Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FR
SFATUIRBFOABTE
DESPRE
SPOVED
GRIGOFIC
SFAHq'VIS DaSCAISVI'
TaHI Rolr{fo{es{tl
MtrlrRoPotsltFljls
(1765-1834)
SFEIFVIRCFOARIIICFRVMOASA
$ Pe scvR{l
cfiIrReceli ce se Pocaesrye
cvM se cvolHesa se MaRtrvRlseasca
De ka mflsTl DASCadabvHallki
CelsORCe OOR CIf l
SPR9 FOISOSVIT
GRIGORJC
SFATfiTVI5 DASCA5UIS
T6RII Roh{fo{esqtl
MITITROFO{5|qIUk
(1765-1834)
SFAIFURCFOARITCFRVMOASA
sl Pe scvRtl'
carrRecelsce se Pocaesq'e
cvM se cvolHesA se MFRTVHseascA
be La MVISTIbASCffd abvHalFa
SPR0 FOIsOSVIrCebORCe OORClryl
be streFaHooRoHca
eDlTIelHGRlUlrya
I r l r l r r r ,r| 1 ',rrrrrlrrt|,r
I t; lt N ,)7lJ ()7r tJl)'(, il9 :l
EqUM$HIryE
9NII|VRE
l,littrra Ca rtca Ortodoxa
Editura Cartea Ortodoxi
I.S.B.N. 978 - 973 - 171,0- 74-7
2007
cRlcoRlebasc6bvlj
sFANtFttu
TARII ROMAHCSIM
MI'FROPOKITFI{K
co l tT S I {f G
( 1 76 s-
1834)
SFAITURCFOARIFEFRVMOASA
SI PC SCVRIF
3,r an r a *,ttr{ lA sxtt'tl, A tY tita carlRecelsce se PocalesTe
cvM se cvolHes6 se MaRrlrvHseasca
Ongr foaitf,a 6,,Xngrt i !i^wt'rr ie$ e(rrir be ka MVkTIbascaHaDVHATA
CelrORCe OOR CIryl
SPRQ FOIsOSVIJ
a
II&i 'r'vnzp/'rr
SI TIPARI'IIACV BIJAGOSI5OOCHIA
t4 tl'oatF(c
FReASF IHTIIFUbVIMItIROPO15I'I
V|IGROOITAHIAHIRIV HIR
gnrlk'r$ri doro$irdltr-ri
uri cB .r'6r'rt nt'rr9i,ra .l GRIGORJC
SI CV ryOAIA CHCb'I'VIAIJADVMHCAIJVI
bOMHUtsuIbOGOFEIIUbUI
HCOIraenSTCOOeanw
iH SFAHII'ACPISCOPIEA
BVZAVIsUI
11
atAt de largd, cd la moarte nu s-au gdsit din dregetqrii lumeqti. Dar, cum mai departe se va
agonisita lui decAt c6rti pe care le da in dar. ard.ta, altfel rAnduise Dumnezeu.
Pentru aceea, indemnatu-ne-am s6-i Era pe wemea aceea in Bucureqti o
scriem pe scurt qi pe inlelesul tuturor viata $i gcoalS. vestitd, agezatd in m6nS.stirea SfAntului
faptele, ca s6. fie pildA pentru to!i. Iar pentru c6 Sava, ale cErei clddiri se allau pe locul unde
mul{i mitropoli{i au purtat numele Grigorie, $i ast5zi este tot o qcoald., anume Universitatea.
nu-i cuviincios a-i deosebi prin numirdtoare, Domnul Alexandru Ipsilante (1774-17a4 r?n-
ne-am ingdduit spre tinere de minte sa-l numim duise din nou aceasta qcoali, cu cld.diri noi gi
aqa cum l-au numit cei din wemea lui, adicd mari, cu profesori buni gi mulfi, noird la numdr,
Grigorie Dascdlul. Cici cu adevdrat dascdl, cu 75 de qcolari bursieri, cu biblioteca Si cu tot
adicA invitdtor, a fost $i este al neamului ce trebuie unei qcoli, unde sd. inve{e toati
nostru. $tiinfa, ca sa nu mai caute $colarii izvor de
invdfdturd in alte parfi.
