Sunteți pe pagina 1din 68

SFANTUTGRIGORIED

FR
SFATUIRBFOABTE
DESPRE
SPOVED
GRIGOFIC
SFAHq'VIS DaSCAISVI'
TaHI Rolr{fo{es{tl
MtrlrRoPotsltFljls
(1765-1834)

SFEIFVIRCFOARIIICFRVMOASA
$ Pe scvR{l
cfiIrReceli ce se Pocaesrye
cvM se cvolHesa se MaRtrvRlseasca
De ka mflsTl DASCadabvHallki
CelsORCe OOR CIf l
SPR9 FOISOSVIT
GRIGORJC
SFATfiTVI5 DASCA5UIS
T6RII Roh{fo{esqtl
MITITROFO{5|qIUk
(1765-1834)

SFAIFURCFOARITCFRVMOASA
sl Pe scvRtl'
carrRecelsce se Pocaesq'e
cvM se cvolHesA se MFRTVHseascA
be La MVISTIbASCffd abvHalFa
SPR0 FOIsOSVIrCebORCe OORClryl

be streFaHooRoHca
eDlTIelHGRlUlrya

Carte tiPdriti cu binecuvAntarea


Prea Sfinfitului Ptrrinte GALACTION,
Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

I r l r l r r r ,r| 1 ',rrrrrlrrt|,r
I t; lt N ,)7lJ ()7r tJl)'(, il9 :l

EqUM$HIryE
9NII|VRE
l,littrra Ca rtca Ortodoxa
Editura Cartea Ortodoxi
I.S.B.N. 978 - 973 - 171,0- 74-7
2007
cRlcoRlebasc6bvlj
sFANtFttu
TARII ROMAHCSIM
MI'FROPOKITFI{K
co l tT S I {f G
( 1 76 s-
1834)

SFAITURCFOARIFEFRVMOASA
SI PC SCVRIF
3,r an r a *,ttr{ lA sxtt'tl, A tY tita carlRecelsce se PocalesTe
cvM se cvolHes6 se MaRrlrvHseasca
Ongr foaitf,a 6,,Xngrt i !i^wt'rr ie$ e(rrir be ka MVkTIbascaHaDVHATA
CelrORCe OOR CIryl
SPRQ FOIsOSVIJ
a
II&i 'r'vnzp/'rr
SI TIPARI'IIACV BIJAGOSI5OOCHIA
t4 tl'oatF(c
FReASF IHTIIFUbVIMItIROPO15I'I
V|IGROOITAHIAHIRIV HIR
gnrlk'r$ri doro$irdltr-ri
uri cB .r'6r'rt nt'rr9i,ra .l GRIGORJC

SI CV ryOAIA CHCb'I'VIAIJADVMHCAIJVI
bOMHUtsuIbOGOFEIIUbUI
HCOIraenSTCOOeanw

iH SFAHII'ACPISCOPIEA
BVZAVIsUI

iNITRVA SA ACVM HOV FACVTA{'IPOGRAFIC


IsA aHVIJ 1835De IiA HRISIOS, APRlble' 15
INTRODUCERE

Pufini ar putea sA scrie sau sd laude


dupd. wednicie viala gi faptele acestui Mare
SfAnt Pdrinte al Bisericii Ortodoxe Romdne,
canonizat tArziu. Pe data de 2I mai 2OO6.
Pentru aceasta, in lucrarea noastra, arn
incercat a aduce mai mult mdrturiile istoriei,
aga cum ni s-au pdstrat pAnd azi. Cdci ele
vorbesc cel mai bine despre viata Si faptele sale.
Dac6., precum gtim, dup6 Mitropolitul Grigorie
nu s-a mai ridicat un alt ierarh mai vrednic ca
el, cu viaf[ mai sfdnti Si cu activitate mai
bogati decAt el, apoi noi, cei ce facem
cunoscute scrierile lui, de-am incerca s5.
liudtrm dupd cuviin!6 pe Dumnezeu intru viala
qi faptele lui, dupi cum indeamnd. psalmul
(cf. 150: 1), ne-am umple de slav5- degartd qi de
ru$ine, ca unii ce nu numai cd nu voim sd
urmdrn vielii duho!'nicesti pe care el o propune
prin scrierea de fa!6, ci qi ca unii care adesea
ne impotrivim unei vieli ca aceasta, izvodind
alte ,,inv5.{Aturi", care nu se adap6, precum cele
ale SfALntului Grigorie, din izvorul cel dulce al
Sfintei Tfadilii, precum zice gi autorul vie{ii de
mai jos. Nu am gre$i, de aceea, nicidecum de
l-am numi un nou ,,Gurd de Aur", ale c6rui bine? Nu, ci pentiu aceea ca ierarhii de mai
cuvinte aurite zac inc6. nedescoperite $i neva- tarziu s-au adaptat mai mult (sau mai pulin) Ia
lorificate in manuscrise gi tipdrituri uitate de cugetul gi politica mai-marilor acestei lumi 9i la
vreme. Citind via{a lui, ne Zbesc din loc in loc unele ,,obiceiuri" mai (mult sau mai pufin)
fapte 9i intdmpldri ce ne aduc aminte de viafa nebisericeqti ale PoPorului.
SfAntului Ioan Gur6. de Aur, de a lui Vasile cel Despre viafa ;i activitatea lui nu s-a
Mare qi ale altora. scris pAnd acum o lucrare cuprinzatoare; o
Cartea de faf6 poate fi lesne socotitd. cea astfel de lucrare ar cere osteneli peste fire gi
mai frumoasd carte despre Taina Mdrturisirii ce poate ca putini ar dori, de voie $i spre singura
s-a scris weodatd de weun autor romAn. lauda SfAntului qi folosul cre$tinilor, sa
Valoarea ei reiese cel mai bine din lectura ei. furtocmeasca o lucrare ca aceasta' Ca o smerita
Mitropolitul se adreseazd. incd de la inceput contributie, ddm mai jos o viafe a Mitropolitului
cititorilor nu ca unora ce trebuie sd ia aminte la intr-adev6r wednicS. de a Ii socoUta o hudd
oarece idei, definilii, canoane. pe care el. iat6. a sfAnttr adush celui intre Sfln{i, PSLrintelui nostru
reu$it se le aqtearnd in scris qi care sunt Grigorie, Mitropolitul TSrii RomAnegti, de
obligatorii, ci ca unor frali ai lui, pdcdtogi ca gi veqnicE pomenirel.
el, cdrora le pune inainte merturia Pirinlilor qi
nu ,,inveleturile mai noi", cele pe care noi le
numim azi
"adaptate la cugetul contemporan";
el pune inainte mdrturia S1inlilor Pdrinfi ca
unul care fdcea parte din ceata lor, ca un
continuator al viefii qi invd{dturii lor. Nu
intAmpldtor, viata $i faptele lui au stArnit urd qi 1 O alta viaF vrednicd de iuat in seama, aParutd recent, scrisd
impotrivire din partea multor preo{i, boieri qi mai ,,la rece", a intocmit Preot Prof. dr. Mircea Pdcurariu ln
volumul 3 din Istoria Bisericii Ortodoxe Romane (Editura
alti dregetori ai wemii, precum ne aratA viata.
Institutului Biblic si de Misitme al B.O.R., Bucuresti ' 1994, pp.
Asemenea impotriviri fatd" de o lucrare duhov- 36-47), care ii consacrd un intreg capitol. Chiar dacd ln bund
niceascd a unui ierarh romAn nu s-a mai vdzut parte ii lipseste caldura si lauda duhovniceascd a vi4ii, ea vine
de atunci in istoria Bisericii noastre. Pentrr.r ce? cu amanunte suplimentare privitoare la contextul istoric, in
general gi bisericesc, in speciaf 5i la viafa qi tdlmdcirile
Oare pentru c5" lucrurlle mergeau spre mai MitroDolitului.
-q
6
VIATA SI F.APTELE PARINTELUI
GRIGORIE DASCALUL,
MITROPOLTTUL TARrI ROIT{ANESTI
(1765 - t 22 lunie 1834)

Duhul Domnului a imparlit pistorilor


sufletegti ai neamului nostru romdnesc felurite
daruri duhovniceqti. Unii au fost buni pdrinli
duhor,nici, indreptAnd pe cei gresili, allii au
suferit pentru turma lor greutS.file wemilor qi
nu au parasit-o in necazuri. Unii s-au strdduit
s5.ridice case Domnului, altii s-au nevoit sa dea
cuvdntul Domnului pe graiul poporului. Unii au
fost tari in credinfd, alfii au fost pildi de
smerenie. Unii au strilucit prin $tiinta lor, allii
au pilduit prin carmuirea lor. Dar Grigorie
Dasc6lul, Mitropolitul Tarii RomAneqti
(f523-1834), a dobdndit bog5.!ie de daruri
duhovniceqti. Cd.ci gtiinla lui de carte nimeni
altul n-a a'"'ut-o nici inainte, nici dup5. aceea.
Smerenia qi infrdnarea lui uimeau Si pe cei de
altd credinfd.. Bldndefile lui inmuiau $i inimile
cele mai invArtoqate. Puterea lui de lucrr
schimba noaptea in zi $i neputinta in s6.ndtate.
Iubirea lui de turmA gi de tar6. nu lua in seamd
necazurile qi surghiunul. Dragostea lui de carte
folositoare sufletelor l-a stdpAnit din tinerefe
oAnd la suflarea din urmd. Milostenia lui era

11
atAt de largd, cd la moarte nu s-au gdsit din dregetqrii lumeqti. Dar, cum mai departe se va
agonisita lui decAt c6rti pe care le da in dar. ard.ta, altfel rAnduise Dumnezeu.
Pentru aceea, indemnatu-ne-am s6-i Era pe wemea aceea in Bucureqti o
scriem pe scurt qi pe inlelesul tuturor viata $i gcoalS. vestitd, agezatd in m6nS.stirea SfAntului
faptele, ca s6. fie pildA pentru to!i. Iar pentru c6 Sava, ale cErei clddiri se allau pe locul unde
mul{i mitropoli{i au purtat numele Grigorie, $i ast5zi este tot o qcoald., anume Universitatea.
nu-i cuviincios a-i deosebi prin numirdtoare, Domnul Alexandru Ipsilante (1774-17a4 r?n-
ne-am ingdduit spre tinere de minte sa-l numim duise din nou aceasta qcoali, cu cld.diri noi gi
aqa cum l-au numit cei din wemea lui, adicd mari, cu profesori buni gi mulfi, noird la numdr,
Grigorie Dascdlul. Cici cu adevdrat dascdl, cu 75 de qcolari bursieri, cu biblioteca Si cu tot
adicA invitdtor, a fost $i este al neamului ce trebuie unei qcoli, unde sd. inve{e toati
nostru. $tiinfa, ca sa nu mai caute $colarii izvor de
invdfdturd in alte parfi.
$coala aceasta linea 12 ari $i era
Cum a invSlat carte perintele impdLrlitd astfel. Copiii erau primiti la vArsta de
Grlgorie Dascilul $apte ani. Trei ani invAlau gramatica, adic6"
invdlau limba elineasca $i spre sfAr6it incepeau
Fericitul pdrinte Grigorie Dasc5lul, 9i limba latineascA. Dupd aceea, altri trei ani
inv5.{au literatura ahna Qi htin6., pe temeiul
Mitropolitul |arii Romanegti, s-a nescut in
scriitorilor celor mai vestiti ai acestor limbi.
oragul Bucureqti, cALndera cursul anilor de la
DupE- ce ispr1veau qi acegti trei ani, alti trei ani
Hristos 1765; Si a primit din SfAntul Botez
numele Gheorghe. PSrinlii lui erau romdni gi de se indeletniceau diminea{a cu poeuca, retorica
bun neam; dar, care le-a fost numele qi ce $i etica lui Aristotel, iar dupd-amiaza irxvatau
limbile italiane qi francezd.
indeletnicire aveau, nu gtim. Cd Grigorie, in
StipAnind deci $colarii limba elneascd,
smerenia lui adAncd, n-a ldsat insemnare
despre aceasta, ca sd. nu se laude cu cele Stiinlele ajutatoare qi alte limbi, treceau acum
la invd.famAntul cel inalt, care $i acesta tinea
Iumegti qi trecdtoare. $i nici alfii din wemea
iardgi trei arri. Aici inv6.!au aritmeticd,
aceea n-au allat de la dAnsul cuvdnt despre
geometrie, istorie, geografie, Iilosofte $i astro-
neamul s6u. lnfelegem numai c6 pdrinfii lui
1 nomie. in timpul celor trei ani de invilhmAnt
Grigorie au fost oameni evlaviogi, cd. l-au
crescut bine gi c5. de copil l-au dat s5. inve{e it inalt, cine iqi alegea viala bisericeascS., trebuia
carte, cu gdndul se ajunga invdfat gi sd intre in I sE asculte Si teologia la un profesor aqezat in
I SfAnta Mitropolie, deosebit pentru evlavia $i
13
l
d
a
dreapta lui credinlA. Aga c5. dacl cineva ar Neamlului sd aibd ucenici adancili in con5tiinla
asemdna cursul inv6"fE"turii de atunci cu cel de limbii elineqti, a trimis pentru aceasta la gcoala
astdzi, ar vedea cd cei trei ani de la inceput ar cea vestiti din Bucure$ti pe doi cS.Llugdri
insemna inv5.tdmALntul primar, cei qase ani ar ft imbund.tififi, pe Gherontie qi pe Dorotei. $i aqa
tot una cu invi{dmAntul secundar, iar cei trei a intocmit Dumnezeu lucrurile c[ imbunltilitul
ani din urmd s-ar potrivi cu inva.lamdntul c6lug6r Gherontie a f6.cut cunogtin!tr cu
nostru universitar. strdlucitul student Gheorghe. Acesta il mAna la
Si am amintit toate acestea ca sn piqunea cea infloriti a invAliturii elinesti, iar
spunem ci Gheorghe al nostru, trecAnd din acela il ad6pa la izvorul cel nesecat al viefii
bralele pdrinteqti in cele ale gcolii acesteia de la calugiregti. $i cunoqtinla lor in prietenie
SfAntul Sava, s-a a$ternut cu nesd.fioasi adincd s-a intdrit gi amAndoi nedespErfili au
osdrdie gi cu inlldcdratd rAvnE pe invildturd.9i fost pAni la moarte. Putea cineva s5. vad6 o
a strdbitut tot cursul acestor invd"![turi, minune ca aceasta: pe cel mai l6.udat student al
desdvArgindu-se in invd.tdtura elineasce $i in Bucuregtilor ldngE" cel mai smer:it cdlug6r al
celelalte qtiinle invd.late in gcoalA. Spune cineva Neamfului. Un muntean qi un moldovean unip
care l-a cunoscut c5., pentru adAncirea inv6"- pentru impreunh-petrecere cdrturireascS- qi
taturii, acest student Gheorghe ,,injuga noplile cdlugdreascl, ca un simbol aI unirii de mai
cu zilele". $i mai adaugd cum c5., insetat de tArziu dintre Muntenia gi Moldova.
carte cum era, s-a adApat qi din izvoml teologiei Iar cAnd Gheorghe ispravi invititurile
la profesorul cel de la Sfdnta Mitropolie, a cu laude neprecupelite din partea dascSlilor
invifat adicA qi sfintele dogme ale credintei s6i, r'mr6. pdrintrii, dorirS. rudeniile, ciutard
noastre cre$tine. sttrp6nitorii cei mari ai te,rii sa.-l trag6. spre
dregtrtorii pe acest prea pricopsit intru
invS.f6turd- tAndr. Iar el nu se ldsd biruit de
Cum a intrat in vlala cilugdreasci ql mEririle cele lumegti, ci, in tovdrS.qia prietenului
la ce ascultiri s-a supus sd.u, Gherontie, pdrdsi qcoala SfAntului Sava
qi-qi indreptE pa$ii spre viafa SfAntului Sava'
alergand la Mdndstirea Neamlului din Moldova'
Iar Pronia cea DumnezeiascS., rAnduind I

toate cu nespusS. inlelepciune spre folosul $i aceasta s-a intAmplat cam pe la anii 179O'
Aici, in M5n6.stirea Neamfului, se
nostru, a lucrat aga ca inclinarea spre viata cea
incepuse de cAliva ard o viala cdlugdreascb
bisericeascS. a studentului nostru Gheorghe si
noud. CA Fericitul Pdrinte Paisie, duph ce se
dobdndeascd sprijin spre intbrirea ei. Ca, venise in
des6vdrqise in SfAntul Munte,
dorind pdrintele stare! Paisie de la mdnd.silrea
t5
Moldova cu ucenicii s6-i gi vd.lv6. mare ridicase schimbAndu-i numele din Gheorghe in Grigorie,
cu orAnduielile lui c6lug6regti. Aqezase adicd. dupd pravila cdlugdrilor. $i cdnd a fost venit un
vialA cdlugdreascd. dupd tipicul cel vechi, cu arhiereu la minAstire, cu pdrinteasca alegere a
ascultare pornitd din dragostea citre Hristos. lui Paisie, Grigorie fu hirotonit ierodiacon.
Cdlugdrul nu are nimic al siu, ca si aibh de Iar ,,stare! gi pdrinte duho',rnicesc" gi-a
toate prin purtarea de grije a lui Hristos. ales ierodiaconul Grigorie pe monahul Ghe-
Cdlugdrul $i-a teiat voia sa, ca si aib6 putere rontie, prietenul sd"u cel dobAndit incd. de la
impotriva ispitelor prin Hristos, Care a biruit Bucuregti gi cu el impreund intr-o ascultarea
puterea wajmaSului. Vietuirea cdlugSrului au fost. C5. priceput flind ierodiaconul Grigorie
trebuie sd lie curatd., ca sd plineascA cuvAntul in limba elineasc5, a primit ascultare sd.
lui Hristos qi ca s5" {ie pildd altora. Cdlugirul t61md.ceascdpe limba noastrd romAneascA c5r!i
slujegte fralilor, dup6. pilda lui Hristos, Care a folositoare de suflet. $i intru aceasta ascultare
venit ca s6. slujeascd. tuturor. $i aqa, pe acest petrecea in mdndstirea Neamlului impreund. cu
temei intocmindu-se viata in Mdna.stirea starelul s6.u, Gherontie, ca, ce t5-lmd.ceaunul,
Neamlului, o simtire Si un cuget era la toli fratii indrepta celdlalt qi tdlmS.cirile lor se fdceau ca
tr5itori acolo. Iar Pirintele Paisie, cu puterea un singur lucru.
datd lui de Dumnezeu, incblzea pe toli cu fapta $i s-a rdspdndit peste cuprinsul
gi cu cuvAntul, dand fiecdruia ascultarea ce i se pdmAntului romdnesc vestea despre aceqfi doi
potrivea, intdrind pe cel slab Si marrga,ind pe cel cilugdri pricepuli intru tilmlcirea cdrfilor
puternic. bisericegti gi imbun6tb.fi{i intru viata ciluga-
Iar cAnd Gherontie i-a adus de la reascd. De aceea, cAnd Mitropolitul Dositei de la
Bucuregti nu numai addnca cunoaqtere a limbii Bucureqti a cerut la minS"stirea Neamlului s6-i
elineqti ci qi pe tan5rul Gheorghe, pdrintele trimitA doi monahi tSlmS.citori din limba
Paisie a priceput ce odor i-a venit qi ucenic al elineascA, au fost trimiqi Gherontie Si Grigorie,
s5.u l-a tdcut. $i Gheorghe al nostru s-a ar5.tat care au qi tipdrit la Bucuregti din cdrfile lor. Iar
gi intru ucenicia c5lugdreascS. tot atdt de pe Grigorie l-a oprit Mitropolitul Dositei ca sa
fierbinte cum se dovedise la addncirea fie purtS.tor de grija al bibliotecii celei mari din
invlflturii celei din afar[. Cine poate s5. Mitropolie. Cdt de nevoitor era Grigorie Ia
povesteascS. ostenelile gi nevoinfele sale pust- acesta slujb6 a tllmd.cirii gi a bibliotecii, ne
niceqti, posturile Si rugeciunile, rdbdarea qi spune cineva care a fost impreunS. lucrS.tor cu
supunerea, bhndelile $i smerenia sa? Cu el atunci, scriind aga ,,c6.nu stingea fdri numai
bucurie duhormiceasci il sfS"tuia Pdrintele Iumina zilei luminarea lui Grigorie, nici nu
Paisie gi cu incredere l-a tuns intru cblugSrie, apuca inainte inceputul nop{ii aprinderea ei".
16 17
CAnd Mitropolitul Veniamin al Moldovei perintii de acolo. Apoi au pomit sA se intoarca
a simtit nevoia de cefti teologice pentru in far6. $i cAnd au ajuns in preajma oraqului
seminarul sau de la Socola, tot pe Gherontie gi Filipupolis, au clzut intre talhari, care i-alr
pe Grigorie i-a pus la intocmirea unor astfel de chinuit gi le-au luat tot ce aveau' Iar Gherontie'
cirfi. CAnd invAlatul episcop Iosif al Argeqului, mai bdtrdn fiind gi mai rau chinuit, a rAposat
care sta in legdturi cdrturdregti Si cu fratii din acolo. Grigorie, tovardqul qi fiul sAu duhov-
Ardeal, a dorit sd dea lhmuriri pentru cdrfile de nicesc, impreunE. cu celdlalt cb,l5.tor,i-au ridicat
slujbd bisericeascA, tot la Gherontie qi la trupul qi l-au ingropat in mdndstirea Anarghiri
Grigorie s-a indreptat, iar ace$tia i-au intocmit din apropiere. Iar cAnd s-au implifiit qapte ani
tdlcuiri de care gi astdzi ne folosim. de la pristdvirea lui Gherontie, s-a dus Grigorie
iardgi la mdn6"stirea Anarghiri, a dezgropat
oasele fericitului sdu staret Si tovaraq intru
Cildtoria la Sfintul Munte Si a€ezarea toate bunele obiceiuri qi, dupd. datoria
lui Grigorie pirinteqtii orAnduieli, intorcandu-se inapoi la
in ministirea Cildiruqanilor Bucuresti, le ingroapd in pdmdLntul fdrii.
Rdmdn6nd singur, Grigorie trdiegte in
in anul cAnd rugii ne-au rapit mdndstirea Neamfului, urmandu-Si ascultarea
Basarabia, nedesperlifii Gherontie Si Grigorie se in tdlmS.ciri gi in tipdriri de cdrli' Mai apoi' din
hotdrisc sd facd o cdldtorie la Sfd.ntul Munte ca ce pricine, nu $tim, pdr5.seqte metania sa de la
sE se inchine sfintelor mdn6stiri celor de acolo Neam! din Moldova Si se inchide in mdndstirea
gi sd se intdlneascd cu parintii cei cuviosi CSldbruqanilor din Jara RomAneascd, trdind in
rugaciune, tdlmS.cind ce4i din porunca
pentru folosul sufletului. $i aqa, mai
Mitropolitului larii Si necautand nici o
aldturdndu-se lor incd. doi cdlugdri, pornesc
tuspatru la drum, dupd ce au luat blagos- dregdtorie bisericeascS.. Dar, cum mai departe
lovenie de la ocArmuitorul Mitropoliei din vom vedea, altfel rdnduise Dumnezeu.
Bucuregti. CAnd au ajuns la Seres, departe de
trei zile pe jos pALni la Sfdntul Munte, un
tovar6g, anume lachint, s-a despe-rlit, zicdnd c5" Cum a aJuns lerodlaconul Grlgorie
are si meargi Ia Ierusalim; qi de atunci nu s-a mitropolit af Tnrtt Romineqti
mai aflat nimic de el. Ceilalfi trei au ajuns in
Sfantul Munte, s-au inchinat cu evlavie prin in anul IB2l a fost mare r6zwS.tire in
mdndstiri gi au intrat in vorbiri duhor.miceqti cu ldrile noastre. S-au sculat grecii ca sa scuture
jugul turcesc Qi s-au ridicat Si romdnii ca sd
18 v
scape de fanariofi, adicd de gpecii trimiqi de urmdtoarele trei obraze: Grigorie - arhiman-
turci ca sd fie domni in ldrile RomAnegti. Multi dritul de la Argeg, Teoclit ieromonahul qi
pradd, qi mult omor s-a ficut atunci. Grecii l-au Grigorie ierodiaconul, care amdndoi se aflau Ia
omorAt pe Ttrdor Vladimirescu, cdpetenia m6nd.stirea CdlddLr-ugani. $i au scris boierii in
romdnilor rdsculali. Turcii i-au biruit pe greci Si hdrtia lor cAtre Domn aga: .Dintr-aceqti trei
au umblat cu capete de zavergii, adicd de pdrinfi ce-i aratem M6riei tale, care dintr-inqii
rdzwailF, la geile cailor. Boierii au pdrdsit {ara, se va socoti qi de cdtre M5ria ta, acela ni se va
fugind in Ardea1 gi ldsAndu-gi averea pradd orAndui mitropolit. $i rim6Lne cum Duhul SfAnt
rdufrcAtorilor. Atunci a fugit, impreund cu va lumina pe Mdria ta cu alegereii dintr-aceqti
episcopii, $i Mitropolitul Dionisie al Tedi trei p5rin{i". Pricepufi au fost boierii, dar
RomAnegti, ldsdnd turma fdrE pastor in mijlocul adevdrat luminat de Duhul SfArrt a fost Domnul
lupilor. J6rii cdnd, din cei trei, a ales pe cel din urmd'
Dar aceasta mare tulburare a avut qi o pe ierodiaconul Grigorie.
unnare bunA. Anume de atunci incoace s-a inchipuieqte-li, cititorule, ce boierii
rAnduit sd fie domni dintre romAni, si nu dintre trimi5i se vesteasce pe Grigorie c5--l cheamA
greci. in dregatorii sd nu se mai numeascd Domnul Jdrii l-au gasit intr-o chilie, in afard- de
strdini, ci pAmAnteni. La mitropolii $i episcopii zidul mdnS.stirii CdlddruSanilor, la Cocioc, cum
iardqi si nu mai ajungS. decAt romAnii. gi a$a, se zice qi azi. in chilia lui era o rogojine peste o
in Jara Rom6neascd, este numit domn Grigorie sc6ndurd, ce-i slujea de pat, o icoana in perete'
D. Ghica, din vechea familie domnitoare a o m6su!6 de scris Si o pereche de desagi inlesali
Ghiculegtilor. Domnul scrie boierilor Si Mitropo- cu cd.rti, incolo nimic. Iar Grigorie, imbrd.cat
litului, fugili la Braqov, sd se intoarci in tare ca intr-un cojoc vechi de oaie - era in preajma
s6 arate nemangaiafilor locuitori in fapt6 c6" au Bobotezei -, tocmai citea din SfAntul Ioan Gur6
sc6.pat din trecutele nevoi. Dar Mitropolitul de Aur, despre cdt de infricogat6 este taina
Dionisie nu wea sd se intoarcd, iar fara nu preotriei. $i boierii ii spun c5. Domnul tSrii wea
putea rdmAne mai mult fdrd mitropolit. De s5.-l facA mitropolit!
aceea, Domnul strange pe boieri in divan, Uimit de aceast6 veste nea6teptat6-'
dAndu-le voie, dupd. legile de atunci, sh aleag6. Grigorie, dupi un timp de gd,ndire, rdspunde
alt mitropolit in locul lui Dionisie. Cinsfiti au aqa: ,,C6.Mdria sa Vodd. mA cheama la Curte'
fost acei boieri gi buni cregtini s-au ardtat, cd. voi face ascultare $i voi veni; dar ca sa fiu eu
n-au cautat la fafa oamenilor, ci sArguindu-se p6.stor al turmei celei cuvd.ntdtoare a neamului
cu multd osdrdie, intr-un glas au socotit nostru, newednicul, numai gandul acesta m5.
destoinici pentru treapta mitropoliei pe cutremurh. P6storul cel mare Hristos. sd-mi fie
20 )1
milostiv mie, pecetosului". gi trimigii Domnului romdnesc se aratd. zile mai bune, toti suntem
au plecat. datori sd ajutdm dupi puterile date noua,
Iar Grigorie, fetrecAnd toate noaptea in ierodiaconul Grigorie s-a plecat dorinlei lui
rugaciuni lierbinfi, a doua zi gi-a luat toiagul in VodA 9i a primit sa fie mitropolit. Atunci cu
mAnd qi des"gri pe umeri gi a plecat pe jos la inimd plind, in ziua de 8 ianuarie din anul
curtea lui Vodh. Era in ziua de S ianuarie. in 1823, aga a hotdrdt domnul Grigore Ghica:
anul 1823. Am auzit Si noi de la bd.trAni cd in ,,UrmAnd agadar cugetului nostru, dupi a
cdl5"toria aceasta spre Domn i s-a intdmplat lui crestine$tii datorii Si fdr6. cdtugi de pufini
Grigorie o pozn6,. Adici trecAnd el prin satul pfu:tinire, am gasit a inella la' acest arhi-
Tunari $i oprindu-se la un putr se se pS"storesc scaun al Mitropoliei Tarii Romanesti,
odihneascd, preotul satului, care nu iubea pe de duhor,'nicesc pdstor al norodului din aceastd
cdlugdri Si era nu qtiu cum, l-a inchis intr-un de Dumnezeu pdzitEL !ard, pe Grigorie
cotef de porci, zicand ca-i ciluger hoinar. gi ar ierodiaconul".
fi petrecut Grigorie Si noaptea cu porcii, daci $i, in ziua de 9 ianuarie, Gri$orie a fost
nu se milostivea o slug6 sd-i dea drumul pe sfinlit ieromonah, citindu-i-se $i rugeciunile la
ascuns. Iar cAnd a ajuns Grigorie mitropolit, au facerea de arhimandrit. in seara aceleiaqi zile,
venit preotrii, dupd obicei, sa primeasca s-au fAcut strigdrile de arhierie sau, cum se
binecuvAntare. Printre ei era Si preotul .din zice, s-a sivArqit ipopsifierea. A doua zi' IO ia-
Ttrnari, care a ingdlbenit ca gofranul qi tremura nuarie, a fost slintit intru arhiereu-arhipdstor al
ca frunza de plop ca,nd a vdzut c6" mitropolit
ldrii RomAne$U. Cu alaiul inddtinat, semnat
este c5lugdrrl inchis de el in coteful porcilor. chiar de Vodd. Ghica, a urmat in ziua de 1I
Dar Mitropolitul Grigorie, v6zAndu-i tulburarea, ianuarie darea c6,rjei Si a$ezarea in scaun a
blA,nd cum era, l-a binecuv6ntat zicAndu-i: ..Nu Mitropolitului Grigorie. La palatul domnesc, in
te teme, cd porcii sfinliei tale s-au purtat bine ziua aceea, erau adunati to{i boierii. Domnul,
cu mine", urmat de postelnic, a inaintat, a pus in mAna
Tfei zile a tinut vorbirea intre domnul lui Grigorie cArja arhipastoreasca. $i a rostit
Grigore Ghica gi intre ierodiaconul Grigorie. aceste cuvinte pline de inleles: ,,Nici celui care a
Domnul stSruind Ia Grigorie s6. primeasc6. alergat, nici celui ce s-a mgat, ci celui care a
wednicia de mitropolit, iar Grigorie apbrdn- binevoit Dumnezeu". $i astfel ajunse Grigorie
du-se ca unul ce nu se simte wednic de aceastd Mitropolit, cAnd era in vArstS. de 58 ani' fdrdL sd
infricogatA r6.spundere. Iar la urmd., aretandu-i ceare scaunul, ci fiind rugat se-l primeasce,
Vodd c5. qi Domnul Hristos s-a 6cut sluiitor tErdLsi. dea daruri qi tdrA sd facd fhgAduieli' ci
frafilor s6.i gi cd acum, cdnd pentru nedmul

