Sunteți pe pagina 1din 10

Madeea Axinciuc (n.

1976), in prezent profesor universitar doctor


la Facultatea de Limbi ;i Literaturi striine, lJniversitatea din Bucu-
MepEEAAxTNCIUC
regti, esre director al programului interdisciplin ar de Satdii Religioase -
kxte ;i Trad.iyii al universitigii din Bucuregti. A efectuat stagii de
documentare si cercerare la Universitatea Ebraici din Ierusalim,
Uni- DTSPRE
versitarea din Tel Aviv, Colegiul Noua Europi - Institut Studii
TEnNRHIILE DIVINE
de
Avansare, oxford centre for Hebrew andJewish studies, Universita-
tea din Hamburg, lJniversitatea din Leiden' A susginut o serie de
prelegeri qi a publicat mai multe articole gi studii de specialitate in
io-J.ri.ti filozofiei t.iigi.i gi al religiei comParate' Este director FASCINATIA UNULUI
fondator al Programului de Studii Iudaice gi membru fondator al
Centrului de Studii Medievale din cadrul Universiti.gii din Bucuregti. ;I LUMILE DIN NOI _
Cel mai recent volum publicat Profetul;i oglindaferrnecatd' DesP''e
esre TEMETUzu PENTRU
imaginayie ;l profeTii in CLliltza riticigilor de Moise Maimonide'
Humanitas, Bucuregti, 2008.
PACEA RELIGIILOR

$ffiHUMANITAS
+tltiilt+
ffiffiB UCURE$TI
CUPRINS

Abreuieri 9
Cuadnt inainte 13
Primainnoducere.. ....... 2l
Precauyii metodo logice 25
A doua introducere 29

I. DESPRE SACRU 33
I.1 Distincgiipr.li-ir'".. .....:. : :. :...... ....... 35
I.2 Reprezentiri axiale gi reprezentiri concentrice 43
I.3 Despre religii . 54
I.4 Despre miscare 72
fnfurrnezzo
Critica lui Robert H. Sharf
saj.I curn e cu putinld studiul religiei? 78

II. DESPRE IERARHIE 83


Ii.1 Lumi qi trepte 85
II.2 De uinculis in genere sau despre legituri in general . . 92
II.3DinnoudespreUnu. ..... 100
II.4 Despremultiplugiarmoniatreptelor ...... 102
fnfurmezzo
Drumul spre centru . . 110

III. DESPREMONOTEISM ....... 113


IIL1Excursmetodologic ...... 115
III.2 Despre spagiu, timp 9i ,,saltul" cuantic .... . 126
III.3 Despre cauzalitare . . 132
DESPRE IERARHIILE DIVINE

III.4 Despre monoteism ca relagie r35 ABREVIERI


Intermezzo
inliuntrul cuvintelor .... . 140

143
IV. LUMI IUPIETRTTE,: CHIB PERSOANA, MEMORIE
lV. 1 Obstinagia chiPului
r45
IV2 Desprepersoand r49
IV.3 Despre memorie r53
Interrnezzo
B.E. Biblia Ebraici
Despre imposibilitatea de a fi apologetic
160 BHS Iat. Biblia Hebraica Stattgartensia
Hri aimprumuta chip divinului . . "' CNS Cornilescu (trad.)
ebr. ebraici (limba)
V. DISCURS $I METODA:
lat. latini (limba)
HERMENEUTICACREATOART $I PERSPECTIVISM . . . 163
r65 N.T. Noul Testament
Preambul
t67 san. sanscriti (limba)
V.1 Discurs gi metodi
r69 tib. tibetani (limba)
V.2,,Hermeneutici creatoare" V.T. Vechiul Tesrament
182
V.3 ,,Perspectivism"

185
ANCXi: DESPRE ECUMENISM $I PACEARELIGIILOR

215
Bibliografe sehctiud . .
I. DESPRE SACRU

I.1 Distincgii preliminare Sacrul - ambiguitate gi plurivocitate.


Rudolf Otto 9i Mircea Eliade - prezentare critici a viziunilor despre
sacru. Manifestirile sacrului. Recontextualizare criticl, a ideii de sa-
cru. Sacrul 9i structurile de cunoagtere ale omului.