$coala aceasta linea 12 ari $i era
Cum a invSlat carte perintele impdLrlitd astfel. Copiii erau primiti la vArsta de
Grlgorie Dascilul $apte ani. Trei ani invAlau gramatica, adic6"
invdlau limba elineasca $i spre sfAr6it incepeau
Fericitul pdrinte Grigorie Dasc5lul, 9i limba latineascA. Dupd aceea, altri trei ani
inv5.{au literatura ahna Qi htin6., pe temeiul
Mitropolitul |arii Romanegti, s-a nescut in
scriitorilor celor mai vestiti ai acestor limbi.
oragul Bucureqti, cALndera cursul anilor de la
DupE- ce ispr1veau qi acegti trei ani, alti trei ani
Hristos 1765; Si a primit din SfAntul Botez
numele Gheorghe. PSrinlii lui erau romdni gi de se indeletniceau diminea{a cu poeuca, retorica
bun neam; dar, care le-a fost numele qi ce $i etica lui Aristotel, iar dupd-amiaza irxvatau
limbile italiane qi francezd.
indeletnicire aveau, nu gtim. Cd Grigorie, in
StipAnind deci $colarii limba elneascd,
smerenia lui adAncd, n-a ldsat insemnare
despre aceasta, ca sd. nu se laude cu cele Stiinlele ajutatoare qi alte limbi, treceau acum
la invd.famAntul cel inalt, care $i acesta tinea
Iumegti qi trecdtoare. $i nici alfii din wemea
iardgi trei arri. Aici inv6.!au aritmeticd,
aceea n-au allat de la dAnsul cuvdnt despre
geometrie, istorie, geografie, Iilosofte $i astro-
neamul s6u. lnfelegem numai c6 pdrinfii lui
1 nomie. in timpul celor trei ani de invilhmAnt
Grigorie au fost oameni evlaviogi, cd. l-au
crescut bine gi c5. de copil l-au dat s5. inve{e it inalt, cine iqi alegea viala bisericeascS., trebuia
carte, cu gdndul se ajunga invdfat gi sd intre in I sE asculte Si teologia la un profesor aqezat in
I SfAnta Mitropolie, deosebit pentru evlavia $i
13
l
d
a
dreapta lui credinlA. Aga c5. dacl cineva ar Neamlului sd aibd ucenici adancili in con5tiinla
asemdna cursul inv6"fE"turii de atunci cu cel de limbii elineqti, a trimis pentru aceasta la gcoala
astdzi, ar vedea cd cei trei ani de la inceput ar cea vestiti din Bucure$ti pe doi cS.Llugdri
insemna inv5.tdmALntul primar, cei qase ani ar ft imbund.tififi, pe Gherontie qi pe Dorotei. $i aqa
tot una cu invi{dmAntul secundar, iar cei trei a intocmit Dumnezeu lucrurile c[ imbunltilitul
ani din urmd s-ar potrivi cu inva.lamdntul c6lug6r Gherontie a f6.cut cunogtin!tr cu
nostru universitar. strdlucitul student Gheorghe. Acesta il mAna la
Si am amintit toate acestea ca sn piqunea cea infloriti a invAliturii elinesti, iar
spunem ci Gheorghe al nostru, trecAnd din acela il ad6pa la izvorul cel nesecat al viefii
bralele pdrinteqti in cele ale gcolii acesteia de la calugiregti. $i cunoqtinla lor in prietenie
SfAntul Sava, s-a a$ternut cu nesd.fioasi adincd s-a intdrit gi amAndoi nedespErfili au
osdrdie gi cu inlldcdratd rAvnE pe invildturd.9i fost pAni la moarte. Putea cineva s5. vad6 o
a strdbitut tot cursul acestor invd"![turi, minune ca aceasta: pe cel mai l6.udat student al
desdvArgindu-se in invd.tdtura elineasce $i in Bucuregtilor ldngE" cel mai smer:it cdlug6r al
celelalte qtiinle invd.late in gcoalA. Spune cineva Neamfului. Un muntean qi un moldovean unip
care l-a cunoscut c5., pentru adAncirea inv6"- pentru impreunh-petrecere cdrturireascS- qi
taturii, acest student Gheorghe ,,injuga noplile cdlugdreascl, ca un simbol aI unirii de mai
cu zilele". $i mai adaugd cum c5., insetat de tArziu dintre Muntenia gi Moldova.
