lei
Creier pane de porc 200 gr. 6,40 lei
Creier măcelăresc de vită 200 gr. 11,50 lei

Platouri Greutate Preţ

22
Platou a la "Casa Românească" (tobă de
casă, catabolşi, pastramă porc de casă
600 gr. 18,20 lei
afumat, ghiudem, slănină afumată natural,
brânză burduf, ceapă roşie)
Platou ţărănesc (carne de porc afumată
natural la tigaie, cârnăciori subţiri de casă la
650 gr. 18,50 lei
tigaie, slănină afumată la tigaie, brânză
burduf, ceapă roşie, cartofi prăjiţi)
Platou mixt vită şi porc (muşchi vită, ceafă,
muşchi file, cârnăciori subţiri afumaţi, 700 gr. 19,40 lei
mititei, brânză burduf, cartofi prăjiţi)
Platou pasăre (piept pui la grătar, pulpă pui
dezosată, ficăţei de pui, aripioare de pui, 600 gr. 18,50 lei
cartofi prăjiţi)
Platou oaie (pastramă fragedă de oaie,
cârnăciori subţiri de oaie, brânză de burduf, 650 gr. 18,50 lei
slănină la tigaie, ceapă roşie, cartofi prăjiţi)

Ciorbe Greutate Preţ


Ciorbă de burtă 400 gr. 4,40 lei
Ciorbă de viţel 400 gr. 3,40 lei
Ciorbă de porc 400 gr. 3,40 lei
Ciorbă de perişoare 400 gr. 3,40 lei
Ciorbă de fasole cu afumătură 400 gr. 4,20 lei
Ciorbă de fasole 400 gr. 2,50 lei
Ciorbă de păstrăv 400 gr. 5,50 lei
Ciorbă de legume 400 gr. 2,50 lei
Borş moldovenesc de găină 400 gr. 4,40 lei
Supă ţărănească de găină cu tăiţei de casă 400 gr. 3,00 lei

Peşte Greutate Preţ


Ciorbă de păstrăv 400 gr. 5,50 lei
Păstrăv la tigaie cu mămăliguţă şi mujdei 100 gr. 4,50 lei
Crap prăjit cu mămăliguţă şi mujdei 100 gr. 4,50 lei
Saramură de crap 400 gr. 8,50 lei
File merlucius cu sos grecesc 300 gr. 8,50 lei
File de şalău prăjit cu mămăliguţă şi mujdei 100 gr. 6,50 lei
Peşte mărunt (chitici) proaspăt la ceaun 100 gr. 2,50 lei

Mâncare de post Greutate Preţ


Ciorbă de legume 400 gr. 2,50 lei
Sarmale de post cu mămăliguţă 200 gr. 4.50 lei

23
Clătite cu ciuperci 300 gr. 6.50 lei
Salată orientală 100 gr. 2,00 lei
Ciuperci la cuptor 100 gr. 2,50 lei
Bureţi la tigaie 100 gr. 2,50 lei
Fasole bătută 250 gr. 2,50 lei
Varză călită 250 gr. 2,50 lei
Iahnie de fasole 250 gr. 2,50 lei
Spaghete cu ciuperci 250 gr. 5,50 lei

