1.

Structura generală a lucrării de licență

Lucrarea de licenţă va avea următoarea structură:

Pagina de titlu
Cuprins
Rezumat
Capitolul I. Introducere
Cpitolul II. Cadrul teoretic
Capitolul III. Obiectivele şi ipotezele cercetării
Capitolul IV. Metodologia cercetării
Capitolul V. Prezentarea rezultatelor 
Capitolul VI. Interpretarea rezultatelor. Concluzii.
Bibliografie
Anexe

2. Lucrarea de licență: reguli pentru utilizarea verbelor

Timpul trecut pentru experienta pesonala a autorului

Timpul prezent pentru ce e valabil in prezent adica informatii bine definite si unanim
acceptate
Diateza pasiva produce confuzie =>Diateza activa e recomandata
Verbele se folosesc la timpul trecut

3. Lucrarea de licență: motive pentru alegerea temei

MOTIVAŢIA ŞI OBIECTIVELE DOCUMENTĂRII

a) informare orientată pentru pregătirea profesională

- student:
- aprofundarea unor subiecte
- dezvoltarea capacităţii de lucru individual
- medic (toate gradele)
- actualizarea cunoştinţelor
- creşterea competenţelor

b) informare orientată pe activitatea de cercetare

- cunoaşterea realizărilor existente la momentul respectiv, a preocupărilor similare în domeniu, a
potenţialelor direcţii de cercetare
- compararea rezultatelor obţinute de alţi cercetători cu rezultatele proprii.
Activităţi desfăşurate:
- consultarea unor cărţi/capitole din cărţi - privire de ansamblu asupra subiectului
 - consultarea în periodice a diverselor tipuri de articole
- vizitarea unor site-uri de profil

4. Lucrarea de licență: caracteristicile părții generale

Prezentarea informaţiilor existente în literatura de specialitate în legătură cu subiectul abordat:

stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu.

5. Lucrarea de licență: caracteristicile părții personale

Introducere
- organizare:
- aspectul general al subiectului - actualizare scurtă, destinată cititorilor care nu cunosc bine
subiectul, permiţându-le astfel înţelegerea fondului; singura parte a unui articol original
care poate prezenta conotaţii pedagogice
- aspectul particular al problemei care a fost abordat
- scopul studiului - clarificarea unui aspect controversat, acoperirea unor lacune în
cunoştinţele existente, testarea unei ipoteze
- toate afirmaţiile, chiar şi cele unanim admise, trebuie dublate de referinţe bibliografice
-pertinente,
recente şi accesibile, selectate în ordinea importanţei

6. Lucrarea de licență: capitolul Motivație și obiective

Primul subcapitol este despre motivaţia alegerii temei, unde pe parcursul a două-trei
pagini studentul/masterandul trebuie să prezinte aspectele intrinseci şi extrinseci care l-
au determinat să aleagă tema de cercetare.
Obiectivele cercetării sunt prezentate de D. Zaiţ şi A. Spalanzani (2006, p. 141) ca fiind
elementele analitice ale scopului sau ţintele intermediare ale acestuia. În contextul unei
lucrări de licenţă sau de disertaţie rolul obiectivelor este de a structura mai bine
cercetarea, de a o face mai concretă şi mai explicită. Fiecare obiectiv este însoţit de mai
multe etape (sarcini) de realizare, manifestate prin acţiuni şi mijloace concrete de
realizare.