carte cum era, s-a adApat qi din izvoml teologiei Iar cAnd Gheorghe ispravi invititurile
la profesorul cel de la Sfdnta Mitropolie, a cu laude neprecupelite din partea dascSlilor
invifat adicA qi sfintele dogme ale credintei s6i, r'mr6. pdrintrii, dorirS. rudeniile, ciutard
noastre cre$tine. sttrp6nitorii cei mari ai te,rii sa.-l trag6. spre
dregtrtorii pe acest prea pricopsit intru
invS.f6turd- tAndr. Iar el nu se ldsd biruit de
Cum a intrat in vlala cilugdreasci ql mEririle cele lumegti, ci, in tovdrS.qia prietenului
la ce ascultiri s-a supus sd.u, Gherontie, pdrdsi qcoala SfAntului Sava
qi-qi indreptE pa$ii spre viafa SfAntului Sava'
alergand la Mdndstirea Neamlului din Moldova'
Iar Pronia cea DumnezeiascS., rAnduind I
toate cu nespusS. inlelepciune spre folosul $i aceasta s-a intAmplat cam pe la anii 179O'
Aici, in M5n6.stirea Neamfului, se
nostru, a lucrat aga ca inclinarea spre viata cea
incepuse de cAliva ard o viala cdlugdreascb
bisericeascS. a studentului nostru Gheorghe si
noud. CA Fericitul Pdrinte Paisie, duph ce se
dobdndeascd sprijin spre intbrirea ei. Ca, venise in
des6vdrqise in SfAntul Munte,
dorind pdrintele stare! Paisie de la mdnd.silrea
t5
Moldova cu ucenicii s6-i gi vd.lv6. mare ridicase schimbAndu-i numele din Gheorghe in Grigorie,
cu orAnduielile lui c6lug6regti. Aqezase adicd. dupd pravila cdlugdrilor. $i cdnd a fost venit un
vialA cdlugdreascd. dupd tipicul cel vechi, cu arhiereu la minAstire, cu pdrinteasca alegere a
ascultare pornitd din dragostea citre Hristos. lui Paisie, Grigorie fu hirotonit ierodiacon.
Cdlugdrul nu are nimic al siu, ca si aibh de Iar ,,stare! gi pdrinte duho',rnicesc" gi-a
toate prin purtarea de grije a lui Hristos. ales ierodiaconul Grigorie pe monahul Ghe-
Cdlugdrul $i-a teiat voia sa, ca si aib6 putere rontie, prietenul sd"u cel dobAndit incd. de la
impotriva ispitelor prin Hristos, Care a biruit Bucuregti gi cu el impreund intr-o ascultarea
puterea wajmaSului. Vietuirea cdlugSrului au fost. C5. priceput flind ierodiaconul Grigorie
trebuie sd lie curatd., ca sd plineascA cuvAntul in limba elineasc5, a primit ascultare sd.
lui Hristos qi ca s5" {ie pildd altora. Cdlugirul t61md.ceascdpe limba noastrd romAneascA c5r!i
slujegte fralilor, dup6. pilda lui Hristos, Care a folositoare de suflet. $i intru aceasta ascultare
venit ca s6. slujeascd. tuturor. $i aqa, pe acest petrecea in mdndstirea Neamlului impreund. cu
temei intocmindu-se viata in Mdna.stirea starelul s6.u, Gherontie, ca, ce t5-lmd.ceaunul,
Neamlului, o simtire Si un cuget era la toli fratii indrepta celdlalt qi tdlmS.cirile lor se fdceau ca
tr5itori acolo. Iar Pirintele Paisie, cu puterea un singur lucru.