Mâncare gãtitã Greutate Preţ


Sarmale moldoveneşti în foi de viţă sau
varză cu mămăliguţă fierte la cuptor în oală 400 gr. 6,40 lei
de lut
Pomana porcului (carne porc crescut la curte
300 gr. 7,50 lei
şi mămăliguţă)
Tochitură moldovenească (carne porc
proaspătă la ceaun, brânză de burduf cu 500 gr. 7,50 lei
mămăliguţă)
Tochitură de afumături (carne porc afumată,
cârnăciori subţiri, brânză burduf, ou, 600 gr. 8,50 lei
mămăliguţă)
Muşchi file afumat natural la tigaie 100 gr. 5,00 lei
Cârnăciori subţiri de casă afumaţi natural la
100 gr. 2,80 lei
tigaie
Tocăniţă de purcel cu mămăliguţă 350 gr. 6,40 lei
Chiftele cu piure de cartofi 400 gr. 6,40 lei
Ciolan de porc afumat cu fasole 400 gr. 6,40 lei
Ciolan de porc afumat cu varză la cuptor 400 gr. 6,40 lei
Varză călită la cuptor cu cârnaţi afumaţi 400 gr. 6,40 lei
Fasole cu cârnaţi de casă afumaţi 400 gr. 6,40 lei
Musaca de cartofi 250 gr. 6,40 lei
Ruladă pulpă porc umplută, la alegere, cu
200 gr. 7,50 lei
caşcaval, ficăţei, carne tocata, ciuperci
Pulpă de porc la tavă 200 gr. 6,50 lei
Pulpă de vită la tavă 200 gr. 7,50 lei
Carne de porc la borcan pregătită ţărăneşte
200 gr. 8,50 lei
ca la mama acasă
Costiţe de porc proaspete cu rozmarin 200 gr. 8,50 lei
Costiţe de porc afumate la ceaun 200 gr. 8,50 lei
Piftie de porc 400 gr. 6,40 lei
Pastramă de oaie fragedă pregătită după
100 gr. 5,00 lei
reţetă proprie şi stinsă cu vin roşu
Pastramă de raţă 100 gr. 6,50 lei
Rasol de porc afumat cu hrean 100 gr. 2,00 lei

Preparate pasãre Greutate Preţ


Pui cu smântână 400 gr. 6,40 lei

24
Pui la ceaun tranşat măcelăreşte cu mămăliguţă
100 gr. 2,00 lei
şi mujdei
Tochitură piept pui 400 gr. 6,40 lei
Ficăţei de pasăre la tigaie cu mamăliguţă şi
400 gr. 6,40 lei
mujdei
Ruladă piept pui umplută, la alegere, cu caşcaval,
200 gr. 8,50 lei
ciuperci, ficăţei, omletă
Pipote la ceaun cu mămăliguţă şi mujdei 400 gr. 6,40 lei
Aripioare crocante la ceaun 100 gr. 2,50 lei
Aripioare în fulgi de porumb (mâncare picantă) 100 gr. 3,50 lei
Pulpe pui la ceaun 100 gr. 2,50 lei
Pulpe pui dezosate 100 gr. 3,50 lei

Preparate carne de vitã Greutate Preţ


Biftec umplut cu caşcaval (muşchi de vită
250 gr. 12,50 lei
tocat, caşcaval)
Gulaş ardelenesc (mâncare picantă) 300 gr. 8,50 lei
Stroganoff de vită 300 gr. 7,50 lei
Escalop de vită 300 gr. 7,50 lei
Muşchi de vită tonat (muşchi vită, ton,
250 gr. 12,50 lei
copere, maioneză)
Pulpă vită la tavă 200 gr. 6,40 lei
Muşchi de vită la grătar 200 gr. 12,50 lei
Rasol viţel cu hrean 100 gr. 2,50 lei
Creier de viţel 200 gr. 11,50

Grãtar Greutate Preţ


Ceafă de porc la grătar 200 gr. 8,40 lei
Muşchi file la grătar 200 gr. 8,40 lei
Muşchiuleţ de porc la grătar 200 gr. 8,40 lei
Pulpă de porc la grătar 200 gr. 6,90 lei
Muşchi de vită la grătar 200 gr. 12,50 lei
Piept de pui la grătar 200 gr. 8,40 lei
Pulpe pui dezosate 200 gr. 8,40 lei
Frigărui de pui la grătar 200 gr. 8,40 lei
Mititei la grătar 50 gr. 1,20 lei
Cârnaţi de casă la grătar 100 gr. 2,80 lei
Creier de vită la grătar 200 gr. 11,50 lei

Garnituri Greutate Preţ


Iahnie de fasole 250 gr. 5,00 lei
Fasole bătută 250 gr. 2,50 lei
Piure de cartofi 250 gr. 2,50 lei

25
Cartofi pai 250 gr. 2,50 lei
Cartofi ţărăneşti (cartofi, ceapă, kaizer,
250 gr. 3,50 lei
caşcaval)
Cartofi feliaţi cu coajă, pane la tigaie 250 gr. 3,50 lei
Cartofi natur 250 gr. 2,50 lei
Orez 250 gr. 2,50 lei
Legume mexicane 250 gr. 3,50 lei