ZJ
primind el daruri; fdri s5. fi fost preot sau in pdstorirea sa. Se spunem pe scurt ce a
episcop, ci numai ierodiacon. infdptuit el in biserica romAneascd, care atunci
Despre firea Mitropolitului Grigorie, iatd avea multe lipsuri.
ce scrie consulul austriac de atunci: .Afland Episcopiile erau vdduvite ori pdstorite de
cine sunt, s-a ardtat foarte bucuros, mi-a iegit oameni nu tocmai wednici. $i atunci, chiar in
inainte $i m-a dus pd,nd la o sofa, a fost
anul intALi, Mitropolitul face sd. ajunge la Arge$
binevoitor $i foarte smerit; in vorbd., Slasul ii fu
potolit qi masurat. Mi-a dat dulceati $i cafea: gi la Rdmnic episcopi noi; iar peste doi ani se
primindu-i binecuvdntarea, plecai. Mi into- alege un alt episcop qi la Buzdu. Iar Mitro-
v6rdqi pAnd. afard din casd. qi nu se retrase politul, qtiind dup6 canoane cE are netdgiduiti"
decAt atunci cAnd trdsura mea porni. Lumea datorie a fi cu mare privighere pretutindenea
agteaptd. mult bine de la c6.rmuirea sa'. Cum pAni' unde se intind hotarele Mitropoliei, pune
era la chip, nu gtim bine, ci Mitropolitul la inima acestor episcopi indatoririle lor gi-i are
Grigorie nu s-a lisat s6. Iie zugrdvit, ci numai se
povesteqte din bitrdni cd avea un cap atA.t de in de-aproape cercetare ca s6-gi ingrijeasca de
mare, cA nu s-a gasit mitrd sd i se potriveascd. turmd.. ii mustrh cALnd,in loc de umblarea prin
eparhie pentru indreptarea bisericilor, stau prin
orage la sfaturi $i pricini politicegti. Dar ii gi
Cum a cirmuit mitropolitul Grigorie apdrd" cAnd sunt asuprifi. Episcopii ace$tia i$i
Biserica romeneasce iubesc Mitropolitul lor, 6i aqa inlelegere adAnci
era atunci intre arhiereii noqtri.
Mulli se vor fi intrebat cum va putea Mitropolitul Grigorie s-a ingrijit gi de
cirmui Biserica acest mitropolit care nu ficuse preoli. Fiind preolii atunci scutifi de ddri cdtre
pAn5. atunci decAt si se roage, sh asculte de visueria tarii, iar multi intrau in preotie fdr6.
allii, s6. scrie certi qi sd le tip5reascA? Oare pregatire, sfinfindu-se prin dare de bani chiar $i
pentru carmuire nu trebuie ca cineva sd aib6. la arhierei strbini, peste Dundre. Ca si fueceteze
pregatirea osebite acesteia? Aqa va ft flind cu aceasta, Mitropolitul cere Patriarhului de la
alfii, dar Mitropolitul Grigorie a fAcut abatere, Jarigrad2 sA opreascd pe Mitropolilii de Vidin Si
cd. din ziua intAia s-a ard.tat destoinic intru de Vrala de la hirotonia celor din alte episcopii;
purtarea cdrmei bisericegti ca nici un altul pAnd iar el, Mitropolitul, igi ia osteneala $i singur iqi
la el. Credinla lui in Dumnezeu, dezlipirea de
bunurile pdmAntegti, dragostea de aproapele gi
implinirea datoriei i-au fost ajutoare neclintite 2 Constantinopol.
24 25

l'
slinteqte preotii in dar, Fnand insemnare rS.spAndeau idei nepotrivite cu wemurile de
lamuritd de numele gi de satul celor sfintiti. atunci. Nume de filosof qi trecere in lume avea
AflAnd c6 protopopii ace$tia jefuiesc pe profesorul ieromonah Eufrosin Poteca de la
preofi $i pe diaconi cu felurite d6ri, a pus qcoala romAneascd. din SfAntul Sava, dar aJldnd
rAnduiald Si in tagma lor. Aqa, protopopii luau Mitropolitul ca el $i ceilal{i profesori nu se
de la preot ,,darea bastonului", adicd bir de poartl potrivit datoriei lor de indrumdtori gi cu
protopop, mai luau ,,dare pentru adeverinta de fapta, nu numai cu qtiinla, ii ceart6. scriindu-le:
hirotonie", ,,dare pentru cercetarea bisericilor" qi ,,Si vd indreptati cu totii gi apoi sd indreptati pe
inc[ una ,,pentru adeverinla de duhorrnicie"; iar allii. Se dobAndifi ndravuri bilne, apoi sd
,,pentru pricini de gailceviri intre preo[i", care se invatag de nEravuri. Sa fili cu tolii sfin{i
cercetau de protopopi, jecm6nirea n-avea precum erau dasc5lii cei mai dinainte intr-acel
margini. Toate aceste ddri le-a inli.turat Mitro- loc"a.
politul, ,,fiind obiceiuri vdtdmd.toare de suflet gi Sd nu se uite cA Mitropolitul Grigorie a
neprimite de Bisericd". $colile se lineau dintr-o ste'ruit pentru infiintarea de seminarii preote$ti
dare plitith de preoti $i la strangerea ei iare$i se la fiecare episcopie. $i au mai hotdrdt ei ca
napastuiau preolii, dar prisosul intra in punga aceste seminarii sd fie clddite Qi intretinute cu
altora. $i aici puse randuiald Mitropolitul, fdr5. cheltuiala Mitropoliei Si a Episcopiilor, fiind
s6. scad6. suma totali a banilor oranduifi pentru aceasta ,,o indatorire sfAnti qi despre care nici
qcoli. una dintr-insele nu se va putea apdra". Datorie
Mitropolitul Grigorie arata multa grija este deci ca seminariile noastre din Muntenia
pentru gcoli, al c6ror efors era. C[uta profesori s6" treacd in pomelnicul lor printre ctitori pe
buni pAnd $i la Viena, punA,nd indatorire sA fie Mitropolitul Grigorie Dascdlul.
romAni qi de credinfa noastr6. Lua parte la Cand Grigorie ajunse mitropolit, starea
examen, binecuvdntAnd roadele profesorilor qi mdnAstirilor era cAt se poate de rea. Cele mai
silintele gcolarilor qi ddruind bani pentru bogate mSndstiri fuseserS. de pe wemuri
$colarii sdrmani. Ajuta b6negte pe tinerii din inchinate Locurilor S{inte qi pentru carmuirea
Moldova trimigi la gcoala de la Sfantul Sava. Cu
lor veneau in lar6 cdlugbri str5ini. Acegtia nu se
drept cuvdnt era numit ,,cel mai fierbinte doritor
de folosul obgtesc". Dar aceastd dragoste a lui dovediserd cinstiti-cArmuitori, cdci clddirile le
de gcoald nu-l oprea sh nu mustre pe profesori ldsaserd in pdrdsire, averile le vindeau sau le
cand nu aveau purtdri bune sau cAnd
a Pentru ideile lui progresistesau iluministe, Eufrosin Potecaa
s Un fel de epitrop. fost in final caterisit.
26 27
\
inchiriau pe sub mdn6; Si durere era s6 vezi surghiun plecAnd, cuvAntul din urmd i-a fost:
mdndstiri bogate cdzute in paragind qi pline de ,,Aveli grije sd mai plhtiti din datoriile
datorii. De aceea, Mitropolitul ceru cdlduros Mitropoliei gi sE nu se facd altele".
Domniei gi dobAndi dezlegare sA facd altd Plata acestor datorii a implinit-o el nu
rAnduiali in mdnS.stiri. Atunci el a numit din biruri noi pe preoti, ci din economii. C5.
numai starefi romani, a intocmit catagrafii de masa lui era ugoard., legume $i poame, hainele
averile mdndstirilor, le cerceteazl toate dato- lui erau de rAnd, qiacs cdlugbresc; plimbdri nu
Ecea; caretA ii ddruise Vod6; pentru economie,
riile, le infiinleazd casd de venituri $i opre$te in
nu mai tinea nici obiceiul vechi ca sd. facd. masd
parte trimiterea de bani la Locurile Sfinte, pdnd qi sd dea daruri la hramul Mitropoliei. Cupito
ce se vor pld.ti datoriile. $i adevdrath viaf5. s-ar era cu el insugi, ins5. cu s5racii gi cu vd.duvele
fi sElAgluit in mEnAstirile noastre prin aceste bdtrine era darnic; ajuta la datoriile {drii qi nu
rAnduieli ale Mitropolitului Grigorie, daci nu precupetea banul cAnd era vorba de tipdritul
s-ar Ii amestecat mAnd. strSinFt. CFt, vdzind cdrfilor gi de ajutorarea gcolarilor.
c6lug6rii greci pierderea veniturilor lor
mbnS.stiregti din fara noastri, au cerut ajutorul
rusesc. Iar Rusia, ca s5. ne fac6 greutd.li, a indeletnicirea cArturareasci a
stdiuit qi s-au primit iard.qi stareti greci Ia Mttropolitului Grigorie
mdnEstirile inchinate.
Ca sA spunemcate c5rti a t6lm6.cit,c6.te
$i in altd. laturd s-a invederat simlul de
gospodar al lui Grigorie. Cd,nd a ajuns el a scris Si cate a tiparit Mitropolitul Grigorie, nu
Mitropolit, grele datorii apS.sau pe Mitropolie de ne ajunge nici wemea qi nici locul. Pe scurt,
la inaintaqii sbi. Trei dintre ei fhcuser6 mari vom ardta numai ce Sfiinfa avea qi cu ce fel de
imprumuturi cu dobAnzi grele pe la diferite c5fti se indeletnicea. Mitropolitul Grigorie
persoane care acum cereau stdruitor plata lor. cuno$tea ad6nc limba elineascd, in care
fuseserd scrise cerfile Sfinlilor Pe'rinfi $i ale
$i a plltit Grigorie, toatd vremea cat a pastorit,
datoria altora gi multl amdriciune a pitimit scriitorilor bisericeqti. Iati, noi ast6zi avem gcoli
pentru aceasta, cd.ci, cAnd credea ci s-a mai inalte, avem mul{i invAla{i, dar sd nu le fie cu
ugurat, cu alte inscrisuri de datorii se pomenea.
5Tesaturaasprdde lana.
AtAta se ingrijea de aceste datorii cA, 9i in 6 ZBircit'
28 'I 29
superare dacd scriem adevdrul, insi nici unul lumineazd. cuvdntul Domnului qi ldmureqte
nu s-a adAncit nici pe departe in cunoaqterea cugetele credinciogilor. gi de la aceastd lipsl
purcezAnd Grigorie, cu mAnS_evlavioasd di. la o
Sfinlilor Pbrinli ca Mitropolitul Grigorie. La
parte obrocul gi pune in sfegnic lumina Sfintilor
aceastd cunoagtere, el adauga stepanirea Pdrinli, tdlmdcind din scrierile lor cele ce
intregii teologii a Bisericii drept-credincioase, cu priveau spre ldmurirea credinlei $i spre
toate tainele ei. Si aceasta nu din cdrli de intdrirea ndravurilor celor bune: din scriitorii
Scoala, ci din insegi citirea izvoadelor. El bluse bisericeqti a tdlmS.cit tdlcuiri la Sfanta
apa intelepciunii teologice de la izvorul cel Scripturd: de la Sfintii Bekani a adunat in
curat. nu din valurile tulburate de mintea Pateric cuvinte folositoare. Prin condeiul lui
Grigorie s-a deschis pentru neamul nostru
neputincioasd a invdfalilor. $i apropiindu-se de
vistieria cea bogata a sfin{ilor Tfei Ierarhi, a
acest izvor cu pregetire de rugiciune, cu SfAntului Atanasie, a SfAntului Ioan Damas-
adAnc6. credin{d, cu smerenie gi cu post chin, a Sfdntului Casian RAmleanulT, a Ferici-
indelungat, i s-a deschis mintea lui qi pentru tului Augustin, a Fericitului Teodorit, a
priceperea celor mai adAnci noime ale teologiei Cuviosului Simeon Noul Teolog, a monahului
noastre cregtne. De aceea nu gre$esc cei ce-l Iosif Vrienie, a lui Teofilact al Ohrideie. a lui
numesc ,,teologul Grigorie, inalt in qtiinle 9i in Atanasie din Paros $i a atatoi scriitori
bisericegti din cei pdtruhgi de duhul adevdratei
in{elepciune, adAnc in noime Si smerit-cu-
credinte creqtine. AtAt de vestit scriitor aiunsese
getetor in ispravi $i ful lucrare". $i, pricepdnd el Grigorie. c6. monahii din mdndstirea Neamtului.
cd. neamul nastru romfinesc este eulauios din cAnd au wut sd aibd scrisi Via{a Pdrintelui
fire, dar este sdrac de armele credinfei. s-a Paisie, la aceasta l-au indatorat pe Grigorie. Iar
aprins cu rArmd de luminarea lui prin carte el, care atunci era numai ierodiacon, a scris-o
bun6, socotlnd cu aceasta si implineascd. cu evlavie, cu gtiin!6., cu meqtequg de sintaxd gi
cu bun miros de viatd de sfdnt.
porunca MAntuitorului de a iubi pe aproapele
Pentru tipdrirea cdrfilor, Grigorie
nostru,
imbundtdlegte tipografia gi ia pe seama Mitro-
Aveam noi rbm6nii toate cdrfile de slujba
poliei moara de hArtie de la CiorogArla. Iar
in limba noastrd. aveam de mult SfAnta
Scripturtr, citeam din Cazanii, ne ldmuream din dragostea lui de luminare prin carte se vede din
Pravoslanmica Mdrturisire, dar sthtea sub obroc,
tiinuitA, lumina Sfintilor P5rinti, care 7Sau: Romanul sau Romdnul.
8 Sau:Bulgariei.
30 I
aceea ca dupd. el nu s-a gasit alte avere decat Mai cu seamd., scoaterea de care pentru
wafuri de cdrfi, c5. aceste cdr{i le da in dar cdratul proviantuluie de la Prut pAnd" de-a
preofilor Si credinciosilor gi cd a l6.sat cu limbh lungul Dundrii pricinuia bielilor romAni
de moarte s5. meargh mai departe tip6rirea greutd{i peste fire, mai ales iarna. Inima
Viefilor de Sfinti, incepute de el la tipogralia de Mitropolitului se topea de focul p6.stprililor sdi
la mdn6stirea Cdld5ru ganilor. qi cu cuv6nt blajin c6uta ugurarea lor in fa{a
rugilor. Dobdndise asigurarea ce preotii nu vor
fi puqi la care. Ru$ii insa igi id.u cuv6ntul
Cum a fost surghiunit Mitropolitul ind6rdt. RAnduieqte atunci Mitropolitul ca $i
Grtgorte preofii sd intocmeascA cdte patru un car. Dar
comandantul gese$te vin5. - o cduta el de mult -
Sa spunem acum $i ce a suferit ci n-au plecat carele preolilor grabnic, ca nu
Mitropolitul Grigorie pentru ap6rarea turmei sunt destule 5i cd s-a irftdrziat cdratul; deci
sale din partea ruqilor gi a boierilor. Isc6ndu-se Mitropolitul ar lucra impotriva Rusiei. Urmarea:
iard.qi rdzboi intre rugi Si turci, la inceput de numaidecdt oragul
Grigorie si" pdriseascd
mai 1828, rusii intrara in Bucuregti, iar
Domnul Grigorie Ghica c6.uta sd fugb. din lard 9i Bucuregti Si sa se aqeze in Basarabia, aqa
llsase pe Mitropolitul Grigorie locliitor de porunceqte Palen, cArmuitorul rusesc, in
domn. numele impEratului. $i ce crede cititorul ctr
Grea este viata cArrd rdzboiul rdspunde Mitropolitul? Linigtit zice cA nu
stipAnegte, dar indoit mai grea este atunci indrbzneqte a intra nici in cea mai mic6.
cAnd r6zboiul altora se poartE in lara ta. cercetare a pricinilor ce au adus aceastd
Strdinul gi wb.gmaqul ifi zdrobegte lara fird.
porunci, pentru c5. datoria lui cere curat numai
mil6. qi-!i pune in spate greuteu doboratoare: sd.
dai hranE ostaqilor, s5. faci cdr5.turi de arme gi s6. se supun5.. Sd-i dea rdgaz de cdteva zile ca
de tot ce trebuie oastei, s6. deschizi spitale, s5" s5.-qi pund in rAnduiald, socotelile - se gandea'la
scoli lume la lucru greu de drumuri gi de datoriile Mitropoliei flcute de altii - $i apoi, fie
poduri i1 orice weme, in sfArgit, si fii rob lbr5.. voia Domnului. $i a$a, pe o iami aspr6, la 1O
cArtire. InchipuiascA-Si cineva deci greutEtile februarie 1829, Mitropolitul Grigorie pleacA in
prin care trecea Mitropolitul. Ruqii cereau
gpabnic de toate; romanii se pldngeau ce nu
mai pot birui cu implinirea cererilor. e Proviziilor.
32 JC
surghiun spre Chi$inau, unde ajunge dupd. Mitropolitului sd se intoarcS. in {ard. Ajuns insa
multe necazuri $i primejdii. la Buz6u, este oprit aici; al doilea surghiun
Dar, cum spune fabula, ci toporul fdrh incepe, care $i acesta tine un an qi jum[tate. Ar
coad5. nu poate dobori pddurea, tot aga $i aici fi wut Kiselef, care atunci ocArmuia tara, ca
toporul rusesc n-ar fi putut .surghiuni pe Grigorie sd-qi dea demisia din Mitropolie, dar
Grigorie dac5. boierii nogtri nu se lbceau coadd. Grigorie rdspunde dArz cit Dumnezeu l-a unit
de topor. Scrie in pisania m6nestirii BSldana c5. cu Biserica $i numai El il poate despdrfi, gi nici
din pizma boierilor a fost surghiunit in acest nou surghiun el nu pierde.yremea, caci
Mitropolitul. Si aqa este. in fruntea pizmagilor infiinleazd. Upogralie la Buz[u, tipdregte c5rtile
s-a a$ezat Barbu V5.cdrescu, mdrindu-$i ceata tilmacite in ChiqinEu qi fdr5. ragaz se ingrije$te
cu al{i boieri nemultumili de Mitropolit ci nu de strAngerea cronicilor |6rii Romine$U, a
implinise dorinlele lor cele nebune. Unul cdror tip5rire o pldnuia. Numai cAnd Kiselef
ciutase sd cAgtige pe Mitropolit intr-o fratrie simte ca Grigorie, care se retrasese de la Buz5.u
impotriva Domnului, gi nu izbutise; altul um- la Cdlddrugani, nu mai are putere sd se
blase sd arendeze pe nimic moqiile mdnestiresti impotriveasc[ md.surilor lui, ii d5. voie s5. intre
qi Mitropolitul se impotrivise; altul - anume in Mitropolia Bucuregtilor. Era la 22 august
Barbu Vdcdrescu - ceruse Mitropolitului s5. 1833, $i de acum Grigorie petrecuse in
strange de la preofi birul cArjei ca sd pldteascd surghiun patru ani qi Jumdtate. Era bdtrAn gi
cu el datoriile nepoatei sale, Zne VS.c6rescu, o bolnav.
risipitoare mdritatA cu prin{ul rus Bagration. La
ace$tia se alipiseri gi alfii din prietenie.
Mitropolitul Grigorie le gtia pe toate, dar nu le
Cum s-a sfirqtt Mitropolitul Gdgorie
dddu in vileag, ca sd nu se arate Si el iubitor de
tulburSri in vremi ca acelea.
Cu cugetul liniqtit, nu st6tu fdr[ lucru Si spunem acum ce a rnai lucrat
nici in Chiqin6u: Citegte qi t6,lmAceqtec6rti noi; Mitropolitul Grigorie, cum a rhposat $i cum a
cere de la Bucuregti cdrli tip6rite ca s5. le dea in fost ingropat. Cei care l-au cunoscut dup6.
dar Moldovenflor de peste Prut, care sunt lipsili intoarcerea din surgldun spun ci vedereaii era
de Stiinfe bisericeascd.; rhspunde la scrisorile sldbit6., trupul neputincios, dar mintea tot
primite, uneori dojenind pdrintegte; gi din limpede se arata. Se gandea cum se
depdrtatul siu surghiun, poartS. grij6. multd de intocmeascd seminariile, cum s6. a$eze bune
trebile Mitropoliei. Iar cind s-au implinit r6nduiald in mdndstiri $i cum se ridice cinstea
aproape trei ani de surghiun, se d6" voie
preo{ilor de la sate. Pentru aceasta., sf6tuin-
14 _35
du-se cu fele bisericeqti Si mirene$ti, ajunge la i-a fost sd nu se sminteasc5.lo din tipirire
incheierea cd prisosul veniturilor de la Vie{ile Sfinlilor, iar tipografia neincetat sA
mdnastiri s5" se strA,ngd in casa facerilor de lucreze cdrli folositoare de suflet. Alt5" avere nu
bine; egumenii si dea seamd Mitropolitului in s-a gesit pe unna lui decAt cirfi hotardte s5. se
fiecare an Si cine se va arlta destoinic sd dea in dar.
rlmAnd egumen nestrimutat. Cat pentru Aqezat pe scaun in tinda bisericii,
seminarii, vor fi cAte unul la fiecare episcopie, impodobit cu od{jdii, cu Evanghelia in brale,
deci patru gi nu dou5. cum cerea Regulamentul. lume dupi lume a venit s6-i sdrute mdna. Iar in
ClS.dirile lor se vor ridica din darul preolilor gi ziua de 24 Iunie, cAnd se prdznuidqte Nagterea
tot din darul preolilor se vor intdmpina Sfdntului Ioan Botezdtorul, cu alai numeros Si
cheltuielile viitoare. Seminarigtii vor dobindi in durerea norodului celui ce-Si pierdea
hrand. gi imbr6cdminte de la gcoald.. Inspectorul p6rintele sufletesc cel adevdrat, a fost ingropat
seminariilor va fi numit de Mitropolit. Fiecare nu in bisericd, ci afar5" din biserictr, lAngd"
sat cat de mic va avea un preot; datoria lui este fereastra proscomidiei Mitropoliei, la picatura
invildtura moralului $i povetuirea intru ale stra$inei. Aqa dorise el, dovedind cu aceasta
credinfei; iar pentru pdstrarea cinstei, preotul smerenie qi dupE moarte.
sd. fie scutit de clac6 9i de dijm5. cd.tre stS.pAnul CAnd s-au implinit $apte ani, potrivit
mo$iei. rd,nduielii cSlugdresti, i-au dezgropat oasele $i
Se mirau toti c6nd l-au vdzut ci in le-au dus la mdnS.stirea CElddruganilor, de
primevara anului 1834 se apuc6" de innoirea unde plecase pe jos spre scaunul Mitropoliei,
bisericii Mitropoliei. L-au qi intrebat dacd. crede agezdndu-le in gropniia m6nasflrii, la r:And cu
si o vadd. sfArqitS., la care Mitropolitul celelalte oseminte cdlugEreqti. Pe teasta lui st6
rdspunde: ,imi ajunge se incep lucrarea; cred scris de la dezgropare: ,+{cest cap este al
ca urma$ii neapS.rat vor sfA'rqi-o". Tot aSa, Preasfinlitului nostru Mitropolit Grigorie al
incredinlat fiind cd, dintre toate c6rfile, cele mai treilea. La leatul 1829, din porunca Rusiei s-a
potrivite wemii Si patriotilor de rAnd sunt dus in Basarabia, iar dupd. slobozenie s-a intors
Vielile Sfin{ilor, incepe tipdrirea lor. in Bucuresti la scaunul sdu gi a riposat intru
Dar n-apuc5. sd vadA decdLtdoud tomuri, Domnul, cu pace, la leatul 1834".
cdci in noaptea de 22 spre 23 iunie 1834 iqi Iar sufletul lui in ceruri se roaga lui
dddu ugor sufletul in mAinile lui Dumnezeu. Dumnezeu pentru iertarea pdcatelor noastre.
Era in vArsti de 69 de ani Si pastorise biserica
11 ani, cinci luni gi 11 zile, dintre care patru
ani qi jum6tate in surghiun. Cuvdntul din urm6. 10Opreasc6.
36 37
iwanurp-cw.Anrenp
Dumnezeu, precum la rArlduiala lirii'
n-a purtat de grij I numai cum sA fim in viala
aceasta sdndtoqi, ci incd. S-a ingrijit ca, atunci
cAnd trupeqte ne vom imbolnAvi, iara$i sa
dobAndim sindtate - cu scdJddturir I qi cu feluri
de doftorii -, tot intr-acest chip, in rAnduiala
Daruluir2, n-a purtat de griia numai ca sa ne
naqtem de-a doua oard duhovnice$te sdnato$i
prin Sfdntul Botez, ci S-a ingruit ca, atunci
cAnd sufleteqte ne vom bolndvi, iarS'qi cu o baie
curelitoare $i cu o doftorie minunatd sd
dobAndim sdlS.tatea cea duhovniceascA, iar
aceastd cloftorie nu este alta dec6,t Taina Sfintei
Mdrturisiri.
Din aceasth Pricine, Pe de o Parte,
Mirtr-rrisirea este cu adevdrat o baie intru care'
cAte suflete se scald6, ies indatd ugurate de
greutatea pdcatului ce-l au asuprd-Ie, pe care
suflete le aratd. umbros Solomon in CAntarea
CAntdrilor (4: 2): Ca htrmele celor htnse care
.s-au suit de la baie. Pentru aceea $i Teodorit'
aceasta tAlcuind-o, zicet ,,[Drept aceea] se