datd lui de Dumnezeu, incblzea pe toli cu fapta $i s-a rdspdndit peste cuprinsul
gi cu cuvAntul, dand fiecdruia ascultarea ce i se pdmAntului romdnesc vestea despre aceqfi doi
potrivea, intdrind pe cel slab Si marrga,ind pe cel cilugdri pricepuli intru tilmlcirea cdrfilor
puternic. bisericegti gi imbun6tb.fi{i intru viata ciluga-
Iar cAnd Gherontie i-a adus de la reascd. De aceea, cAnd Mitropolitul Dositei de la
Bucuregti nu numai addnca cunoaqtere a limbii Bucureqti a cerut la minS"stirea Neamlului s6-i
elineqti ci qi pe tan5rul Gheorghe, pdrintele trimitA doi monahi tSlmS.citori din limba
Paisie a priceput ce odor i-a venit qi ucenic al elineascA, au fost trimiqi Gherontie Si Grigorie,
s5.u l-a tdcut. $i Gheorghe al nostru s-a ar5.tat care au qi tipdrit la Bucuregti din cdrfile lor. Iar
gi intru ucenicia c5lugdreascS. tot atdt de pe Grigorie l-a oprit Mitropolitul Dositei ca sa
fierbinte cum se dovedise la addncirea fie purtS.tor de grija al bibliotecii celei mari din
invlflturii celei din afar[. Cine poate s5. Mitropolie. Cdt de nevoitor era Grigorie Ia
povesteascS. ostenelile gi nevoinfele sale pust- acesta slujb6 a tllmd.cirii gi a bibliotecii, ne
niceqti, posturile Si rugeciunile, rdbdarea qi spune cineva care a fost impreunS. lucrS.tor cu
supunerea, bhndelile $i smerenia sa? Cu el atunci, scriind aga ,,c6.nu stingea fdri numai
bucurie duhormiceasci il sfS"tuia Pdrintele Iumina zilei luminarea lui Grigorie, nici nu
Paisie gi cu incredere l-a tuns intru cblugSrie, apuca inainte inceputul nop{ii aprinderea ei".
16 17
CAnd Mitropolitul Veniamin al Moldovei perintii de acolo. Apoi au pomit sA se intoarca
a simtit nevoia de cefti teologice pentru in far6. $i cAnd au ajuns in preajma oraqului
seminarul sau de la Socola, tot pe Gherontie gi Filipupolis, au clzut intre talhari, care i-alr
pe Grigorie i-a pus la intocmirea unor astfel de chinuit gi le-au luat tot ce aveau' Iar Gherontie'
cirfi. CAnd invAlatul episcop Iosif al Argeqului, mai bdtrdn fiind gi mai rau chinuit, a rAposat
care sta in legdturi cdrturdregti Si cu fratii din acolo. Grigorie, tovardqul qi fiul sAu duhov-
Ardeal, a dorit sd dea lhmuriri pentru cdrfile de nicesc, impreunE. cu celdlalt cb,l5.tor,i-au ridicat
slujbd bisericeascA, tot la Gherontie qi la trupul qi l-au ingropat in mdndstirea Anarghiri
Grigorie s-a indreptat, iar ace$tia i-au intocmit din apropiere. Iar cAnd s-au implifiit qapte ani
tdlcuiri de care gi astdzi ne folosim. de la pristdvirea lui Gherontie, s-a dus Grigorie
iardgi la mdn6"stirea Anarghiri, a dezgropat
oasele fericitului sdu staret Si tovaraq intru
Cildtoria la Sfintul Munte Si a€ezarea toate bunele obiceiuri qi, dupd. datoria
lui Grigorie pirinteqtii orAnduieli, intorcandu-se inapoi la
in ministirea Cildiruqanilor Bucuresti, le ingroapd in pdmdLntul fdrii.