7. Lucrarea de licență: capitolul Material și metode

indică:
- materialul studiat
- elemente testate
- criteriile de evaluare
- date precise, astfel încât cititorul să le poată reproduce sau verifica.
Materialul
- populaţia luată în analiză, modalitatea de selecţionare, eşantionul, descriere
- bolnavi: serie consecutivă/neconsecutivă, studiu retrospectiv sau prospectiv, studiu randomizat
sau
 nerandomizat, studiu deschis sau orb, studiu caz-martor, studiu pe serii scurte
- animale de experienţă: specie, origine, durata observaţiei, condiţii de creştere
- suşe celulare: modalitatea de obţinere şi conservare - mediu de cultură, pH, temperatură, adiţia
unor substanţe
- uneori, este dificil de separat capitolul Material şi metodă de capitolul Rezultate - reunire sub
denumirea Observaţii clinice (articole tip caz clinic)
Elemente testate - metodă
- acţiunea unui medicament - doza zilnică, modul de administrare, orarul de administrare
- rezultatele unei intervenţii chirurgicale - descriere
- valoarea unui examen radiologic/anatomopatologic/biologic
- modificarea constantelor într-un model experimental
- se specifică:
- denumirea chimică şi fabricantul pentru reactivi, substanţe
- tipul, originea şi fabricantul pentru aparate

8. Lucrarea de licență: capitolul Rezultate

Rezultate
- exprimă finalizarea scopului cercetării
- constituie baza pentru discuţii
- redactare obiectivă, impersonală, neutră
- concordanţă în prezentarea informaţiilor numerice (text, figuri, tabele)
- trebuie prezentate în evoluţie cronologică (rezultate imediate, rezultate tardive)
- permite cititorului să-şi formuleze propriile concluzii, înainte de a le confrunta cu cele ale
autorului

9. Lucrarea de licență: capitolul Discuții

Discuţii
- scop: interpretarea cercetării realizate
- comentarii personale, spre deosebire de celelalte capitole care utilizează un stil impersonal
- reflectă cultura ştiinţifică, inteligenţa autorilor şi gradul de elaborare al lucrării
- obiective (ordine obligatorie):
- precizează dacă scopul cercetării a fost atins sau nu (prin prezentarea sintetică a
principalelor rezultate legate direct de scop), subliniază aportul adus de cercetare în
progresul cunoştinţelor în domeniu
- judecă calitatea şi validitatea rezultatelor - discuţie critică şi obiectivă asupra materialului
utilizat, metodelor folosite, interpretării rezultatelor
- compară rezultatele personale cu cele ale altor autori (facilitare prin figuri şi tabele
comparative, care permit evitarea repetărilor, şi prin comentarea referativă, fără a enunţa
detaliat ce conţin graficele/figurile respective) şi explică diferenţelor apărute (datorate
particularităţilor materialului şi metodei)

10.Lucrarea de licență: reguli pentru redactarea tabelelor si figurilor

MODALITĂŢI DE ILUSTRARE

Figuri şi tabele
 - specifice pentru capitolul Rezultate
- limitează riscul de a repeta aceleaşi informaţii în capitolul Rezultate (prezentare) şi în capitolul
Discuţii (ca bază de comentarii)
- maximum de informaţii într-un minimum de spaţiu, într-o formă sintetică şi clară
- uneori, este util să concepem figurile şi tabelele înainte de a redacta textul
- autonomie informaţională - prin titlu, legendă, note de subsol
- referire în text, numerotarea fiind în ordinea referirii
- tabelul: informaţii numerice
- figura: informaţii grafice - desene, curbe, diagrame, fotografii
- reproducerea dintr-o altă publicaţie necesită autorizaţia titularului (drept de autor, copyright)

Figurile
- numerotate cu cifre arabe - numerotarea corespunde ordinii de apariţie în text, fiind obligatorie
minimum o referire
- legendă subiacentă, conţinând toate elementele necesare înţelegerii figurii: explicaţia
simbolurilor,abrevieri, scală
- uzual, în etapa de manuscris trimis spre publicare, toate legendele aferente unui articol sunt
grupate pe o pagină separată, plasată la sfârşitul manuscrisului
- pe verso-ul figurilor se scrie: numărul, orientarea, numele primului autor sau primele două
cuvintedin titlu (confidenţialitate)