1rOsebitebt'li.
r2 in iconomia mAntuirii, a Noului Testanent, sau a intregii
istorii Drrmnezeie$ti.
39
cuvine sa cercetem ca nu cumva pe cei ce..din neputinta nevdzute, $i iaresi intoarce in suflet
pacat \,'in la pocdinli sA fie numili turmd a sdnetatea cea de mai-nainte, iar harul cel
caprelor", ci, precum zice Psellos13, ce s-au Iucritor prin mirturisire este o doftorie atAt de
-cei
curA{it cu baia conqtiinfei". Este o baie intru minunatS., incdt, de acolo de unde era mai
care se pierd toate intindciunile greqalelor, inainte inchipuit pentru pdcatele sale, intr-o
dupd. cum zice dumnezeiescul Gurd de Aur: clipd il preface pe pecetos intr-un preafrumos
,,Mdrturisirea pdcatelor se face pierdere a chip de inger, sau poate intr-un bou, precum
greqalelor (CuvAnt )O( la Facere)". gi este o barle Nabucodonosor (Daniil, Cap 4), sau intr-un
care se face la cei ce se poceiesc, un al doilea porc, precum Tiridat (Septembrie 3O, la Sina-
Botez, mal ostenicios adicd decAt Botezul cel xar), sau intr-un diavol, precum Iuda - St unul
dintAi, care ins6. de nevoie spre mAntuire este gi din uoi dinuol este (Ioan 6: 70). in scurt. este o
el precum acela, dupd cum zice Bogoslovul doftorie care schimba pe om, fEcdndul din
Grigorie: ,,$tiu incA qi pe al cincilea Botezra, cel osandit slobod, din om trupesc in om
dureros prin lacrimi; dar este mai ostenicios duhovnicesc, din rob al Diavolului in fiu al lui
(Cuvdntul )OO(X)". Iar pe de alti parte, Dumnezeu Si din vinovat muncii celei ve$nice in
rnarturisirea este o doftorie at6.t de lucrdtoare, mo$tenitor al impdrAtiei cerurilor. Este o
iecAt indatS. stricd. fiecare otravd a pd.catului doftorie care, pe temeiul lucrdrilor celor peste
celui lesne de iertat, chiar Si al celui de moarte, fire pe care le lucreaz5, covar$eSte toate
care este un rdu nemdrginit; qi pierde fiecare lucrdrile acesteia. Pentru cA indreptarea pe care
aceasta o ddruieqte in sufletul pd.cd.tosului, de
1gMihail Psellos (c. 1019-7078),filosof, istoric, teolog gi om de cate ori o de, este un lucru neasemuit mai mare
stat bizantin, autor al mai multor scrieri. In 1045 a fost nunit chiar decet facerea unei lumi noi de cdtre
profesor de filosofie la cea din nou intemeiatd Universitate din Dumnezeu. Aceasta umbros o insemneaza $i
Constantinopol. Sirah: Nu este nicia cwnpdnd urednicd de
1a Cuaintul XXXX al SfAntului Grigorie, din care e luat
fragm.entul de aici, pomenegte gi de celelalte patru feluri de sr[lehn celui iryfrdnat (26: 14)ts.
Botez, Si anume: 1. Botezul lui Israel de cdtre Moise prin nor gi Dar - o, nenorocire - aceasta baie curi-
prin mare; 2. Botezul pregdtitor al pocAin[ei sdvArgit de Sf6ntul
latoare qi aceaste minunatd doftorie. Mdrtu-
Ioan Botezdtoruf 3. Botezul duhovnicesc prin apd 9i prin
SfAntul Duh, sdvir6it de Domnul; 4. Sldvitul Botez al
Muceniciei. 15IsSalt mdsurd.Referinfd a putut fi aflatd numai in Septuaginta.
40 41
risirea cea folositoare de suflet zic, s-a fdcut o ingelare atdt de mare a fralilor cre$tirri, ne-am
astizi la cre6tini o Taini prea pulin folositoare, nevoit ca sA adundm de la multi dascdli aceasta
care cre$tini, socotind c5. se curi{esc numai scurti sfdtuire cdtre cel ce se pocdlegte gi cu
printr-aceasti baie, nici m6.car sA se spele pe aceasta s6 indemn6m pe pdcAtoqii cei ce se
trup n-au ajuns, dupi cum zice Solomon: Ftul mdrturisesc sd se mdrturiseascS. des. Iar celor
rdu, drept pe sinegi se judecd, iar de tntindctune ce rdu se mdrturisesc, sd le tALlcuim cum se
nu s-rr spdlat (Prldele 3O: 13). cuvine sd se mdrturiseascE, pentru ca
Iar de weme ce unii din ace$tia nu se md,rturisirea lor sd lie folositoare gi pl6"cutd lui
mdrturisesc nicidecum, sau se m6rturisesc Dumnezeu, iar de aici, dupi urmare, iertarea
foarte rar, iubind, ticdloqii, mai bine sa se pd.catelor lor - care se di de la Dumnezeu prin
tAvdleascd ca dobitoacele in noroiul picatelor duhovnic - s6. fie adeveritS. qi fdrh de indoialtr.
lor, decAt s5. alerge la aceastA baie gi sE se Deci - o, fralilor - prlmitri, rugimu-v5.,
cur5.feasc5.; iar allii, iara$i, se md.rturisesc cu aceasti slEtuire cu bucurie; $i cati adici ali
adevdrat, ins5. nu precum se cuvine - nu se pang5-rit sufletele voastre cu fel de fel de
cerceteazS.adicd cu cea cuviincioasd cercetare a necurd"lii ale p6catului, alergati citre aceastd
congtiinfei qi a pdcatelor lor, nici cu zdrobirea qi baie curi"titoare a Sfintei M6rturisiri ca s5. v5.
cu umilinfa cea trebuincioase, nici cu o cur4iti. Spdlati-va €i Dd a)rdfifL v6. poruncegte
socotealA hotdrdtoare -, ca adici de aicl inainte Dumnezeu prin Proorocul lsara, lepdda{i uicle'
s5. nu mai pAc6tuiasci - nicl cu facerea gugurile uoastre din sufletele voastre (Is. 1: 15).
canonului care se cuvine - care a.cestea sunt Iar c6Lli aveli bube gandite in suflet $i ranele
alcituitoare me,rturisirii celei pldcute lUl voastre s-au impulit qi au putrezit de cdtre fala
Dumnezeu -, ci se m6rturisesc f6rd de cerce- nebuniei voastre,. dupi cum zlce David
tare, 616. de umilin!6, Ibrh de hotdrAre, fdrd" de (cf. Psalm 37: 5), alergali la aceaste minunatd"
implinirea canonului, pe scurt, numai din doftorie, ca sd v5. vindeca{i; $i cafl riu v-a!i
obicei: poate pentru cd vin Paqtile, sau Nagterea mdrturisit pane acum, silili-vd, pentru
lui Hristos, sau Botezul. Pentru aceea, in- dragostea lui Dumnezeu gi a sufletelor voastre,
tr-acest chip r6u mirturisindu-se Uc6lo$ii, se sd vi mhrturisili de acum drept $i cum se
batjocoresc cu adevdrat qi foarle se pigubesc. cuvlrre,
De aceea, noi intristAndu-ne pentru o pagubd qi
A')
PROLOG

EPIGRAMA Cum se cuvine si se giteasce cineva


mai-nainte, ,
pentru cand va si, se mirturiseascA
Adicd. scriere deasupra la aceasti slbtuire
Frate al meu, pichtosule, c6nd wei si te
Scdldaht-s-a mo;i:nair.te pArtd in $apte ort pocaieqti Si sd te mdrturiseqti, aceasti
Neemut mai-nainte getire se cuvine si o ai, sa qtii mal
$i. de teprace era atprtts, s-a tdmdduittn intil cd. pocdinla, dup6. cum zice dumne-
Iordan zeiescul Ioan Damaschin (Cartea a II-a, cap.
Iar acum tot cel ce ua cddeain adAncLtl pocdinlei, 45), este o intoarcere de la viata cea afari de
Mai bine se spald gi igi ia cunun a bintin,tei. fire intru cea dupd fire gi de la Diavolul citre
Chip de pocdinta aJostla.toate lordanul, Dumnezeu, care se face cu osteneal5 gi cu
intnt care loan a spdtat norodul d.epdcate. nevointd. Deci gi tu, iubite al meu, de voiegti si
te poc6iegti precum se cuvine, dator eqti sE lagi
Marhrisifi-u d unul aldtia p dcatele. pe Diavolul gi lucrurile cele diavoleqti qi sE te
Iacov 5: 16 intorci cd.tre Dumnezeu qi citre petrecerea cea
dupi Dumnezeu; sd laqi pdcatul ce este afar6
de fire gi s5. te intorci la fapta cea bun5, care
este dup6. fire; sd urS.qti rdutatea atdt de mult,
incAt s5. zici Si tu ca David: Nedreptatea am
urdt, 9i de eam-amscdrbit (Psalm 118: 168), qi
iardqi, s5. iubeqti atAt de mult binele $i
poruncile Domnului, incit s5. zici ca Si dAnsul:
M 45
gi Legea Ta am iubit (idem). Si iaresi: Pentru
aceasta am itbit poruncile Tale moLimult decdl
aurul gi topazul (Psalm 118: 127)' Pe scurt' CAPITOLUL 1
despre poceinla cea adeviratA, Duhul SfAnt te Ce este zdrobirea?
sfituieqte prin inleleptul Sirah, zicAnd aqa:
intoarce-te cdtre Domnul, Qi pdrdseste pircaleln; Zdrobirea este adice un necaz Si o
intoarce-te cdtre CeL fnalt, Si te tttoarce de la durere desAvArqitd a intunii care' se face din
nedreptnte, gi urdqte Joute Ltrcrarea cea rea pricin6. c5. omul, cu pdcatele sale, a intristat pe
(Sirah 17: 20,21). Dumnezeu Si a cdlcat Legea Lui cea Dumne-
Iar a doua, sd 6tii c6. p6riile pocdintei zeiasc[, care durere sth nu numai intrLr simfire,
sunt patru: zdrobirea, mirturlsirea, facerea adic5. intru suspine $i lacrimi, ci mai vdrtos st6.
canonulul gi dezlegarea picatului, care se face intru a uri cineva vointa cea dinlduntru a
de la harul Duhului Sfdnt prin duhovnic, care omului spre pd.cat $i intru a nu mai voi sd
gi cheie se zice, care mai cu deadinsul tine pdcituiascd weodati, $i insemneazS. gi aceasta:
Taina Spovedanieilo. ce durerea aceasta sau infrAngerea inirnii este,
dup6" cum zice Coresie, ceea ce alcdtuieqte
pocdinla gi, cAt[ weme este in inim5., atdta este
Si omul intru pocdinti. Iar indati ce aceaste
durere va lipsi din inimh, atunci $i omul se va
16 Numind-o cheie, Sfinh:l are in vedere cuvAntul lipsi de pocdin!5., care va sd. zici ca durerea $i
M6ntuitorului Hristos, de la Matei (d. Matei 16: 19), adresat lui
infrAngerea se cuvine se se alle totdeauna in
Petru. Iatd cum dezlegarea Pacatului e pusa duPd facerea
canonului. Se va vedea mai incolo mai cu de-amdnunh.tl 91 inima celui ce se pocdiegte, gi a$a poc5inta lui
pricina. Acum zicem doar cd, deSi orice Pdcat mdrturisit este este adevdratd; insa. aceasta infrangere a inimii
iertat, dezlegarea lui desdvArtitii sau, rrai degrab|, dezrddd- este a celor ce sunt deshvArqiti, a celor ce sunt
cinarea gi vindecarea lui se face prin canonul de implinit, care
estt! doftorie pentru Pacat. AHturi de iertare, care e dar al lui fii lai lui Dumnezeu]. Pentru c5. se pricinuie5te
Hristot putere spre aceasta primegte credinciosul de la din singurd dragostea cea catre Dumnezeu:
Dumnezeu prin preot Prin rugAciunea Pe care acesta o zice la adicd. un fiu se pocdie$te numai pentru c5. a
sfAroihrl Tainei. Canonul hebuie de reguld implinit irnintea
primirii Sfintei Cuminecdturi; insd el se poate prelungi, dupd
mAhnit pe tat5l sau, iar nu pentru c6. va s5. se
caz, 9i dupd aceasta,caci PocAinla nu are sfar$it'
46 47
lipseascS.de mogtenirea p6rinteascS. sau pentru intimpla, ci la aceia care Qi pot si le
c5-va si se goneasce din casa tatdlui sdu. tdmdduiascd"rT,
Pdrerea de rdu. Iar pe lAng6. zdrobire'
este qi pdrerea de rhu, care este un necaz Si o a. Cum si cerceteze cineva conqtiinla
durere a inimii nu desdv6rqiti; care durere se sa?
face nu pentru cd omul cu pd.catele sale a A doua, precum atunci cAnd $ezi Si
mAfrnit pe Dumnezeu, ci pentru c6. s-a lipsit de socoteSti cALtdLpagubS. au fi.cut banii tdi la
dumnezeiescul har, a pierdut Raiul $i a urmA, dupd multe zile. intru negu{dtoria ce ai
dobd.,ndit munca; iar aceasta este a celor ce nu ftrcut, tot intru acest chip adun[-te, fratele
sunt desivArqiti, adica a argatilor Si a robilor' meu, intr-o parle, Qi, mai-nainte pAnd a merge
pentru cd se pricinuie$te nu din dragostea cea la un duhovnic ca acesta, la dou6" sau trei
cdtre Dumnezeu, ci din frica qi dragostea de s6.ptdmAni, Si mai vArtos la inceputul celor
sinegi - adicd un argat se poc6ieqte pentru c6- a patru posturi ale anului, Sezi cu liniqte multi
pierdut simbria sa, iar un rob, pentru ci se qi, plecdndu-fi capul, fE cercetare consflintei
teme de pedepsele domnului siu.
Deci $i tu, frate al meu, picdtosule, de
voiegti si dobAndeqti in inima ta zdrobirea
17Prin ,,cei mai iscusili duhovnicf' socotim ca se inlelege ,,cei
aceasta qi pbrerea de riu, iar prin acestea mai iscusili in a tdmddui patimile noashe". UrmAnd ideilor
mdrturisirea ta s[ se facd bine-pl5'cut5' lui Sfinfilor Vasile gi Grigorie, am putea continua asa: ,,Pentru ca
Dumnezeu, acestea se cuvine s5. le faci. precum nu existA un doftor care sa Poate cunoaste bine toate
boalele Si chipul tdmdduirii lor 5i care sd aibtr adicd si Putinta
M6.rtur:isirea se cuvine s[ se faci la cei
sau iscusinla sd Ie vindece, tot a$anu exista un duhovnic care sa
mai iscusili duhovnici. intdi cerceteaz6' qi te aiba atata iscusinld incat sa tdmdduiascd orice boald a
in$tiinleaza care este cel mai iscusit duhovnic, suflehrlui". De altfel ia inceputul capului al 2-Iea, Sfdntul
pentru cd. zlce Marele Vasile (HotErAri pe scurt' indeamnd, zicAnd: ,,...mergi la duhovnicul cel iscusit", 9i nu ,,la
ce1 mai iscusit". in concluzie, nu se sfdtuieste alegerea unui
129): ,,Precum patimile $i ranele trupului nu le duhovnic la intAmplare, dupd oarecari aParenfe, ci dupd
arata oamenii la oricine, ci numai la doftorii cei cunostinta duhovniceascd Pe care o avem despre e1 fie prin
iscusifi, care $Uu sd. le vindece' tot a$a $i cunoaqterea lui directd, fie din experienla altora cu el, sau din
,,vestea" pe care o are in generai 9i, nu ir ultimul rnnd, in
picatele se cuvine s6 le arate nu la cei ce s-Err functie de chipul ln care privim pe Dumnezeu 9i iconomia Lui
cu nol.
48 49
tale, pe care Filonr8 o numeqte ,,divan al de moarte, cele wednice de iertare gi cele ale
cunoqtinfei", qi E-te nu apdrS.tor, ci judec6.tor al uit5-rii; de a.colose te invefi qi cele zece porunci,
picatelor tale; fi socoteald de toatd wemea Qi cine este cel ce greqegtela fiecare dintr-aces-
vielii tale, precum Ezechia, cu necaz qi cu am5.- tea, ca aqa sa-F u$urem greutatea aceasta, qi
raciune a sufletului tdu: Socoti-uoi tofi anii met s5" te facem se-!i aduci aminte cu lesnire de
tnhlr amnrdciunea sufletrtlui meu (Is. 38: 15). phcatele tale. Deci vezi acolo $i, f5"cAnd
Sau m6car socoteqte p6catele cele cAte le-ai cercetare, adu-ti aminte care p6^catedin cele ce
ficut dupi ce te-ai mdrturisit ultima dat5., cu se afla acolo ai Ecut, ca se le spovedeqti.
lucrul, cu cuvdntul qi cu invoiala gdndurilor; $i precum vdnS.torii nu se mul{umesc
numhri lunile, de la luni treci la sd.ptdmini qi numai ca sa afle fiara, acolo induntru, in
de la shptdmAni la zile. Adu-li aminte de padure, ci se sarguiesc in tot chipul sd. o qi
oamenii cu'care ai picdtuit qi de locurile intru omoare, intr-acest chip gi tu, frate al meu,
care ai pacetuit, qi socoteqte cu multi silin{5r, pacatosule, sa nu te mul,tumegti numai intru a
ca sd alli fiecare pdcat aI tiu. Iar liindcd cerceta consuinla ta qi a alla pa"catele tale
oamenii se gi ingreuiazd in wemea aceasta si (pentru cd singurd aceasta, pulin te va folosi pe
facd o cercetare sub{ire ca aceasta a con$tiintei tine), ci lupti in tot chipul ca s6.omori pacatele
lor, sau Si uita Si nu pot si-qi aducd aminte de tale cu durerea inimi tale, adica cu zdrobfre si
pdcatele lor, ia aminte, frate, la ce se aratd la cs pdrere de rdu,
inudfdfura cea cdtre dufounicle: despre pE.catele Iar pentru ca sa ca$tigi zdrobirea"
socotegte paguba cea mare pe care ti-au
ta Filon din Alexandria (c. 20 i.Hr - 50 d.Hr.), filosof gi exeget
pricinuit-o pacatele taie la Dumnezeu: iar
evrerl cu gAndire eclecticd, autorul mai multor lucrdri. in ciuda pentnr ca se caqtigi 6i pdrerea de rdu, socote$te
unor idei deosebite de invaFtura cre$tina, unii Sfinfi Pdrinli 9i udtdmerea cea r(rre pe care ti-au pricinuit-o
scriitod biserice6ti, indeosebi din gcoala alexandrini, s-au pacatele tale.
irlspirat si au ciiat si din lucrdrile lui.
tg Drn Molitfelnic. InvAlAtura aceastacdtre duhovnic, care e un
ajutor ia cercetarea constiinfei, s-a dezvoltat mai tdrziu in b. Ci trel vitimirt prlcinuieqte pica-
aga-numitele Indteptare dc Swaedanie.Unele dinhe acestean-au tul la Dumnezeu. Deci, incepAnd de la cea
fost lipsite de un oarecare cazuism strdin de Duhul Tradiliei
Pdrinfilor, fdcut aici cunoscut cu prisosin}d de SfAntul Grigorie
dintAi, socote$tevet6marea ce ti-au pricinuit-o
Dascdlul. pacatele la Dumnezeu:
50
1. C5. tu, cu pAcatele tale, ai oce-rat $i ai pAnd la cea de pe urmd. pic6.tur6, ca s5. te faca
necinstit pe Dumnezeu CeI inalt $i Mare: tu, mostenitor impdrS.fiei Sale, te-a aqteptat de
viermele, pe un Atotputemic; tu, tina, pe un atAtea ori ca s5. te pocdiegti, dupd ce ai p6c6-
Fd-chtor a toate; tu, cel ce e$ti nimic, pe Unul ce tuit , osdndind pe allii pentru pacate mai mici,
este f5rd- de margini, fiindcd ai cdlcat kgea Lui, Care vine duph tine acolo unde fugi, bate in
inr prin cdlcorea Legii, pe Dumnezeu iL inima ta acolo unde tu nu voiegti, iti vorbegte,
necinstegtr (Rom. 2: 23). te iubeqte, te roagd - pentru cA voiegte mAntui
2, C6. tu, pentru pdcatele tale, te-ai rea ta; pe scurt, pentru cele pentru bare tu te-ai
ardtat rob nemul{umitor, ca un fiu ce erai la un aritat nemullumitor fa!d, de un SthpAn ca
preabun Stdpd,n ca Acesta Si preaiubitor Tatd al Acesta, Care fi-a arAtat atAtea faceri de bine, ale
td.u, Care te-a iubit pe tine din veac, nu pentru firii, ale harului, de obqte, din parte, ascunse,
weo wednicie a ta, ci numai pentru singura arAtate, $i, ceea ce este mai infricogatd decdt
bunAtatea Lui, 6i a hotdrdt in socoteala sa cea toate, cA intru insS"qi acea '"reme in care ai luat
DumnezeiascS. ca sd te zideascA acolo unde toate darurile acestea, tu, zidirea cea nemullu-
putea sd fac6. pe allii in locul tdu, Care li-a mitoare, inaintea ochilor Lui ai indrdznit qi l-ai
ddruit conqtiin{a, te-a zidit dup6 chipul gi cEtre dat in loc de rdsplAtire rd.ut5.{ile tale.
asemdlarea cu El, !i-a dat un trup cu toate Ah, frate al meu pbcdtos! $i dacd un om
simfirile gi un suflet cu toate puterile, fi-a asemenea tie ar fi vrrt sd.-{i facd lie numai un
purtat pAnA acum gpiji. de hran6, de imbrd.- singur dar din toate acestea, nu ai fi Stiut ce se
cdminte, de locuin!6.. A poruncit la toate zidirile faci mai intAi ca sd.-i mullumeqti. Iar acum,
Sale cele simlite ca s5.-!i slujeascS", te-a izbhvit fiindcd nu un om, ci Dumnezeul cel Preainalt,
de atAtea primejdii, de at6tea boale, de atAta Fdchtorul tuturor oamenilor 5i al ingerilor, !i-a
sdr6cie pe care alfii o pltimesc, fi-a dat un f6.cut atAtea qi atAtea daruri, tu impotrivd sd te
inger ca sd stea totdeauna lAngi tine si te ardLti fati de DAnsul atAt de nemul{umitor?
pdzeasc6,, Care a iconomisit si. te nagU din Minuneaz6-te, frate al meu, minuneaza-te, cum
pdrinli crestini, te-a primit de atAtea ori la te-a suferit pdmAntul $i nu s-a despicat ca si te
Tainele Sale, te-a fd.cut fiu al SAu prin SfAntul inghitE de viu! Minuneazl-te cum cen nu a
Botez, te-a izbavit din mAinile Diavolului, S-a aruncat sageli de fulgere ca sd te ard[! Cum
fdcut om pentru tine qi $i-a vSrsat sAngele Siu aerul, pe care l-ai spurcat cu pS.cateletale, n-a
h{