Rdmdn6nd singur, Grigorie trdiegte in
in anul cAnd rugii ne-au rapit mdndstirea Neamfului, urmandu-Si ascultarea
Basarabia, nedesperlifii Gherontie Si Grigorie se in tdlmS.ciri gi in tipdriri de cdrli' Mai apoi' din
hotdrisc sd facd o cdldtorie la Sfd.ntul Munte ca ce pricine, nu $tim, pdr5.seqte metania sa de la
sE se inchine sfintelor mdn6stiri celor de acolo Neam! din Moldova Si se inchide in mdndstirea
gi sd se intdlneascd cu parintii cei cuviosi CSldbruqanilor din Jara RomAneascd, trdind in
rugaciune, tdlmS.cind ce4i din porunca
pentru folosul sufletului. $i aqa, mai
Mitropolitului larii Si necautand nici o
aldturdndu-se lor incd. doi cdlugdri, pornesc
tuspatru la drum, dupd ce au luat blagos- dregdtorie bisericeascS.. Dar, cum mai departe
lovenie de la ocArmuitorul Mitropoliei din vom vedea, altfel rdnduise Dumnezeu.
Bucuregti. CAnd au ajuns la Seres, departe de
trei zile pe jos pALni la Sfdntul Munte, un
tovar6g, anume lachint, s-a despe-rlit, zicdnd c5" Cum a aJuns lerodlaconul Grlgorie
are si meargi Ia Ierusalim; qi de atunci nu s-a mitropolit af Tnrtt Romineqti
mai aflat nimic de el. Ceilalfi trei au ajuns in
Sfantul Munte, s-au inchinat cu evlavie prin in anul IB2l a fost mare r6zwS.tire in
mdndstiri gi au intrat in vorbiri duhor.miceqti cu ldrile noastre. S-au sculat grecii ca sa scuture
jugul turcesc Qi s-au ridicat Si romdnii ca sd
18 v
scape de fanariofi, adicd de gpecii trimiqi de urmdtoarele trei obraze: Grigorie - arhiman-
turci ca sd fie domni in ldrile RomAnegti. Multi dritul de la Argeg, Teoclit ieromonahul qi
pradd, qi mult omor s-a ficut atunci. Grecii l-au Grigorie ierodiaconul, care amdndoi se aflau Ia
omorAt pe Ttrdor Vladimirescu, cdpetenia m6nd.stirea CdlddLr-ugani. $i au scris boierii in
romdnilor rdsculali. Turcii i-au biruit pe greci Si hdrtia lor cAtre Domn aga: .Dintr-aceqti trei
au umblat cu capete de zavergii, adicd de pdrinfi ce-i aratem M6riei tale, care dintr-inqii
rdzwailF, la geile cailor. Boierii au pdrdsit {ara, se va socoti qi de cdtre M5ria ta, acela ni se va
fugind in Ardea1 gi ldsAndu-gi averea pradd orAndui mitropolit. $i rim6Lne cum Duhul SfAnt
rdufrcAtorilor. Atunci a fugit, impreund cu va lumina pe Mdria ta cu alegereii dintr-aceqti
episcopii, $i Mitropolitul Dionisie al Tedi trei p5rin{i". Pricepufi au fost boierii, dar
RomAnegti, ldsdnd turma fdrE pastor in mijlocul adevdrat luminat de Duhul SfArrt a fost Domnul
lupilor. J6rii cdnd, din cei trei, a ales pe cel din urmd'
Dar aceasta mare tulburare a avut qi o pe ierodiaconul Grigorie.
unnare bunA. Anume de atunci incoace s-a inchipuieqte-li, cititorule, ce boierii
rAnduit sd fie domni dintre romAni, si nu dintre trimi5i se vesteasce pe Grigorie c5--l cheamA
greci. in dregatorii sd nu se mai numeascd Domnul Jdrii l-au gasit intr-o chilie, in afard- de
strdini, ci pAmAnteni. La mitropolii $i episcopii zidul mdnS.stirii CdlddruSanilor, la Cocioc, cum
iardqi si nu mai ajungS. decAt romAnii. gi a$a, se zice qi azi. in chilia lui era o rogojine peste o
in Jara Rom6neascd, este numit domn Grigorie sc6ndurd, ce-i slujea de pat, o icoana in perete'
D. Ghica, din vechea familie domnitoare a o m6su!6 de scris Si o pereche de desagi inlesali
Ghiculegtilor. Domnul scrie boierilor Si Mitropo- cu cd.rti, incolo nimic. Iar Grigorie, imbrd.cat
litului, fugili la Braqov, sd se intoarci in tare ca intr-un cojoc vechi de oaie - era in preajma
s6 arate nemangaiafilor locuitori in fapt6 c6" au Bobotezei -, tocmai citea din SfAntul Ioan Gur6
sc6.pat din trecutele nevoi. Dar Mitropolitul de Aur, despre cdt de infricogat6 este taina
Dionisie nu wea sd se intoarcd, iar fara nu preotriei. $i boierii ii spun c5. Domnul tSrii wea
putea rdmAne mai mult fdrd mitropolit. De s5.-l facA mitropolit!