Salate Greutate Preţ


Salată de porumb cu ton şi lămâie 200 gr. 6,50 lei
Salată a la rus 200 gr. 4,50 lei
Salată orientală 200 gr. 4,50 lei
Gogoşari la oţet 200 gr. 3,50 lei
Murături 200 gr. 2,50 lei
Varză murată 200 gr. 2,50 lei
Conopidă murată 200 gr. 2,50 lei
Salată ţărănească (roşii, castraveţi, ceapă) 200 gr. 3,50 lei
Bureţi muraţi 200 gr. 4,50 lei
Ardei iuţi Buc. 0,50 lei
Hrean 100 gr. 1,00 le
Mujdei 100 gr. 1,00 le
Usturoi 100 gr. 1,00 le
Smântână 50 gr. 1,00 le
Chifle Buc. 0,30 lei
Mămăliguţă 200 gr. 1.00 lei

DESERTURI Greutate Preţ


Clătite 250 gr. 3,50 lei
Papanaşi 150 gr. 4,00 lei
Îngheţată asortată 150 gr. 3,50 lei
Salată de fructe 150 gr. 4,50 lei

CONIAC Greutate Preţ


Ovidiu 100 ml 5,00 lei
Veterano 100 ml 9,00 lei
Alexandrion 100 ml 6,00 lei
Metaxa *** 100 ml 12,00 lei
Metaxa ***** 100 ml 15,00 lei
Couture 100 ml 6,00 lei

26
Baron's 100 ml 20,00 lei
Martel 100 ml 20,00 lei
Miorita 100 ml 10,00 lei

WHISKY Greutate Preţ


Teacher's 100 ml 15,00 lei
J.B. 100 ml 20,00 lei
Ballantines 100 ml 15,00 lei

VODKA Greutate Preţ


Stalinskaia 100 ml 6,00 lei
Absolut 100 ml 12,00 lei
Finlandia 100 ml 12,00 lei
Cappone 100 ml 4,00 lei
Smirnoff 100 ml 12,00 lei
Palincă 100 ml 7,00 lei

LICHIORURI Greutate Preţ


Creme Dekuypir (banane, menta, curacao,
100 ml 8,00 lei
caise, etc)
Campari 100 ml 15,00 lei
Garone 100 ml 5,00 lei
Martini 100 ml 7,50 lei
Cinzano 100 ml 7,50 lei
Angeli Cherry 100 ml 4,00 lei
Havana Club 100 ml 7,50 lei
Rom Old Pascas 100 ml 5,00 lei

GIN Greutate Preţ


Bellman's 100 ml 7,50 lei
Gardon's 100 ml 8,00 lei

BERE Greutate Preţ


Carlsberg Sticlă 5,00 lei
Heineken Sticlă 5,00 lei

27
Skol Sticlă 2,50 lei
Ciuc Sticlă 2,50 lei
Timişoreana Sticlă 2,50 lei
Tuborg Sticlă 3,50 lei
Harghita Sticlă 2,00 lei
Bergenbier Sticlă 3,00 lei
Bergenbier - fără alcool Sticlă 3,50 lei
Silva Sticlă 3,00 lei
Ursus Sticlă 3,00 lei

VINURI Greutate Preţ


Vinul casei Litru 8,00 lei
Weisser Sticlă 7,00 lei
Huşi
Busuioacă Sticlă 15,00 lei
Jidvei
Fetească Neagră Sticlă 15,00
Dry Riesling Sticlă 22,00 lei
Riesling Sticlă 22,00 lei
Cotnari
Tămâioasă Românească Sticlă 18,00 lei
Fetească Sticlă 18,00 lei
Grasă Sticlă 18,00 lei
Frâncuşă Sticlă 9,50 lei
Murfatlar
Muscat Ottonel Sticlă 18,00 lei
Pinot Noir Sticlă 18,00 lei
Beciul Domnesc
Riesling Sticlă 20,00 lei
Cabernet Suvignon Sticlă 20,00 lei
Merlot Sticlă 20,00 lei
Fetească Albă Sticlă 20,00 lei
Fetească Neagră Sticlă 20,00 lei
Pinot Noir Sticlă 20,00 lei
Muscat Ottonel Sticlă 20,00 lei
Vincon
Vincon 1949 Sticlă 36,00 lei
Şampanie
Zoreşti Sticlă 19,00 lei
Bucium Sticlă 22,00 lei