Tabelele
- spaţiu ocupat în pagina tipărită: o coloană sau două coloane
- titlu: situat deasupra, informează asupra conţinutului
- pot conţine abrevieri, explicate în titlul tabelului sau în note de subsol

•Ilustraţiile
- prezentate sub formă de fotografii sau imagini digitizate, alb-negru/color
- exemple: radiografii, preparate microscopice, EKG, EEG
- în economia lucrării, ilustraţiile sunt tratate drept entităţi de tip figură (folosind o numerotare
comună pentru ilustraţii şi figuri, acelaşi mod de referire în text şi acelaşi mod de concepere a
legendei)
- pentru ilustraţiile ce conţin chipuri umane se recomandă acoperirea ochilor, în scopul păstrării
anonimatului
11. Referințele bibliografice: Sistemul Harvard

sistemul “autor-dată” (“autor-an”) – Harvard

În text
- în cazul a 1 sau 2 autori se citează primul autor, respectiv ambii autori, şi anul de
publicaţie
- mai mult de doi autori – se citează primul autor, urmat de “et coll.” sau “et al”
 În lista de referinţe
- clasificare fără număr de ordine, alfabetic, de la prima literă a numelui primului autor al
articolului
- mai multe referinţe ale aceluiaşi prim autor – clasificate după ordinea alfabetică a
primei litere a celui de-al doilea autor, etc.
- mai multe referinţe ale aceloraşi autori – clasificate după anul de publicaţie, începând cu
data cea mai îndepărtată
- mai multe referinţe ale aceloraşi autori, cu acelaşi an de publicaţie – se adaugă “a, b, c,
d,…” după anul de publicaţie şi se clasează în această ordine (la citarea în text, se includ
“a, b, c, d,…”)
- numele ultimului autor este precedat de “and”, “et” sau “şi”
- îngreunează citirea textului
- facil pentru autor, care poate introduce uşor o referinţă nouă

12. Referințele bibliografice: Sistemul Vancouver

sistemul numeric secvenţial

În text
- referinţele sunt numerotate cu cifre arabe, în ordinea apariţiei, în paranteze
- dacă o referinţă este citată de mai multe ori, se păstrează numărul atribuit prima dată
- într-o paranteză, referinţele sunt clasificate în ordine crescătoare şi separate prin virgule

În lista de referinţe
- clasificarea se face prin numărul de ordine corespunzător în text, fără criteriu alfabetic
- facilitează lectura, neîncărcând articolul cu nume de autori
- dificil pentru autor, care dacă introduce o nouă referinţă trebuie să renumeroteze toate
referinţele următoare, existând riscul de eroare

13. Referințele bibliografice: sistemul alfabetic – numeric

În text
- referinţele sunt citate printr-un număr de ordine, indicat în paranteze, care are
corespondent în lista de referinţe (ordonată alfabetic, şi nu în ordinea citării)

În lista de referinţe
- clasificarea se face alfabetic, de la prima literă a numelui primului autor
- fiecare referire din lista rezultată primeşte un numărul de ordine în secvenţa naturală,
număr care se citează în text
- obligatoriu, se respectă indicaţiile de redactare ale revistei
14. Caracteristicile stilului de redactare științifică

! precis, clar, concis

Principii:
 - utilizare adecvată a timpurilor la care sunt puse verbele: timpul trecut pentru totceea ce exprimă
experienţa personală a autorului, timpul prezent pentru noţiunibine stabilite şi unanim acceptate
- utilizarea aceluiaşi cuvânt pentru a desemna o aceeaşi noţiune, fără ajutorul sinonimelor care pot
creea confuzii
- evitarea expresiilor literare şi a cuvintelor inutile
- evitarea utilizării diatezei pasive (atunci când poate crea impresia de anonimatprivind autorul -
ca subiect logic al construcţiei gramaticale) şi folosirea(neabuzivă) a diatezei active cu pronumele
persoanei întâia, uzual plural (careindică exact implicarea autorului în realizarea studiului)
- urmărirea concordanţei informaţiilor numerice care apar atât în text, cât şitabele/figure