aceea, Domnul strange pe boieri in divan, Uimit de aceast6 veste nea6teptat6-'
dAndu-le voie, dupd. legile de atunci, sh aleag6. Grigorie, dupi un timp de gd,ndire, rdspunde
alt mitropolit in locul lui Dionisie. Cinsfiti au aqa: ,,C6.Mdria sa Vodd. mA cheama la Curte'
fost acei boieri gi buni cregtini s-au ardtat, cd. voi face ascultare $i voi veni; dar ca sa fiu eu
n-au cautat la fafa oamenilor, ci sArguindu-se p6.stor al turmei celei cuvd.ntdtoare a neamului
cu multd osdrdie, intr-un glas au socotit nostru, newednicul, numai gandul acesta m5.
destoinici pentru treapta mitropoliei pe cutremurh. P6storul cel mare Hristos. sd-mi fie
20 )1
milostiv mie, pecetosului". gi trimigii Domnului romdnesc se aratd. zile mai bune, toti suntem
au plecat. datori sd ajutdm dupi puterile date noua,
Iar Grigorie, fetrecAnd toate noaptea in ierodiaconul Grigorie s-a plecat dorinlei lui
rugaciuni lierbinfi, a doua zi gi-a luat toiagul in VodA 9i a primit sa fie mitropolit. Atunci cu
mAnd qi des"gri pe umeri gi a plecat pe jos la inimd plind, in ziua de 8 ianuarie din anul
curtea lui Vodh. Era in ziua de S ianuarie. in 1823, aga a hotdrdt domnul Grigore Ghica:
anul 1823. Am auzit Si noi de la bd.trAni cd in ,,UrmAnd agadar cugetului nostru, dupi a
cdl5"toria aceasta spre Domn i s-a intdmplat lui crestine$tii datorii Si fdr6. cdtugi de pufini
Grigorie o pozn6,. Adici trecAnd el prin satul pfu:tinire, am gasit a inella la' acest arhi-
Tunari $i oprindu-se la un putr se se pS"storesc scaun al Mitropoliei Tarii Romanesti,
odihneascd, preotul satului, care nu iubea pe de duhor,'nicesc pdstor al norodului din aceastd
cdlugdri Si era nu qtiu cum, l-a inchis intr-un de Dumnezeu pdzitEL !ard, pe Grigorie
cotef de porci, zicand ca-i ciluger hoinar. gi ar ierodiaconul".