I.2 Reprezentiri axiale si reprezentiri concentrice Axis mundi


qireprezentlrile axiale. Cmmtl gi reprezentirile concentrice. Ilustriri.
Secvengialitate gi sincronicitate. Reinterpretare in cheie tridimensio-
nali: unitatea reprezentirilor.
I.3 Despre religii Despre egalitatea gi unicitatea religiilor ca pre-
condigii ale dialogului interreligios aurenric. Despre supremagia poli-
tici a religiilor abrahamice gi udlizarea neadecvati a termenului
,,idolatrie". Studii de caz: 1. Moise;i vigelul de aur; 2.Pipa sacri gi
Marele Spirit. Despre religie gi dimensiunea religioasi: nuangiri gi
redefiniri conceptuale. Despre ierarhiile divine - recontextualizare.

I.4 Despre migcare Migcarea circulari;i migcarea rectilinie. Despre


migcirile sufletului. lJnu ca centru: limanul circularitigii. Migcare
gi schemi corporali. Migcare gi spaEiu-timp. Secvengialitate gi de-
venire. Sincronicitate si transfigurare.

Intermezzo Critica lui Robert H. Sharf sau carn e ca putinld stu-


dtul reltgul?
I. I Distincgii preliminare

Sacrul este, pe linia utilizirii terminologice, o categorie


instituiti in domeniul studiului religiei, avAnd, prin urmare,
valoare preeminent concepruali. Termenul este folosit ca
instrument in abordarea ;i interpretarea fenomenului reli-
gios, rolul lui fiind mai degrabd, indicatia decAt descriptiv.
Astfel se explici multiplele sensuri ale sacrului, teoretizate
diferit gi nu arareori ambiguu de citre cercetitori ai religiei.
Emblematice rimin, in acest sens, teoretizirile lui Rudolf
Otto gi Mircea Eliade, care au fost apoi preluate gi marcheazi
pini astS.zi semnifi cativ ingelegerea ;i utilizarea conceptuali
ori concept uaJizantl. a termenului.
Sacrul desemneazi, plurivoc ;i aparent contradictoriu,
deseori intr-o manieri metaforizanti, deopotrivi o categorie
a priori (in accepEie kantiani), o dimensiune a experienEei
subiective, o relagie, o zonl. anume in geografia realului (ori
un timp anume) sau realul insugi ca ,,prezenti" ori ,,reali-
tate uldmi".l

1. Pentru o succinti gi riguroasi istorie conceptuali a,,sacrului",


clela Schleiermacher, Otto gi Van der Leeuw pinl la Eliade gi
Lonergan, vezi lucrarea lui J. Dadosky The Structure of Religious
Knowing: Encountering the Samed in Eliade and Lonergaz, State
University of New York Press, New York,2004, pp.7-43.
36 DESPRE IERARHIILE DIVINE DESPRE SACRU 37

Iati si citeva ilustrari: ,,CAnd sacrul se manifesti printr-o hierofanie [s.n.]


oarecar€, nu se produce doar o rupturi in spagiul omogen, ci si
,,Sacrul, in sensul deplin al cuvintului, este deci pentru noi o revelagia une i realititi absolute [s.n.], care se opune non-
categorie compusi. Componentele ei sunt, pe de o parte, elemen- realitigii imensei intinderi inconjuri.toare."l
tele ei raEionale 9i, pe de alta, elementele ei iragionale' Priviti in
,,Oricare ar fi contextul istoric in care se incadreazi, homo reli-
fiecare din aceste doui componente ale ei - ;i acest lucru e de
giosus crede intotdeauna in existenta unei realititi absolute [s. n.],
susginut cu toati taria in fa;a oricirui senzualism;i in faga oricarui
sacrul, care transcende aceasti lume, unde totu;i se manifesti,
evolugionism *, ea este o categorie Pur a priori [s'tt']'"t
sanctificd.nd-o si fi.c6.nd-o reali [s.n.]."2
,,Sacrul este categorie de interpretare 9i
inainte de tc,ate o
Reiese, prin urmare, imposibilitatea desprinderii unui
de evaluare [s.n.] ce nu existi, ca atare' decit in domeniul
set de atribute care si ofere o definigie clara a termenului
reIrglos. '
,,sacru". Mai degrab;", el este udlizar pentru a sugera si a sur-
,,I-ucrul despre care vorbim gi pe care vom incerca si-l indiclm lrrinde o anume calitate si/sau intensitate cu privire la ma-
oarecum, flcAnd, adica, si fie presimgit, este viu in toate religiile nifestarea divinului ori in relagie cu divinul, acesra insusi
gi constituie partea lor cea mai intima. Fi.ra el, nici una nu ar mai neputend fi circumscris.
fi cAtugi de puEin religie. ['..] Formez Pentru aceasta cuvAntul
numinos[...J gi vorbesc despre o categorie numinoasi [s'n'] ScIpAnd oricarei incercari de schematizare cu pretengii
ca despre o categorie speciali a interpretlrii 9i evalulrii;i, la fel,
;i indicat, prin raportare
rle obiectivitate, sacrul este surprins
despre o stare sufleteasci numinoasi- [r'n'] [."]' IntrucXt la o anume dinamica inerenti, sub semnul manifestdrii.
aceasti. categorie este cu desavXrgire sui generis, ea' asemenea Sacrul nu este dat ca ,,obiect", ci este (pentru noi) ca mani-
oricirui dat originar gi nu poate
fundamental, fi definiti in fistare intotdeauna cu totul alta (de unde si imposibilitatea
sensul riguros al cuvAntului, ci poate fi doar anali- tle a persista ca ,,obiect"). Ag numi aceasta mobilitate, in
zara [s.n.l.' ,rcelasi timp continui ;i discontinua in spatiu si timp, emer-