^/
suflat cu sufleri otrevitoare ca sa te otraveasce! Dumnezeu pacatuind, sunt incredin{at c6. ai fi
$i cum toate stihiile nu s-au sculat asupra ta strigat $i ai fi r6.cnit ca un leu de atata suspi-
ca ni$te flare, ca s6.te inghitd de viu, nesuferind nare: Rdcnit- qm din suspinare(I inimii mete
sd te vad6. pe tine, impotrivitorul 6i wdjmaqul, (Psalm 35: 9), sunt incredinlat cd ai fi urAt
ard.tand cu pAcatele tale at6.ta nemul{umire cd- p6catul Si te-ai fi ingrelogat de el, qi ai fi zdrobit
tre Ziditorul lor, Cel atdt de Mare Binelhc[tor al inima ta in mii de buc6"fele, macar de ar li fost
td.u! lVeam irrcldrdtnic $i rdzDrdtit, qu cu acestea ea cea mai aspre $i cea mai impietritd., qi ai fi
rdspldti{iDomnului? (A Doua Lege 32: 5, 6)20. f6cut-o sd verse Iacrimi ca [celel de sAnge.
3. Ai vdtdmat pe Dumnezeu pentru cE, Pentru aceasta, pe cat ili este puterea,
cu pacatele tale, ai fdcut o nemaiauzitd petrece intru cugetarea la acestea trei - pe care
nedreptate gi defdimare impotriva izbAvirii care acestea mai pe larg vezi-le inainte, la capul IV -'
ti-a 6cut tre Fiul lui Dumnezeu. fiindc6 Lai ca se ca$tigi sfdnta zdrobire, care este partea
restignit pe Cruce a doua oard, ai c5_lcat cea mai cins ta qi mai folositoare a pocdjn{ei'
dragostea Lui, ai pangdrit SAngele Lui, ai ocbrdt mfinindu-te nu atata pentru altceva c6t
harul Duhului Sdu, I-ai deschis ranele. I-ai pentru aceea ca ai pacatuit impotriva lui
innoit scuipd-rile, pdlmuirile, cununa de spini, Dumnezeu qi ai mdhnit pe Duhul cel Sf6nt al
bi.t5.ile, piroanele, suliia gi toate pitimirile gi Lui, dupd cum zice Apostolul: $i nu mrrhnili pe
ocdrile, pentru c5" ai fdcut pS.catul care a stitut Duhut cet SJant aL \ui Dumnezeu (Ef. 4: 3O).
drept pricind a rastigFirli Lui, precum zice gi Precum $i David nu se mahnea atat
dumnezeiescul Pavel: A doua oafi. rds@nind- pentru alte pagube ce i le-a facut lui pacatul'
lorugi pe Fiut lui Dumnezeu gi bagocorindu-L cat pentru cA l-au fAcut s5" vateme pe Dumne-
[ Dw . 6 : 6 ) . zeu, micar ce s-a vetemat gi pe sine$i Si pe
Ah, fratele meu, de ai Ii socotit precum alfii. Pentnr aceea Si ziceai Tle Unuin arn gresit
se cuvine gi aceste trei suli{e cu care ai rEnit pe Si rdu irraintea Ta am ;fbcut Asemenea Si
Manase, numai pentru aceasta se mahnea $i
20Poate ca, in vremea Sfiniului Grigorie, pdcatele oamenilor nu odihnS. nu lua vreodate inima lui, de aceea 9i
erau atat de mari incAt aerul qi stihiile sA se lntoarca impotriva zicea: iVu este mie sldbire din Iegdhrile de Jier'
omului, de aceea gi zice sd ne minuram! irsd acum, piate ca
SfAntular fi zis; ,,ingroze5te-te,cAciiata ce au prjcinuit pdcatele
pentru cd am tntdrdtat mdnia Ta gi rdu tnaintea
talel" ta am Jdcut, neJdcdnd uoia Ta EI nepdzittd
5L E6
poruncile TaIe (Rugdciunea lui Manase). Pe 2. Socoteqte c5. acestea te-au ficut s5.
aceastd. rugaciune a lui Manase, pe care o pierzi fericirea cea veqnicS. a Raiului, unirea cea
adevereqte Si SfAntul Efrem, aducAnd Si cu Dumnezeu, petrecerea impreuni cu Sfintii
mdrturii dintr-insa, cite$te-o gi tu, frate, pentru ingeri, bucuria cea negr6ita, impdrS.tia cea
ce este foarte umilincioasd, gi mai vArtos atunci cereasca, odihna cea de-a pururea, lumina cea
cand te gategti sA te m5rturisegti. ve$nica qi, pe scurt, bunEtilile acelea pe care
nici ochiul nu le-a vdzut, nici urechea nu le-a
c. Cum ci trei vitimiri priclnuieste auzit (cf. I Cor. 2: 9), nici ninted omului nu
picatul picitosului poate se le inteleage; 9i te-a fdcut s6. schimbi
DupA aceea, pentru ca sa ca$tigi pdrerea toate acestea cu o pufini, cu o amara $i scar-
de rd.u, socote$te, frate, qi cete reutap !i-au navd dulcea!6, Si sa le defaimi pe toate ca pe un
pricinuit lie pacatele. nimic, precum Si inddrdtnicii Iudei au defdimat
1. CA acestea te-au f6cut pe tine s5. Ierusalimul, care este chip al Raiului: $i arr
pierzi harurile cele mai presus de sus de fire pe deJdimat pdmanhtt cel dorit (Psalm 1O5: 25).
care ti le-a d[ruit ]ie Dumnezeu in viata 3. Socotegte ca pacatele acestea tri-au
aceasta, adicA harul indreptbrii, harul inlierii, pricinuit vegnica muncd., focul cel nestins,
al indelungil-petreceri2r qi celelalte, ale c6ror scra$nirea dintilor, viermele cel neadormit -
haruri numai gi o singuri treaptezz este mai pedeapsa tuturor simlirilor trupului gi a tuturor
cinstita decdt toate dregAtoriile, decAt toate puterilor sufletului tAu, care suflet va sa aibe
intelepciunile, dec6.t toate frumusefile, decAt pururea aceea ce ureqte Si nu va avea niciodata
toate puterile, pe scurt, decAt toate darurile ftrii ceea ce pofteqte; acolo nu vei dobdndi niciodatd
$i cele prea mult cinstite bogaFi ale lumii, weo dulcealA, nu vei mai vedea de aici niciun
precum zice Solomon: Tot aurul din uederea prieten al tdu, nu vei mai vorbi de aici cu nicio
IboSd,rel ei este nisip pufin (Sol. 7: 9-lO), mdenie a ta, nu vei lua somn niciodati, nu vei
aJla nicio odihnd, nici macar un minut, de la
muncitorii diavoli care vor sa te munceasca.
2r Prin ,,petrecere" irn graiul vechi se intelegea fie stiruinfa, fie
$i, pe scurt a zice, socote$te ca pecatele
rdbdarea, fie viafa indelungatd cu Dururezeu, petrecerea cu El
te-au f6cut pe tine s5. dobAndegti un veac fdrd
pan{ in sfar$it.
22Prin ,,treaptd" socotimcAzice de una din cele trei de mai sus. de sfArgit al muncilor celor vesnipe qi fdr5, de
;n
56
sf6r$it, al cdror veac [se poate asemdna] numai mahnirea sa pierzi pe Dumnezeu, a Caiui
[cu] un singur minut, Si a$a ca dupd atata mie frumusele covArgeqte toatd frumusetea? A
de ani, cAt este nisipul merii, cate sunt stelele CdLruiinlelepciune, toat6" inlelepciunea, a Cfu-ui
cerului, c6.te sunt picdturile ploii, cate sunt dulceat5.,toati dulceafa, Care, dac6 numai cu o
frunzele copacilor2s, minutul acela niciodatd nu raze de ar ft str6lucit in lad, indati Iadul s-ar fi
va trece, niciodatd. S se ua munci irt Joc Ai f6cut Rai?
puciaAsd (.) Si Jumd nxrncii se suie in ueacul Pu{inA este mahnirea se pierzi pe Tatel
ueacurtlor (Apocalipsa 14: l1). cel fdr6. de inceput, pe Fiul cel impiieuna lbrd de
Acestea socotind, o, iubite, dup5 a doua inceput Si pe Preasfamtul Duh, pe Dumnezeu
socoteali., cu adevdrat se va umili inima ta $i cel in trei lpostasuri, de la Care fiecare lucru
vei caqdga pe cea mai-nainte zisA pdrere de r6u, frumos igi are frumuselea, fiecare lucrr strS--
intristAndu-te de nu pentru altceva, mdcar lucit igi are strelucirea, fiecare vietruitor' viata'
pentru cd cu picatele tale tu insuli eqti cel ce ai fiecare gdnditor, gandirea gi fiecare fiinta -
petimit o pagubi nem6-rginita, pentru care infiin!area?
pagub5., toat5. lumea de s-ar fi dat, cu toate $i, ca si zic cu un cuvdnt, PuFna este
impdr6.liile ei, nu ar Ii wednic6. si pl[teasch mahnirea, ca se pierzi, ticSloase,pe Dumnezeul
nicio pdrticicS. cat de mica. t6u, Care este Bun6tatea cea preainaltS.,
Ah, qi oare pufind este paguba? pu!ind., incepdtura gi Mijlocul gi SfArgitulzs fiintei2o
mdhnirea? Ca sE pierzi, ticEloase pdcd.tosule, pe tale? Cwwa4te gi Dezi. iii stri$d insugi
Dumnezeu, Care este cu totul numai dulceatA, Dumnezeu, cwlaagte 5i uezi cd amar ili este {te
cu totul veselie, cu totul dorire, cu totul saliu sd md pdrd.seeti tu pe Mbe, zice Donmul
IEIE. de satriu, cu totul fericire, cu totul lumini Dumnezeul tdu (Ier. 2: 19)' $i dacd.Isav, numai
qi incepdtur62+ a luminii, cu totul viate $i pentm ce a pierdut dreptul celui intai n6scut Si
incepdturd a vielii, cu totul inlelepciune gi blagoslovenia tat5.lui sau, Isaac, s-a mahdt
incepdturd a intelepciunli? Pulind este oare atdta, incdt a lesat un Slas foarte amar $i
infricogat: $r a -ltostcAnd a a zit Isa.u,a s@at
ts Ca dupd un timp ce nu poate fi socotit dupd mintea
omeneasca. s Scopul, implinirea.
2aIzvor, principiu al luminii duhovnicegti. 26Sau: fiinldrii tale.
58 59
cu glas tare gi amnr Joarte (Fac. 27: 34). Cum lumii, m6.car Si insa$i viata, pentru ci mAhnirea
tu, de trei ori ticSloase, se nu strigi pAnd la cer? aceasta nu se socoteste tie intru poc5in!4, ci
Cum tu, ticdloase, s5"nu suspini dintru adAncul este de$arta qi nefolositoare Si la Dumnezeu
inimii cA ai pierdut atat de multe $i mai pr€sus neprimiti; iat5- gi Saul s-a mAhnit cand a auzit
de fire blagoslovenii Si daruri ale tatdlui tdu Cel de la Samuel ca va sa-$i piarda qi impdr[lia, qi
ceresc, pentru cd ai moqtenit nemdrginite insa$i viata, gi s-o spenat Saul, Si a. cdzut cdt
munci? Pe scurt, pentru cd, pierzdnd pe era de lurtg ta pamfrnL 9i s-a iryfricogat Joarte de
Dumnezeul tdu, impreund cu DAnsul ai pierdut cuuintele lui Samuel (I imp. 28: 2Oi. dar insd in
$i pe toate celelalte? O, pierdere nem6-rginital O, degert. A venit qi Antioh intru cunogtinla rdutd.-
pierdere nemisuratd! Sunt incredin{at, o, frate, lilor ce a l6cut, cdnd a vdzut cd. in aceea$i vre-
cd., de ai fi vdzut weodatd aceasta mare pierdere me va pierde $i viata Qi impdr[fia cu acea
ce ai luat cu picatele tale, ai fi strigat ca moarte de durere, dar insi in degert. Pentru
impdratul acela care zicea in wemea morlii lui aceasta qi zice Scriptura: $r se ruga pAngarihi
ca pe toate le-a pierdut: cdci, pierz6nd pe cdtre Stdpdnut Cet ce nu-l ua mni milui pe eL
Dumnezeu, a pierdut qi trupul, gi sufletul, gi (II Macab. 9: 13). Nu mai zic ch mdhnirea ceea
pdmAntul, Si cerul, qi pe cele wemelnice, gi pe ce se face pentm bunatS.file cele lumesti $i
cele veqnice, pe toate toate: ,,Pierdut'am toate, vremelnice nu numai ce este nefolositoare la
lipsitu-ne-am de toate". Sunt incredinlat cd, de pacatos, ci ii pricinuie$te $i moarte, precum zice
ai fi vdzut inaintea ta adunate toate acestea pe Pavel: Mdhnirea Lumii" moarte htcreazd
care le-ai pierdut, de mii de ori ai fi hotdrdt ca (II Cor. 7: 1O).
sd nu pS.ctrtuiegti rnai mult, ci s5. te indreptezi qi
se vietuiesU o viatd sfAntd.