fi petrecut Grigorie Si noaptea cu porcii, daci $i, in ziua de 9 ianuarie, Gri$orie a fost
nu se milostivea o slug6 sd-i dea drumul pe sfinlit ieromonah, citindu-i-se $i rugeciunile la
ascuns. Iar cAnd a ajuns Grigorie mitropolit, au facerea de arhimandrit. in seara aceleiaqi zile,
venit preotrii, dupd obicei, sa primeasca s-au fAcut strigdrile de arhierie sau, cum se
binecuvAntare. Printre ei era Si preotul .din zice, s-a sivArqit ipopsifierea. A doua zi' IO ia-
Ttrnari, care a ingdlbenit ca gofranul qi tremura nuarie, a fost slintit intru arhiereu-arhipdstor al
ca frunza de plop ca,nd a vdzut c6" mitropolit
ldrii RomAne$U. Cu alaiul inddtinat, semnat
este c5lugdrrl inchis de el in coteful porcilor. chiar de Vodd. Ghica, a urmat in ziua de 1I
Dar Mitropolitul Grigorie, v6zAndu-i tulburarea, ianuarie darea c6,rjei Si a$ezarea in scaun a
blA,nd cum era, l-a binecuv6ntat zicAndu-i: ..Nu Mitropolitului Grigorie. La palatul domnesc, in
te teme, cd porcii sfinliei tale s-au purtat bine ziua aceea, erau adunati to{i boierii. Domnul,
cu mine", urmat de postelnic, a inaintat, a pus in mAna
Tfei zile a tinut vorbirea intre domnul lui Grigorie cArja arhipastoreasca. $i a rostit
Grigore Ghica gi intre ierodiaconul Grigorie. aceste cuvinte pline de inleles: ,,Nici celui care a
Domnul stSruind Ia Grigorie s6. primeasc6. alergat, nici celui ce s-a mgat, ci celui care a
wednicia de mitropolit, iar Grigorie apbrdn- binevoit Dumnezeu". $i astfel ajunse Grigorie
du-se ca unul ce nu se simte wednic de aceastd Mitropolit, cAnd era in vArstS. de 58 ani' fdrdL sd
infricogatA r6.spundere. Iar la urmd., aretandu-i ceare scaunul, ci fiind rugat se-l primeasce,
Vodd c5. qi Domnul Hristos s-a 6cut sluiitor tErdLsi. dea daruri qi tdrA sd facd fhgAduieli' ci
frafilor s6.i gi cd acum, cdnd pentru nedmul
ZJ
primind el daruri; fdri s5. fi fost preot sau in pdstorirea sa. Se spunem pe scurt ce a
episcop, ci numai ierodiacon. infdptuit el in biserica romAneascd, care atunci
Despre firea Mitropolitului Grigorie, iatd avea multe lipsuri.
ce scrie consulul austriac de atunci: .Afland Episcopiile erau vdduvite ori pdstorite de
cine sunt, s-a ardtat foarte bucuros, mi-a iegit oameni nu tocmai wednici. $i atunci, chiar in
inainte $i m-a dus pd,nd la o sofa, a fost
anul intALi, Mitropolitul face sd. ajunge la Arge$
binevoitor $i foarte smerit; in vorbd., Slasul ii fu
potolit qi masurat. Mi-a dat dulceati $i cafea: gi la Rdmnic episcopi noi; iar peste doi ani se
primindu-i binecuvdntarea, plecai. Mi into- alege un alt episcop qi la Buzdu. Iar Mitro-
v6rdqi pAnd. afard din casd. qi nu se retrase politul, qtiind dup6 canoane cE are netdgiduiti"
decAt atunci cAnd trdsura mea porni. Lumea datorie a fi cu mare privighere pretutindenea
agteaptd. mult bine de la c6.rmuirea sa'. Cum pAni' unde se intind hotarele Mitropoliei, pune
era la chip, nu gtim bine, ci Mitropolitul la inima acestor episcopi indatoririle lor gi-i are
Grigorie nu s-a lisat s6. Iie zugrdvit, ci numai se
povesteqte din bitrdni cd avea un cap atA.t de in de-aproape cercetare ca s6-gi ingrijeasca de
mare, cA nu s-a gasit mitrd sd i se potriveascd. turmd.. ii mustrh cALnd,in loc de umblarea prin
eparhie pentru indreptarea bisericilor, stau prin
orage la sfaturi $i pricini politicegti. Dar ii gi
Cum a cirmuit mitropolitul Grigorie apdrd" cAnd sunt asuprifi. Episcopii ace$tia i$i
Biserica romeneasce iubesc Mitropolitul lor, 6i aqa inlelegere adAnci
era atunci intre arhiereii noqtri.