,,Cititorul nu va intArzia sa-gi dea seama ci sacrul 9i profanul ,<mld, Teoriile emergentiste actuale3, proliferate mai ales in
sunt doua modalitili de a fi in Lume [s.n.], doua situa- rlomeniul studiului sistemelor complexe, dar ;i in studii
qii existengiale asumate de citre om de-a lungul istoriei sale'"4
1. Ibid., p. 19.
1. Rudolf Otto, Sacrul. Despre elementul irayional din ideea 2. Ibid., p. r53.
diuinului $ despre rela1ia lui cu ralionalul, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 3. Pentru evolugia teoriilor emergentiste si formularea diferen-
1992, p. r4I.
ri:rti, in acord cu diferite domenii gi metodologii de cercetare, a dis-
2. Ibid., p. \2. rirrctiei dintre ,,emergenta slabi" (u.,eab emergence) gi ,,emergenya
r:trc" (strong emergence), vezi Philip Clayton et. al., The Re-Emergence
3. Ibid., pp. 14-15.
4. Mircea Eliade, Sacrul ;i profanul, vad. Brinduqa Prelipceanu, of l')mergence. The Emergentist Hypothesis from Science to Religion, ed.
Ed. Humanitas, Bucuresti,2000, p. 15.
l'lrilip Clayton si Paul Davies (Oxford University Press, Oxford,
38 DESPRE IERARHIILE DIVINE DESPRE SACRU

