Seminar 2 Contabilitate

1. Alcătuiți un referat în care să surprindeți istoria și evoluția contabilității. (Tema)

2. Care sunt principalii utilizatori de informație contabilă:
a. investitorii, creditorii financiari, angajații, furnizorii și alți creditori, clienții, guvernul și
instituțiile sale, publicul, managerii de întrepinderi;
b. investitorii, creditorii, debitorii, guvernul și instituțiile sale;
c. proprietarii, angajații, bancherii, fiscalitatea și publicul;
d. investitorii, angajații, creditorii, fiscalitatea, publicul.
3. Definiți patrimoniul ca obiect al contabilității. (Tema)
4. Care este deosebirea dintre metodă și procedeu contabil? (Tema)
5. Ce presupune principiul prevalenței economicului asupra juridicului? (Tema)
6. Conform cărui principiu este interzisă compensarea între elementele de activ și de
pasiv? Principiul necompensării.
7. Conform cărui principiu pot fi înscrise în bilanț doar profitul realizat la data bilanțului/
beneficiile? Principiul prudenței.
8. Care sunt principalele metode de evaluare? Definiți-le.
CMP – Cost mediu ponderat – reprezintă valoarea stocului inițial la care se adaugă valoare
intrărilor, totul împărțit la suma dintre stocul inițial și cantitatea intrată;
FIFO (first in-first out) – prima intrare – prima ieșire – metoda potrivit căreia costul unitar de
achiziție al primei intrări (lot) se atribuie primei ieșiri. După epuizarea primului lot evaluarea
se face la costul de achiziție al celui de-al doilea lot intrat. Metoda prezintă dezavantajul că
în perioadele de inflație apare un profit brut mai mare decât cel real și unitatea va plăti un
impozit pe profit mai mare;
LIFO (last in-first out) – ultima intrare – prima ieșire – pentru ieșiri se atribuie costurile de
achiziție în ordine inversă intrărilor. Primele cantități ieșite se evaluează la prețul de
achiziție al ultimei intrări și după epuizarea lotului se trece la prețurile lotului achiziționat
înaintea acestuia. Ca dezavantaj al metodei se menționează faptul că în perioadele de
inflație are loc micșorarea profitului real al unității.
9. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilității reprezintă:
a. totalitatea drepturilor cu valoare economică aparținând unei persoane fizice sau juridice;
b. totalitatea bunurilor cu valoare economică pe care le gestionează un agent economic;
c. totalitatea obligațiilor cu valoare economică, aparținând unei persoane fizice;
d. totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică, aparținând unei persoane fizice
sau juridice, precum și bunurile economice la care acestea se referă.
10. Care din procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilității?
a. observația, raționamentul, comparația;
b. bilanțul, contul, balanța de verificare;
c. analiza, sinteza, inventarierea;
d. documentația, evaluarea, calculația.
11. Pentru ca informația să prezinte credibil, evenimentele și tranzacțiile pe care le
reprezintă, este necesar ca acestea să fie contabilizate și prezentate în concordanță cu
fondul lor și cu realitatea economică, nu cu forma lor juridică. Acest fapt se întâlnește în
următorul principiu:
a. permanența metodelor;
b. intangibilității bilanțului;
c. prelevanței economicului asupra juridicului;
d. prelevanței juridicului asupra economicului.
12. Potrivit cărui principiu are relevanță alegerea metodelor și tratamentelor contabile:
a. principiul prudenței;
b. principiul costului istoric;
c. principiul independenței exercițiilor;
d. principiul permanenței metodelor.
13. Care dintre următoarele principii nu sunt specifice contabilității:
a. principiul prelevanței economicului asupra juridicului;
b. principiul autonomiei bugetare;
c. principiul prudenței;
d. principiul continuității activității.
14. Conform principiului prelevanței economicului asupra juridicului, informațiile prezentate
în situațiile financiare trebuie:
a. să reflecte mai ales forma juridică a evenimentelor și a tranzacțiilor;
b. să pună în evidență toate operațiile economice ale întreprinderii;
c. să reflecte numai realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor;
d. să reflecte realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor
juridică.
15. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee ale metodei contabilității comune și
altor discipline?
a. observația, raționamentul, comparația;
b. bilanțul, contul, balanța de verificare;
c. analiza, sinteza, inventarierea;
d. documentația, evaluarea, calculația, inventarierea.
16. Unul dintre obiectivele de mai jos nu poate fi atribuit sistemului contabil. Care este
acesta?
a. înregistrarea cronologică și sistematică a mișcărilor patrimoniale;
b. asigurarea integrității patrimoniului și controlul operațiunilor patrimoniale efectuate;
c. urmărirea și furnizarea rezultatelor obținute, atât pentru necesitățile proprii cât și pentru
informarea acționarilor, clienților, furnizorilor, băncilor, organelor fiscale;
d. înregistrarea operațiilor ce nu au un caracter repetitiv.
17. Una din funcțiile de mai jos nu poate fi atribuită contabilității financiare. Care este
aceasta?
a. funcția de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activități;
b. funcția de înregistrare a tranzacțiilor întrepinderii în scopul determinării periodice a
situației patrimoniului și a rezultatului obținut;
c. funcția de furnizare a informațiilor necesare sintezelor macroeconomice;
d. funcția de satisfacere a cerințelor informaționale;
18. Atunci când efectele tranzacțiilor sunt luate în calcul în momentul în care acestea s-au
produs, și nu atunci când intervine plata, avem:
a. principiul continuității activității;
b. principiul prudenței;
c. principiul independenței exercițiului;
d. principiul prevalenței economicului asupra juridicului.
19. Principiul permanenței metodelor presupune:
a. continuitatea aplicării aceleiași metode și reguli privind evaluarea în contabilitate a
conturilor anuale;
b. continuitatea aplicării aceleiași metode și reguli privind evaluarea, înregistrarea în
contabilitate și prezentarea informațiilor în cadrul metodelor la conturile anuale;
c. continuitatea aplicării aceleiași metode privind înregistrarea conturilor anuale;
d. continuitatea aplicării aceleiași metode și reguli privind înregistrarea și prezentarea
informațiilor în cadrul conturilor anuale.
20. În momentul în care avem bilanțul de deschidere al unui exercițiu financiar egal cu
bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent folosim principiul:
a. principiul prudenței;
b. principiul necompensării;
c. principiul prelevanței economicului asupra juridicului;
d. principiul intangibilității bilanțului.
Seminar Contabilitate

I. Se constituie o întreprindere cu un capital de 1000 lei; un număr de cinci

personae subscriu să cumpere cele 500 de acțiuni emise, în valoare nominală de 2
lei/acțiune.
Pentru a înregistra tranzacția efectuăm analiza contabilă astfel:
Natura operației: Subscrierea capitalului social pentru înființarea întreprinderii.
Modificările bilanțiere: Recunoaștem o creștere a dreptului de creanță asupra
întreprinderii, asupra acționarilor, element de activ și simultan o creștere (constituire)
a capitalului social, element de capitaluri propria. Dacă ați urmărit totul până acum,
veți observa că tranzacția supusă analizei se încadrează în modificarea bilanțieră de
tipul:
A+X = (C+X)+D
4000 acționari 1000 Capital
Conturi corespondente: Pentru elementele bilanțiere modificate sunt destinate
conturile 456 Decontări cu asociații privind capitalul și 1011 Capitalul subscris
nevărsat.
Debit sau Credit: Acum cunoașteți regulile de funcționare ale conturilor, nu ne
rămâne decât să le aplicăm:
456 Decontări cu asociații privind capitalul, cont bifunctional, cu funcția contabilă de
active, având de înregistrat o creștere, se debitează.
1011 Capital subscris nevărsat, cont de capitaluri propria, având de înregistrat o
creștere, se creditează.
Formula contabilă: Să ne reamintim elementele structural șinu ne rămâne decât să
întocmim formula contabilă:
456 = 1011 1.000
Decontări cu Capital subscris nevărsat
asociații privind capitalul
Această tranzacție generează modificări în cele două elemente reflectate prin
intermediul T-urilor astfel:
D 456 C
1/101 1.000 1/456 1.000