15. Caracteristicile unui jurnal medical

SCIENTOMETRIE
știința care analizează și măsoară știința
REVISTE ȘTIINȚIFICE - JURNALE - PERIODICE
publicație periodică
tip de comunicare – cercetători → diseminare rezultate în comunitatea științifică
articole științifice:
- articol original
- articol de tip review – State of the Art = Stadiul actual al cunoașterii
- evaluare → rigoare metodologie științifică→ proces de peer-review /
evaluatori/review-eri
nume – abreviere (National Library of Medicine, USA)
ISSN
editori / comitet editorial
periodicitate
editură
exemple
– Cell
– PLoS
– European Journal of Cardiology
– British Medical Journal
– New England Journal of Medicine

16. Ierarhizarea revistelor: Clarivate Analytics

2016, CLARIVATE ANALYTICS

Selectează peste 12.000 de reviste ştiinţifice din totalul celor apărute în întreaga lume.
Această selecţie este considerată drept curentul principal al literaturii ştiinţifice mondiale (cel
puţin în domeniul ştiintelor fundamentale) şi se realizează în funcţie de o serie de criterii
cuantificabile.

Factorul de impact
- unitate de măsură
- calculat annual (Clarivate Analytics)
- publicat în Journal Citation Reports

17. Caracteristicile bazei de date PubMed

Dezvoltat de Centrul National pentru Informatii Biotehnologice (NCBI) la Biblioteca

Natională de Medicină (NLM)
Proiectat pentru a oferi acces la citări din literatura biomedicală
Motor alternativ de căutare pentru Ovid

 Avantaje
• Gratuit, deci usor accesibil
• Căută automat o combinatie de titluri de subiect si cuvinte
• Rezultă o căutare sensibilă
• Poate fi folosit pentru căutări rapide în clinică
• Pubmed caută automat toate bazele de date disponibile
- Medline, Oldmedline, citate in afara contextului din anumite reviste Medline, citate
care preced data la care a fost selectată o revistă pentru indexarea Medline, câteva reviste
suplimentare despre jurnalele stiintifice
PubMed poate rula pe dispozitive portabile (Palm, PocketPC)

 Dezavantaje
• Termenii de căutare nu sunt vizibili, astfel căutătorul nu este sigur cum a venit Pubmed
să aleagă articolele afisate
• Niciun control despre cât de sensibilă sau specifică este căutarea dvs. în căutările de
bază
18. Factorul de impact

Implică o perioadă de evaluare de 3 ani

Exemplu: revista X, FI 2016

 A = numărul de citări ale articolelor publicate în perioada 2014-2015, în reviste indexate,
pe parcursul anului 2016
B = numărul total de articole publicate în revista X în perioada 2014-2015.
Formula: A/B

Nature, Science – FI 30

Factorul de impact
- unitate de măsură
- calculat annual (Clarivate Analytics)
- publicat în Journal Citation Reports

19. Caracteristicile procesului de documentare

???? CONCEPTUL ŞI DEFINIŢIA DOCUMENTĂRII ŞTIINŢIFICE

- documentarea - definiţia (MDE, 1978): ştiinţa înregistrării, organizării şi diseminării
cunoştinţelor
specializate; Otlet, Lafontaine, 1895 - ştiinţa care permite furnizarea tuturor
documentelor despre un
subiect
- documentul: orice material scris, în format tipărit sau electronic, care are drept scop
transmiterea
coerentă de informaţii
- conceptul de documentare implică activitatea unei persoane/grup de persoane care este
interesată/sunt
interesate de un anumit subiect şi care consultă documente aferente subiectului în cauză

20.Tipuri de documente: documentul primar (definiție, exemple)

- oferă elemente de cunoaştere propriu-zisă (informaţii originale), însoţite de informaţii

bibliografice

- exemple: cărţi, periodice, teze, CD-rom-uri, site-uri, etc.