d. Curn ci mdhnirea pentru bunitilile


cele vrernelnlce este nefolositoare. Se Stii
incd qi aceasta, o, frate, ce nu se cuvine sd te
mAhneqti dac6., pentru p5.catele tale, vei pierde
weo fireasc5. qi wemelrricd bundtate, sau pe fiii
tdi, sau pe femeia ta, sau insAgi impdrlfia
60 67
cercetare a picatelor tale inainte de a te
mdrturisi, cdte pAcate vei uita qi nu le vei
mdrturisi, neiertate sunt - pentru ci uitarea
CAPITOLUL 2
aceasta s-a lhcut de voie, de la sineli -, de care
Cum se cuvlne si se mirturiseasci
pd.cate puteai sd-{i aduci aminte cu cercetarea
picitosul pe care nu o ai lhcut precum se cuvine. Dar, de
Ce lucru este merturisirea? vei face cercetarea cea cuviincioasd gi se va
intd,rnpla sd uifi weun pdcat, ca uh om uitator
Dupd ce vei socoti intru acest chip
ce e$U, acest fel de pdcat, oricare ar fi el, se
pS.catele tale, $i te vei geti de mai-nainte cu
iartd. impreund cu celelalte pacate pe care le-ai
zdrobirea aceasta qi cu pdrerea de r6.u, atunci
m5-rturisi! pentm cd uitarea aceasta nu este de
mergi la duhormicul cel iscusit, precum am zis;
voie, ci fdri de voie. Iar daci dupA mdrturisire
de qtii carte, insemneazE pdcatele tale qi pe
itri vei aduce aminte, trebuie iarS.qi sd mergi Ia
hdrtie, pentru ca sd nu le ui!i; iar de este
duhorrnic qi si mdrturise$ti Si acel pAcat de care
departe locuinfa duhorrnicului, sd nu te lene-
ti-ai adus aminte.
vegti, precum nu te leneveqti se mergi nici la un
Iar inainte de a incepe, sd qtii c5.
doftor iscusit pentru boalA trupeascd., cAnd este
mdrturisirea este o aritare de voie prin guri a
departe, ci zi Si tu ca fiul cel curvar: Sculan-
lucrurilor celor rele, a gAndurilor gi a
du-md, ftrd uot duce la tatdl meu (L:uca I 5 : 18) . prihinltoare
cuvintelor, umlllncioasi, de
Iar venind la d6.nsul, cAnd acela ili va
sine, dreapti, lEri de ruglne qi hotirAtoare ce
zice lie sd.-!i m5rturiseqti picatele tale inaintea
se face la duho'rrnicul care este dupd. lege.
Std.pAnului Hristos, atunci tu, ingenunchind
inainte sfintei icoanei Sale, zi: ,,P6rinte, gre-
a. Ci mArtur.lsirea se cuvine si fle de
Sit-am la cer qi inaintea Ta, qi nu sunt wednic
voie. Deci qi tu, frate, intdi se cuvine si
si m5. numesc fiul Tdu. Ci iat5., ast6zi, prin
mdrturiseqti cu insdgi gura ta toate lucrurile
duhorrnicescul meu p6rinte acesta, m5. voi
tale cele rele, toate vorbele tale cele rele gi toate
merturisi lie intru dreptatea inimii!", qi aga s5"
gAndurile tale cele rele. Si iar zic, cu insaSi gura
incepi a te mdrturisi. Dar ins6 se cuvine sa Stii
ta sd spui pecatele tale, pentru cE md"car de le
tu gi aceasta: c5., de nu vei face cuviincioasi
ai $i scrise, pentru ca sd nu le ui!i, cu toate
62 bJ
acestea, dator eqti ca tu singur sd le citegti la altceva decAt pentru ca pd.cAtosul singur se-$i
duhorrnic; pentru aceasta, cei ce scriu pacatele [relcunoascd. greqeala sa Qi insu$i s6 se defaime
Si, dup6. ce dau duhorrnicului scrisoarea pe sine. Au doar5. n-a qtiut Dumnezeu c5. Cain a
lhartiutal, se duc, rd.u qi cu greqeald fac omorAt pe fratele sdu Abel? Dar il intreabd. qi
aceasta, qi m6rturisirea lor nu este desdvArqitd., zice: Caine! Unde este Abet, Jratele tdu? $i oare
de aceea de acum s6. irrceteze de la acest lucru cu cel fel de socoteala a f6cut Dumnezeu
fdri de cale qi s6" citeascS. ei singuri zapisul aceasta? Adevdrat, nu cu alta decAt ca el singur
pAcatelor lor, nu de weo sil6 sau nevoie, ci de sd-$i lrelcunoasc6. p6.catul 9i s5.-l mdrturi-
voie qi de la sine6i, zicAnd cu David: $i dtn uoia seasci, ca s6-gi dobAndeascd iertare de la El.
mea rnd uoi mdrfurisi Lui (Psalm 27: lO). Sd. nu Dar ins6. Cain, impietrit fiind in rAutatea sa, n-a
a5tepli s5. te intrebe duhorrnicul, ci tu intdi s5. le cunoscut aceasti iconomie. O, de ar fi cunos-
mdrturisegti. Sd. nu te asemeni la aceasta cu cut-o, ar Ii mdrturisit in ceasul acela picatul
imp5ratul Nabucodonosor, care nu voia de sine siu, precum David a mdrturisit inaintea
sd- spuni wAjitorilor visul ce l-a v6zut, ca apoi Proorocului Nathan, qi ar Ii zis: ,,Eu, Doamne,
ei s6{ dezlege, ci cerea ca aceia sE"-i spun5. qi iegind impreun[ cu fratele meu Abel la cAmp,
visul gi tAlcuirea lui: Dect spwtefi-mi mie uisul gi l-am ucis".
tdlcuireq tui (Dan. 2: 6). Deci tu spune int6,i
visul, adicd pi.catele tale, Si, auzindu-le b. Ci mirturtslrea se cuvine si lle
duhormicul, s6. le indrepteze. umilincioasi. Se cuvine sd te mdrturise$ti cu
Dar poate zice cineva: ,,$i ce trebuin!5 umilinfS. lstrapungerel, cu multi smerenie $i cu
are aceastS" spovedanie, au doarh Dumnezeu, zdrobire a inimii - precum i$i mefiurisea curva
firA a spune noi, nu Stie cele ce am l6cut gi am p[catele sale, precum canaaneanca, precum se
lucrat? Eu la aceasta r6.spund: Adevdrat, aga mga vamesul - ca s6 primeascd Dumnezeu
este, cd.ci ochii lui Dumnezeu sunt mai luminati mdrturisirea ta Si sa-F dea lie iertarea pd.catelor
decdt soarele de milioane de ori; El vede qi cele tale, ctrci inimn zdrobitd $i srrrritd Dumnezeu nu
fEcute qi cele nelhcute ale noastre, $i in cartea o ua urgisL Iar aceastS" umilinlA Si smerenie se
Lui toate sunt scrise demult, qi cele ce n-am cuvine sa o araU inch qi atunci cAnd te mustrl
IEcut, dupi cum zice Proorocul David (Psalm duhorrnicul pentru weun pdcat al tdu, tdcdnd gi
138: 16). Dar insA El face aceasta nu pentru nemAnilndu-te, nici batjocorind cuvintele lui' ci
64 65
primind mustrarea cu bucurie, ca atunci cand
pdrinte, a mea este rana, dintru a mea lenevire
!i-ar fi ficut aceasta insugi Dumn ezeu. Ce zlc, s-a fi.cut, iar nu dintru a altuia. Nimeni nu este
sd.o primegti cu bucurie? De este cu putinla, se
pricinuitorul acesteia, nici om, nici duh, nici
cuvine ca un osAndit s5. te pleci la pdmAnt, gi sA
trup, nici altcineva, fdrd. numai lenevirea mean".
uzi picioarele lui cu lacrimile tale, precum te
sfituieqte SfAntul Ioan Scirarul, zicAnd: ,,Fd.-te
d. Ci mirturislrea se cuvlne si fre
Si cu n6rarul, qi cu gAndul ca un osdndit la dreapti. Se cuvine sd te mdrturise$U cu
mdrturisirea ta, la pS.mAnt cdutAnd, Si, de este
adevdrati qi dreaptd inimi, ar6.tAnd pEcatele
cu putinfa, qi picioarele doftorului, ca pe ale lui
tale in chipul in care le-ai ficut, cu toate
Hristos, cu lacrimi si le uzi (Cuv6nt 4)".
intdmplSrile locului, ale wemii, ale fetii, ale
pricinii, ale numirului $i ale chipului, insi
c. Ci mirturisirea se cuvine si ffe
numele fe{elor acelora cu care ai pdcdtuit nu se
prihinltoare de sine. Se cuvine ca, atunci
cuvine s5. le ardli, qi aga sd-!i me-rturisesti
cand te mdrturisegti, se nu prihAne$ti pe unul
pdcatele, nici adeugand, nici scdzAnd, nici s6.
$i pe altul, aruncand pricina pe unii $i pe altrii $i spui Jumatate din pdcatele tale la un duhovnic
zicind cA ace$Ua s-au fd.cut pricind ca tu si
$i jumetate la altul, precum fac oarecari vicleni,
pdcdtuieqti; precum adich qi Adam a aruncat
nici se le spui cu oarecare cuvinte meste$ugite,
pricina pe Eva, gi Eva pe $arpe - sd. nu faci
prin care, in aceeaqi weme, sd" gi ardfi s6. gi
aceasta! -, ci numai $i numai pe sineli si te
ascunzi pecatul tdu, cu socoteala ca se
prihinegti Si voinla ta cea rea. ,,De voieqti sd
imputinezi ru$inea, ci sa te mirturisegti simplu
prihdneqti, pe sineti sA te prih6ne$ti", zice
$i drept, cu inimi nevicleanS. qi adevdratS.,
dumnezeiescul Gurd de Aur (Omilia 18 la
pentru ci, de te vei mdrturisi cu viclequg gi
Matei). $i Pildele: Drephi, lurgi igi este prihdnitor
numai cu ardtare2T, sd gtii cA me-rturlsirea ta
zice, gi nu altora (Pilde 18: 17); pentru ca nu
nu numai ca se va face urdt[ la Dumnezeu,
cumva, cautand s6. impufinezi picatele tale cu
Care iubegte totdeauna ader,.6rul - cd iatd.,
mdrturisirea, sd le inmu\eqti, adiugAnd gi
ad.eudrul di ittbit -, ci inc5" qi pdcatele tale pe
osandirea. Iar ce se zici la duhovnic, te care le-ai merturisit, iar6gi, dupd" pufind vreme,
slhtuieSte SfAntul Ioan Scdrarul (Cuvdnt 4):
,,Spune, qi nu te rusina: nA mea este umfldtura,
27Superficial.
66
67
vor res6ri la tine, precum rE"sarqi perii cei albi pS.catului ii dd indr6zneal6, iar m5rturisirii'
la acei batrami care nu-i dezrdddcineaza, ci ii m$ine"28.
ard numai pe deasupra, cu care lucru te Pentru aceasta citim in Pateric cum c6"
asemeni qi tu la aceasta,precum zice David: Ca un Pdrinte imbundtilit a vdzut pe Diavolul
(Psalm 51: l).
wt brici asculit ai Jdcut uid.egr.rg adeseori mergand in chip ar6tat la m6rturisirile
duhorrnicilor, ca sd dea ru$ine pacatoqilor ce se
e. Ci mirturislrea sc cuvine si se faci mdrturiseau. Dumnezeu nu !i-a dat drept
frri de ruqine. Se cuvine s6 te mdrturiseqti duhor,'rric ',rrun inger sau weun Arhhnghel ca s5.
IErd de mgine, c5.ciruginea pe care o iei cAnd te te ru$inezi, ci un om, un pdtimaq asemenea fie'
mdrturiseqti iti pricinuieste slav5. qi har la ca s6. nu te ru$inezi. Iar tu pentru ce te ru$i-
Dumnezeu, dupd cum zice Sirah: Este ruqine nezft Ix daci, ca sa zicem aga, te-ai inqtiin{at
care adrrce pdcat Qieste rqine care adtrce slatsd de la allii sau tu insuli ai b5nuiald cum ca
Si trr (4: 24). Ru$inea aceasta te face sa scapi duhormicul t6u aratd altora pd.catele tale'
de ruqinea ce va sd Iie la infrico$ata Zi a aceasta, fratele meu, s5. nu te impiedice de la
Judecdfii, dup6. cum zice Scdrarul (CuvAnt M: mdrturisire, cd este inqelare a Diavolului, prin
,,Nu este cu putinte ca lbr5. de ruqine a scApa de
ru$ine", dupi cum zice gi Cuv6ntAtorul de
28Rusinea e una cu descoperirea unei goliciuni sufletegti si chiar
Dumnezeu Grigorie (Cuv6.'ntla Botez): 'Sd nu te trupesti. Constientizarea pdcatului ii dd omului - ca 5i prirnilor
ingeli m5rturisindu-fi pAcatele, ca de cea de oameni, care au fugit de rusine din fafa lui Dumnezeu - o
acolo ruqine prin aceasta de aici sd scapi. Ce te nesiguanld si o fricd de ce i se poate intAmpla, cdci, o datd
pdcdtuind, se pune sub iudecata 6i osAndd, sirnte fdrA sd wea
ru$inezi, dar, pdctrtosule? CAnd ai flcut pdcatul ihiar frica de acestea,astfel cd savargirea rdului ne lipsegte de
nu te ruginai, iar acum, cdnd cauli s6.-1ugurezi, binele ocrotitor aI lui Dumnezeu. Pentru aceasta,se recomandd
te ruginezi? Ah, nebunule! Au nu Stli ca ru$inea ir:rdrdzneala cea manRlitoare intru cererea iertdrii de la
Dumnezeu prin duhovnic, printr-o mdrturisire dreaptd, precum
aceasta este a Diavolului, care, cAnd faci
s-a zis mai sus; aceasta ne alunga acea {ricd, nesiguranla si
pdcatul, ili di indr6zneali gi neruqinare, iar asezarea sub osand{. Deci nu trebuie sd venim la mirturisire
cAnd il mArturiseqti, ili dn fricA Si rusine?" A$a rwin6ndu-ne de pacate si incercAnd ,,sd nu ne facem de
mSrturisegte gi Gur5. de Aur: .[SivAr$irea] nuine", mirturisind ,,la arAtare" sau cu oarecare superfi-
cialitate, precum a zis SfAntul mai sus, ci vddind prin
marturisirea dreaptd a Pdcatelor ru,5ineade care ne-am umplut
prin acestea.
68 69
care cauta sa piarde sufletul t6u. Drept aceea precum singur spune aceasta: Nu m-qm ru$inat
mergi lere fricA 9i m5rturise$te-li pacatele tale,
de mullimea gtoo:tei, cd sd nu mdrhffisesc
iar dacd acela le va vddi altora (care lucru este
truaintea lor (Iov 31: 34). Iar tu, fratele meu,
cu anevoie, ca sa nu zic c6' este cu neputinfi, pacetos liind qi m6rturisindu-te numai inaintea
ca s6"-l facd), acela are sE dea seam6. lui
unui singur om, pentru ce te ruqinezi?
Dumnezeu pentru lucrul pe care{ face; iar tu,
Cu cuviin!6. este aici sa facem pomenire
cel ce te-ai mdrturisit, eqti cu totul nevinovat gi
de ceea ce a facut inleleptul acela, Socrate.
iertat de picatele tale. A6a te incredin{eazA qi
Acest mare filosof, preumblAndu-se intr-una
Meletie Mdrturisitorul (Treapta 171)zo;
din zile pe ulitele Athenei, a vlztut pe un ucenic
,,Dace cineva din duhorrnici va arita al sAu ieqind dintr-o casa de curvS"sdrie, care,
medurisirea Si o va defdima, acesta va da
ftr' de veste vdzAmd pe dascdlul seu $i
seama lui Dumnezeu in Ziua Judec6.tii. Iar cel
mgindndu-se foarte, a inceput a se trage
ce s-a mdrturisit este cu totul nevinovat gi de
ind6rdt $i a se ascunde. Atunci, vdzAndu-l
greqalele sale desdv6rgit iertat".
Socrate, a zis: ,,O, tinere, nu te rugina a ieqi
in vremea de demult, cei ce se pocaiau
dintr-o casd ca aceasta, ci te ruqineazi pentru
std.teau la uga bisericii $i i$i ma_rturiseau petrecerea intr-o astfel de cas5.". Iar aceasta ce
pacatele lor la toata. multimea care intra in
a ficut acest lilosof este una cu a zice celor ce
biseric6., precum spune Sozomen3o: ,,Dintru
se ruqineazi se-$i md-rturiseascd. pdcatele lor:
inceput aqa s-a socotit de preoli: ca cel ce se
,,S5"nu vd. fie ruqine a v5. mdrturisi pEcatele, ci
mdrturisegte se-gi arate pecatele inaintea sh vi fie m$ine a le face, iar dup5, ce le veli fi
tuturor, la toat6 mul{imea din bisericA" (Cartea
fdcut, sa petreceti vreme indelungatd in
V, cap. 17).
nepocdlntd". Aceasta ne invate pe noi Si acel
Dreptul Iov nu se rugina se se inlelept Sirah, zicdnd i Pentru st4flehtt tdu sd nu
mdrturiseasci de fafd la toath mul{imea, te rugirezt" cdct este ruStre care aduce pdcat gi
este ruSine care adrtce slaud gi har (4: 22, 23).
?e Cu numele de Meletie avem doi sfinfi, ambii prdznuifi de
Las la socoteala fiecdruia: oare mai bine este sd
Bisericd la 9 gi 12 februarie. Nu stim la care dintre ei face
referire Mitropolitul Grigorie.
se rusineze inaintea unui om pauma$, sau
30 Sozomery istoric bisericesc trditor in veacul al cincilea; a inaintea tuturor Sfinfilor, Si inaintea a multe
continuat Istoria Bisericeascda lui Eusebiu de Cezareea. miriade de ingeri in Ziua aceea a infricogatei
70 71.
JudecS.li, cAnd va veni Fiul omului qi toli Sfinlii pdcatele tale (Psalm 49: 221. Dar ce zic,
fu€eri cu El, Si se vor ardta toate faptele noastre Judec6torul? insegi acele nemdrturisite pacate
cele ascunse qi cele neascunse? Cu adevdrat, ale tale te vor mustra atunci $i te vor vidi la
nu md indoiesc ce fiecare ar voi mai bucuros divanul cel a toata lumea. Pedepsi-te-ua pe tine
se-$i m6rturiseascd pd.catele sale inaintea a depdrtarea ta Si rdutqtea ta te ua finstro- pe tine
toatd. lumea aici in veacul acesta. dec6.t s5. se (Ierem. 2: 1^9l.Zice inca $i dumnezeiescul Gur6.
ru$ineze in veacul viitor. $i iari6i, f6r' de o de Aur: ,*A.colo vom vedea greqalele noastre
mdrturisire adevdratd Si de o pdresire desdvAr- inaintea ochilor no$tri, goale qi ddscoperite, gi
gitd a pdcatului, nu $tiu, cu adevSrat, iubitilor, vom pldnge in zadar gi in degert". Zice ins6.gi
cum va putea cregtinul intra intru imp5rdfia lui Marele Vasile: *Atunci vom vedea liecare
Dumnezeu. Pentru ce iubitul Ucenic al lui pdcatele noastre precum s-au lacuf' (intru al
Hristos Ioan, ca cum stAnd ldngd. uga acestei optulea cap aJ inudfdhrii celei cdtre duhaunic).
imparefii, pe toti care sunt invdluili in multe
pacate ii gone$te afard. qi le zice: AJard., cdinL g. Ce, daci va rimine numai un pdcat
Jermecdtori gt curuari (Apoc. 22: 15). Si oare pe nemirturislt, rimin neiertate qi celelalte.
cine numeste el cdinr? Cu adevdrat, nu pe altii Dar, gi de vei fi m6rturisit toate p6catele tale 9i
decAt pe acei pacatosi care, dupe ce iqi mdrtu- vei ascunde de rusine numai unul, s5. qtii cd nu
risesc picatele lor duhovnicescului lor pErinte, numai pdcatele pe care le-ai mdrturisit rimAn
alearg6. iariqi cu osArdie la spurciciunea neiertate, ci adaugi la sineti qi alt p5.cat,
faptelor lor celor IEIS-de lege de mai-nainte. furtigagul de cele sfinte pentru o ascundere ca
aceasta, precum spune Hrisant, Patriarhul
f, Ci picatele trebuie si se arate sau Ierusalimului, in cartea Despre Mdrfurisire. Se
aici, sau acolo. Una din doud: sau aici, numai povesteqte inci qi la Mdnhtirea Pdcdtosilor ce o
la duho''rnic sd ar6!i pecatele tale, sau acolo, la femeie, ftndci qi-a mbrturisit toate celelalte
infricogatul Judecdtor. Dac5. aici le vei ascunde, picate ale sale unui cuvios duhorrnic, iar un
sA qtii cd. acolo infricogatul JudecEtor va sd. le pd.cat mare al ei nu l-a merturisit, sluJitorul
vS.deasci negregit - inaintea tuturor ingerilor $i duhormicului vedea cum la fiecare picat pe
a tuturor oamenilor - cu mare mustrare asupra care-l mdrturisea ie$ea din gura ei cAte un
ta. Mustra-te-uoi gi uoi pwre tnaintea. Jelei tale $arpe; iar mai pe urm5. a vdzut un Sarpe mare,
1') 73
care a scos de trei ori capul sau din gura femeii, aceasta cu cAinele, care, dup6 ce bord.gte, se
dupA care iardqi s-a tras inl6untru, Si n-a mai intoarce iariqi la bordtura sa; ince $i cu porcul,
ieqit. Pentru aceasta Si toti $erpii ceilalfi care au care, dupd" ce se spal6, se tdvdlegte iard$i in
ie$it mai-nainte s-au intors iarS.qi $i au intrat in noroiul siu cel dintAi. Aceqtia sunt, dup5.
gura ei. Iar dupd moartea ei, s-a ard.tat ficd.- Sfin{itul Augustin, cei care nu taie p5.catul, ci il
loasa aceea qezAnd deasupra pe un balaur umesc in altE- vreme, Si a$a se md-rturisesc
infricogat qi a zis citre duhovnicul ei gi cb.tre numai din obicei - pentru ca vin, sa zicem,
sluJitorul duhovnicului ci s-a muncit pentru ci Paqtile sau Nagterea lui Hristos, sau pentru cd
n-a mArturisit pdcatul acela. Pentru aceasta qi se primejduiesc de moarte -, iar nu cu adevSrat.
un dascdl te sfEtuiegte cu infelepciune ca, de Alfii, iar6gi, sau ca nu se spovedesc nicidecum
voieqti sd biruie$ti pe Diavolul, care ili aduce weme de mulli ani qi se tivilesc in pacab,
m;ine, sa spui inainte de toate pacatul acela de neaduc6ndu-qi aminte de aceastd mare Tainh a
care te ru$inezi mai mult. Bisericii orAnduitE spre mAntuirea noastrS";al{ii
asemenea asupra boalei lor nu voiesc si se
h. Ci mirturtsirea se cuvlne si lie mdrturiseascd qi s6. se impdrtigeasce, zicand
hotiriitoare. Iar mai apoi de toate, se cul'ine si ca, de vor face aceasta, vor muri negresit. ,,O,
te mdrturise$ti cu hotErdre, adicd sd faci orbire, o, pagubd netAlcuitS. a acestor oameni
inaintea duhormicului o intdnt6" qi adeveriti ticdlogi qi neinfelegdtori! Fie-li mili, Doamne,
hotErAre, c5. voiegti mai bine de mii de ori sd de sufletele lor $i nu-i l5.sain pierzare!"
mori decat sa mai pdcdtuieqti de acum inainte Citim la Pateric c6 un Pdrinte vedea
cu vointa ta, aJutAndu-li tie dumnezeiescul har. sufletele cum se pogorau in lad, precum se
De nu vei face o hotdrAre ca aceasta in inima pogoarS. iarna fulgii de z6padd pe pdmAnt. gi
ta, putin te va folosi pe tine zdrobirea, pu{in aceasta, cu adevdrat, nu pentru ca crestinii nu
mdrturisirea, pulin poc6inia ta, precum zic de se merturisesc (caci rar se intAmpl6. s5. moar6.
obgte tofi dascdlii. cineva nemdrturisit), ci pentru ca nu se
gi, pentru aceasta, cati nu fac o astfel de mdrturisesc bine, cu hotdr6re. cum ce mai mult
hotdrAre, un picior il au la duhorrnic 6i altul la nu vor pacatui. C6. nu rup inima lor cu o
picat. Se mdrturisesc cu gura, iar cu inima adevdrat1 durere a unei indreptdri hotdrAtoare,
cugeta iar6"gi si facd pdcatul, asemSnandu-se la ci rup numai hainele lor, precum zice
74 75
Proorocul, cu o mincinoasd qi o fAfarnic5. m6. indreptez, voiesc ca de acum si nu mai
durere: Rupe{i inimile Doastre, gi nu hainele gre$esc, cdci cu o voinld intdrite, neschimbati
uoastre (Ioil 2: 13). $i ce te va folosi pe tine, gi hotdrAtoare ca aceasta - precum niciodatd' nu
fratele meu, de vei zice numai aceasta ,,gre- voiesc s5. beau un pahar plin de otravd' precum
qit-am, m5. pochiesc", c5.ci un cuvAnt ca acesta niciodatA nu voiesc s5. m5. pripddesc intr-o
a zis $i Saul (I Imp. 15: 24), a zis qi Iuda prdpastie, $i precum nu voiesc niciodatS. sd m5'
(cf. Matei 27: 41, dar nu le-a folosit. Pentru omor - aga, aga cu adevd-rat, nu voi inceta a zice
aceasta, qi Marele Vasile zice cum c5" nu se in toate zilele vie{ii mele impreund cu acea
foloseqte din mdrturisire, ba inci nu se fericitl mireas6. ce se pomeneqte la Cintarea
mdrturiseqte nicidecum acela ce zice c6. numai Cd,rrt5rilor $i zice: SpdLat-am picinarele mele'
a gre$it, qi cu toate acestea rAmAne iarlgi irt cumle DoiintinaPe ele? (5: 4)".
pecat $i nu-l urdqte, gi nu va avea niciun folos Dar, de rlTeme ce voinla omului nu poate
de nedrep-t6lile ce i le-a iertat lui duhovnicul, rdmdne32 IEr6. dumnezeiescul ajutor, noi ti-am
dac5. iard.qi nedreptdfegte: ,,Fiindcd. nu cel ce a insemnat o rugaciune, cum sA ceri de la
zis (gre$it-am,, iar apoi, petrecamd in pacat, se Dumnezeu ajutorul acesta, pe care vezi-o
mbrtu-risegte, ci cel ce, dupi cum zice psalmul, inainte, Ia sfd,rgitul invd,tdturii a Scsecr - d-espre
a allat p6.catul lui gi l-a urdt. Ctr ce folos poate nlrri-ncrinte pdzire. insE. se cuvine s5. insemnim
si facd bolnarrrlui cercetanea cea de la doftor. aici Si ca trebuie s6" se facb. qi a doua
cAnd el face cele ce sunt stricatoare viefii? in- mdrturisire a picatelor, pentru trei pricini.
tr-acest chip, niciun folos nu este din picatele 1. Daci cineva nu $i-a mSrturisit
ce se iart6. celui ce incd nedreptdlegte" (La pS.catele sale, impreund cu intdmplSrile lor qi
tAlcuirea psalmului 35). Toat6" pocdinla ta st5. cu cuviincioasa mai-nainte getire, cu umiliniS.'
intru aceasta: adicA. si te hotErAqti sE schimbi hotbrAre $i pdzirea canonului.
t. 2. De nu s-a indrePtat Si nu s-a
'rieluireas Sd nu zici: 'De voi putea, irni voi
pune drept scop indreptarea" sau .A$ fi voit s5, canonisit bine de la duhovnic' precum zlc
nu picdtuiesc". Nu aga, ci sd zici: .HotdrS.sc str oarecari.

31E aici un fel de pleonasm bine agezat,cdci pocdinla (perrivotc)


nu irseamnf, altceva decAt schimbarea mintii/viefuirii. 32Sd petreaca, sd stdruie spre a izbAndi.
76 77
3. Precum zice Simeon ai Tesalonicului mult6. pace in con$tiinta sa qi adeverire pentru
(intrebarea 24, punct 70), daca cumva a cdzttt iertarea pacatelor sale, gi din toate acestea ia
iardqi in aceleagi pd.cate sau Si intru alte ramuri multd infrdnare qi oprire ca de aici inainte sA
ale celor de mai-nainte33, sd spund impreund nu mai cadi.
cu cele de-a doua qi pe cele dintAi, ca pe niqte
rddAcini Si pricini ale celor de-a doua; sau gi
pentru mai multa zdrobire Si smerenie a inimii
tale.
Se scrie incd qi la cartea ce se numeqte
indreptarea pacd.tosilar cum cd folositor lucru
este sd faci cineva Qi o cuprinzdtoare qi
soborniceascd merturisire (precurn fac Ai cei
citi vor sa se preoleascd gi cAli se primejduiesc
de moarte), micar o datd intr-un an, $i mai
vArtos atunci cAnd se va intAmpla s6 meargd la
un duhor.nic nou" fiindc6, printr-o mbrturisire
cuprinz6.toare ca aceasta, se adund. impreund
toate pd.catele lui ca niqte r6.uri gi fac un noian
mare, sau ca niSte mun{i deasupra altor mun{i,
incat acestea par cd ajung pdnd la cer, precum
zice Ezdra: Cregalele noostre s-ail, mnrlt pdna La
cer (9: 7). Si, vdzAndu-le pe acestea cu o
cAutiturd cel ce se mdrturisegte aga multe
adunate, ia rnai ma-re rusine, mai mare durere,
mai mare smerenie qi, drept urrnare, mai mult
se teme de Dumnezeiasca dreptate, pe care o a
mdniat atat de mult, 9i, pe lAngi acestea, ia mai

33De a ,,recidivat" cirmva, pornind de la cele deja fticute.