Vom prezenta o altă modalitate de deducere a formulei contabile fără a mai urma, în
mod expres, etapele generale ale analizei contabile. Această modalitate presupune:
3. Cunoașterea încadrării corecte a elementelor în structurile de active (A) și
capitaluri (C+D) respectiv, în conturile prevăzute în planul de conturi general.
4. Cunoașterea regulilor de funcționare a conturilor.
Pentru a susține această variant, reluăm tranzacția și stabilim formula contabilă
astfel:
 Subscrierea capitalului social
 456 Decontări cu asociații privind capitalul, se constituie creanța întreprinderii
față de acționari, A+ Debit
  1011 Capital subscris nevărsat, constituirea capitalului subscris nevărsat,
C+Credit
456 = 1011 1.000 lei
Decontări cu Capitalul subscris
asociații privind nevărsat
capitalul
II. Acționarii depun suma de 1.000 lei în contul de la bancă al întrepinderii,
reprezentând contravaloarea acțiunilor primite de la societate.
Analiza: Această tranzacție reprezintă micșorarea creanțelor întrepinderii asupra
acționarilor (A-) și în același timp, creșterea disponibilului întrepinderii păstrat în
contul de la bancă (A+).
Stabilim formula contabilă pentru tranzacția 2:
 Vărsarea capitalului subscris;
 456 Decontări cu asociații privind capitalul, A Credit
 512 Conturi curente la bănci, A+Debit
512 = 456 1.000 lei
Conturi curente la bănci Decontări cu asociații privind capitalul
Reflectarea informațiilor în conturi se face astfel:

D 456 C
II/101 1.000 II/512 1.000

D 1011 C
II/456 1.000

În cazul formulei compuse, tranzacția generează modificări la mai mult de două elemente
bilanțiere, astfel:
Două sau mai multe conturi care se debitează și un cont care se creditează.
Modelul este de forma:
%=Cont creditor Suma
Conturi
Debitoare
III. Întreprinderea se aprovizionează cu materii prime și mărfuri în valoare de
500 lei, respective 800 lei, conform facturii furnizorului.
Analiza: În mod evident, crește valoarea stocurilor de materii prime și de mărfuri în
întreprindere (A+) și în același timp, cresc datoriile întrepinderii față de furnizor (D+).
Nu ne rămâne decât să stabilim formula contabilă pentru înregistrarea în contabilitate a
tranzacției:
 Aprovizionarea cu materii prime și mărfuri;
 301 Materii prime, A+Debit
 371 Mărfuri, A+ Debit
 401 Furnizori, D+Credit
% = 401 Furnizori 1300
301 Materii prime 500
 371 Mărfuri 800

D 301 C
III/401 500

D 401 C
III/301 1.300
371

D 371 C
III/401 800

Un cont se debitează și două sau mai multe conturi se creditează. Modelul este de forma:
Cont debitor = % Suma
Conturi creditoare
IV. La sfârșitul perioadei de gestiune (lunii), întrepinderea a realizat încasăriîn
numerar în sumă de 400 lei din servicii prestate terților și 700 lei din vânzări de
mărfuri.
Analiza: Cum plata s-a efectuat pe loc, crește disponibilul în numerar (A+) și în același
timp, se obțin venituri din prestarea de servicii și din vânzarea mărfurilor (C+).
 Încasări în numerar
 531 Casa, A+Debit
 704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate, C+ Credit
 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, C+ Credit
Stabilim formula contabilă pentru înregistrarea în contabilitate a tranzacției:
531 Casa = % 1100
704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate 700
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 400

D 531 Casa C
IV/704 1.100
707

D 704 V din lucrări executate și servicii prestate C

 IV/531 700

D 707 V din vânzarea mărfurilor C

IV/531 400

1. De ce sistemul de înregistrare a tranzacțiilor este numit al dublei înregistrări

(al partidei duble)? Care este specificul său? (Temă)
2. Care sunt regulile de funcționare a conturilor pentru active, datorii și capitaluri
proprii? (Temă)
3. De ce regulile de funcționare a conturilor sunt identice pentru datorii și
capitaluri proprii? (Temă)
4. Care sunt etapele analizei contabile a unei tranzacții? (Temă)
5. Una din trăsăturile de mai jos nu poate fi atribuită contului. Care este
aceasta? (Temă)
a. Contul reprezintă un model de evidență și calcul în expresie valorică;
b. Contul este un model de înregistrare cronologică a evoluției patrimoniului;
c. Contul este un model de sistematizare a existențelor și modificărilor de sens
contrar;
d. Contul este procedeul specific metodei contabilității cu ajutorul căruia se
realizează dubla reprezentare a patrimoniului.
6. Rulajul contului reprezintă: (Temă)
a. Existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial urmărit cu
ajutorul contului respectiv;
b. Conținutul economic al elementului a cărui evidență se ține cu ajutorul
contului;
c. Mișcarea sau totalul sumelor înregistrate într-o perioadă de gestiune în
debitul sau creditul unui cont;
d. Existentul valoric, la începutul perioadei de gestiune, al elementului
patrimonial urmărit cu ajutorul contului respectiv.
7. Una dintre următoarele reguli referitoare la funcționarea conturilor nu este
corectă. Care este aceasta? (Temă)
a. Conturile de activ încep să acționeze prin a se debita;
b. Conturile de pasiv se debitează cu micșorările de pasiv;
c. Conturile de pasiv se creditează cu micșorările de pasiv;
d. Conturile de activ prezintă sold final debitor sau sunt soldate.
8. Formula contabilă rezultă din:
a. Parcurgerea etapelor analizei contabile; (Temă)
b. Balanța de verificare;
c. Evaluare;
d. Registrul-Jurnal.
9. Soldul final al unui cont reprezintă: (Temă)
a. Diferența dintre rulajul debitor și rulajul creditor al contului;
b. Diferența dintre soldul inițial și rulajul creditor al contului;
c. Diferența aritmetică dintre total sume debitoare și total sume creditoare ale
unui cont;
d. Diferența dintre soldul inițial și rulajul debitor al contului.
10. Ce este articolul contabil? (Temă)
a. Este o formulă, la care se adaugă data la care a avut loc operațiunea
economică, documentul justificativ și explicația operațiunii economice;
b. Este o formulă contabilă, la care se adaugă data la care a avut loc
operațiunea economică, explicația operațiunii economice și părțile care au participat
la efectuarea ei;
c. Este o formulă contabilă, la care se adaugă data la care a avut loc
operațiunea economică, documentul justificativ care stă la baza înregistrării
operațiunii economice și persoana care efectuează înregistrarea operațiunii în
conturi;
d. Este modalitatea de reprezentare grafică a operațiilor economice sau
financiare în conturile corespondente pe baza dublei înregistrări, sub formă de
egalitate valorică.
11. Care este regula generală de funcționare a conturilor de activ? (Temă)
a. Conturile de activ: - încep să funcționeze prin creditare cu existențele inițiale
(solduri inițiale), preluate din pasivul bilanțului inițial; - se mai creditează cu creșterile
de pasive și venituri; - se debitează cu micșorările de pasive și venituri; - pot
prezenta numai sold final creditor sau sunt soldate.
b. Conturile de activ:- încep să funcționeze prin debitare cu existențele inițiale
(solduri inițiale), preluate din activul bilanțului inițial; - se mai debitează cu creșterile
de active și cheltuieli; - se creditează cu micșorările de active și cheltuieli; - pot
prezenta numai sold final debitor sau sunt soldate.
c. Conturile de activ: - se creditează cu creșterile de pasive și venituri; - se
debitează cu micșorările de pasive și venituri; - pot prezenta numai sold final creditor
sau sunt soldate.
d. Conturile de activ: - încep să funcționeze prin debitare cu existențele inițiale
(solduri inițiale), preluate din activul bilanțului inițial; - se mai debitează cu reducerile
de active și cheltuieli; - se creditează cu creșterile de active și cheltuieli; - pot
prezenta numai sold final debitor sau sunt soldate.
12. Totalitatea înregistrărilor efectuate în creditul unui cont într-o perioadă de
gestiune, reprezintă: (Temă)
a. Rulajul debitor;
b. Rulajul creditor;
c. Total sume creditoare;
d. Total sume debitoare.
13. Care din următoarea împărțire a conturilor aparține “după funcția contabilă”:
(Temă)
a. Clasa conturilor sintetice și clasa conturilor analitice;
b. Grupa conturilor analitice valorice și grupa conturilor analitice cantitativ-
valorice;
c. Clasa conturilor de gestiune externă și clasa conturilor de gestiune internă;
d. Clasa conturilor de activ și clasa conturilor de pasiv.
14. Corespondența care se stabilește între – “Un singur cont debitor și mai multe
conturi creditoare”, sau între “Mai multe conturi debitoare și un singur cont creditor”
– reprezintă: (Temă)
a. Formula contabilă simplă;
 b. Formula contabilă compusă;
c. Formula contabilă dublă;
d. Formula contabilă multiplă.