21.Tipuri de documente: documentul secundar (definiție, exemple)

Documente secundare
- oferă numai informaţii bibliografice, prin trimitere la documente primare, permiţând regăsirea
acestora (repertorii bibliografice)
- instrumente de lucru, rezultat al unei documentări specializate care are la bază documentele
primare
- exemple: fişă de carte, catalog de bibliotecă, listă bibliografică pe subiect, index de revistă,
buletin bibliografic, bază de date

(+ Documente terţiare
- semnalează sau prezintă documente secundare
- exemplu: bibliografie de bibliografii )

22.Caracteristicile cuvintelor-cheie
1.Exprimă condensat conţinutul unui text/subiect
2.Rapiditate
3.Lipsa de experienţă necesară în procesul de căutare poate fi suplinită de ajutorul unui
bibliotecar
4.Esenţial – alegerea cuvintelor-cheie şi a opţiunilor de răspuns în algoritmul de căutare,
pentru a putea ajunge la informaţiile dorite

23.Lectura rapidă a unui articol

Primul criteriu de selecţie – respectarea principiilor de redactare ştiinţifică
1. Evaluarea titlului şi a rezumatului – dacă rezumatul este relevant, corespunzând
subiectului căutat, documentul merită o lectură completă
2. Evaluarea rezultatelor – are o eficacitate crescută, dacă se cunoaşte bine
subiectul

24.Etapele premergătoare selectării tipului de studiu corespunzător pentru

cercetare

25.Tipuri de studii: studiu caz-martor

Subiecţi selecţionaţi după criteriul boală

AVANTAJE
uşor de efectuat
durată scurtă de timp (util şi în urgenţe epidemiologice)
repetabil
economic
urmărirea unei boli rare
utilizarea unor examinări complexe
analiza mai multor factori de risc

DEZAVANTAJE
alegerea grupului caz/control = erori greu măsurabile
boli rare - alegerea aleatorie a cazurilor = dificilă
riscul pierderii unor cazuri (diagnostic incert)
nu estimează incidenţa bolii la expuşi/ne-expuşi
relaţia cauză-efect şisecvenţa timp între factorul de risc - boală = dificile
PROTOCOL

Ipoteza enunţată trebuie cercetată prin compararea bolii(prezenta/absenta), expunerii si

factorilor de risc
Etape:
1.Selecţia eşantionului din populaţia bolnavă
2.Selecţia eşantionului din populaţia sănătoasă
3.Măsurarea factorilor de risc suspectaţi

1. Criterii de definiţie a cazului de boală

NB: atenţie trebuie stabilite criterii obiective de definire – variabilitatea poate exista prin
aprecierea valorilor considerate limită pentru rezultatele de laborator sau prin subiectivitatea
interpretării unor semne clinice cauzate de experienţa clinicianului sau momentul surprins din
evoluţia bolii
2. Alegerea cazurilor şi martorilor
criterii comune de includere pentru cazuri şi martori
criterii comune de excludere pt. reducerea factorilor de confuzie (ex.: tromboembolism
consecutiv utilizării contraceptivelor orale post intervenţie chirurgicală)
originea cazurilor importantă pentru generalizarea rezultatelor
originea martorilor din aceeaşipopulaţie/similară (etapă foarte importantă)

NB. Avantaje / limite = dacă martorii sunt selecţionaţi dintre bolnavii spitalizaţi (uşor de realizat
şipuţin costisitor dar pot exista erori sistematice de selecţie); dacă provin din populaţia generală
sau sunt membrii familiilor/vecini (spectru larg pentru cercetarea bolii dar dificil de realizat şi
scump)
* mărimea grupului martor (sunt preferate mai multe grupuri martor):
1/1 sau
> martori/1 caz (nu trebuie să fie > 4/1) = creşte puterea

26.Tipuri de studii: studii de cohortă prospective

STUDIU DE COHORTA
reprezintă forma cea mai riguroasă a studiilor epidemiologice ne-experimentale
permit evaluarea incidenţei unei maladii
stabileste existenta unei relaţii de la cauză la efect între factorul de risc şi boală cu un minim
de erori posibile
contribuie la evaluarea cu o precizie maximă a timpului de latenţăşi a riscului relativ.
 * incidenţa indică procentajul de cazuri noi identificate în cursul unei perioade de timp, într-o
populaţie dată.