monodisciplinare, cu mizi'explicativa, ori metadisciplinare, cit nu are


hierofanie, care ne este la indemAni, cu atat mai mult cu

precum filozofra;tiingei, ar cu siguran;L mult de cAs- nevoie de limuriri suplimentare: el nu exprimi decAt ceea ce este
^vea cuprins in continutul etimologic, adici ni se arati ceva sAcru."1
tigat prin includerea studiului experienEei religioase alituri
de celelalte studii de caz menite a justifica ori a ilustra dife- Daci Otto subliniazi caracterul cu totul diferit al numi-
rite tipuri de emergengi. nosului, ca diferenli absoluti, flri rest, prin raportare la tot
ceea ce este mundan sau omenesc, Eliade transferi aceasti
9i Eliade precizeazl., in moduri proprii,
Otto imposibili- cliscontinuitate la nivelul relatiei dintre sacru si profan. Pen-
tatea de defini sau de a surprinde esenta sacrului. Ceea ce
a tru Eliade, sacrul se manifesti ca fiind radical diferit de pro-
poate fi surprins sti sub semnul fenomenologiei sacrului, lan. Aceasti intelegere, mult mai nuanlati, nu reusette, totugi,
putAnd fi analizatedoar multiplele moduri de manifestare ale s:i se desprinda de postularea, chiar si ne-voiti", a unei ,,obiec-
sacrului in ,,lume" sau,,pentru noi". Nu intAmplitor' ambii rualiziri" a sacrului, care, in manifestarile lui, poate fi decu-
autori au, in cele doua ci.rgi de referinga Pentru ingelegerea pat, spatial gi temporal, interior gi exterior, fag| de profan.
sacrului, clte un subcapitol intitulat ,,Manifestarea sacrului".l ln acest punct, asumarea proiectului fenomenologic de catre
lrliade nu este riguros consecventi, cedAnd ispitei de a in-
,,Una este sa crezi in existenga suprasensibilului gi alta si il triiqti,
una este si ai ideea sacrului gi alta si il descoperi 9i si il percepi ca
stitui sacrul ca instan;i, diferitS. de profan.
pe un factor actirl operant, care se manifesti prin lucrarea sa'"2 in continuarea acestor demersuri de precizare si nuantare
,r intelesurilor sacrului prin raportare la manifestirile lui si
Eliade preferi sa introduca nogiunea de ,,hierofanie", lrr ceea ce este diferit de el, propun o perspectivd" innoitoare,
reorientAnd astfel privirea dinspre sacru citre manifestdrile t:are si duci mai departe firul problemei.
sacrului: Mai precis, propun renuntarea la instantierea, fie ea doar
('onventionali, a sacrului si la polarizareasacru-mundan, in
,,Omul igi di seama de existenta sacrului pentru ci acesta se mani-
festi, se infbdgeazi ca un lucru cu totul diferit de profan' Pentru a ..':rzul lui Otto, respectiv sacru-profan, in cazul lui Eliade,
reda actul acestei manifestiri a sacrului, am ProPus termenul de qranitele fiind ambiguu trasate, degi delimitarile se doresc a
1i clare.
2006), Robert Laughlin, A Dffirent LJniuerse: Reinuenting Physiu Otto a;azi sacrul intr-un registru inaccesibil, insi cu va-
jiom the Bottom Down (Basic Books, New York, 2005), Peter Cor- loare ,,obiectuali", imprumutAnd totodata un chip mundan
ning, ,,The Re-Emergence of 'Emergence': AVenerable Concept in prin manifestirile lui, cu care, insi, nu se identifica. ,,Obiec-
Search of a Theory" (in Comp lexhy 7 (6), 2002, pp. I 8-30), Jeffrey tivizarea" se produce in trei registre: numinosul are ,,con-
Goldstein, ,,Emergence as a Construct: History and Issues" (in Emer-
t lctete" in transcendent, se manifesti in lumea perceput5.
gence: Complexity and Organization 1 (1), 1999' pp.49-72)-
1. Rudolf Ott o, op. cit., pp. 172-183; Mircea Eliade, op' cit., pp.
,:r exterioritate sensibili gi reprezinti tn acelagi timp o
t2-14.
2. Rudolf Otto, op. cit., p. 172. 1. Mircea Eliade, op. cit., pp. 12*13.
40 DESPRE IERARHIILE DIVINE DESPRE SACRU 4I