BAUTURI RACORITOARE Greutate Preţ


Santal Sticlă 1/4 4,00 lei

28
Nectar Prigat Sticlă 330 4,00 lei
Suc (Coca-Cola, Fanta, Sprite) Sticlă 1/4 2,50 lei
Suc (Coca-Cola, Fanta, Sprite) Bidon 1/2 4,00 lei
Apă minerală
Bidon 1/2 2,00 lei
Perla Harghitei Sticlă 330 2,00 lei
Perla Harghitei Sticlă 750 3,00 lei
Energizant - Red Force Doză 6,00 lei

BAUTURI CALDE Greutate Preţ


Cafea mică 2,00 lei
Cafea mare 4,00 lei
Ness 2,00 lei
Cappucino 2,00 lei
Ciocolată caldă 2,00 lei
Ceai 1,50 lei

TIGARI Greutate Preţ


L.M. Pachet 5,00 lei
Kent Pachet 5,50 lei
Marlboro Pachet 5,50 lei
Parliament Pachet 5,50 lei

Referitor la activitatea de catering, clienţilor le sunt puse la


dispoziţie aceleaşi produse care se pot servi şi în incinta
restaurantului. Pentru a beneficia de produsele restaurantului prin
intermediul acestui serviciu, clientul nu trebuie decât sã sune la
restaurant şi sã efectueze comanda. Aceasta este preluatã de
chelnerul de la bar de serviciu, care o predã mai departe la
bucãtãrie. Dupã ce produsele sunt gata pregãtite de la bucãtãrie,
acestea sunt împachetate în recipiente de diferite mãrimi, în
funcţie de ce este necesar. Dupã ce toate produsele sunt
porţionate potrivit în recipiente, acestea sunt ambalate în pungi de

29
hârtie, pe care este inscripţionatã sigla restaurantului. De
asemenea înainte ca comanda sã fie transmisã mai departe, cãtre
client, de un capãt din partea de sus a pungii de hârtie va fi capsat
si bonul comenzii. Comanda este preluatã de unul dintre cei doi
şoferi şi dusã la locul specificat la telefon. Plata comenzii se face
în momentul în care comanda ajunge la client.
De asemenea restaurantul organizeazã cine şi mese festive
pentru diferite ocazii, la solicitãrile diferiţilor clienţi.

2.2. Aspecte ale promovãrii produsului


de alimentaţie publicã

Momentan restaurantul “Butucul de vie” nu are în derulare


nici o activitate de promovare.
Pentru comunicarea media se apeleazã în general la
televiziune, presa cotidianã, reviste, afişe, radio, cinema. Având în
vedere cã bugetul la început pentru promovare a fost limitat, s-a
exclus la început reclama la televizor şi în cinematografe.

30
Radioul şi presa cotidianã au fost singurele elemente
media care au promovat mesajul publicitar al restaurantului
“Butucul de vie”. S-a apelat la posturile de radio locale, iar preţurile
pentru spoturile publicitare nu au fost ridicate ceea ce a convenit
bugetului alocat politicii de comunicare.
În ceea ce priveşte publicitatea în presa cotidianã,
acitivitatea de promovare s-a orientat spre ziarele distribuite
gratuit în Oneşti şi Bacãu asigurându-se astfel cã mesajul va fi citit
de cea mai mare parte a populatiei.
Comunicarea prin mijloacele non-media a fost deosebit de
importanta pentru promovarea restaurantului având în vedere
faptul ca bugetul alocat comunicarii la început a fost redus. S-a
apelat asadar la promoţii, precum prima directã (cafeaua oferitã
gratuit la prânz şi aperitivul oferit seara), promoţiile din interiorul
restaurantului (afişele de pe mese care permit evidenţierea unor
produse, recomandarea din partea bucatarului cu privire la un
produs, scris pe o tabla, etc.).
Planuri de viitor în ceea ce priveşte activitatea de promovare
a restaurantului constau în: crearea unui site în care sã fie
prezentat restaurantul, tipurile de servicii oferite, diferite meniuri
pentru diferite ocazii, inclusiv preţurile acestora, personalul
societãţii, şi nu în cele din urmã date de contact.
De asemenea, fiind la începutul sezonului cald, când se
peesupune cã activitatea oricãrui restaurant înfloreşte cel mai
bine, s-a hotãrât distribuirea unor fluturaşi prin rândul locuitorilor
din Oneşti dar şi din zonele din împrejurimi.

31