Seminar Contabilitate

1. Descrieți și completați câte un exemplu din documentele: factura fiscala,

chitanță, bonul de consum, fișa de magazie, registrul de casă, ordinul de plată,
registrul jurnal, registrul cartea mare, registrul inventar, utilizând informațiile primite
pe paginile de internet menționate în dreptul fiecăruia în cursul nr.4 transmis. (Temă)
2. Prezentați care este importanța documentelor contabile? (Temă)
3. Care este documentul folosit pentru plata la bancă? (Temă)
4. Care registre pot fi admise ca probă în caz de litigii? (Temă)
5. Factura fiscal se întocmește în:
a. 2 sau 3 exemplare, în funcție de necesitățiile organizatorice ale societății dvs.
b. Într-un exemplar;
c. Nici unul din răspunsurile de mai sus.
6. Documentul care se întocmește într-un exemplar, separat pentru fiecare fel
de materiale este:
a. Chitanța;
b. Fișa de magazie;
c. Bonul de consum;
d. Registrul de casă.
7. După sfera de aplicare documentele contabile se grupează în:
a. Documente generale și documente primare;
b. Documente primare și documente de dispoziție;
c. Documente generale și documente de specifice unei activități;
d. Documente primare și documente specifice unei activități.
8. Gruparea documentelor primare și a documentelor centralizatoare se face
după:
a. Sfera de aplicare a documentelor contabile;
b. Modul de întocmire a documentelor contabile;
c. Rolul documentelor contabile;
d. Natura operațiilor înscrise în documentele contabile.
9. Evidența încasărilor și a plăților se ține de către casier cu ajutorul:
a. Registrului de casă;
b. Monetarului;
c. Chitanțelor;
d. Registrului inventar.
10. Ștatul de salarii se întocmește:
a. Lunar;
b. Trimestrial;
c. Semestrial;
d. Anual.
11. Principalele registre contabile sunt:
a. Registrul inventar, registrul general și registrul de încasări și plăți;
b. Registrul carte mare, registrul de casă și registrul inventar;
c. Registrul jurnal, registrul inventar, registrul Cartea Mare;
d. Registrul jurnal, registrul de casă, registrul inventor și registrul Cartea Mare.
12. Înregistrarea și gruparea operațiunilor economico-financiare în ordinea
efectuării lor cronologice se face conform:
a. Registrului jurnal;
b. Registrului de casă;
c. Registrului Carte Mare;
d. Registrului inventar.
13. Registrele contabile nu cuprind:
a. Registrul Cartea-Mare;
b. Registrul de evidență fiscală;
c. Registrul Jurnal;
d. Registrul Inventar.
14. În raport cu modul de întocmire și cu rolul lor în cadrul sistemului
informational, documentele contabile nu pot fi:
a. Documente justificative;
b. Documente centralizatoare;
c. Register contabile;
d. Documente contabile de sinteză.
15. Una dintre funcțiile enumerate mai jos nu este caracteristică documentelor de
evidență contabilă:
a. Funcția de consemnare cantitativă și valorică;
b. Funcția de acte justificative;
c. Funcția de verificare;
d. Funcția de asigurare a integrității patrimoniului.
16. Cum se clasifică documentele de evidență contabilă după forma de
prezentare:
a. Documente justificative, documente de evidență contabilă, documente de
sinteză și raportare;
b. Documente cu regim special, documente fără regim special, cu regim uzual;
c. Documente cu reglementări exprese, documente justificative, documente de
evidență contabilă;
d. Documente tipizate, netipizate.
17. Registrele de contabilitate obligatorii sunt:
a. Registrul jurnal, registrul inventar și cartea mare;
b. Balanța de verificare;
c. Bilanțul contabil;
d. Bilanțul contabil, contul de profit și pierdere.
18. Verificarea din punct de vedere al formei documentelor contabile nu se referă
la:
a. Completarea tuturor elementelor cerute de document;
b. Întocmirea documentului prin raportarea la actele normative care
reglementează genul respective de operații;
c. Existența semnăturilor persoanelor responsabile de întocmirea documentelor
și efectuarea calculelor;
d. Folosirea modelului de document corespunzător naturii operației consemnate.
19. Unul din procedeele de mai jos nu reprezintă un procedeu comun tuturor
științelor. Care este acesta?
a. Raționamentul;
b. Clasificarea;
c. Observația;
d. Documentația.
 20. Gestiunea documentelor nu presupune:
a. Înregistrarea în contabilitate a documentelor contabile;
b. Organizarea circulației documentelor;
c. Reconstituirea documentelor contabile;
d. Arhivarea documentelor contabile.
21. Ce sunt documentele contabile:
a. Documentele contabile sunt registrele care servesc la înregistrarea operațiilor
economice și financiare în ordine cronologică, zi de zi, pe măsura efectuării lor în
timp;
b. Documentele contabile sunt acte scrise care asigură verificarea exactității
înregistrării operațiilor în conturi;
c. Documentele contabile sunt acte scrise în care se consemnează tranzacțiile,
evenimentele și alte operații economice în momentul și de regulă la locul efectuării
lor, cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuirii lor și ca suport de înregistrare în
contabilitate.
d. Documentele contabile sunt acte scrise care asigură controlul integrității
patrimoniului entității.

Seminar Contabilitate

1. Structura activului patrimonial este reprezentată de:

a. Active imobilizate, active circulante și active rectificative;
b. Active imobilizate, active circulante și datorii;
c. Active imobilizate, active circulante și cheltuieli în avans;
d. Active imobilizate, active circulante.