ETAPELE STUDIULUI DE COHORTĂ

- definirea precisă a scopului urmărit şi a populaţiei pe care dorim să o studiem (populaţia
generală, populaţia în viaţă, dintr-o anumită arie geografică, salariaţii unei întreprinderi, cu o
anumită profesie, o categorie socială specifică etc...).
- selecţia unui eşantion reprezentativ, din interiorul populaţiei
(includerea subiecţilor se poate realiza prin voluntariat
- definirea precisă a evenimentelor; definirea mijloacelor de diagnostic abordate
-definirea perioadei de timp în care sunt urmăriţisubiecţiiincluşi în studiu (durata depinde
de factorul de risc, de timpul de latenţăşi de boala studiată)

- evitarea pierderii din urmărire a subiecţilor în decursul studiului

(urmărirea unei cohorte depinde de mai mulţi factori: vârsta persoanelor; structura populaţiei ;
populaţie disponibilă,
-definirea expunerii şi a bolii, respectiv recunoaşterea persoanelor expuse, ne-expuse,
bolnavi şi non-bolnavi

-testarea sensibilitatii, specificitatii, reproductibilitatii si exactitatea criteriilor diagnostice

-identificarea si corectarea erorilor

1. erori de selecţie
2. erori sistematice prin clasificare defectuoasă
3.pierderea din urmărire
4. Factori de confuzie
- gestionarea datelor

Avantaje

stabilesc secvenţa evenimentelor;

nu sunt supuse la erorile sistematice care din studiile caz-martor: erori de supravieţuire
selectivă; erori de măsurare retrospectivă (erori de anamneză); erori în formarea perechilor
(criteriul de formare a perechilor este asociat cu factorul de risc studiat)
permit calcularea: incidenţei, riscului relativ şi a altor variabile care evaluează riscul (posibil)
sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente

Limite

impun includerea unui număr mare de subiecţi;

nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare;
sunt lungi şi foarte costisitoare;
nu sunt studii de explorare( ipotezele trebuie testate prin studii mai uşor de realizat;
sunt supuse unor erori de selecţie, deficienţe de clasificare sau la erori corelate cu factorul de
confuzie; erori legate de pierderea din urmărire a subiecţilor expuşi.

27.Tipuri de studii: studii de cohortă retrospective

La fel ca mai sus

28.Tipuri de studii: studii transversal

Studii de prevalenţa – prezenţa unei boli sau a unui factor de risc întropopulaţie
dată – nu se face referire la trecut sau la evoluţia lor în viitor. • Echivalentul unui
sondaj riguros şiştiintific construit - instantaneul fotografic al unei situaţii
precise, în populatia studiata.
• Studii descriptive
abordarile „cross-sectional” măsoară rezultatul şi expunerea simultan, într-o
populaţie bine definită, permiţînd calcularea OR
• Avantaje: - implică întregapopulaţie, şi nu numai pe cei care caută îngrijire
medicală - indicate pentru identificarea prevalenţelor bolilor frecvente (artroză,
HTA,alergii etc.)
• Limite: - nu se poate şti dacă expunerea a precedat rezultatul - determinându-
se prevalenţaşi nu incidenţa, rezultatele vor fi influenţate de factorii de
supravieţuire P = I x D