dimensiune inerenti, constitutivi umanului, in accepgie Doresc si ilustrez prin acest exercitiu presupoziEiile necri-
transcendental-kantiani (deci vizdnd facultigile omului' tice ale demersurilor celor doi autori, pelsaza cdrora se cli-
prin prisma analizei critice a structurilor ;i precondigiilor degte intreg qafodajul privitor la sacru gi la ingelesurile lui.
de posibilitate ale cunoa;terii 9i experiengei). Transgr€sarea Cu alte cuvinte, se pot recunoagte cel puEin doui trepte
cu n"t,rr"l.ge a acestor regimuri il conduce pe Otto, dupi de inadecvare, ambele izvorite din propensiunea pentru
cum am vLzut,la a afirma, in aceea;i lucrare, ci numinosul impietrirea in ,,obiect", regS.sita la nivelul limbalulul in mul-
este o ,,categorie pur a priori"t, dar si ,,o stare sufleteasci"2, tiplicari gi disocieri terminologice.
manifestAndu-se la nivelul sensibilitiEii ca experiengi' Cele doui ,,obiectiviri" fortate, nelegitime din perspec-
Eliade va transfera ambiguitatea, instantiind diferit: in- tiva unui discurs religios propriu unei tradigii autentice, sunt
terfatanu mai este constituiti la joncgiunea dintre transcen- urmitoarele:
f . instangierea sacrului, prin utilizarea acestui termen cu
d..rt ;i imanent, respectiv dintre transcendental ;i experiengial,
ci sacrul, prin manifestl"rile lui, se delimiteazi de profan, pretentia ci el circumscrie ceud, de naturi obiectuali sau
Fari ca"..ir. granige, de;i clar sugerate' si poatL fi numite'
obiectivabili, intr-un registru transcendent sau transcen-
Pe de o parte, reiese ci aceste granige sunt instituite subiec-
clental (la rAndul lui, fals obiectivat); in discursul religios
tiv, in funcgie de capacitatea de percePlie' intelegere ;i inter- lrutentic, principiul nu este si nu poate fi, prin natura sa,
pretare a fiecarui om, individual, pe de alti parte, ideea ,,localizabil", neavAnd chip gi neputand fi regisit undeua;
i"r.r,rflirii sacrului in profan reinstituie sacrul ca fiind ine- 2. instangierea manifestarilor sacrului, pe de o parte, ca
rnodalitagi de expresie ale unui sacru instangiat deja prin
rent manifestarilor din registrul profan, desacralizat, si re-
rliferenEi absoluti, iar pe de alti parte, ca ,,obiecte" ale per-
duce dimensiunea profani- la incapacitatea omului de a
ccpgiei delimitate de ,,instanEa" sacrului.
percepe si a fi in legatura cu sacrul.
' Propun in cele ce urmeazi' recontextualizarea ideii de Aga cum instituirea profanului ca principiu pentru ma-
rrifestirile profane este un joc de limbal, tot asdel stau lu-
sacru, pornind de la o observagie simpll: daci expresia
i:rurile ;i in privinga disocierii artificiale intre sacru gi
,,manifestarea sacrului" este indeob;te acceptati gi' de
aceea'
nranifestS.rile lui.
des intAlniti, nu la fel stau lucrurile in privinga formulei
InterpretAnd viziunile lui Eliade ;i Lonergan, Dadosky
posibile ,,manifestarea profanului". Cu alte cuvinte, premisa
:riunge la concluzia ci sacrul este ingeles mai degraba ca
i. l" ."r. se pornegte, itt c"r,tl lui Eliade (dar ;i in cazul lui
c5. se consideri de la sine ingeles binomul
,,srructur5. de cunoagtere religioasL" (structure of religious
Otto), .rr.
"..."
sacru-manifestarea (sau manifestarile) sacrului, reversul ne-
llnouing):
avAnd aceea;i legitimitate: profan-manifestarea (sau mani- ,,i.rtt-o serie de prelegeri sustinute la Boston College in 1968,
festarile) profanului. E,iiade a precizat: ucind discutim despre sacru, intotdeauna
revenim la aJ vedea ca pe o structuri a congtiingei umane (a struc'
1. Rudolf Otrc, op. cit.,p. r41. ture of the human consciousnes) mai degrabi decAt ca pe un set
de date istoricer. Aceasta nu inseamni ci Eliade reduce sacrul la
2. Ibid., pp. t4-15.
42 DESPRE IERARHIILE DIVINE DESPRE SACRU 43

structura congtiintei umane; ci, mai precis, el pretinde ci sacrul I.2 Reprezentiri axiale si reprezenti"ri concentrice
este <Ptzrte a structurii constiingei umane). Totugi, Eliade nu a
dezvoltat niciodati mult in sensul unei teorii a congtiinfei (zz Diferitele reprezenteri ale parcurgerii treptelor, asa cum
I
theory of consciousness)." se regisesc indeobgte in discursul religios, aduc in prim-plan
fie ideea centrului, fie ideea axei ca axis mundi, cu valorizarea
IJtilizareaconceptuali a termenului ,,sacru" in filozofia
accentuatS. a punctului terminus (centrul, respectiv ,,vArful",
religiei, istoria ideilor religioase sau in religie comParati
.,cerul",,,susul" etc.).
ramAne imprecisa si problematici, a;a cum imPrecisa si pro-
Ierarhia se va desfhsura fie circular, in jurul centrului, fie
blematica este, in general, orice incercare de conceptualizare
pe verticale, in jurul axei instituite intre ,,sus" si ,,jos".
a religiei.
Reprezentirile ,,imaginale"l vor urma cele doui tipuri de
,,Sacrul, in calitate de concept scolastic in studiul religiei' ar tre- perceptie, sugerAnd fie mi;carea spre centru, fie ascensiunea.
bui reevaluat in conformitate cu ultimele descoperiri privind
rolul categoriilor in limbaj si cunoa;tere."2 l.Utilizez termenul ,,imaginal" in acceptia lui Henry Corbin (vezi
Mundus imaginalis ou liimaginaire et lilmagin al" , in Cahiers interna-
Decupirile conceptuale ale treptelor si registrelor au ;i ,,