2. Datoriile reprezintă:
a. valori economice avansate temporar de către titularul de patrimoniu altor
persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească o prestație sau un
echivalent valoric;
b. resursele furnizate de terți pentru care unitatea patrimonială trebuie să acorde
o prestație sau un echivalent valoric;
c. contribuția materială a titularului de patrimoniu ce îmbracă forma capitalului
social;
d. resursele furnizate de către terți unității patrimoniale.

3. Activele imobilizate se grupează, după destinația, forma și natura lor, în:

a. Imobilizări necorporale, imobilizări corporaleși imobilizări financiare;
b. Imobilizări corporale, active circulante materiale, imobilizări necorporale și
financiare;
c. Active circulante materiale, creanțe imobilizate, imobilizări necorporale și
imobilizări financiare;
d. Imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare și active
circulante în decontare.

4. În care dintre următoarele situații apar primele de emisiune:

a. Majorarea capitalului social prin aport în numerar;
 b. Majorarea capitalului social prin aport în natură;
c. Diminuarea capitalului social;
d. Fuziunea a două sau mai multe societăți.

5. Din categoria datoriilor financiare fac parte:

a. Obligațiile față de bugetul de stat rezultate din taxe și impozite;
b. Împrumuturile din emisiunea de obligațiuni;
c. Furnizorii și efectele de plătit;
d. Obligațiile față de asociați pentru capitalul de rambursat.

6. Care dintre următoarele elemente nu fac parte din activul bilanțier:

a. Materiile prime și piesele de schimb;
b. Provizioanele;
c. Investițiile financiare temporare;
d. Acreditivele.

7. Care dintre următoarele elemente nu fac parte din activul bilanțier:

a. Primele de fuziune;
b. Primele de aport;
c. Efectele comerciale de primit;
d. Efectele comerciale de plătit.

8. Activele imobilizate corporale au următoarele caracteristici:

a. Au o durată normală de utilizare mai mică de un an;
b. Participă la un singur ciclu de producție;
c. Nu îmbracă fizic forma unor bunuri materiale concrete;
d. Își pierd în timp valoare ca urmare a uzurii fizice și morale.

9. Potrivit OMFP nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale
consolidate, contul de profit și pierdere cuprinde:
a. Cifra de afaceri netă, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura
lor și ajustări de valoare, rezultatul exercițiului (profit și pierdere);
b. Cheltuielile exercițiului, cifra de afaceri netă, rezultatul exercițiului (profit sau
pierdere);
c. Cifra de afaceri netă, veniturile exercițiului, rezultatul exercițiului (profit sau
pierdere);
d. Cheltuielile de exploatare, cheltuielile financiare.

10. Care din următoarele elemente nu aparțin activului bilanțier:

a.active imobilizate;
b.cheltuieli în avans;
c.active circulante;
d.venituri în avans.
11. Pentru exemplificarea tipurilor de modificări privind activul și pasivul bilanțier se
pornește de la următorul bilanț inițial simplificat.
Bilanț contabil
Denumire Sume (lei) Denumire Sume (lei)
Cheltuieli de 3000 Capital social 5000
constituire
Materii prime 4000 Rezerve 1500
Mărfuri 500 Furnizori 2500
Conturi curente la 4500 Credite bancare pe 4000
bănci termen scurt
Clienți 1000
Total activ 13000 Total pasiv 13000

1. Entitatea achiziționează materii prime de la furnizorii săi în valoare de 600 lei.

În urma acestei operații crește valoarea stocului de materii prime de la 4000 lei la
4600 lei, reprezentând creșterea stocului de materii prime și, concomitent și cu
aceeași sumă crește valoarea elementului furnizori, de la 2500 lei la 3100 lei,
reprezentând creșterea obligației față de furnizorul de materii prime.
Elementul: Materii prime-element de activ, elementul Furnizori – element de pasiv.
Modificare bilanțieră A+x=P+x

Bilanțul contabil după efectuarea tranzacției:

Denumire Sume (lei) Denumire Sume (lei)
Cheltuieli de 3000 Capital social 5000
constituire
Materii prime 4600 Rezerve 1500
Mărfuri 500 Furnizori 3100
Conturi curente la 4500 Credite bancare 4000
bănci pe termen scurt
Clienți 1000
Total activ 13600 Total pasiv 13600

2. Entitatea achită din disponibilul de la bancă suma de 1000 lei reprezentând o

parte din datoriile către furnizori.
În urma acestei operații scade valoarea elementului Conturi curente la bănci de la
4500 la 3500 lei și, concomitent și cu aceeași sumă scade valoarea elementului
Furnizori de la 3100 lei la 2100 lei.
Elementul Conturi curente la bănci – element de activ, elementul Furnizori – element
de pasiv.
Modificarea bilanțieră A-x=P-x
Bilanțul contabil după efectuarea tranzacției:
Denumire Sume (lei) Denumire Sume (lei)
Cheltuieli de 3000 Capital social 5000
constituire
Materii prime 4600 Rezerve 1500
Mărfuri 500 Furnizori 2100
Conturi curente la 3500 Credite bancare 4000
bănci pe termen scurt
Clienți 1000
Total activ 12600 Total pasiv 12600

3. Entitatea încasează suma de 300 lei reprezentând contravaloarea mărfurilor

vândute; suma este virată în conturile de la bănci. În urma acestei operații scade
valoarea elementului Clienți de la 1000 lei la 700 lei și, concomitent și cu aceeași
sumă crește valoarea elementului Conturi curente la bănci, de la 3500 lei la 3800 lei.
Elementul Conturi curente la bănci – element de activ, elementul Clienți – element
de activ.
Modificarea bilanțieră A-x+x=P
Bilanțul contabil după efectuarea tranzacției:
Denumire Sume (lei) Denumire Sume (lei)
Cheltuieli de 3000 Capital social 5000
constituire
Materii prime 4600 Rezerve 1500
Mărfuri 500 Furnizori 2100
Conturi curente la 3800 Credite bancare 4000
bănci pe termen scurt
Clienți 700
Total activ 12600 Total pasiv 12600

4. Entitatea achită unui furnizor suma de 600 lei dintr-un credit bancar pe
termen scurt.
În urma acestei operații scade valoarea elementului Furnizori de la 2100 lei la 1500
lei și, concomiternt și cu aceeași sumă crește valoarea elementului Credite bancare
pe termen scurt, de la 4000 lei la 4600 lei.
Elementul Furnizori – element de pasiv, elementul Credite bancare pe termen scurt
– element de pasiv.

Modificarea bilanțieră A=P-x+x

Bilanțul contabil după efectuarea tranzacției:
Denumire Sume (lei) Denumire Sume (lei)
Cheltuieli de 3000 Capital social 5000
constituire
Materii prime 4600 Rezerve 1500
Mărfuri 500 Furnizori 1500
Conturi curente la 3800 Credite bancare 4600
bănci pe termen scurt
Clienți 700
Total activ 12600 Total pasiv 12600

Observație: Egalitatea bilanțieră se menține după fiecare tip de modificare.