78 79
ar fi m6ntuit (cf. I Cor. 5). ASa qi tu, frate, de nu
vei lua aceasta puline certare a canonului, nici
CAPITOLUL 3 de lepra pecatului nu te curd.{eqti desivArgit,
Ci se cuvine si primeasci cu bucurie nici sufletul td.u nu se mantuie$te. Negulatorie
canonul sdu este aceasta, iubitule, mult-caQugatoare gi mare
la cei inlelepli. Una dai, Si scapi de milioane. Iei
wemelnice $i scapi de vegnices. imp5.ratul
a. Ce este impllnlrea canonulul?
David, pentru facerea canonului p6catelor sale,
Dupd mdrturisire, urmeazE a treia parte
s-a gonit din impdrdtia sa de insuqi liul siu,
a pocdin{ei - facerea canonului -, care este
Abesalom: umbla prin munfi qi prin vdi cu
implinire lucrdtoare a canonului ce i-l va fi dat
picioarele goale, era oc6rit gi improqcat cu
duhorrnicul, precum hotdrdqte Gavriil al
pietre de semei, era deEimat de to!i, iar tu cauli
Philadelphiei in cartea Despre ?aine. Deci gi tu,
s5.imblAnzeqti pe Dumnezeu fdrd niciun canon?
pdcStosule, ai datoria s5" primeqti cu mare
Foarte nebun egtil impdratul Teodosie cel Mare
bucurie canonul ce {i-l va da duhovnicul, ori
a infiptuit o vestit6. facere de canon in
post de va fi, ori metanii, ori milostenie sau
Mediolan, precum i s-a rd'nduit de SfAntul
altceva, pi mai-nainte de toate si primegti cu tot
Ambrozie, iar alt imp6rat, pentru o ucidere ce a
sufletul depdrtarea de impdrtiqire atalia ani
cafl !i-a ordnduit, pentru cd cu o pulind certare
34De luat aminte cd negufdtoda aceastaeste wra dtthounicuscd,
ca aceasta imbldnzeqti urgia cea mare ce o are
ce are la bazd alte principii decdt cea lumeascd; ea e intemeiata
Dumnezeu asupra ta, cu acest wemelnic pe iertfa iubitoare, ce are ca scop vindecarea $i intirirea omului
canon, scapi de canonul cel vegnic al muncii. orin lucrarea harului lui Dumnezeu, Canon (rwdv\ desemrn tr
-Atrti"hitute
r.m inshument de masura, ce Putea fi de mai nulte
feluri, depinzdnd de domeniul de activitate - in constru4ii,
b. Pilde ale celor ce s-au canonlsit tampltuie, astrologie etc.; canon insemna 6i hotar, limitil; model
pentru picatele lor. standard, Canontrl ar fi deci Pentru noi un instrument de a ne
Dac6. sora lui Moise nu s-ar fi gonit vedea mdsurile; in ce masura suntem adica mai aproape sau
afarA din tabdrS. gapte zile, nu s-ar fi curd.|it de mai departe de Dumnezeu pe masura implinirii celor date de
duhovnic, un mijloc totodata de a omori ,,misurile" dut[tii din
lepr[ (cf. Num. 12). Daci cel ce a curvit in noi, un instrument de mtrsurare folosit Ia zidirea sufletulld, sPre
Corint nu s-ar fi dat Satanei. sufletul lui nu s- a ne ridica la mlsura harului gi a z.titsteidElindtdfii lui Hristos
(Ef. 4: 7, L3\.
80 81
I6cut, s-a canonisit s5, meargd deasupra unui qi domni ai iertAciunii, sau moqtenitori ai
munte inalt cu picioarele goale $i acolo, deasu- dumnezeiescului Jertfelnic, precum acei
pra muntelui, dezbrdcat fiind de podoaba necredincio$i care zic: Venifi sd fi]r,?tenim noud
impdrdteascd, a petrecut patruzeci de zrJe JeSelnicul lui Dunnezeu (Psalm 82: 11). C6. cei
intregi numai cu pdine gi cu apa, cu rugiciune ce pentru pdcatele lor aduc jertfe, precum a zis
neincetat6- gi cu tdcere, dormind jos, pe pdmdnt Apostolul, nu vor putea cu ade"v6rat cu
gol; 9i mulli alli impdrafi au fdcut grele impliniri stlpAnire a ierta pS.catele celor nepocdifi, m6.car
de canoane pentru pecatele lor, $i tu, Si bogati de vor fi aceia" (Epistola 1O7 c6tre
p6.cdtosule, oare mai mare e$ti decdt aceia? Sau Zosima). Vezi de asemenea qi la inceputql
mai cinstit? Sau ai trup mai ginga$, $i nu Capului 20, la Inuat,dhtrq dtthauniculuiss.
primeSti un canon atdt de mic al duhormicului
t5.u pentru picatele tale? SA nu te ingele gdndul c. Ce cel ce pizegte canonul siu este
c5. pofi da bani ca sd rS.scumperi canonul t6.u. fru adevirat al Bisericii.
Impdra{ii acegtia aveau mai mulfi bani decAt De vei pdzi canonul duhovnicului tdu,
tine 5i puteau s5. dea milioane de galbeni, ardti cu adevdrat cd. te pocdieqti gi eqti flu
numai s6 nu ia acest fel de canoane. Dar insi adevdrat al lui Dumnezeu gi al Sfintei Biserici,
aceasta nu este cu putinld si se faci, micar de cea care a rAnduit certarea aceasta, Iar dacl,
ar da cineva o imp6rdlie intreag5., liindcd dimpotriv6., vei lep6da canonul duhovnicului
dreptatea cea 1615-de mit5. a lui Dumnezeu nu tiu, este semn cum ca pocdinta ta nu este
se mulfumegte altfel f6rd decAt de trupul cel ce adevhratd., ci mincinoasd, semn ci nu eqti fiu
a pS.cAtuit, ca acela insugi str se pedepseascA. adev6rat al lui Dumnezeu si al Bisericii.
Iai de se ua afla gi ureun dtihounic iubitor de
cq€tiS $i tfi ua zice sd-i dai bani ca et sd te ierte, d. Ci se cuvlne ca cel ce ae pociiegte
ia aminte, ca sd nwl crezi (s.n,); cd nu poate s5. chiar el si ceari mal mult canon.
te ierte cu un chip ca acesta, qi tu numaidecit Degi se poate ca duhovnicul s6"-!i dea
iti pierzi banii, 9i rbmdi iarS.qi neiertat. Cdtre un canon putin, se cuvine ca tu singur sA-l rogi
duhovnic ca acesta scrie SfAntul Isidor si"-{i dea mai mult, precum qi mu$i allii care se
Pelusiotul cum c5. ,,duhovnicii nu pot si-i ierte
pe bogali cu darea banilor; $i ei nu sunt stdpdni 3shMoli@nic.
82 83
pocdiesc cu fierbinlealA fac aceasta, ca prin acegti ani, te faci aI doilea Iud6", iar de vei sili pe
canonul acesta wemelnic sd imblAnzegti mai duho'n'nic se te ierte. tu, de aici, nu te alli
mult Dumnezeiasca dreptate gi sd adevereqti pocaindu-te, ci te alli ca e$ti un silnic, un Uran,
mai bine c6" Dumnezeu ti-a iertat vegnica care silesti legile cele Dumnezeieqti gi canoanele
muncd care aveai si iei pentru pAcat. Sfintelor Soboare $i ale Pdrintilor, $i ti se va
face Dumnezeiasca impdrtAsire nu spre iertare,
e. Ci ori aicl vremelnic, ori acolo veg- ci spre osande qi multd munch, $i pentru ca sa
nlc, trebuie si-ql la picitosul canonul siu. inlelegi mai bine aceasta, primleqte aceastA
Pe scurt iti zicem anume cd se cuvine, o, pild6: precum un om ce are rane la trup merge
frate, sd alegi una din doud, sau aici sa iei in qi le aratd la doftor, 9i ia de la dAnsul
chip wemelnic canonul pacatelor tale, sau acolo ing6duin!6. sa puna cutare plasturi la dAnsele,
pentru vesnicie. Del vei lua aici, scapi de cel de gi, osebit de aceasta, ia indemnare sa nu bea
acolo; iar de nu-l vei lua aici, negregit il vei lua vin, nici sd mdndnce cutare bucate, cd.ci
acolo veqnic, precum scrie qi Galriil al Phila- altminteri ranele lui nu se vor vindeca, irrtru
delphiei in cartea Despre Taine: ,,Cdrora (adici acest chip gi tu, frate al meu, care ai avut rane
canoanelor) cel ce nu s-a supus, nevoie este s5. gAndite in sufletul tAu, pacatele, ai mers Si le-ai
se trimitd la judechlile cele de acolo, unde va da aretat la duhovnic, !i-a rAnduit s5. pui plasturi
socoteald. pentru rdutE,lile ce a Ecut, ca cel ce a la ddnsele - canonul postirii, al mAnc5rii celei
cdlcat legile Bisericii". uscate, al metaniilor, al milosteniei qi al
rugeciurrii -, iar osebit de acestea, ti-a poruncit
f. Ci se cuvlne ca cel ce se pociiegte s5. nu bei. nici se m5nAnci cutare bucate, adice
si se indepirteze de impirtiqtre. s5. nu te impdrt6$eqti de Dumnezeieqtile Taine.
Dupd toate acestea, iti grdim fie, frate, Deci tu, de nu vei asculta qi vei mAnca, ce va fi?
ci se cuvine sd pdzeqti cu acrivie depdrtarea de Ranele tale qi p5.catele tale nu se vindecA, ci
impdrtiqire ca$ ani ili va fi r6.nduit duhorrnicul mai vArtos mai cumplite $i mai mari se fac. Si
tdu, cE dep6rtarea aceasta este o implinire de ce zic ca nu se vindecd.? incd. gi moarte
canon a tuturor canoanelor, de nevoie $i irrte- sufleteascS. $i trupeasce iF urmeaza {ie, precum
meietoare a poceintei tale celei adevbrate, zice dumnezeiescul Pavel: Pentru acea.sto sunt
fiindcS, de vei indrdzni sd te impdrti$e$U intru tttre uoi mutfi neputinci,ogi gi bolnaui, 9i mulfi ott
84 85
adormit (I Cor. fl: 3O). AdicA, pentru cA l3l $i a treia, respundem zicdnd c5. se iart6
oarecari newednici se impErtdqesc, se fac de p6.catul picitosului, a$a este cu adev6.rat, inse
aici botravi $i neputincio$i, $i multi dintre ei nevoie este ca sa se Si cerce aceasta Si se se
chiar mor. Iar dac6. cineva s-ar fi nedumerit qi intemeieze cu multe weme in harul lui
ar fi zis: .Dar fiindch qi prin rugeciunea de Dumnezeu. Mai pe urm5. de toate acestea, ili
iertare a duhovnicului se iartd pdcatul celui ce grelm !ie, frate, cA canonul ce-!i va da tie
se pocdiegte, pentru ce acesta sE nu lie slobod duhorryricul se cuvine sd-l faci cat poti mai
sd se impdrt5.geascd cu Sfintele Taine, ca cel ce, degrab, atata cat te alli in harul ltii Dumnezeu,
iati, s-a iertat $i s-a indreptat?" La aceasta Si sa nu muli wemea, pentru ca nu Stii ce-fi va
rd.spundem in trei chipuri: lll Cum c6" se iartd na$te lie ziua cea viitoare3T.
pacatul pi.cdtosului, aga este cu adev5rat, dar
insA nu simplu, ci mai-nainte punAnd ince-
pAturd ca sd pdzeasch el $i canonul $i
depirtarea de impdrtd 6ire. (Cd. pentru aceasta
$i mai-nainte de iertare il rAnduieqte lui
duhovnicul canonul qi depdrtarea de Sfintele
Taine.) [2] Sau cum ca se iart6. pacatul, aga este
cu adev6rat, dar ins6. nu gi certarea gi pedeapsa
pd.catului, adicd. canonul, cu care se num6r6. qi
depdrtarea de lmp6rtEgire, pentru c5. gi p6.catul
Iui David s-a iertat cu adevdrat de Dumnezeu.
ce-rrd i-a zis lui Nathan: Domttul a ridicat pdcahi
tdu ins5. nu s-a iertatsG qi certarea picatului
sdu: ci dup5. iertarea aceasta a fost gonit din
imp6r6.{ia sa de fiul slu, Abesalom, $i sabia nu 37Altfel spus, prin mdinile duhovnicului se dd cregtinului (in
va*utea marturisirii lui $i a ierif,rii ce o ia) - precum oarecand Ia
a lipsit din casa lui, gi alte mii de riut6.fi a
Botez, pe Hnga iertare, harul sau puterea irnplinirii poruncilor -
patimit, precum insuqi Nathan i le-a proorocit. harul implinirii canonului; iar neimplinirea acestuia duPa
mAsura puterii datq sau irnplinirea lui cu negrijd sau nu dupd
vremea ce i s-a randuit, akage dupa sine luarea de la cre$tin a
36Sau: nu s-a luat de la el (pe lAngd pdcat).
acesteiputeri duhovnicegti de implinire a lui.
86 87
infricoqeazd.; iar frica aceasta il face s5. nu mai
cadd iarS.gi intru aceeagi primejdie. Tot aqa qi
CAPITOLUL 4 David, dupd iertarea pecatelor sale, igi aducea
Cum si se pizeasci picitosul dupi aminte de dAnsele totdeauna $i le avea inaintea
mirturisire ochilor s6i, Si pentru aceasta zicea: Pdcahi meu
tnintea mea este punffea. (Psalm 5O). ,,De
voieqti, ifi zice Slin{itul Augustin, ca si intoarcS.
Iar dupi ce te vei merturisi Si-li vei lua
canonul t5.u de la duhovnicul tdu, pentru ca sd Dumnezeu fafa Sa dinspre picatele tale,
trebuinld este ca tu sd le ai inaintea ta, s5. le
te pdzeqti s6. nu mai cazi intru aceleaqi, sau
intru alte picate, sd pdzegti aceste cinci lucrurt, vezi gi s5. phngi pentru ddnsele". .Dac6. tu iti vei
in loc de tot atAtea doftorii p6zitoare. aduce aminte de pdcatele tale, te incredin{eazd
dumnezeiescul Guri de Aur, Dumnezeu le va
uita, iar dac6. tu le vei uita, Dumnezeu iti va
a. Pizirea intil: aducerea-amlnte de
picate. aduce aminte de ddnsele". $i iariqi acelaqi zice:
Ca s5. nu uiti, ci sd-ti aduci aminte ,,Nu este, nu este nicio altA doftorie spre
pierderea pdcatelor ca cea deasa aducere-amin-
totdeauna de pAcatele ce ai ft.cut, ,,nu pentru ca
sa-fl munce$U gAndul tdu, i{i gr6ie$te dumne- te de ddnsele qi neincetata prih6nire a lor"
(Cuvant ll, Cum cd spre..folos sunt proorocirTle
zeiescul Gur6. de Aur, ci pentru ca s6.-fi
pedepseqti sufletul tdu ca sA nu zburde in ittunecoasel.
patimi $i s6. nu cad6. iaresi intru aceleagi. gi, insd. te sfS.tuieqte Sfdntul Marcu
osebit de aceasta, ca sA cunogti cu aduce- Pustnicul [AscetuU cum ca, ,,atunci ca,nd iti vei
rea-aminte darul cel mare ce l-ai luat de la mdrturisi lui Dumnezeu pacatele tale, sd-!i
Dumnezeu, ca sa-U ierte atS.teapecate, precum aduci aminte de d6nsele, nu inchipuind
qi Pavel igi aducea aminte totdeauna ca a gonit chipurile qi fetele prin care ai p6.cdtuit, c6" incd.
Biserica, ca aga si arate mdrimea darului lui fiind tu pitimaq qi iubitor de dulcea{d, iard.gi le
pofteqti gi le intuneci", Asemenea zice gi SfAntul
Dumnezeu" (CuvAntul 38, I la Corinteni).
Ioan Sc6rarul: ,,Pentru pi.catele cele trupegti qi
Unul ce a scdpat dintr-o mare primejdie,
cAnd igi aduce aminte de dAnsa, tremurd Si se scarnave, s5. nu-qi aduc5. aminte cineva de
chipurile in care le-a lucrat. Iar de celelalte
88 89
pacate se cuvine sa-Si aduce aminte cineva cu pi$d unul din mddularele tal,e, decdt tot truprn
mintea sa ziua Si noaptea Si cu chipurile in care tdu sd. se atunce tn Gheena (Matei 5: 29). gi sa
s-au lucrat". La aceasta socoteald se unegte gi nu-fi crezi weodata !ie, zicind .eu pot sd petrec
SfAntul Ioan Gurd de Aun ,,Mai vArtos aceasta impreund fefele cele ce vatdm6, Si Sa nu me
[nepomenirea picatelorl se cuvine si. o pdzegti vatdm". inqelitor este gAndul acesta, de weme
la pdcatele cele trupegti ce ai fdcut,, ca se nu-!i ce scris este: Sd nu crezi Drdjmaf]ului tdu tn Deat
aduci aminte de chipurile gi fetele prin care ai [Sirah 12: lO). gi este o socoteald a oareqic6ror
pacatuit, c6.ci altminteri te spurci la minte; dascdli cd Iosif cel curat. de nu ar fi fugit din
numal aSa, simplu, sA-!i aduci aminte ca esti cdmara stdpAnei sale, de bund seam6" c5. ar fi
adici pdcitos qi c5. ai l6cut multe pdcate cu cdzut in pdcat. CeLce se teme de prtmejdie ruua
care ai mAniat pe Dumnezeu". cddea irtr-insa. Cet ce iubegte primejdia va
cddea itr-tnsa (Sirah 3: 25). Pentru aceasta
b. Pizirea a doua: Fuga de pricinile zice gi dumnezeiescul Gurd de Aur: ,Cel ce nu
picatulut. luge departe de pdcate, ci aproape de dAnsele
Ca de o pdzire s6. te folosegti de fuga c5ldtoreqte, cu fric[ va vielui gi de multe ori
aceasta, fiindc6., precum zic canoanele filoso- intr-insele va cddea".
fegti, aceleagi prlcini fac totdeauna $i acela$i
lucrdri. Deci fugi, frate, de vederile cele rele qi c. Pizirea a trela: mirturlslrea cea
de impreund.-petrecerile cu cei lbrd. de rdndu- deasi clncl lucrurl de folos prlcinuleqte.
ia15; dar mai vArtos fugi de impreun6.-petre- $i de pizirea aceasta sa te Ui - si te
cerile qi de prietequgurile felelor acelora cu care mdrturiseqti adic6. des -, Si nu numai atunci
ai pdcituit; ci una din doud: sau tu trebuiegte cAnd faci pdcat de moarte Si mare indat5 s6.
s5. fugi de acestea, sau pe acestea sd. le alergi la duhovnic, ci, de este cu put1nf5., qi
depdrtezi de la tine 6i s5. le gone$ti, de le ai la cAnd vei face un p6.cat mic qi lesne de iertat.
casa ta, m6.car slujnicS. de este, mecar sluga. Pe Berzele au obicei ca, acolo unde le stric5. cineva
scurt, mdcar om de-al tiu este gi prieten, c6" cuiburile lor, acolo sd nu mai mearga de aici
pentru ace$tia a zis Domnul; Daca ochitrl tdu cel irainte. Tot aga gi dracii fug de la acela care des
drept te smintegte pe tbe, saate-l pe eL qi-L se mdrturisegte, c5.ci cu deasa mdrturisire
leapddd de la tt'e: cd mo;i de Jolos ili este fie sd stricS. cuiburile gi mreJele lor, precum Si in$i$i
90 9"1
dracii au spus aceasta unui b6rbat imbunatept, Dom zice cd pdcat nu aDem. pe noi ne ttgelj.m
cum cA nu au nicio incdpere gi st6pAnire la cel (I Ioan l: 8);,ci numai papa, ca un mincinos,
ce se mirturisegte des. $i, osebit de acestea, au a nilucit si'se vesteasci pe sine a fi firi de
spus $i aceasta, cum c6. atunci c6nd omul se picat, insE niciodatd. weunul din Patriarhii qi
alli. nem6rturisit, ei au toate mddularele lui ca Arhiereii Rdsdritului. Iar de socotesc cum c5. din
cum legate cu pd.catul, qi nu poate se se miqte pricina cA sunt fele sfintite nu au datorie
ca sA faci lucrul cel bun. Iar cdnd se vor [chipurile] se se merturiseascd ..des precum
mdrturisi, indat5- se dezleagA. $i pentru care mirenii, drept care gi aceastd. socotealS. a lor nu
alti. pricin6 Neeman Sirianul nu s-a scdldat este dreaptd. Fiindcd dumnezeiescul Iacov,
numai o dat6. in Iordan, ci de qapte ori? Fdr6. cAnd a zis: Mdrtrtrisifu-ud unul alhtia gregalele
decdt s6. ne inve{e pe noi, pe mici Si pe mari, pe (5: f 4, n-a despdrfit pe cei slintiti de mireni, ci
Patriarhi, Mitropolifi gi ceilalli arhierei, pe a$a simplu $i nehotErAt a zis s6 se
duhovnici Si pe preoii sd ne mdrturisim de mdrturiseasc6.: gi cei sfinlili $i mirenii; ci $i
$apte ori - adicA des qi de multe ori, cd numdrul doftorii, cAnd se bolndvesc, au trebuinli de alii
7, la Dumnezeiasca Scripturd, in loc de multe doftori, qi Proorocii de alti Prooroci, cdnd vor
[nenum6ratel se ia - Si sE ne scdldS.m in apele pd.cdtui, precum zice dumnezeiescul Gurd. de
poceintei, al c5ror chip il avea lordanul, cd Aur: ,,Atunci a mers David c5.tre Nathan; c6.ci
irrtru acesta boteza Mergdtorul-inainte botezul Prooroc cdtre Prooroc merge; dar cum nu se
poc6infei pe norod (cf. Marcu l: 4). vindec6" singur pe sine$i, prooroc fiind David?
Am zis s6. se mdrturiseascA des Si intocmai precum doftorii, cdnd se bolndvesc,
preacinsti{ii Patriarhi, $i ceilalli arhierei, trebuintE au de alti doftori - pentru c5. boala
duhormicii $i preotii, ca sE- [se] stricle] obiceiul strich megtequgul -, a$a $i aici" (Tdlcuirea La
cel riu, care se tine in multe locuri, de nu se Psalmul 8). Iar dacd se ruqineaz6., si urmeze
m6rturisesc aceste cinstite fe{e. M5. mir cu Arhiereului Potamie, care s-a mdrturisit nu
adevdrat din care pricind., indemnali fiind, fac inaintea unui duhovnic, ci inaintea unui sobor
aceasta? De socotesc cum ch ei adici nu intreg ([Ilie] Miniat, fila fO3). Dacd un Ioan,
pd.cituiesc (md rog si-mi dea iertare), gregitd Cuvdntdtorul de Dumnezeu, se mdrturisea - De
este aceastS. socoteald a lor, de vreme ce wm mnrfilrisi. pdcatele noash:e, credincios este gi
CuvAnttrtorul de Dumnezeu Ioan strigi aga: De drept Domrui ca sd rE ierte naud pdcatele
0) 93
noastre (Ep. I, 1: 9) -, pentru ce s5. nu se sau deprindere a picatului, numai o durere a
mdrturiseascS. gi aceste sfinlite capete? Pentru inimii - gi aceasta poate nu in chip desdvdrqit -
aceasta, preasltntiti p6rinti, m5. inchin voui qi ce a ardtat cel ce se pocdiegte la mirturisire nu
vA rog, pentru dragostea lui Dumnezeu, poate sd o dezrAdicineze $i s6 o qteargE
m6rturisi{i-v5. des, ca sd. nu dali rea pildi desdvdrqit, micar degi s-a iertat p6"catul lui prin
noroadelor, ca s5. se lase qi ei de mirturisirea rugaciunea cea de ierta.ciune a duhovnicului
cea rari. $i precum la toate lucrurile v5. faceli sdu.
chip qi pildi. la dAngii, tot aga s5"v5. faceli pildA
qi cu mdrturisirea cea deasi, ci Qi Simeon, 2. AI doileaJolos al mdrturisirii celei
Arhiepiscopul Thesalonicului (Cap 306, fila dese.
317), zlce cum ci arhiereii Si preotii, atunci Cel ce des se mSrturisegte are mare
cdnd vor stuji $i se vor impdrtS.gi cu Sftntele lesnire in a cerceta cu de-amdnuntul congtiinfa
Taine, se cuvine s6. aibd. luare-aminte Qi sa gi a alla numdrul pAcatelor sale, de weme ce,
umilinti qi si fie mSrturisifi, cd"ci in chip uqurAndu-se des de mullimea pdcatelor sale cu
deosebit mirturisirea deas6" slAbeqte puterea deasa mdrturisire, ele rdmAn intotdeauna mai
dracilor, precnm am zis, dar inc6"pricinuie$te $i putine. Pentru aceasta $i mai cu lesnire le poate
alte cinci lucruri bune celui ce se mdrturisegte alla qi a-gi aduce aminte de dAnsele, iar cel ce
des. nu des se mdrturisegte, pentru multd multimea
pdcatelor ce se adund la dAnsul, nici cu
1. Folosul cel dintdi ol mdrturlsirii de-am6nuntul nu poate s5. le alle, nici si-gi
e.elei dese, aducd aminte de dAnsele, ci uit6. de multe ori
Precum pomii care des se rS.sldesc nu multe qi grele picate ale sale, care, rdmdn6nd
pot sd prindd rS.dicini adAncS.in pdmAnt, tot nemdrturisite, de aici rdmAu:r gi neiertate.
a$a, gi pe obiceiurile cele rele gi deprinderile Pentru aceea, Diavolul are sd i le aduci lui
picatului, mdrturisirea cea deasi nu le las6. s6. aminte in ceasul morfii lui qi atA.tde tare va s6-l
prindi rS"ddcini addnch in inima celui ce des se stramtoreze, incAt s5. verse pentru dAnsele o
m6rturiseqte, sau, mai bine s5. zic, precum un sudoare aducltoare de moarte $i se plAnga
pom bitrAn $i mare nu poate fi t6iat numai cu ticdlosul, dar insd frird de niciun folos, pentru
o sigura loviturS., tot aga, $i pe un vechi obicei ci atunci nu mai poate s5.le mdrturiseascd.
94 v5
3. Al treileafolos al mdrturisirii celei moartea Domnului insuqi, dupd ceea ce zice:
dese. Virte stapanitorul lumii acesteia" gi intru Mine nu
Cel ce se mdrturiseqte des, mdcar 9i arc nimic (Ioan 14: 30) - gi Diavolul, zic, care
weun pdcat de moarte de va face weodat6., cu merge la mortile oamenilor s6. vadA de va afla
toate acestea, indatS. ce se va mdrturisi, intrd in ceva, va merge $i la acesta, dar nu va alla
harul lui Dumnezeu gi, oricdte lucruri bune va nimic, pentru c6. acesta mai-nainte a apucat, gi
face, i se fac lui mult mai wednice de vlata cea are gamdurile sale curate, gi izvoadeless sale
vegnic6., iar cel ce nu se mdrturiseqte des, dac6 $terse prin mdrturisirea cea deas5..Iar cel ce nu
cumva, sd zicem, va fi lhcut Si acesta acelaqi des se m5rturiseqte, este de crezut3eca va muri
picat de moarte Qi nu va fi alergat indatA sd.-l nemdrturisit, $i a$a va pieri ve$nic, ca unul
mdrturiseasch la duhovnic, atAta vreme cdt std" care cu lesnire cade in p5.cat qi nu se mdrtu-
nemdrturisit, nu numai cE se lipsegte de harul risegte, gi pentru ci moartea este neardtati@.
lui Dumnezeu, ci gi cAte lucruri bune va face de
la sinegi, postiri, privegheri, metanii gi altele de 5. Al cincilea Jolos al mdrfilr'tsirii
acest fel, nu i se Joc Lui urednice de platd 9i de celei dese.
uiafa uegnicd perttru cd sunt Lipstte de harul hJt M6rturisirea cea deasd prlcinuie$te Si
Dunvlezeu (s.n.), care har este incepatura Si acest folos de pe urm6.: liindc5. opregte Si
temella tuturor lucrurilor celor cdtre mAntuire. infrAneaz6. pe oameni de la picat; c5. cel ce des
Yezi la capul 9 a7 Inudfdhtii cdtre duttounic. se mdrturiseqte, c6nd igi va aduce aminte cum
cd dupi pulin are sd se mirturiseascd, degi
4. Al po;trulea Jolos al mdrturisitii lpoate] va fi avut scop ca si pb.cdtuiasch, se
celei dese. opregte, socotind ruSinea ce are s6 ia cdnd se
Acela care se mdrturisegte des este mult va m6-rturisi gi mustrarea ce va sA audb. de la
mai intirit in aceea c5. moartea il va alla in duhormic. Pentru aceasta gi SfAntul Ioan
harul lui Dumnezeu Si aqa se va mAntui; iar Scdrarul zice: ,,Nimic nu di o putere aqa de
Diavolul, care dintotdeauna s-a obignuit sd
mearga h mo4i - 9i nu numai la ale picdto-
38Zapisele.
gilor, ci qi la ale sfinplor, precum zice Marele 3eEste foatte probabil.
Vasile (in TAlcuirea Psalmului 7)' ba qi la aoImprevizibild.
96 97
mare dracilor gi gAndurilor impotriva noastr[, Adu-ti aminte totdeauna de Samson,
precum aceea de a le hrdni nemerturisite in care mdcar deqi a putut sd rup5. de lrei ori
inima". $i iardqi: ,,Sufletul care socotegte legdtudle cu care il aveau legat cei de alt neam,
mdrturisirea, ca de un frAu se tine de aceasta, a patra oard ins6. n-a mai putut sA le rup6 gi sd
ca sd nu p6cituiascE", cd pe cele nemdrturisite scape. Voi iegi 9i uoi Jace ca Ei.mai-rwtnte gt md
ca intr-un intuneric fdrA de fricd le lucrim" vot scuhta- Dor eL n-a cunoscut cd Dofivrul s-cl
(CuvAnt 4). De aceea $i spune Sf6ntul acesta c6 depdrtat de la el (Jud. 17: 2t). Aqa qi tu. frate,
acea minunat5. obgte avea o panachidS.al mdcar o datd, qi de doud ori, $i de trei ori
spAnzuratS" la bdrnele lor, pe care in ftecare zi pdcdtuind qi intArziind a te indrepta gi a te
igi scriau gAndurile lor gi le m5rturiseau la acel mdrturisi, dar mai pe urmh te-ai irrwednicit sA
mare Egumen. Deci, frate al meu p6.cdtosule, de te mSrturiseqti gi sd. te indreptezi, a patra oar6,
acestea inqtiinlAndu-te tu, mergi des la Sfdnta dacd pdcdtuind vei muta wemea merturisirii.
Merturisire, chci cu cdt mai des vei merge la poate nu te vei mai inwednici de aceastaa2, ci
baia aceasta, pe atAta de mult te gi cur[fegti. vei muri nemdrturisit gi neindreptat, care lucru
Sd. nu muli wemea zicAnd .las' sd- fac aceasta, s5. dea Dumnezeu s6. nu se intAmple niciodatd
Si pe urma voi merge sd mA mdrturisesc", cdci, la niciun cre$tin.
chiar daci Dumnezeu, deqi de multe ori
indelung-rabdi, ins[, cu adevdrat, 9i inainte d. Pizirea a patra: aducerea-aminte de
apuca.. Sd nu zici cine md ua smeri so,u cine rnd cele de pe urmi ale tale.
ua supune? Cd Domruil izbandind va izbdttdi Pdzire sd-!i fie, frate, 5i aducerea-aminte
asqra tcr-$i nici: Am pdcdtuit, gi ce mi s-aJdcut de cele de pe urmd ale tale, adici s6. cugeli
mie? Pentru cd Domnul este muLt-ingdduiton totdeauna la moartea ta, la infricogata judecatd
Sau: Mila este msre, ua curdfi pdcatele. Cd mila a lui Dumnezeu qi la munca cea vegnici, cd
gi mnnia de kL EL este gi peste cei pdcdta$i Da. aducerea-aminte de acestea $i frica de ele ti se
odilnimhniolsti (Sirah 5: 3-7). va face ca un frAu puternic, care nu te lasd sd
pacatuie$U, precum zice gi Sirah prin Duhul
Cel Sf6nt: Adu-fi aminte de cele de pe urmd ale
{ tabhfa de metal, piaha sau lemn, folositd in trecut de gcoiari
pentru a iJxvatasa scrie. a2De indreptare 9i de mtuturishe
98 g;
tale gitn ueaonu uetpdcdhti (7: 38)' Deci atunci minut; iar tu, care dimineala te-ai allat bine, si
cdnd gAndul ttru cel rdu qi Diavolul te luptd qi nu ajungi se vezi seara; tu, care ai qiuns seara,
te indeamnE sd picltuieqti: sd nu ajungi dimineata, precum a zis Domnul;
1. Pune inainte ta moartea Si socoteste Prfu:egteaft" cd nu gtili ziua" nict ceasul tntru care
cu trupul acesta al tdu, care acum pofteqte s5. ua ueni Fiul onaiui Matei 25: 13). Deci semuie$te,
curveasch, sau sh omoare, sau s5.fure, sau alte fratele meu, dintr-acestea $i zi aqa intru sineti:
picate si fac5' acesta va sd moar6. Si va sa-$i ,,DacA eu am sh mor, Si poate cu o moarte
piardS. frumuselea, sdndtatea, grasimea Si toate ndprasnicd, ce am sd fac eu, ticdlosul? Ce m5.
puterile lui, qi s5. se fac6. mort, slut, IErd. de va folosi pe mine atuncea, de voi dob6ndi toate
chip, Ibrd de frumusefe, fdrd. de suflare; soco- dulcelile lumii? Ce voi ca.qtiga, de voi face
teqte cum acesta va str se ingroape inliuntru pS.catu-I acesta? Ce-mi va rlmAne, de voi lucra
intr-un morm6nt intunecat $i acolo sa se riul acesta? Mergi inapoia mea, Satan6, $i gand
risipeasce gi sd se facd mAncare viermilor' rd.ul Nu voiesc s6. te ascult pe tine qi s5.
impulit, putrejune gi praf. Adu-fi aminte cata pS.cdtuiescl"
fricd, c'dtA durere, cdti mAhnire vei sd iei cd'nd 2. De voie$ti sd nu pdcdtuie$U, pune
se va despdrli sufletul de trupul tiu, cAnd vor inaintea ta infricogata Zi a Judecdlii $i-!i adu
sta inainte infricoqatii draci ca sd te rdpeascd' qi aminte de toate acelea ce se vor face atunci:
nimeni nu se va alla ca sd-fi ajute. incd adu-li adic6. cum cerul va sd se irrveleascS. ca o hArtie
(cf. Apoc. 6: 14), cum stelele vor cd.dea din cer,
aminte Si de aceasta: ce va s6. urmeze fetei
aceleia cu care tu poftegti se faci pS.catul; cd cum au sd se intunece luminitorii, cum munlii
trupul acesta pe care tu atAt de mult il iubegti' gi mdgurile se vor topi ca ceara, cum marea va
atdt il pofteqti, peste pu{ind- weme va s5.se fac5" sd se infricoqeze Si sa scadE, stihiile sd. ard6.,
dup6 moarte asemenea mort, irnputit, mancare phmAntul sA se cutremure, mormAnturile s5. se
viermilor $i irnputiciune' $i peste toate acestea. deschidd $i toti oamenii sA invie, de la Adam
adu-fi aminte c5.moartea aceastaeste fi'rr, atAt de pAn6" la sfdrqitul lumii, ca s6. stea inaintea
tdinuitas, incAt nu qtii cdnd va veni la tine: poate Dreptului Judec6.tor; cum de frlcE vor s6. se
veni in ziua de fatd, intr-acest ceas, in acest cldteasci $i ingerii cei ceresti, cum au s5. se
deschid6. cdrfile, $i cum va sd se judece fiecare,
dand socoteald cu de-amdnuntul pentru
s Imprevizibil, neastePtat.
100 101
lucrurile cele rele ce le-a f5.cut, pentru cuvintele Pentru aceea, ca s5. scap de toate acestea,
cele rele ce le-a vorbit gi pentru gAndurile cele niciodatd nu voi picitui!"
rele ce le-a gandit44. 3. De voiegti sA nu p6cdtuiegti, fratele
Deci, o, pacetosule, zi aqa in gd,ndul tdu: meu, pune inaintea ta toate chipurile acelor
,,Dacd eu voi p6cdtui acum, ce voi face ir acea infricoqate munci, pe care le-a aflat dreptatea
infricoqati zi gi [infrico$at] ceas? Ce rdspuns voi Iui Dumnezeu4s, ca si pedepseasci pdcatul,
da pentru phcatul acesta la Judecitorul cel ne- adicd lipsirea de Dumnezeu cea feia de sfArqit,
mitarnic gi ffu5. f6"{erie? Ah, cdth fricd qi cutre- intunericul cel mai dinafarA. locul cel nesUns,
mur voi s5. pEtimesc atunci, eu. ticdlosul? Val viermele cel neadormit, tartarul cel prea rece
miel Vai miel Vai mie, cum voi suferi cdnd voi (!?), plAnsul cel nemangaiat, scrAgnirea dinlilor
auzi infrico$at6. hotdr6rea aceea: Ducefi-ud d.e ln qi celelalte munci nenumdrate qi de multe
Mine, blestemafilor, tn JocuL cel uegnic, care este feluri. $i, peste toate acestea, si te alli totdea-
gdtit Diatsotului giingerilor lui (Matei 25: 4I)? Yn una intovdrdqit cu ingigi w{jmagii tdi draci, pe
mie! Vai mie! Vai mie c6.tA ru$ine voi s5. iau care atata ii ura$ti46, pentru ce U-au pricinuit
atunci, cAnd voi sta gol, despuiat, inaintea tie toate muncile acestea, lucru care este mai
adundrii a toati lumea, a ingerilor, a Sfin{ilor, a cumplit decAt toate chipurile muncilor, precum
Dreplilor, a pd.c5.toqilor qi a toath omenireat Cu zice Sfdntul Maxim. Dup6. aceasta, adu-{i
adevd.rat, neputAnd suferi acea neinteleasd. aminte cum acestea toate vor s5. pedepseascd
necinste qi rugine, voiesc sd. zic munlilor Si pe pAcdtogi nu intru o sutd de mii de ani, nu
m6gurilor sd. cadi peste mine, sd md inpre- intr-o mie de milioane, ci in veci vecilor, IErd
soare, ca s5. nu mi arht in ochii oamenilor qi s5. weo n6.dejde cd vor lua weodata sfar$it47.
scap de urgia Acelui infricoqat Judecdtor. $i uor Deci zi a$a intru sineli: ,,Daci eu nu pot
zice nrtnfilar gi pietelor: cddelt peste noi gi ne suferi durerea unui os al meu, atunci cdnd iese
ascund.eli pe noi de cdtre Jala Celui ce qade pe din locul lui, cum voi suferi. ticdlosul. sA fiu
scaun Si de cdtre urgia Mielului (Apoc. 6: t6).
a5 De luat aminte ca nu zice ,,le-a p:icinuit", ci ,,le-a aflat" ,
sinonim cu ,,le-a ingAduit ca fiind de cuviin A pentru cei care,
de altfel, intr-un fel, le-au gi cdutat".
aaPrecum se vede, s-a citat mai mult sau mai pufin literal bucdfi 6 Dar pe care nu-i vei fi urat cu indestulare in viald.
din cahva versete din Apocalipsd. q Iar atunci,timp nu aa mai (Apcx. 10:6).
fi
I02 103
totdeauna dep6rtat de Dumnezeu, Care este pricepe? (Psalm 18: 13), insd in parte este cu
Centrul4e fiin1ei mele? DacA eu nu pot suferi s5. putinld": 1. De Ia insugi picatul. 2. Dln
fiu aruncat inlhuntrul unui cuptor nici mdcar intimplirtle lui 9i 3. De la pedeapsa ce a luat
un ceas, de aq fi dobAndit mai-nainte toate de la Dumnezeu.
dulcetile lumii, cum voi suferi s5. md a{lu
totdeauna inliuntrul acelui cuptor nestins? 7. Culrogtinlo pdcatului de ta insugi
Blestemat s6. ft tu, pecatule, care ma superi, pdcatul.
nu, nu te voi face, ca pentru pufin6. dulceafE. a Deci, ca se incepem de ia cea dintAi,
ta si cumpdr o muncd veqnicS"$i ca un nebun pacatul insugi este un rAu nemdrginit, pentru
sa pl6ng fir6. de mangaiere, precum Ionathan: ca h Nemfuginitul Dumnezeu este lsocotit] o
Grtstand, am gustat cu ffnrgirlea toiagului celut ocara $i o defiimare a mdrimii Lui celei
din mhna mea putind miere, 9i iatd, acum eu nemdrginite. Ceci atunci cand, ca sa zicem aga,
morl (I lmp. 14:54). vei si faci tu moarte, sau curyie, sau furtiqag,
sau alt pecat oarecare, socoteSte cum ce
e. Pizlrea a cfurcea: cunostinta Dumnezeu qade intr-o parte a ta, iar Diavolul
pdcatului. intr-alta. Dumnezeu iti zice: .Omule, sa nu faci
De pdzire sE te foloseqti, o, frate, ca sd pdcatul acesta, ca este impotriva l,egii Mele gi,
cunosti bine ce lucru riu este picatul, qi mai de nu-l vei face, vei dobdndi un Rai vesnic; iar
vArtos cel de moarte. Fiindcd toti oamenii de-l vei face, ai sd dobAndeqti o munc6.
pentru aceasta fac pdcatul, din pricind. cd nu ve$nica". Diavolul iare$i iti zice: ,,F5. picatul
$tiu cat de mare rau este; pentru aceasta gi in acesta qi si nu socotegti nici ocara pe care el o
multe pdrli ale Dumnezeie$tii Scripturi pace- pricinuie$te la Dumnezeu, nici munca care vei
toqii se numesc nebuni ei necunoscdtoru Drept sa iei pe urmd",
aceea, noi aici ili vom da [pricinil ca sd cunoqti Ttr, dar, de vei asculta pe Diavolul gi vei
rdutatea pacatului, ins5. nu intru totul lucra picatul acesta, ce faci? Ocdrtrqti pe
desivArgit, c6.ci nicio minte nu poate sd Dumnezeu, defaimi Legea Lui, necinstesti
inleleagi desivArgit. Gregdele cine le ua mdrimea Lui, $i degi nu cu cuv6ntul, insd cu
lucrul se vede ce ii zici Lui: ,,Mienu-mi pasa de
s In original ,,Kendrul". Tine, eu nu voiesc Raiul TAu, nu bag seami de
104 105
munca Ta, nu ma tem de urgia Ta, nu Te gtiu organ4e pentru a pac5tui fbrd. de infrAnare.
de StipAn al meu, nu voiesc sd aud glasul T6.u", Delaimi bunltatea Lui, ficAnd-o pe dAnsa s5. te
grdind qi tu asemenea cu cele ce a zis sufere pe tine c5lc6"torul $i sa-F slujeascd la
impietritul Faraon: Cine este acela al cdrui glas acele lucruri pe care ea le opreqte. Defalmi
sd-L ascutt? Nu gttu pe Domnull (Ieq. 5: 2). dreptatea Lui, nesocotind pedepsele cele de
Pentru aceea, in acest chip ocbr6,nd tu qi obgte, care le-a dat la atalia Si ata$a celcetori
defaimAnd pe Dumnezeu, greqeqti intru toate, de Lege ca $i tine. Defaimi Pronia Lui, stricAnd
precum este scris in lauda celor trei coconi: r6nduiala [iconomia] qi sfdrgitul [sbopul] la care
Giegit-am tnbu toate! Cdci il defaimi de ca gi te-a rdnduit.
cum n-ar fi Dbt5"tor de Lege, newAnd tu s6. $i, ca s5. zic pe scurt, p6cdtuieqti intru
pdaegti legea Lui. il defaimi de ca qi cum n-ar fi toate, c5. defaimi pe toate celelalte prea-desi-
StdpAn, fiindci nu te supui stapanirii Lui. il var$ite, prea-frumoase $i nemdJginite bundt5.fi
defaimi de ca qi cum n-ar Ii Fd.cdtor, fiindc5. ale lui Dumnezeu, qi te foloseqti de toate
intorci impotriva Lui liinla ta, mintea ta, lucrurile bune ale firii, qi de toate buniti{ile
volnicia ta qi toate cAte ai luat de la DAnsul. harului Lui celui dumnezeiesc ca de niqte arme,
Gregegti intru toate, ca fl defaimi ca cum nu ar ca sa bafl rdzboi cu insuqi Acela care !i le-a dat.
fi el SfArpitul cel de pe urmA, neingrijindu-te de O, ocard neinleleasi! O, defiimare nemerginital
fericirea care ti-a E.giduit. It defaimi de ca gi Deci, pe cat de nemeiginite sunt
cum n-ar fi El lzbivitor, nesocotind SAngele pe bun6.t5.tile lui Dumnezeu, gi cdte sunt darurile
care l-a v6rsat qi moartea cea cu durere pe care cele firegti, sau cele mai presus de fire, cele de '
o a luat pentru tine. il defaimi de ca gi cum n-ar obqte, cele din parte, cele ascunse, cele aritate,
fi Judecd.tor, netemAndu-te de infricogati hotd- care ti le-a ddruit !ie, omului, Dumnezeu, pe
rArea Lui, nici de mAnia Lui, nici de muncile atAta de nemdrginita este rdutatea p1catului
Lui. il defaimi de ca Si cum n-ar Ii Prieten, tdu, o, omule, care pAcat defaimi gi oc6rdqte
newAnd tu prietenia Lui nici darul Lui. il toate acestea,
defaimi de ca gi cum n-ar fi Tat5., leptrdAndu-te
de mogtenirea $i de wednicia infierii ce ne-a
adus. Gre$e$ti intru toate, cd defaimi milos-
tivirea Lui, folosind-o pe aceasta ca pe un aeMijloc, prilei.
1,06 107
Iar cum cd acestea nu sunt socoteli du-L gi Sdngele Agezdmdntului spurcat socohn-
proaste, ci adevdrate, ftri de impotrivd-grdire5o, du-I 9i Duhut horutui ocdrdndrr-l (Evr. f O: 29).
mdrturiseqte insuqi Dumnezeu, uneori adici Toate acestea, fratele meu, sunt cuvinte
jeluindu-Se qi zicdmd pentru pAcdtoqi c6. au vii, cu care se aratd. cum e vitAmat Dumnezeu,
cdlcat l€gea Lui qi L-au defE:imat - Iar ei sunt ca qi cum se ocdrS.qtede phcat, qi mai vArtos de cel
omul cet ce calcd Agezdmdrthtl Meu. Acolo M-au de moarte.
deJaimat pe Mine... (Osie 6: 7) -, iar alteori c5"a Au aceasta auzind, te miri, frate? Dar eu
ndscut qi a crescut pe ocdrAtorii Sdi - Fli am mai mult decdt tine md mihunez, cum
ndscut gi am tndtfat iar ei s-au sculat impotrfua indr6zneqti qi pAcdtuiegti tu, cel ce esti cre$tin,
Mea (ls. I: 2l -, iar alteori cum c5. El adici ii cel ce crezi aceste adevdruri, cdruia ti se cuuire
iubegte pe dAngii, ca un indrdgitor, iar ei il sd tTaiegti sail uiald cregtbrcascd, sau sd nu te
defairnS. qi Il ur6.sc pe El - Precttm deJaimd numegti Cregfun,
Jemeia pe cel ce este imprewrd cu ddtsa" age M'
a deJdimat pe MirE casq lui Israil (Ier. 3: 2O) -, 2. Cunogtinfa pdcatului dln
iar alteori cd. m6.,nia qi mAndria lor se impo- intdmpldri.
trivesc Lui - Mdnin ta ar caxe te-at maniat gi Am aritat umbros cAtd este rautatea
arndrdciwrea ta s-att suit cdte MirE (Is. 37: 29). picatului, singur de sinegi vdzAndu-sesr el,
Pe acestea le mdrturisegte qi dumne- acum voim sh-!i aritim rhutatea lui qi de la
zeiescul Pavel, strigdnd qi zicAnd ch phca.togii intdmplSrile ce sunt impreunate cu el.
defaimi bundtatea qi indelungS.-ribdarea lui a. Dar ntfunplare a pdcatului egti hr ln-
Dumnezeu - Au nu bogi seamd de bogapiile sufu cet ceJacL FiindcS.tu, care stai impotrivS. la
burrdtafii Lrti, d.e tngrrduin,ta gi de trdelurEd atAta nem6rginitA m6rime a Ziditorului, cine eqfl?
rdbdareq Lui? (Rom. 2: 4) -, ci acegtia calcd. pe O, nimic[nicie], o, pufinS. tine, precum zice $
Fiul lui Dumnezeu, c5. spurc6 Sangele Lui qi c5. Isaia: Tatdl nostu egtiTu, inr ruitind (Is. 68: 8).
ocdr[sc harul Lui - pe Fiut lui Dumnezeu cdlcdn- Om eSU, care nu numai ca-U ai
ircepitura din tina, qi iarS.qi in tin6. vei s6. te
risipeqU, dar gi un om care mult bine ai luat de
so Fdrd putinld de tagada de h cineva, neindoielnice,
necontradictorii. sr Sau: vddindu-se.
108 109
la Dumnezeu, zidit fiind de nem6rginitS. Puterea Pentm aceasta, dreptate avea Slintitul
gi inielepciunea Lui; pdzit de nemdrginitd Augustin s6. zicd. cum ca, atunci cAnd va
Pronia Lui; rlscump5rat de nenumdrate munci pacatui un necredincios, este wednic de
gi dureri, fiu al Lui lbcut dupA har prin Botez; muncd-, iar c6nd va pacatui un cre$tin, nu este
pdrtaq al Tainelor Lui; adApat cu Sdngele lui; wednic numai de munca ladului, ci trebuie s5.
hrdnit cu Tfupul Lui, gi, un astfel de om fiind, se fac6. inadins pentru dAnsul al doilea iad. $i
s5.pS.cituieqti? O, infricogatd vedere! cuptorul cel mare al focului care va se-l
Sd picS.tuiasce un scit, un agarean, un primeascd trebuie s5. aibd. - ca Si cuptorul cel
furchinitor la idoli, fie ribdare. De m-ar Ji ocdrdt babilonesc - vdpdile ingeptite, $i dracii sa fie
urdjmngu\ a4 fi rdbdat (Psalm 54: l2), dar sd ingeptit mai cumplifi, Si celelalte munci diavo-
pdcituiascS. un creqtin, care s-a impirtS.qit din leqti, inqeptit mai infrico$ate $i mai multe decat
Duhul lui Dumnezeu? Care se oqtegte sub ale necredincioqilor.
steagul lui lisus Hristos? Care este prietenul b. intamplare a pdcah.tlui este pricir"a
lui? Care a luat de atatea ori darurile Lui? Care pentru care hJ pdcrihtiegti., ticdlosule. Oare pen-
s-a indatorat pe sineQi cu totul Acestuia? tru vreo mare nevoie a ta indreznesti tu de faci
Aceasta, aceasta nu poate sd aibd r6bdare. Iar pS"catul? Pentru ca se-Si pdzesti viafa ta? Sau
hl omule, cel futocmai la sudlet, dregdtarul meu pentm ca se castigi slave? sau bogalie, sau
gi cunoscufil rneu, care tmprewtd cu mine te-ai impdrS.iie?Ba, ci iI faci pentru putin6. linte, ca
indulcit in mdrrcdrL tt casa lui Dumnezeu am Isav (cf. Fac. 25: 34); ca se menanci puiina mie-
umblat cuwt gdnd! (Psalm54: 15)rz. re, ca Ionathan (cf. I imp. 14: 32); sau ca s5.
caqtigi pulin orz, sau o bucelica de pAine,
52Cuvintele Psalmistului sunt de fapt cuvintele lui Hristos; ele
precum se jeluieqte Dumnezeu prin Iezechiil
se referd la Iuda Si h rAutatea lui (cf. Psaltirea tn Tilcuirile (13:19).
Sfinlilor Pdrinfi, Vol. I, Editura Egumenifa, 2006, pp. 621.-627). Ttr de multe ori lepezi harul Lui, calci
De aici inlelegem ca plcAtosii sunt asemdnali cu Iudal Astfel, Legea Lui, defaimi facerile de bine ale Lui.
dacd credem in Hristos qi-I urmhm Lui, precum acela, iar apoi fl
vindem prin pdcatele noastre pe oarece shva lumeasca sau Pentru ce? Pentru o dulcea{5. scarnava, pentru
osebite de$ertdcimi (vezi pe larg la punctul b), pedeapsa e cum un ca$Ug de nimic, numai pentru o nelucire
nu se mai cumplitd. Paragraful se termin^d eliptic, o posibild degart5. a ta, numai pentru un nimic. Iat6. intru
continuare ar fi: Sdfaci una ca Ecusla? Iar psalmul continud: Sd
aie moarteapesteei 9i sdx pogoaretn ind devii! (v. 16),
ce fel de covar$ire ajunge rautatea inimii tale, o,
110 1L1
omule, pentru care cu Jeluire strig6. Iisus: M-au inaintea ochilor Lui? Numai tu singur, ticdloase
urdt ttt zad,ar (Psalr'n34: 18; Ioan 15: 24, 251. pdcdtosule, care, asemdn6ndu-te cu nem6rgi-
Ah, pentru o def6imare a ta ca aceasta, nu se nirea lui Dumnezeu, eqti fdrd de mfuginire mai
cuvenea sa ploue cerul peste tine iardqi focul qi mic decdt cel prea mic vierme al pimAntului,
pucioasa Sodomitenilor, ca s5.te ard6. cu totul? indrdznegti sd ridici grumazul tdu unei inalte
Nu se cuvenea sE-crape pdmantul IEr5"de veste Mfuimi $i cauli s6. iei cununa din cap gi sd o
sub picioarele tale gi sd te inghitd de viu, ca pe strici, Iucru care este mai indr6znet decAt dacd
Dathan qi pe Abiron? o furnicd s-ar fi ridicat impotriva Soarelui gi ar
c. Inthmptare a pdcoh)liri este locul itt fi cdutat sd-l sting5.. Inaintea Domnului
care flJaci pe eL. Ah, frate! $i de-ai fi ocdrdt pe Ataqiibruhti au stdhtt tryotriDd gi au alergat
Dumnezeu intr-un loc unde s5. nu vadi El ttaintea hri cu ocard (Iov 15: 25).
ocara, fie rhbdare. Dar dac6.Dumnezeu cuprin- d. Intdmplare a pdcafudui este uremea in
de toate locurile, ca Cel ce pretutindenea este care Jaci pdcdful, din care intdmplare mo;i udrtos
de fa{6.$i mai presus de tot ce este, cum este cu se aratd rdutatea lui. Cd nu-l faci numai cAnd
putinf6. sd se alle vreodatA un loc ca acesta? Dumnezeu te pedepsegte $i te munce$te, ci
Deci inaintea Fetei Lui, furaintea fefei Lui pururea. Aqa Se jeluiegte insugi Dumnezeu:
p5.cltuiegti, o, p6.citosule! inatntea ochilor Lui, Norodut acesto" cel ce Md intdrdtd pe Mine
qi se vede ca cum l-ai zicei.Mdcar ci egti de irwintea Mea purureas3. Pururea: gi cand igi d5.
fa{m5.car c6,vezi Si auzi flecare gdnd al meu, fie cele de folos, qi c6nd pdzeqte flin{a ta, qi
qi cuvdnt gi lucru, mdcar deqi ochii Tdi cei cand iti d5" hrand. qi imbrdcdminte; pururea: $i
prealuminati cu urdciune vid rAutatea, insE eu cAnd te acoperA de mii de primejdii infricoqate,
voiesc si. o fac, de vezi, Si, de nu-!i place Jie,
putin imi pasa mie de aceasta, funi ajunge mie
si nu m5. vad6. ochii oamenilor. iar de m5. v6.d
s3Referinta neidentificatd ca atare. Pare a fi din Isaia; ideea e
ochii TEi, nu m5. tulbur eu pentru aceasta". O, vdditd credem in cap. 57: '16: Cdci nu areau sd md rdzbun
indr6zneal6. neauzita! O, obrdznicie nepovestitE! pedEsindu-od,6i pururea sdMd mhnii, dci inaintm Mu ar iegi toatd
$i care greqit indrdzneqte weodati. si suflareadin ceipe carei-amfacut (tradns dupd Septuaginta). Altfel
p5.c5.tuiascd.inaintea judec1torului siu? Care spus: ,,Nu vreau sa MA razbun pe un popor care pururea Md
intAratA, cAci de l-ag pedepsi dupa pdcatele lui, ar pieri toatd
potrirrnic wdjmS.geqtepe StipAnul sdu, de fa!d, suflareape care am fdcut-o".
L12 113
Si cand ifi d5. putere, sdndtate, frumusele Si Ecaterina, a vdzut un drac, care era at6,t de
prieteni, avutii $i toate celelalte bundtdLli cAte ai. slut, incdt ea a fdgiduit sd aleagi mai bine si
$i, ceea ce este mai mare, cd intru umble o cale plin5" de cdrbuni aprinsi qi.de fier
insiqi vremea aceea, cdnd le iei pe acestea de la infocat gi sd umble cu picioarele goale p6nd la
Dumnezeu, tu le foloseqti pe acestea in loc de sfArgitul lumii, decAt si mai vad6. weodat6. o
arme, ca s5. dai rhzboi cdtre insuqi Acela ce fi nesuferitS. vederea ca aceasta; gi micar cd
le-a dat pe acestea, lucru pe care, de l-ai fi fdcut Dumnezeu i-a zis ci n-a vdzut toati. slufimea
inaintea unui impdrat pdmAntesc, ai fi fost o demonului cate este, ci numai o inchipuire a
snoavl a tdr5.delegii gi a nemulfumiril; ar fi slu{imii.
vorbit pentru acest fel de nemul{umire toate Ah! Qi dacd numai un p6"cat de moarte a
Istoriile lumii qi s-ar fi ruqinat tofi oamenii, cd pricinuit demonului o slufime atrita de ciudatd
doar au de obqte firea cu tine. Si din stea luminoasd a cerului l-a ficut ticiune
e. intdmplare a pdcahtlui celui de moorte al Iadului, oare cAt[ slu{ime a ca$tigat sufletul
sunt irJricogatele rdutdfi gi sJargifurile pe care eL tdu, frate, pentru atAtea qi atdtea pdcate? Cine
fi Le pricinuie9te tte, care sunt gapte, ca gapte poate sd inleleagd. cAt de urit este el inaintea
capete ale balaurului celui otrdvicios. ochilor lui Dumnezeu? $i cAti putoare iese din
o Hma riutate a picatului. ranele lui? $i dacd acea fecioarA a simlit
RAutate este lipsirea de harul lui putoarea pS.catelor gi n-a putut s6. sufere, oare
Dumnezeu; care har este un mdrgdritar atdt de c6.t de impufit egti tu inaintea lui Dumnezeu,
scump, incat pentru el Domnul a cheltuit tot tu, cel ce eqti putred cu totul de pdcate?
Sdngele Sdu ca si {i-l r6.seumpere, pe care tu, Cu adevdrat, nicio jivind din cele
Uc5loase, il schimbi cu un lucru de nimic, 5i tArAtoare. Nici un balaur, nicio Iiari nu este
faci mai f5Lr:i de socotealS" decdt un prunc, care atAt de urAti inaintea ta, o, pi"citosule, cAt eqti
schimbd. un diamant pe o nuc5.. tu de urAt inaintea lui Dumnezeu cu p6.catul,
Afar5. de acest har, sufletul tiu, frate, gi, cu toate acestea, tu, tic6losule, nu vezi
rdmAne atAt de slut, incdt nu este cu putinla, sufletul tiu cel impulit, nu te intristezi; ci te
de l-ar ft v6zut cineva cum este, s5. nu moari, gi bucuri ca qi pdunul, sau cdtre hainele cele
de unde este aceasta arhtatd? Ascult6.l Se arat[ frumoase pe care le porfi, sau pentm frumu-
in Istoriile bisericeqti cd o fecioar5, anume selea fe{ei tale, sau pentru alte podoabe ale tale
11,4 115
de afard. Pentru aceasta, qi Domnul cu dreptate moqtenitor al unui lmp6rat? CAt de tofi se
te-a numit pe tine Si pe cei asemenea tie zavistuieqte? CAt se fericeqte? Cu adevdrat,
mormhnhn udrutte, care pe dinafard au o nimeni! Tot aqa, dimpotrivd, nu poate cineva se
marmurS. frumoasd. sau o frumoasd inscriplie spun1 cdt este de nebun, cdt este de batjocorit
deasupra, iar inE.untru sunt pline de oase de toti unul ce ar vinde naqterile cele dintAi ale
impulite. sale, mostenirea sa, pentru putin oare$ice,
o A doua riutate a picatului. precum le-a vAndut Isav pentru pu{ine linte. Fi
A doua rhutate a p5.catului de moarte acum asemdlare, o, pdcdtosulei, cerului cu
este lipsirea sufletului td.u, o, tic5losule, de pdm6.ntul, mostenirii impdrS.fiei celei nestricate
Dumnezeiasca infiere cea dup6. har, care este ce ai pierdut, cu nagterile cele dintAi ale lui Isav
un dar atdt de inalt, incdt face pe Duhul SfALnt gi cu mogtenirea impdrS.liei pimAnteqti celei
sE locuiascd intru tine cu o venire qi lucrare a stricd"cioase; $i vei intelege cAt de wednic de rAs
Lui deosebit5. gi schimbati de toate celelalte egti qi nebun.
locuri. Aceasta te face fiu al lui Dumnezeu qi . A patra riutate a picatului.
moqtenitor al imp6raliei Lui. $i aceasta aqazi A patra rAutate care igi face p6.catul este
lucrurile tale wednice de o platd atAt de mare, cd te lipseqti tu, o, iubitule, de toate pld{ile
inc6t cea mai micd faptd a ta este de atAt de lucrdrilor celor bune pe care le-ai fdcut
mult5. cinste cAt este qi tot Raiul. Dar, indati ce mai-nainte de p6cat; cum arn zice: dac6. tu ai fi
vei pierde acest dar, ce te faci? Vai! Fiu al vietuit viata asprd intr-o sutd de ani deplin, ca
Diavolului, asemenea cu acela, din pricina un cuvios; de ai fi purtat la grumazul tiu un
pEcatului; precum gi fiul seamdnd tatdlui sdu, lan! de fier douEzeci de ani, ca SfAntul Eusebie,
pe temeiul lirii. Voi swTtelr de la tatdl uostru, de ai fi locuit intr-un morm6.nt paisprezece ani,
Dinuohi (Ioan 8: 44). precum Cuviosul Iacov; de ai fi stdtut patruzeci
r A treia riutate a picatului. de ani deasupra unui stAlp, ca SfAntul Simeon
A treia rlutate a pS.catului este, o, frate, StAlpnicul; de ai fi adus la credinth mai multe
lipsirea de moqtenirea cea ve$nice a Raiului, de neamuri decdt Apostolii; de ai fi luat mal multe
care am zis, pe care o avea g6.titd sd ti-o dea descoperiri decdt proorocii; de ai fi vdrsat mai
Tat tiu cel ceresc, gi cine poate sA spund. cdt mult sAnge decdt mucenicii, iar pe urmE, dup6.
de toti se cinsteqte un fiu intAi nbscut 5i toate acestea, ai fi f5.cut numai un p6cat de
1-t-6 1r7
moarte, indatd toate faptele tale bune de infterbAntA voinla gi-i dd o putere lucr1toare, ca
mai-nainte qi pldtile se pierd din pricina acestui s6. lucreze cu lesnire m6ntuirea lui.
pdcat. $i, de vei muri in pdcat, nu te vei folosi Iar dupd ce tu vei p5.c5.tui de moarte,
intru nimic dintru acelea. Aga hotdrigte insugi md.car deqi nu te pSrdse$te pe tine cu totul
Dumnezeu pentru acel drept care va p6cdtui: Dumnezeu. dar insi nu varsd in sufletul t5.u
cum c5. nu-$i va aduce aminte de cele mai curgerile cele mai dinainte ale harului Sdu.
dinainte dreptS.li ale lui. Toate dreptafile Lui nu Pentru aceea, pentru ch te lipseqte de nigte
se Dorpomeni(Iez.33: 13). $i este cu putinf6. sA ajutorinte ca acestea, la tine mdhtuirea ta se
se a{le in lume weo alti pagubd mai mare decAt face mai cu anevoie, fiindch sldbeqte partea cea
aceasta? Cu adevSrat, frate, intru atAta de mare mai inalt6. a sufletului td.u gi se intSregte gi
pierzare a ta, vine la nedumerire llecare gi nu biruieqte partea cea mai de jos gi pitimagd. $i
gtie ce sA zicd; ba qi acei prieteni ai lui Iov, aga cdzd,nd dintr-un p[cat in altul, mai pe urma
vdz?xrd o pagubd atdt de mare Si primejdie ce a ajungi intr-un adAnc de reute|.
p6.timit qapte zile deplin, qez6.,ndei inaintea lui, . A €asea riutate a picatului.
au ti"cut qi niciun cuvAnt n-au putut s6. A $asea rdutate care-li pricinuie$te lie
grdiasce (cf. Iov 2: I3). pAcatul, o, frate, este cd te face pe tine vinovat
o A clncea riutate a picatului. muncii celei vegnice, c5., indatd. ce vei pEcltui
A cincea rdutate care pricinuie$te de moarte, se $terge numele. tdu din cartea vielii
pAcatul este lipsirea de cele mai alese ajutorinle gi te faci vinovat muncilor celor infricoqate ale
ale lui Dumnezeu. CA, precum o maic5. prea Iadului, ca sd te rnuncesti ve$nic.
iubitoare de fii iubeqte qi poartd de grij[ din . A $aptea riutate a picatului.
toat5. inima pentru fiii sEi totdeauna, tot aqa qi A $aptea reutate a pecatului, $i cea de
Dumnezeu poart6. de grijd pentru sufletul t6.u pe urmA, este cea care urmeazd. dupd- moarte;
cAnd este fdri" de pAcat de moarte. c5' de nu vei strica pS.catul mai-nainte de
Precum o msmd mangdie pe cheua" tot moartea ta cu o pocdinfS. adevdratA gi indrep-
aga Eu ud Doi mArgAia pe uoi (Is. 66: 13). El il tare desdvdrgitd, se pogoarA cu adevirat
ajuti, il chiverniseqte, il fine in brafele Lui, ii sufletul tdu inlduntru in temnilele Iadului, in
indulcegte inima, ii lumineazd mintea, ii loc de durere, in loc intunecat, agteptAnd, pdn6