rionaux de Slmbolisrne 5, 1964, pp. 3-26, sau En Islam iranien: ,4speas


mizi explicativS", ins5", in misura in care ele confera obiecti- pirituek et philosophiques, vol. 4, Gallimard, Paris, 1972, p. 3350.
vitate 9i obiectualitate fragmentelor conventional instangiate, ,,Au existat in principal trei motive penrru care Corbin a uttlizat
se depirteaza de calea si miza ingelegatoare a intengiei lor. rcrmenul imaginal. in primul rAnd, a ciutat si il diferentieze de cu-
viintul nimaginar>, care, potrivit lui, era echivalent cu nsemnificarea
Demersurile de a analizafenomenul religios in manieri ircalului, ceva ce rimdne in afara fiintei si a existentei, pe scurr, utopicu.
scolastici deschid cu siguranga perspective noi de abordare, in al doilea rAnd, era neri.bdator si descrie in termeni spa;iali orizond
insa ramAn inevitabil limitate la nivelul si la capacitatea de rt'prezentativ al imaginagiei creatoare, aga cum apirea in teozofraira-
reprezentare ;i redare ale autorilor. De aceea, numai o lec- rrianl. in al treilea rind, a ciutat si sublinieze funcgia noetici si cog-
rritivi aparte a acestei oordinio imaginative, o funcgie care s-a infhgigat
turi critici poate continua gestul creator al ingelegerii vii, ,:r lunctie ce spiritualizeazi si este deopotrivi. creatoare. in senr,
care nu transformS" cuvintele in pietre gi idoli. ".est
iruaginalul se referi la un oorgan de percepfle, al cirui obiect este o
itnago tenae, o topografie subtili. Este o lume intermediara sau (a opta
vrrrni.> situati dincolo de cele (sapte vimi) ale lumii fenomenaie, intre
1'c:rceptibil ;i inteligibil. De aceea, poate fi localizat doar inrr-o carro-
l. Op. cit., pp. 1-2, tr. n. 1ir:rfie sacri. Organul subtil care percepe aceasti realitate npsihospi-
2. V. Anttonen, ,,Rethinking the Sacred: Notions of 'Human rir ualiu este, potrivit lui Corbin, <consriinra imaginativi> sau

Body' and'Territory' in Conceptuallzing Religion", in The Saued ,irrraginatia cognitivi>." (A. Shariat, ,,Henry Corbin and the Imaginal:

and lts Scholars: Comparatiue Methodologies for the Study oJ'Primary A t .ook at the Concept and Function of the Cre ative Imagination in
I r :rnian Philosophy", in Diogenes, http://dio.sagepub.com/, 39 I 83,
Religious Data, eds. T. Idinopulos & E. Yonan, Brill, Leiden, 1996,
l()91, p. 84 [3] mai 2008], tr. n.)
P. 38.
DESPRE SACRU
44 DESPRE IERARHIILE DIVINE