5. Se dau următoarele elemente patrimoniale:

- mașini, utilaje și instalații de lucru 900 lei
- capital social 950 lei
- produse finite 300 lei
- materii prime 200 lei
- furnizori 400 lei
- clienți 100 lei
- credite bancare 50 lei
- rezerve 500 lei
- disponibil la bancă 400 lei

Să se întocmească bilanțul contabil:

Denumire Sume (lei) Denumire Sume (lei)
 mașini, utilaje și 900 capital social 950
instalații de lucru
produse finite 300 furnizori 400
materii prime 200 credite bancare 50
clienți 100 rezerve 500
disponibil la 400
bancă
Total activ 1900 Total pasiv 1900

6. O societate comercială prezintă următoarele elemente patrimoniale:

- asigurări sociale 400 lei
- casa 200 lei
- furnizori 600 lei
- credite bancare 1000 lei
- materii prime 1000 lei
- mijloace fixe 4000 lei
- capital social 5000 lei
- clienți 800 lei
- cont curent la bănci 1000 lei

Să se întocmească bilanțul contabil:

Denumire Sume (lei) Denumire Sume (lei)
casa 200 asigurări sociale 400
materii prime 1000 furnizori 600
mijloace fixe 4000 credite bancare 1000
clienți 800 capital social 5000
cont curent la 1000
bănci
Total activ 7000 Total pasiv 7000

7. Să se întocmească bilanțul contabil pe baza următoarelor elemente

patrimoniale: (Temă)
- mărfuri aflate la terți 1000 lei
- rezerve 200 lei
- fonduri 500 lei
- mărfuri 4800 lei
- casa 500 lei
- furnizori 4100 lei
- capital social 2000 lei
- disponibil la bancă 300 lei
- materii prime 200 lei
8. O societate comercială prezintă următoarele elemente patrimoniale:
- mijloace fixe 400 lei
- titluri de participare 150 lei
- materii prime 180 lei
- rezerve 25 lei
- capital social 560 lei
- credite bancare pe termen scurt 30 lei
- furnizori 140 lei
- efecte de primit 45 lei
 - disponibil la bancă 55 lei
- dividende de plată 75 lei
Să se întocmească bilanțul contabil. (Temă)

9.Sunt prezentate următoarele elemente patrimoniale:

- mijloace fixe 20000 lei
- materii prime 1000 lei
- capital social 20000 lei
- rezerve 1000 lei
- produse finite 1000 lei
- prime de capital 1000 lei
- casa 20 lei
- creditori diverși 1000 lei
- conturi curente la bănci 1000 lei
- furnizori 520 lei
- clienți 500 lei
Să se întocmească bilanțul contabil. (Temă)

Seminar Contabilitate

A. Contabilitatea clasei 1 - exemple

I. Unitatea patrimonială decide majorarea capitalului social prin emisiunea de
noi acțiuni în valoare totală de 30.000 lei; contravaloarea acțiunilor subscrise se
varsă direct în bancă.
1.
a. Natura operației: se înregistrează dreptul de creanță al societății asupra
acționarilor sau asociaților pentru subscrierile făcute;
b. Conturile corespondente:
456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul, cont bifuncțional,
crește se debitează;
1011 Capital subscris nevărsat, cont de pasiv, crește se creditează.
c. Formula contabilă:
456=1011 30.000 lei
2.
a. Natura operației: se înregistrează aportul capitalurilor subscrise;
b. Conturi corespondente:
5121 Conturi la bănci în lei, cont de activ, crește se debitează;
456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul, cont bifuncțional, scade se creditează;
c.Formula contabilă:
5121=456 30.000 lei
3.
a. Natura operației: reglare conturi de capitaluri pentru vărsămintele efectuate;
b. Conturi corespondente:
1011 Capital subscris nevărsat, cont de pasiv, scade se debitează;
1012 Capital subscris vărsat, cont de pasiv, crește se creditează.
c.Formula contabilă:
1011=1012 30.000 lei
 II. Unitatea patrimonială decide majorarea capitalului social prin încorporarea sumei de
7000 lei din primele de capital, în baza hotărârii adunării generale extraordinare a
acționarilor sau asociaților.
a. Natura operației: majoarea capitalului social prin încorporarea primelor de capital
b. Conturi corespondente:
104 Prime de capital, cont de pasiv, scade, se debitează;
1012 subscris vărsat, cont de pasiv, crește se creditează.
c. Formula contabilă:
104=1012 7.000 lei.

III. O societate comercială se află la sfârșitul exercițiului financiar în litigiu pentru un

drept de creanță în sumă de 6.000 lei ca urmare a executării unor lucrări, și care se
judecă în anul următor, încasându-se suma respectivă, în contabilitate sunt posibile
următoarele operații contabile:
1.
a. Natura operației: constituirea provizionului pentru litigii pentru întreaga sumă;
b. Conturi corespondente:
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele, cont de activ, crește, se debitează;
1511 Provizioane pentru litigii, cont de pasiv, crește, se creditează.
c. Formula contabilă:
6812=1511 6.000 lei.
2.
a. Natura operației: trecerea la pierderi a crenței, în anul următor;
b. Conturi corespondente:
654 Pierderi din creanțe și debitori diverși, cont de activ, crește, se debitează;
411 Clienți, cont de activ, scade, se creditează.
c.Formula contabilă:
654=411 6.000 lei.
3.
a. Natura operației: anularea provizionului pentru litigii, în urma rămânerii lui fără obiect,
prin pronunțarea hotărârii judecătorești asupra litigiului;
b.Conturi corespondente:
1511 Provizioane pentru litigii, cont de pasiv, scade, se debitează;
7812 Venituri din provizioane, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
1511=7812 6.000 lei.

IV. Societatea comercială primește un credit bancar pe termen lung în sumă de 20.000 lei.
a.Natura operației: primire credit bancar pe termen lung;
b.Conturi corespondente:
162 Credite bancare pe termen lung, cont de pasiv, crește, se creditează;
5121 Conturi la bănci în lei, cont de activ, crește se debitează;
c.Formula contabilă:
512=162 20.000 lei.

V. Societatea trebuie să înregistreze dobânda aferentă creditului pe termen lung,

dobânda are valoarea de 5.000 lei.
a.Natura operației: înregistrarea dobânzii;
b. Conturi corespondente:
162 Credite bancare pe termen lung, cont de pasiv, crește, se creditează;
666 Cheltuieli privind dobânzile, cont de activ, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
666=162 5.000 lei.

B. Contabilitatea clasei 2 - exemple

I. Societatea comercială achiziționează de la un furnizor un program informatic, preț de
achiziție 20.000 lei.
a.Natura operației:achiziție program informatic
b.Conturi corespondente:
208 Alte imobilizări necorporale, cont de activ, crește, se debitează.
404 Furnizori de imobilizări, cont de pasiv, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
208=404 20.000 lei.

II. Societatea comercială achiziționează de la un furnizor un mijloc de transport de în

valoare de 40.000 lei, preț de achiziție.
a.Natura operației: achiziție mijloace de transport
b.Conturi corespondente:
213 Instalații tehnice şi mijloace de transport, cont de activ, crește, se debitează.
404 Furnizori de imobilizări, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
213=404 40.000 lei.