118 119
se va face invierea cea de obgte, si invieze $i b. Pedeapsd a pdcatulut Ia oamenL A
trupul ti"u, ca sa iei Si cea desavargitd.muncd. pedepsit pecatul la oameni, caci pe Adam, omul
Toate aceste nemerginite rdutali gi cel dintAi, indat6. ce a celcat porunca Lui, l-a
pagube care iti pricinuiesc lie pEcatul, cugeti-le izgonit din Rai gi l-a osAndit pe el $i pe noi toli,
totdeauna $i socote$te, o, pi.cdtosule, ca sa strdnepotrii lui, ca s5. vietuim in acest blestemat
uragti din adAncul inimii pdcatul, ca pe un pdmant, cu s6,racii, cu neputinle, cu dureri, cu
omordtor lde suflet] qi cel mai mare wS,imag al suspine, cu ticelo$ii, iar la urmd se petimim o
tdu, gi altadatd. si nu{ mai faci. moarte afard. de fire gi cu durere.
A pedepsit pacatul, pentru ce pe
3. CunogtinSd a pdcatului de la trei oamenii care au pacatuit in wemea lui Noe i-a
pedepse ce a luat de la Dumnezeu. inecat cu un Potop de apd. ce a fost in toati
' Acum a rimas, frate, ca si-{i aritdm
lumea; a$ijderea pentru ca pe Sodoma $i
rdutatea pi.catului qi cumplita pedeapsi cu Gomora le-a ars cu Potop nou, de pucioasa $i
care Dumnezeu a pedepsit o. Pe ingerL b. pe de foc, gi, mai pe urma, pentru cd au osAndit pe
oament gi c. inJafa lui lisus Hristos. pd.cdtogii cei nepociiti s6. se ardd vegnic in focul
a. Pedeapsd a pdcahtlui ta ingeri. A muncii; ai c6ror muncitori, diavolii, nu vor
pedepsit Dumnezeu pecatul la ingeri, IiindcS. osteni niciodatd in munca lor, nu va auzi
numai pentm un gand mAndru gi hotdrAtor al niciodatd pldngerile lor, ci mai vdrtos ii va lupta
lor a surpat in iad o multime nenumdratS. din- $i-i va uri vesnic, ca acesta este acel norod
tr-inqii. $i nu i-a socotit, ceci prin lirea lor au ticSlos despre care zJLce Maleahi: Norodtl
fost duhuri nematerialnice, ftr5. de moarte dupi inptriua ctuuia Doftvaul bale rdzboi pdnd in
fiinfl, mai inleleptri decat toU oamenii, mai ueac( l:4) ,
puternici decAt toate zidirile cele mai deJos. N-a fi se par mari, o, frate, aceste pedepse
socotit nici cinstea lor, nici mintea lor cea prea- ale picatului? Dar sd $tii ca niciodatS. niciun
sublire, nici cuno$Unia lor cea nematerialnica, pecat nu se pedepsegte de Dumnezeu dup5.
ci i-a osd,ndit sA se pedepseascdveqnic cu cele wednicie, ci totdeauna cu milostivire, iar un
mal cumplite munci ale ladului, ca a$a sa ne pacatos, micar c5. se munceqte ve$nic, insd se
faci sd cunoa$tem cdt de mult urS.qte qi munceste mai putin decAt i se cuvine, Si unul
pedepseqteEl picatul. ca acesta poate sa zicd acel cuvdnt al lui lov: Ce
r20 r21,
JeI Jacearn? Iar EL nu cu fpedepse] urednice m-a batjocoreqte (cf. Luca 22: 63), se trage la
certat pe mine pentru cele ce am pdcdhtit judecatd ca un osandit (cf. Marcu 74:. 64). Yezi
(Iov. 33: 27)54. cum ochii Lui sunt rdnili de pumni? (cf, Matei
c. Pedeapsd apdcahiuitnJala luf Iisus 26: 67:' Marcu 14: 65). Cum Fala Lui este plini
Hristos. A pedepsit Dumnezeu pecatul 9i in fala de scuipEri? (cf. Marcu 15: 19). Cum Glcile Lui
lui Iisus Hristos, dar ins5. cu o pedeaps6. atAt de sunt pline de pSlmuiri? (cf. Is. 5O: 6; Marcu 26:
grea, incdt toate cele mai sus zise pedepse, 67). Cum grumazul Lui este uscat de sete?
asemdnAndu-se cu aceasta, se aratd ca o (cf. Ioan 19: 28). Vezi cum bu2ele Lui sunt
umbre, ce numai una $i cea mai u$oara rand in amdr6.tede flere? (cf. Matei 27: 34). Cum Capul
fala MAntuitorului Hristos, un ghimpe din Lui este pAtruns de prea cumplitii spini? (Matei
spinii Lui, numai o bdtaie a Lui, este o pedeap- 27: 29). Cum bralul Si mainile Lui sunt strAns
sa mai mare decAt [cea prin care] Dumnezeu ar legate cu funfl tari? (cf. Ioan 18: l2). Cum
fi stricat toati lumea Si ar {i anrncat in focul umerii Lui sunt chinuifi de povara cea grea a
muncii pe oameni, pe ingeri, pe Arhangheli gi Crucii? (Luca 23: 26). Cum mAinile gi picioarele
pe toate celelalte zidiri, IiindcS. ce wednicie are Lui sunt pironite cu piroane asculite? (cf. Col.
pedeapsa tuturor zidirilor fat6. de cea mai mica 2: I4). Yez| o, pecetosule, cum vinele Lui sunt
a Ziditorului? A Celui Prea-IEr6-de-prihand., a toate degarte de sange, cum coasta Lui e
Celui Prea-SfAnt? A Fiului Celui Unul N6.scut? pitrunsd de suli{d? (cf. Ioan 19: 34). Cum toate
Dar insd Tatdl Sdu Cel ceresc nu S-a incheieturile Lui sunt sf6rAmate de cea tare
mul{umit s5. pS.timeascA Fiul Siu o muncd. micd intindere pe Cruce? $i cum, sus fiind spanzurat
ca s5. strice pacatul, ci a pitimit o muncd prea Si cu cump[te piroane pironit, $i-a dat duhul?
mare. Voie$ti, pdcitosule, se intelegi aceasta? (cf. Matei 27: 5O').Vezi cum tot Tl'upul Lui S-a
lntoarce-te $i vezi pe Hristos cum pi.timegte Ecut o rand? Fdrd de chip, Ibrd de frumusete
pentru pacatul tdu, se vinde (cf. Matei 26: 46), omeneasc[ era. L-am Ddzut pe EI, Ei nu atsea
se pune la jurhmAnt (cf. Matei 26: 63), se chip, nictJrumtsele (ls. 53:.2).
Treci acum, frate,.cu mintea la partea
cea dinlduntru a sufletului Lui. ca s6.vezi acolo
* ln varianta din Biblia 1914: gi atunci se oa lnztinoud.Niomul pe inlS.untru, cdt fdr6. de asembrrare mai mult au
sine, zic6.nd.
cd ,,acestea
amftcut", gi nu md pcdepsicu bdtdi arednice
depdcatelecele-amftcut. p[timit cu sufletul decAt au patimit cu trupul?!
L22 123
IntristAndu-se foarte pentru at6.tea. pacate,
pentru atitea ocdri qi pentru atAta mare f. Pizirea a lasea: rugiciunea
defdimare, care vrea sd facd mdrimii Lui, qi Zice Sfintitul Augustin cum c6. omul se
Pd.timirilor Lui, inqiqi acei pdcdtoqi, pe care, ca cuvine sA facb. ceea ce poate, iar de la
sd-i mdntuiascd, atAta Si atata a picAtuit. gi, ca Dumnezeu si ceard ceea ce nu poate. Pentru
sa zic pe scurt, atAta de mare a stetut patlma aceasta $i noi, dupd ce !i-am dat cele
cea dinlduntru, care a rdbdat Iisus pentru mai-nainte-zise cinci plzirt, ca sd nu mai cazi
oarneni, c6.t este cu neputinfd cineva sd o in pdcat, pe care acelea poti sd le faci de la
infeleag5. in viafa aceasta; numai in Ziua sinefi cu a ta putere, dim mai pe urrna pezrrea
Judecefli, dupd" judecata oaregiceror dascdli, o a $asea,care este sfdnta rugdciune. Deci, s6.nu
va cunoa$te liecare des6vdrqit, fiindcS. gi atunci incetezi a te afierosi pe sinefi lui Dumnezeu gi
va sa o arate Domnul, ca si o vad5. toti oamenii, de a-L nrga cu fierbintealS. sd intdreascS.
spre ruginare pdcdtogilor celor osAnditi neputinta ta qi sd intemeieze voinfa ta intru
Ce zlc| acum despre pdcat, iubitule? aceastd hotdrAre ce ai Ecut cu Cel dintru
lnfelegi cAt de intinsd este rdutatea lui? Din cea in6$ime. Dar hl Sdu aJutor nEddjduind tu, cd te
neinleleasi munca aceasta ce a pdtimit va auzi. pentru mare mila Sa, precum insugi
Prea-dulcele Iisus, pentru ca sd.-l strice? Deci S-a figdduit: De ua striga cdtre Mine, ayzi-l uoi
acum, dup5. ce ai cunoscut r[utatea lui gi la pe eI, cd milastiusunt (Ie$.22: 271.
sigur pdcatul, gi de la intdmpldr'ile lui, 9i de la Nu ai putere de la sinefi? Nu ai putere
pedeapsa cu care Dumnezeu l-a pedepsit, fie-fi intru vointa ta? Fricina este ch nu ceri de la
mili de sufletul tdu, zdrobeqte-li inima ta, vi- Dumnezeu, Nu auefi, pentu cd nu cereft, zice
no-fi intru sine{i qi hotirdgte cu intemeiere de o dumnezeiescul Iacov (4: 21. Te temi de
mle de ori si mori mai bine decAt se faci primejdie, te infricoqezi de ispita pacatului?
weodatd un ptrcat de moarte5s.