1. CONCLUZII : STUDII TRANSVERSALE

AVANTAJE
•stabilesc prevalenţa
•uşoare, rapide, ieftine
•date uşor de cules
•aprecierea amplitudinii unui fenomen = utile programelor de sănătate publică
•controlul factorilor de confuzie prin stratificarea subiecţilor
•generatoare de ipoteze
DEZAVANTAJE
•nu stabilesc secvenţa temporală a evenimentelor ("oul sau găina?")
•nu sunt studii predictive (RR)
•nu sunt utile pentru evaluarea incidenţei
•nu se aplică în cazul bolilor rare
•riscul unor factori de confuzie
 •riscul erorilor de anamneză
•riscul interpretărilor abuzive

29.Tipuri de studii: studiiclinice randomizate

TRIALURI TERAPEUTICE RANDOMIZATE

RANDOMIZAREA : repartiţiasubiecţilor/ sau grupurilor de persoane în doua sau mai
multe grupuri comparabile cu ajutorul unei metode bazate pe întâmplare (aleator) care
vor primi /nu vor primi medicamentul cercetat/ un produs placebo
AVANTAJE

Aprecierea eficacităţii clinice a unor:

- proceduri diagnostice ( teste de depistare şi de precizare a diagnosticului);
- intervenţii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ; tehnici de reeducare;
tehnici de ingrijire)
- intervenţii de tip educaţional (schimbarea comportamentului/modului de viaţă) * economii
importante în utilizarea unei intervenţii practice, dovedite a fi cea mai bună
LIMITE

* reduc numărul celor care pot beneficia de intervenţia cea mai bună = probleme etice
* nu există efectiv un nivel ideal de probă care să afirme superioritatea unei intervenţii
* costisitoare
* dificil de realizat
* pot perturba relaţia medic – pacient (administrăm intervenţia la unii şi la alţii nu – de ce?)

30.Raportul de caz
CAZURI RAPORTATE
•frecvent publicate în literatura medicală (1/3 din articole)
•o prima treaptă a studiilor observaţionale
•caracteristicile unui singur bolnav

exemple:
PASTEUR - vaccin anti-rabie
JORDAN W.M: Pulmonaryembolism; Lancet, 1961, 2, 1146 - asociere embolism
pulmonar-contraceptive orale
alte expl. …..
AVANTAJE
•progres în domeniul medical
•identificarea unei entităţi clinice noi
•identificarea consecinţelor expunerii la factori de risc
 DEZAVANTAJE
•observaţie subiectivă, întâmplătoare, unică
•interpretare / realitate ?
•asociere fortuită/ reală ?
•relaţie de la cauză la efect ?
•caz izolat / primul caz dintr-o serie ?
31.Variabile categoricale
Variabila care numește entități distincte - alcătuită de categorii;
- Binar - doar două categorii;
- Nominal - mai mult de două categorii;
- Ordinal - mai mult de două categorii, dar categoriile au o ordine logică.
32.Variabile dependente și variabile independente
O variabilă pe care credem că este o cauza este cunoscut sub numele de variabila
independenta pentru că valoarea sa nu depind de orice alte variabile;

O variabilă pe care credem că este un efect se numește a variabilă dependentă deoarece

valoarea acestei variabile depinde de cauza / variabila independentă.

33.Evaluarea riscului
• Rata riscului(RR)măsoară riscul relativ al unui rezultat dat între două cohorte diferite, de
exemplu subiectii expusi si neexpusi la un factor de risc dat

• Risc absolut (într-o cohortă dată): raport între subiectii cu rezultat si număr total.

RR<1 inseamna ca riscul este redus in grupul expus

RR>1 riscul a crescut in grupul expus

RR este cumulativ pe un întreg studiu; Când se face referire la un risc instantaneu pe o

perioadă de studiu dată RR este definit Rata de pericol (HR)

RISCUL DE RISC (RR): exemplu 1 • Raport între două riscuri absolute

RISCUL DE RISC (RR): exemplu 2 • Raport între două rate de incidentă (cunoscut si sub
denumirea de rata de incidentă sau IRR)

34.Evaluarea ratei de incidență

Rata de incidenta este numărul de cazuri noi pe populatie într-o perioadă de timp dată.