III. Societatea comercială achiziționează titluri de participare la societăți din afara grupului
în valoare de 5.000 lei; titlurile sunt integral achitate la achiziționare.
a.Natura operației: cumpărare titluri de participare.
b.Conturi corespondente:
265 Alte titluri imobilizate, cont de activ, crește, se debitează.
5121 Conturi la bănci în lei, cont de activ, scade, se creditează.
c.Formula contabilă:
265=5121 5.000 lei

IV. Conform facturii nr.123 din data de 12.12.2020 s-au achiziționat echipamente
tehnologice în valoare de 25.000 lei, TVA 19%.
1.
a.Natura operației: primirea echipamentelor tehnologice
b.Conturi corespondente:
2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalații de lucru), cont
de activ, crește, se debitează.
404 Furnizori de imobilizări, cont de pasiv, crește, se creditează.
4426 TVA deductibilă, activ, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
% = 404 29.750
2131 25.000
4426 4.750
2.
a. Natura operației:achitarea facturii la furnizor
b.Conturi corespondente:
404 Furnizori de imobilizări, cont de pasiv, scade, se debitează.
5121 Conturi la bănci în lei, cont de activ, scade, se creditează.
c.Formula contabilă:
404=5121 29.750

V. Se vinde un mijloc fix (construcție) al cărui preț de vânzare obținut este la

valoarea inițială de 12.000 lei, TVA 19%.
1.
a.Natura operației: vânzarea mijlocului fix.
b.Conturi corespondente:
461 Debitori diverși, cont de activ, crește, se debitează.
7583 Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital, cont de
pasiv, crește, se creditează.
4427 TVA colectată, pasiv, crește, se creditează.
461=% 14.280
7583 12.000
4427 2.280
2.
a.Natura operației: încasarea contravalorii mijlocului fix
b.Conturi corespondente:
461 Debitori diverși, cont de activ, scade, se creditează.
5121 Conturi la bănci în lei, cont de activ, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
5121=461 14.280
3.
a.Natura operației: ieșirea din patrimoniu a mijlocului fix.
b.Conturi corespondente:
212 Construcții, cont de activ, scade, se creditează.
6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital, cont de
activ, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
6583=212 14.280
4.
a.Natura operației: în urma evaluării se constată o depreciere reversibilă
cu 3.000 lei, ajustări pentru depreciere.
b.Conturi corespondente:
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor, cont de activ, crește, se debitează.
2912 Ajustări pentru deprecierea construcțiilor, cont de pasiv, crește, se
creditează.
c.Formula contabilă:
6813=2912 3.000 lei.
5.
a.Natura operației: reluare provizion rămas fără obiect, societatea
decide reluarea la venituri a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor
când acestea rămân fără obiect.
 b.Conturi corespondente:
2912 Ajustări pentru deprecierea construcțiilor, cont de pasiv, scade,
se debitează.
7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor, cont de
pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
2912=7813 3.000 lei.

C. Contabilitatea clasei 3 – exemple

I. O societate comercială cumpără materii prime, conform facturii fiscale în

valoare de 3.000 lei cost de achiziție, TVA 19%.
a.Natura operației: cumpărarea de materii prime
b.Conturi corespondente:
301 Materii prime, cont de activ, crește, se debitează.
401 Furnizori, cont de pasiv, crește, se creditează.
4426 TVA deductibilă, cont de activ, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
%=401 3.570
301 3.000
4426 570

II. Se înregistrează materialele de natura obiectelor de inventar aduse ca aport

la capital, evaluate la 500 lei valoare de aport.
a.Natura operației: aducerea obiectelor de inventar ca aport la capital.
b.Conturi corespondente:
303 Materiale de natura obiectelor de inventar, cont de activ, crește, se
debitează.
456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul, cont de activ, scade, se
creditează.
c.Formula contabilă:
303=456 500

III. Se înregistrează vânzarea mărfurilor conform facturii nr.345 din data de

21.12.2020, 278 buc. la un preț de 1.200 lei.
a.Natura operației: vânzare de mărfuri
b.Conturi corespondente:
707 Venituri din vânzarea mărfurilor, cont de pasiv, crește, se creditează.
411 Clienți, cont de activ, crește, se debitează.
4427 TVA colectată, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
411=% 1.200*278=333.600
707 280.336
4427 53.264

IV. Se cumpără mărfuri în valoare de 2.600 lei, TVA 19%.

a.Natura operației: cumpărare de mărfuri
b.Conturi corespondente:
371 Mărfuri, cont de activ, crește, se debitează.
 401 Furnizori, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
%=401 3.094
371 2.600
4426 494

V. Obținerea de produse finite din producție proprie la cost efectiv de 3.000 lei.
a.Natura operației: obținerea de produse finite.
b.Conturi corespondente:
345 Produse finite, cont de activ, crește, se debitează.
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse, cont de bifuncțional,
crește, se creditează.
345=711 3.000 lei

VI. Se vând produsele finite la un preț de vânzare de 4.000 lei, TVA 19%.
a.Natura operației: vânzarea produselor finite.
b.Conturi corespondente:
411 Clienți, cont de activ, crește, se debitează.
701 Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor
biologice de natura stocurilor cont de pasiv, crește, se creditează.
4427 TVA colectată, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
411=% 4.760 lei
701 4.000 lei
4427 760 lei

VII. Se scot din gestiune produsele finite vândute.

a.Natura operației: scoatere din gestiune a produselor finite.
b.Conturi corespondente:
345 Produse finite, cont de activ, scade, se creditează.
c.Formula contabilă:
711 Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor
biologice de natura stocurilor cont de pasiv, scade, se debitează.
711=345 3.000 lei.

D. Contabilitatea clasei 4 – exemple

I. Se acceptă un bilet la ordin în sumă de 5.000 lei.

a.Natura operației: acceptarea biletului la ordin
b.Conturi corespondente:
413 Efecte de primit de la clienți, cont de activ, crește, se debitează.
411 Clienți, cont de activ, scade, se creditează.
C.Formula contabilă:
413=411 5.000 lei

II. Depunerea efectului de primit de la clienți la bancă.

a.Natura operației:Depunerea efectului de primit de la clienți la bancă.
b.Conturi corespondente:
413 Efecte de primit de la clienți, cont de activ, scade, se creditează.
 5113 Efecte de încasat, cont de activ, crește, se debitează.
5113=413 5.000 lei.

III. O societate comercială înregistrează, conform legii cheltuielile cu salariile

acordate angajațiilor; sume totală a salariilor cuvenite este de 2.640 lei.
a.Natura operației: înregistrarea drepturilor salariale și alte drepturi bănești
cuvenite personalului pentru muncă prestată, și pentru care s-au întocmit ștate
de plată a salariilor.
b.Conturi corespondente:
641 Cheltuieli cu salariile personalului, cont de activ, crește, se debitează.
421 Personal – salarii datorate, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
641=421 2.640 lei

IV. Înregistrarea reținerilor din salarii (impozit pe salarii, Contribuția Asigurări

Sociale (pensia), Contribuția Asigurări Sociale Sănătate).
a. Natura operației:înregistrarea reținerilor din salariul brut pentru impozit și
contribuțiile datorate de angajat
b. Conturi corespondente:
444 Impozit pe salarii, cont de pasiv, crește, se creditează
421 Personal-salarii datorate, cont de pasiv, scade, se debitează.
4315 Contribuția de asigurări sociale, cont de pasiv, crește, se creditează.
4316 Contribuția de asigurări sociale de sănătate, cont de pasiv, crește, se
creditează.
c.Formula contabilă:
421 = % 1.188 lei
444 264 lei (10%)
4315 660 lei (25%)
4316 264 lei (10%)

V. Se înregistrează contribuția asiguratorie de muncă datorată de angajator

(2,25%).
a.Natura operației: înregistrarea contribuției asiguratorie de muncă.
b.Conturi corespondente:
646 Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă, cont de activ, crește,
se debitează.
436 Contribuția asigurătorie pentru muncă, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formulă contabilă:
646=436 59 lei

E. Contabilitatea clasei 5 – exemple

I. Se ridică de la bancă pe baza unui cec și a extrasului de cont suma de

6.700 lei și se depune în casierie.

1.
a.Natura operației: ridicarea numerarului de la bancă
b.Conturi corespondente:
5121 Conturi la bănci în lei, cont de activ, scade, se creditează.
581 Viramente interne, cont de activ, crește, se debitează.
 c.Formula contabilă:
581=5121 6.700 lei.