inseldciuni gilsau lucrdri dracesti, precum au fdcut oarecAnd


5sS-a scris de mai multe ori despre pacah:l de moarte fdrd a se
Iudeii cu Mdntuitorul Flristos. Indi{erent de definigii, fiecare se
sprme exact Si care este acesta, socotind poate ca este ceva va judeca fir moartea pe care gi-a ales-o: moartea spre lnvierea
cunoscut. De la ali PArinfi aflam ca pdcat de moarte este tot cu Hristos sau moartea fald de viafa duhovniceascd, fa;a de o
pdcatul cel nepocait (Sfanhi Marcu Pustnicul), este viafd de veci fedcitd impreund cu un Dumnezeu personal gi
impotrivirea falUd fald de lucrdrile lui Dumnezeu, socotite Atotputernic, Si alegereaexclusiv{ a celor ale lumii.
124 125
Privegheazd $i te roage, ca sd nu cazi intr-insa.
Prtuegheaft ei Dd rugalt ca sd nu intrafi tn ispitd
(Matei 26: 41). Si, pentru mai mult6 lesnire,
Cuvint la urmi
iata, iU insemndm aici aceastS. rugaciune:
Mult- milostive Doamne Iisuse Hristoase,
Fac sfar$it $i pece uiesc aceastA
Dumnezeul meu, mullumescu-Ji c6, pentru
sfi"tuire a mea cu aceste cuvinte: TatS_I,Cel ce a
tainicS- mSrturisirea mea cea cdtre duhorrni-
trimis pe Merg6torul-inainte Ioan ca s6. boteze,
cescul meu pdrinte, m-ai inwednicit pe mlne,
a propovdduit prin gura aceluia cdtre pdc6.toqi,
p6.c[tosul, si iau de la Tine iertarea picatelor
zicAnd'. Pocdifi-ud! (Matei 3: 2). Fiul, cAnd S-a
mele. Deci, urmA,nd lui David, celui ce a zis:
ardtat in lume, drept incepS.turh qi temelie a
Juraht-m-am gi am pus ca sd pdzesc judecdltle
propov6duirii Lui a pus acest cuvdnt: Pocdifi-ud!
dreptdfti ?ale, fS.gdduiesc Tie cu o hotdrAtoare
(Matei 4: l7). Duhul Cel SfAnt, cAnd S-a
voinl6. a sufletului meu c5. deg mai bine s6"iau
pogorat in limbi de foc, acest cuvAnt a grdit prin
o mie de morfi, decAt sd mai fac de acum
Apostolul Petru: Pocdifi'udl (Fapte 2: 38). Tfei
inainte weun picat de moarte qi sd. ambrisc cu
sunt Cei ce mArturisescso, gi mdrturia acestor
dAnsul bunAtatea Ta cea nemfuginite. Dar, de
trei este adevdratd., iar mai vArtos lnsuqi
'uTeme ce vointa mea este neputincioasi,
Adevdrul. Deci, o, pichtoqilor, care sunteli
singurd de sineqi, ErELde ajutorul Tdu, md. rog
asemenea mie: poc6ifi-vd, poc6ili-v5, poc5ifi-vd,
trie cu Iierbinteald. sd md imputernicegti cu
cd s-a apropiat impar6.lia cerurilor.
harul TAu qi s5. mi intdresti cu ajutorul Tdu cel
putemic, ca s5. rdmAn pALni in sfArgit neschim-
Starqit. gi lui Dumnezeu slavd!
bat intru aceastd sfAntl hotird,re. A$a, Iubito-
rule de suflete Iisuse aI meu, imputerniceq-
te-m5. pe mine ca sA petrec cealaltA weme a
vielii mele intru poc6in!5, ca sd dobAndesc aici
pe pemant harul Tdu, iar acolo, in Cer, fericitS.
slava Ta, pentru rugeciunile Prea-bine-cuvAn-
tatei Maicii Tale 9i ale tuturor Sfin{ilor Tdi'
1
Amin. 56Aluzie poate la I Ioan 5: 7-8.
726 127
CUPRINS

INTRODUCERE 7
VTATA $I FAPTELE PARINTELUI GRIGORIE
DASCALUL. MITROPOLITUL TI\RII l
ROMANESTT... ll t
Cum a invilat carte pdrintele Grigorie )
Dascdlul........ 12
Cum a intrat in viala cdlugdreascd gi la ce
ascultdri s-a supus.......
Cildtoria la SfAntul Munte si asezarea lui
Grigorie in mS.ndstirea Cilddruqanilor lB
Cum a ajuns ierodiaconul Grigorie mitropolit al
Terii Rornaneqti.................... t9
Cum a carmuit mitropolitul Grigorie Biserica
rom6"neascd.... 24
indeletnicirea cdrtur5reascd a Mitropolitului
Grigorie.......... 29
Curn a fost surghiunit Mitropolitul Grigorie..... 32
Cum s-a sfArqit Mitropolitul Grigorie... 35
I NA T NT E -CUV A NT A RE . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
. .9.
EPIGRAMA..... 44
PROLOG: Cum se cuvine sa se gateasca cineva
mai-nainte, pentru cAnd va se se
mdrturiseascd 45
CAPITOLUL I Ce este zdrobirea?....... 4Z
a. Cum sd.cercetezecineva conqtiinta sa?........ 49
b. Cd trei vitimSri pricinuieste pdcatul la
.Dumnezeu 5l

c. Cum cd trei vitimdri pricinuie$te pdcatul co


pecetosului.... trebuie s6-qi ia pdcdtosul canonul sdu..,........,.
d. Cum cd mdhnirea pentm bundtdfile cele f. Cd. se cuvine ca cel ce se poceieqte sa se
wemelnice este nefolositoare.......................'... 60 indepdrteze de impErtdqire 84
CAPITOLUL 2 Cum se cuvine s5. se mdrtu- CAPITOLUL 4 Cum se se pezeascS. pdcdtosul
riseasce picdtosul. Ce lucru este mefiu- dupd mdrturisire.............,.... 88
risirea?........... 62 a. Pdzirea intAi: aducerea-aminte de picate...... 88
a. Cd mirturisirea se cuvine si fie de voie........ 63 b. P5zirea a doua: Fuga de pricinile pdcatului... 90
b. Cd mdrturisirea se cuvine sA fie umilin- c. Pdzirea a treia: mirturisirea cea.deasa cinci
c i o a s d............ ..'...'....'...'.. . . . . . . . . bb Iucruri de folos prlcinuie$te................. 9l
c. Cd mirturisirea se cuvine sd fie prihdnitoare d. Pizirea a patra: aducerea-aminte de cele de
d e s i ne........... 66 pe urmd ale taIe........... 99
d. Ci m5rturisirea se cuvine sd fie dreapt6.,..'.. 67 e. Pezt:ea a cincea: cunoQunta pAcatului......... 104
e. C5. mirturisirea se cuf ine sd se facd Eri de f. Pdzirea a Sasea: rugeciunea...,. 125
r u Si ne ............ 68 Cuvdnt la urmd. 127
f. Ci picatele trebuie sd se arate sau aici, sau
a c o l o.............. 72
g. Ca, dacd va rdmane numai un Pdcat
nem5rturisit, rimAn neiertate qi celelalte......... IO

h. Ce mdrturlsirea se cuvine se fie


hotdrdtoare....
CAPITOLUL 3 Cd se cuvine si primeascd cu
brrcurie canontrl sdu .....'.......,. 80
a. Ce este implinirea canonului?..... . 80
b. Pilde ale celor ce s-au canonisit pentru
pdcatelelor..................
c. Cd cel ce pSzegte canonul siu este fiu
adevdrat al Bisericii. . .. ' . 83
d. C5 se cuvine ca cel ce se pocSlegte chiar el
sd ceari mai mult canon..'.......... 83

e. Ca ori aicl wemelnic, ori acolo veqnic'