35.Evaluarea expunerii
36.Meta-analiza / review-ul de tip Cochrane
Meta-analiza

combină rezultatele din două sau mai multe studii

estimează un efect „mediu” sau „comun”

parte optională a unei analize sistematice

De ce să efectuezi o meta-analiză?

• cuantifică efectele tratamentului si incertitudinea acestora

• cresterea puterii

• creste precizia

• explorează diferentele dintre studii

• solutionează controverse din studii conflictuale

• generează noi ipoteze

Pasii unei recenzii Cochrane 1. definiti întrebarea 2. planificarea criteriilor de eligibilitate

3. metode de plan 4. căutare de studii 5. aplicati criterii de eligibilitate 6. colectati date 7.
evaluati studiile pentru riscul de prejudecată 8. analizați și prezentați rezultatele 9. interpretati
rezultatele si trageti concluzii 10. îmbunătătiti si actualizati revizuirea

37.Tipuri de erori
ERORI DATORITA INTAMPLARII
Diferenţa observată in mod intamplator nu este totdeauna reală statistic
Selecţia întâmplătoare a persoanelor în eşantioane diferite = răspuns diferit la intervenţie
( TCR – randomizarea este o selectie aleatorie recomandata )
ERORI SISTEMATICE : contribuie la estimari ale parametrilor la valori in mod sistematic
mai ridicate sau mai cobarate decat cele reale
Definirea populatiei tinta si populatiei sursa;
Fluctuatii de esantionaj
Bias : de selectie ; de clasificare ; de confuzie;
Neraportarea rezultatelor studiilor « negative »

38.Testul Chi-patrat
Testul Chi pătrat este un test statistic ce arată dacă există vreo legatură(influenţă reciprocă) între
cei doi factori.

39.Tabelul de contingență
În cazul datelor ordinale sau nominale trebuie să apelăm la teste care analizează tabelele de
incidenţă(contingenţă) generate prin aplicarea încrucişata („crosstabulation”) a unor perechi
de factori

40.Evaluarea cotei
Deoarece este raportul a două “cote”, trebuie întâi înţeles ce înseamnă cotă
În Anglia şi alte ţări, cotele se folosesc de exemplu la casele de pariuri. O cotă de 3 la 2
pentru un eveniment, înseamnă că la acea casă de pariuri se consideră că sunt 3 şanse
pentru şi 2 şanse contra ca evenimentul să se întâmple
De exemplu, cota echipei României la CM de fotbal a fost într-un an de 1 la 32, adică o
şansă pentru, şi 32 contra
Atenţie, nu e corect să se spună “o şansă din 32…..”. Corect este 1 pentru şi 32 contra

OddsRatio este raportul între cota de îmbolnăviri la cei expuşişi cota de îmbolnăviri
la cei neexpuşi

Cota de îmbolnăviri la cei expuşieste raportul dintre numărul celor expuşi la care
boala este prezentă şinumărul celor expuşi la care boala este absentă

Cota de îmbolnăviri la cei neexpuşieste raportul dintre numărul celor neexpuşi la

care boala este prezentă şinumărul celor neexpuşi la care boala este absentă

Interpretare

Valori apropiate de 1, arată cote asemănătoare, cea ce înseamnă că

expunerea nu influenţeazăprezenţa bolii
Valori mult peste 1, arată o tendinţă de corelaţie între expunere şi boală,
corelaţie care este considerată de obicei ca fiind CAUZALĂ, deşi nu
totdeauna este cazul
Valori mult sub 1 arată tot o corelaţie, dar în acest caz, expunerea este
considerată un factor de PROTECŢIE
În toate cazurile, încrederea cu care interpretăm valoarea lui OR, este mai
mare dacă numărul de pacienţicuprinşi în tabel este mare