2.
a.Natura operației:se depune în casierie
b.Conturi corespondente:
581 Viramente interne, cont de activ, scade, se creditează.
5311 Casa în lei, cont de activ, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
581=5311 6.700 lei

II. Se încasează în contul de disponibil la bancă un credit bancar pe termen

scurt în valoare de 50.000 lei, rata dobânzii fiind de 12%, cu rambursarea creditului
într-un an.
a.Natura operației:primirea creditului
b.Conturi corespondente:
5121 Conturi la bănci în lei, cont de activ, crește, se debitează.
5191 Credite bancare pe termen scurt, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
5121=5191 50.000 lei

2.
a.Natura operației:înregistrarea dobânzii
b.Conturi corespondente:
5191 Credite bancare pe termen scurt, cont de pasiv, crește, se creditează.
666 Cheltuieli privind dobânzile, cont de activ, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
666=5191 6.000 lei

3.
a.Natura operației:plata dobânzii
b.Conturi corespondente:
5191 Credite bancare pe termen scurt, cont de pasiv, scade, se debitează.
5121 Conturi la bănci în lei, cont de activ, scade, se creditează.
c.Formula contabilă:
5191=5121 6.000 lei

4.
a.Natura operației:rambursarea creditului
b.Conturi corespondente:
5191 Credite bancare pe termen scurt, cont de pasiv, scade, se debitează.
5121 Conturi la bănci în lei, cont de activ, scade, se creditează.
c.Formula contabilă:
5191=5121 50.000 lei

III. În baza unui cec de numerar și a unui extras de cont s-a ridicat suma de
4.500 lei în vederea acordării unui avans spre decontare. S-a acordat avansul unui
salariat care pleacă în delegație, în baza unei chitanțe, avans necesar achiziționării
unor materiale. La întoarcerea din delegație, salariatul a justificat avansul primit,
astfel: 3.000 lei factura pentru materialele cumpărate și 1.000 lei cheltuieli cu diurna,
transportul și cazarea.
1.
a.Natura operației: acordarea avansului
b.Conturi corespondente:
542 Avansuri de trezorerie, cont de activ, crește, se debitează.
5311 Casa în lei, cont de activ, scade, se creditează.
c.Formula contabilă:
542=5311 4.500 lei

2.
a.Natura operației: justificarea avansului primit
b.Conturi corespondente:
542 Avansuri de trezorerie, cont de activ, scade, se creditează.
625 Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri, cont de activ, crește, se
debitează.
302 Materiale consumabile, cont de activ, crește, se debitează.
5311 Casa în lei, cont de activ, crește și se debitează.
c.Formula contabilă:
%=542
625 1.000 lei
302 3.000 lei
5311 500 lei

IV. Societatea comercială decide, la sfârșitul exercițiului financiar, constituirea

unei ajustări pentru pierderea de valoare a investițiilor financiare în sumă de 2.000
lei.
a.Natura operației: constituire ajustare pentru pierderea de valoare a investițiilor
financiare
b.Conturi corespondente:
6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
activelor circulante, cont de activ, crește, se debitează.
591 Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile afiliate,
cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
6864=591 2.000 lei

V. Societatea comercială decide anularea unei ajustări pentru pierderea de

valoare a investițiilor financiare în sumă de 2.000 lei.
a.Natura operației: anulare ajustare pentru pierderea de valoare a investițiilor
financiare.
b.Conturi corespondente:
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante, cont de pasiv,
crește, se creditează.
591 Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile afiliate,
cont de pasiv, scade, se debitează.
c.Formula contabilă:
591=7814 2.000 lei.
F. Contabilitatea clasei 6 – exemple
I. Se dau în consum unele materiale consumabile în valoare de 1.500 lei.
a.Natura operației: darea în consum a materialelor consumabile
b.Conturi corespondente:
302 Materiale consumabile, cont de activ, scade, se creditează.
602 Cheltuieli cu materialele consumabile, cont de activ, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
602=302 1.500 lei

II. Se înregistrează plata facturii privind energia și apa pentru consumul

societății în valoare de 1.200 lei.
a.Natura operației: înregistrarea plății
b.Conturi corespondente:
401 Furnizori, cont de pasiv, crește, se creditează.
605 Cheltuieli privind energia și apa, cont de activ, crește, se debitează.
4426 TVA deductibilă, cont de activ, crește, se debitează.
c.Formula contabilă:
%=401 1.428 lei
605 1.200 lei
4426 228 lei

III. Închiderea conturilor de cheltuieli

a.Natura operației: închiderea conturilor de cheltuieli
b.Conturi corespondente:
121 Contul de profit și pierdere, cont bifuncțional, crește, se debitează.
602 Cheltuieli cu materialele consumabile, cont de activ, scade, se creditează.
605 Cheltuieli privind energia și apa, cont de activ, scade, se creditează.
c.Formula contabilă:
121=% 2.700 lei
602 1.500 lei
605 1.200 lei

G. Contabilitatea clasei 7 – exemple

I.Se realizează livrarea semifabricatelor cu factură în valoare de 4.500 lei.

a.Natura operației:livrarea semifabricatelor
b.Conturi corespondente:
411 Clienți, cont de activ, crește, se debitează.
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor, cont de pasiv, crește, se creditează.
4427 TVA colectată, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
411=% 5.355 lei
702 4.500 lei
4427 855 lei

II. Se încasează în numerar, venituri din activități diverse în valoare de 2.000 lei.
a.Natura operației:încasarea veniturilor.
b.Conturi corespondente:
5311 Casa în lei, cont de activ, crește, se debitează.
708 Venituri din activități diverse, cont de pasiv, crește, se creditează.
 4427 TVA colectată, cont de pasiv, crește, se creditează.
c.Formula contabilă:
5311=% 2.380 lei
708 2.000 lei
4427 380 lei

III.Închiderea conturilor de venituri

a.Natura operației:închiderea conturilor de venituri
b.Conturi corespondente:
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor, cont de pasiv, scade, se debitează.
708 Venituri din activități diverse, cont de pasiv, scade, se debitează.
121 Profit și pierdere, cont bifuncțional, scade, se creditează.
c.Formula contabilă:
%=121 6.500 lei
702 4.500 lei
708 2.000 lei

1. Când TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă, rezultă:
a.TVA de plată;
b.TVA de recuperat;
c.TVA exigibilă;
d.TVA neexigibilă.

2. Ce seminifică înregistrarea contabilă:

213 = 456
Mijloace de transport Decontări cu asociații privind capitalul
a.aportul la capitalul social a unui mijloc de transport;
b.restituirea către asociați a unui mijloc de transport;
c.casarea unui mijloc de transport;
d.amortizarea unui mijloc de transport.

3. Ce semnifică înregistrarea contabilă:

411 = 707
Clienți Venituri din vânzarea mărfurilor
a.vânzarea produselor finite către clienți;
b.vânzarea mărfurilor către clienți;
c.încasarea contravalorii mărfurilor vândute;
d.descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute.

4. Care este formula contabilă corectă a următoarei tranzacții: Se constituie o

întreprindere care subscrie și emite un număr de 1.000 acțiuni, la o valoare
nominală de 10 lei/acțiune.
a. 456 =1011 10.000 lei
Decontări cu asociații privind capitalul Capital subscris nevărsat
b.1011 = 456 10.000 lei
Capital subscris nevărsat Decontări cu asociații privind capitalul
c.1011 = 456 1.000 lei
Capital subscris nevărsat Decontări cu asociații privind capitalul
d.456 = 1011 1.000 lei
Decontări cu asociații privind capitalul Capital subscris nevărsat
 5. Cumpărarea de mărfuri de la furnizori, generează:
a. Creșterea stocului de mărfuri și creșterea datoriei la furnizori;
b. Scăderea stocului de mărfuri și creșterea datoriei la furnizori;
c. Creșterea stocului de mărfuri și scăderea datoriei la furnizori;
d. Scăderea stocului de mărfuri și scăderea datoriei la furnizori.