Polaritatea este, la rAndul ei, sugerati diferit: centru si peri- 3. ,,Platon propoviduia ci, pentru a cobori din cer pe
ferie, respectiv sus si jos.
pi.mint gi pentru a se inalga de la pimAnt la cer
[s.n.], sufletele trec prin planete. Persanii reprezentau aceeagi idee
in misterele lui Mitra. Ei au un simbol ce reprezinti cele doui
Iati gi cAteva exemple: migciri care au loc in ceruri, adici mi;carea stelelor fixe gi cea a
planetelor gi o alta care define;te cilitoria sufletului prin corpu-
Reprezentari axiale rile ceregti. Acest din urmi simbol este o scari inalti cu
gapte porti (heptapylos) gi o a opta poarti deasupra
1. ,,Iacov a plecat din Beer-$eba, 9i ;i-a luat drumul spre Haran' /
celorlalte [s.n.]. Prima poarte [s.n.] este {icuti din plumb,
A ajuns inti-un loc unde a ri.mas Peste noapte' cici asfingise soa-
a doua [s.n.] din cositor, a treia [s.n.] din cupru, a patra
..1.. A ln"t o piatri de acolo, a pus-o cipitAi, 9i s-a culcat in locul
[s.n.] din fier, a cincea [s.n.] dintr-un aliay a gase a [s.n.] din
acela. l$i a visat o scari [s.n.] rezemati' de pimAnt, al clrei
argint gi a gaptea [s.n.] din aur. Ei ii atribuie prima poarti lui
vArf [s.n.] ajungea pAni la cer. ingerii lui Dumnezeu se s uiau
Saturn, iar plumbul sugereazi incetineala acestei planete; a doua
qi se pogorau [s.n.] Pe scara aceea. l$i Domnul stitea deasu-
poarti ii atribuiti lui Venus, de care aminteste maleabilitatea
p." .i [t.".],;i zicea: <Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatilui tiu cositorului;
este
treia, care, fiind {bcuti din cupru, nu poate fi decAt
a
Au.""-, gi Dumnezeul lui Isaac.u PimAntul Pe care e;ti culcat,
duri, ii este atribuiti lui Jupiter; a patra ii este atribuiti lui
gi-l voi da ;ie gi semingiei tale."r
Mercur, pe care oamenii il consideri un lucritor neobosit ;i
2. ,,Ierarhia [s.n.] este, dupi mine, o sfingita rinduiali 9i ;tiingl rezistent, ca fierul; a cincea, care, fiind compusi din diferite
gi lucrare asemini.toare, pe cAt e cu putinti, modelului dumne- metale, este imprevizibili;i variati, ii este atribuiti lui Marte; a
zeiesc;i inil;at! [s.n.] spre imitarea lui Dumnezeu prin lumi. gasea ii este atribuiti Lunii, aibi ca argintul; iar a saptea poarti
nirile date ei de la Dumnezeu pe misura ei' ["'] Scriptura a ii este atribuiti Soarelui, aie cirui
raze amintesc de culoarea
{lcut cunoscute toate fiingele ceregti prin numiri descoperite (y' aurului. Aceasti. dispunere a planetelor nu este intimpli.toare, ci
Ef. l,2l; Col. 1, 16; Iud.9) in numir de noui ls'n'l' Pe este conformi cu anumite relaEii muzicale."r
acesrea dumnezeiescul nostru talcuitor al celor sfinte le infi.tigeazi
4. ,,in mijlocul firmamentului existi o deschidere care cores-
ca pe trei ordine intreite 1s.".]. t...1 revelagia Sfintelor Scrip-
,r-rri ,r.-" predat cl Tronurile preasfinte 9i cetele cu ochi mul;i 9i
punde acelei deschideri din palatul celest [s.n.], iar sufletele
cu multe aripi, numite in limba ebraici Heruvimi ;i Serafimi' plutesc de la deschiderea de jos la deschiderea de
sunt asezat€ nemijlocit in cea mai inalta apropiere in jurul sus, cu aj utorul stilpului [s.n.] care este fixat in gridini,
lui Dumneze". t...] Al doilea grup zice ci este cel compus din pAni la acea deschidere. in cerul dinliuntrul deschiderii, adici
A din urmi dintre in mijlocul cerului gridinii, pitrund trei culori de lumini., care
StipAnii, Domnii ;i Puteri. treia ;i cea
sunt intelese ca una singuri ;i ilumineazi culorile acelui stAlp
,..p,.1. ierarhiiior [s.n.] ceregti spune ci este cea a ingerilor'
a Aihanghelilor gi a incepltoriilor."2 [s.n.]. Atunci stAlpul scinteiazi [s.n.] gi devine incandescent
in numeroasele culori pe care le inci.lzeste pini la incandescengi.
Iar [sufletele] cele drepte sunt iluminate in permanenli de acea
1. B.E./VT., Genez,i 28:10-13, CNS.
2. Pseudo-Dionisie Areopagitul, Despre lerarhia Cereascd', in
1. Origen, Contra Celsum 6,2, apudloan Petru Clulian:u, C,ild-
Opere complete, ffad. Dumitru Staniloae, Ed. Paideia' Bucuregti'
rttt'ii in lumea de dincolo, Ed. Nemira, Bucure;ti, 1994, p. 214.
1996, pp. 1.9,23.