6. Dubla înregistrare constă în:

a.înregistrarea concomitentă dar cu sume diferite a unei operații economice
sau financiare în două conturi, și anume, în debitul unui cont și în creditul altui
cont
b.înregistrarea concomitentă dar cu sume diferite a două operații economice
sau financiare în două conturi, și anume, în debitul unui cont și în creditul altui
cont;
c.înregistrarea concomitentă și cu aceeași sumă a unei operații economice
sau financiare în două conturi, și anume, în debitul unui cont și în creditul altui
cont;
d.înregistrarea concomitentă dar cu sume diferite a două operații economice
sau financiare în mai mult de două conturi.

7. Care este semnificația formulei contabile:

2133 =401
Mijloace de transport Furnizori
a.mijloc de transport primit cu titlu gratuit;
b.mijloc de transport găsit plus la inventar;
c.mijloc de transport dontat de firma unei terțe persoane;
d.mijloc de transport achiziționat.

8. Ce semnifică următoarea formulă contabilă:

601 =301
Cheltuieli cu materii prime Materii prime
a.consum de materii prime;
b.lipsuri de materii prime, constatate la inventariere;
c.contabilizarea aprovizionării cu materii prime, prin metoda inventarului
intermitent;
d.toate cele de mai sus.

Seminar Contabilitate

1. Documentul contabil utilizat pentru verificarea exactității înregistrărilor

contabile și controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și cea analitică,
precum și principalul instrument pe baza căruia se întocmesc bilanțul contabil și
celelalte situații de sinteză se numește:
a.Registrul-Inventar;
b.Registrul Cartea Mare;
c.Balanța de verificare;
d.Registrul Jurnal.

2. Rolul balanței de verificare a conturilor este:

a. de a determina câte conturi s-au utilizat în cursul periodei pentru evidența
activităților desfășurate de întreprinderi;
b. de a centraliza conturile întocmite în mod eronat în cursul perioadei;
c. de a verifica exactitatea înregistrării în conturi a operațiilor economico-
financiare desfășurate de întreprindere într-o perioadă de gestiune;
d. de a calcula soldurile finale ale conturilor.

3. Unul din enunțurile de mai jos nu reprezintă o funcție a balanței de verificare.

Care este aceasta?
a.funcția de realizare a concordanței dintre conturile analitice și cele sintetice;
b.funcția de instrument de verificare, de control;
c.funcția de legătură dintre conturile analitice și cele sintetice și dintre acestea din
urmă și bilanț;
d.funcția de realizare a dublei reprezentări a patrimoniului.

4. Pentru întocmirea unei balanțe de verificare se procedează astfel:

a. Se trec operațiile din Jurnale în Cartea Mare până la data când urmează să
se întocmească balanța de verificare;
b. Se totalizează sumele din debitul și creditul fiecărui cont deschis în cartea
Mare și se stabilesc soldul acestora;
c. Se trec datele din conturile deschise în Cartea Mare (solduri inițiale, rulaje,
sume totale, solduri finale) în formularul de balanță de verificare;
d. Se adună coloanele balanței de verificare, iar totalurile stabilite în cadrul
fiecărei perechi de coloane (debitoare/creditoare) se adună între ele;
De asemenea, totalul rulajelor stabilite în cadrul balanței de verificare trebuie să fie
mai mare decât totalul rulajelor din Registrul Jurnal.
Care răspuns din cele de mai sus, nu este corect.

5. Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistată cu ajutorul balanței de

verificare?
a.erorile de întocmire a balanței de verificare;
b.erorile în calculul sumelor din formulele contabile compuse;
c.erorile de compensație;
d.erorile de întocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale.

6. Potrivit OMFP nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale
consolidate, situațiile financiare anuale din România pentru persoanele juridice care
la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre următoarele trei criterii de
mărime, respectiv:
-total active 4.000.000 euro;
-cifră de afaceri netă 8.000.000 euro;
-număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar:50, cuprind:
a.bilanțul contabil prescurtat, contul de profit și pierdere, anexele la bilanț, raportul
cenzorilor, situația fluxurilor de trezorerie, politicile contabile;
b.blinațul contabil prescurtat, contul de profit și pierdere, notele explicative la
situațiile financiare anuale simplificate, și optional, situația modificărilor capitalului
propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie;
c.bilanțul contabil prescurtat, contul de profit și pierdere, anexele la bilanț, raportul
cenzorilor și situația modificărilor capitalului propriu, politicile contabile și notele
explicative;
d.bilanțul contabil prescurtat, contul de profit și pierdere, notele explicative la
situațiile financiare anuale simplificate, și optional, situația modificărilor capitalului
propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie, precum și raportul administratorilor.

7. În una din următoarele decizii, situațiile financiare nu oferă informații:

a.decizii de investiții;
b.decizii cu privire la structura financiară și costul capitalului;
c.decizii cu privire la distribuirea dividendelor;
d.decizii cu privire la acceptarea unei comenzi.
8. Informațiile privind performanța financiară a societății sunt oferite de:
a.bilanț;
b.contul de profit și pierdere;
c.situația modificărilor capitalurilor proprii;
d.situația fluxurilor de trezorerie.

9.Care sunt cei trei indicatori care influențează structura situațiilor financiare și ce
valori au aceștia:
a.total active: 4.000.000 euro;
-cifră de afaceri netă 8.000.000 euro;
-număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar:50;
b. total active: 4.000.000 euro;
-cifră de afaceri netă 8.000.000 euro;
-număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar:100;
c. total active: 8.000.000 euro;
-cifră de afaceri netă 4.000.000 euro;
-număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar:50;
d. total active imobilizate: 4.000.000 euro;
-cifră de afaceri netă 8.000.000 euro;
-număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar:150;

10.Pentru a fi credibilă, informația cuprinsă în situațiile financiare trebuie să

îndeplinească una din următoarele condiții:
a.să fie neutră, adică lipsită de influențe;
b.să fie complete în limitele rezonabile ale pragului de semnificație și ale costului
obținerii acelei informații;
c.să prezinte cu fidelitate tranzacțiile și alte evenimente pe care acestea și-a propus
să le reprezinte;
d.toate variantele de mai sus sunt considerate corecte.

11.Potrivit OMFP nr.1802/2014, notele explicative la situațiile financiare ale unei

întreprinderi trebuie:
a.să prezinte informații despre bazele de întocmire a situațiilor financiare, despre
politicile contabile specifice selecționate și aplicate pentru tranzacții și evenimente
semnificative;
b.să ofere informații suplimentare care nu sunt prezentate în situații financiare, dar
care sunt necesare pentru o prezentare fidelă;
c.să prezinte informațiile cerute de Standardele Internaționale de Contabilitate care
nu sunt prezentate în altă parte în situațiile financiare;
d.toate variantele de mai sus sunt corecte.

12. Situația patrimonială netă așa cum rezultă din OMFP nr.1802/2014, se obține
astfel:
a.capital propriu-datorii curente nete;
b.capitalul propriu-datorii curente +datorii necurente;
c.activ total-datorii totale;
d.active imobilizate+active circulante-capital propriu.