Mulli se vor fi intrebat cum va putea Mitropolitul Grigorie s-a ingrijit gi de
cirmui Biserica acest mitropolit care nu ficuse preoli. Fiind preolii atunci scutifi de ddri cdtre
pAn5. atunci decAt si se roage, sh asculte de visueria tarii, iar multi intrau in preotie fdr6.
allii, s6. scrie certi qi sd le tip5reascA? Oare pregatire, sfinfindu-se prin dare de bani chiar $i
pentru carmuire nu trebuie ca cineva sd aib6. la arhierei strbini, peste Dundre. Ca si fueceteze
pregatirea osebite acesteia? Aqa va ft flind cu aceasta, Mitropolitul cere Patriarhului de la
alfii, dar Mitropolitul Grigorie a fAcut abatere, Jarigrad2 sA opreascd pe Mitropolilii de Vidin Si
cd. din ziua intAia s-a ard.tat destoinic intru de Vrala de la hirotonia celor din alte episcopii;
purtarea cdrmei bisericegti ca nici un altul pAnd iar el, Mitropolitul, igi ia osteneala $i singur iqi
la el. Credinla lui in Dumnezeu, dezlipirea de
bunurile pdmAntegti, dragostea de aproapele gi
implinirea datoriei i-au fost ajutoare neclintite 2 Constantinopol.
24 25
l'
slinteqte preotii in dar, Fnand insemnare rS.spAndeau idei nepotrivite cu wemurile de
lamuritd de numele gi de satul celor sfintiti. atunci. Nume de filosof qi trecere in lume avea
AflAnd c6 protopopii ace$tia jefuiesc pe profesorul ieromonah Eufrosin Poteca de la
preofi $i pe diaconi cu felurite d6ri, a pus qcoala romAneascd. din SfAntul Sava, dar aJldnd
rAnduiald Si in tagma lor. Aqa, protopopii luau Mitropolitul ca el $i ceilal{i profesori nu se
de la preot ,,darea bastonului", adicd bir de poartl potrivit datoriei lor de indrumdtori gi cu
protopop, mai luau ,,dare pentru adeverinta de fapta, nu numai cu qtiinla, ii ceart6. scriindu-le:
hirotonie", ,,dare pentru cercetarea bisericilor" qi ,,Si vd indreptati cu totii gi apoi sd indreptati pe
inc[ una ,,pentru adeverinla de duhorrnicie"; iar allii. Se dobAndifi ndravuri bilne, apoi sd
,,pentru pricini de gailceviri intre preo[i", care se invatag de nEravuri. Sa fili cu tolii sfin{i
cercetau de protopopi, jecm6nirea n-avea precum erau dasc5lii cei mai dinainte intr-acel
margini. Toate aceste ddri le-a inli.turat Mitro- loc"a.
politul, ,,fiind obiceiuri vdtdmd.toare de suflet gi Sd nu se uite cA Mitropolitul Grigorie a
neprimite de Bisericd". $colile se lineau dintr-o ste'ruit pentru infiintarea de seminarii preote$ti
dare plitith de preoti $i la strangerea ei iare$i se la fiecare episcopie. $i au mai hotdrdt ei ca
napastuiau preolii, dar prisosul intra in punga aceste seminarii sd fie clddite Qi intretinute cu
altora. $i aici puse randuiald Mitropolitul, fdr5. cheltuiala Mitropoliei Si a Episcopiilor, fiind
s6. scad6. suma totali a banilor oranduifi pentru aceasta ,,o indatorire sfAnti qi despre care nici
qcoli. una dintr-insele nu se va putea apdra". Datorie
Mitropolitul Grigorie arata multa grija este deci ca seminariile noastre din Muntenia
pentru gcoli, al c6ror efors era. C[uta profesori s6" treacd in pomelnicul lor printre ctitori pe
buni pAnd $i la Viena, punA,nd indatorire sA fie Mitropolitul Grigorie Dascdlul.
romAni qi de credinfa noastr6. Lua parte la Cand Grigorie ajunse mitropolit, starea
examen, binecuvdntAnd roadele profesorilor qi mdnAstirilor era cAt se poate de rea. Cele mai
silintele gcolarilor qi ddruind bani pentru bogate mSndstiri fuseserS. de pe wemuri
$colarii sdrmani. Ajuta b6negte pe tinerii din inchinate Locurilor S{inte qi pentru carmuirea
Moldova trimigi la gcoala de la Sfantul Sava. Cu
lor veneau in lar6 cdlugbri str5ini. Acegtia nu se
drept cuvdnt era numit ,,cel mai fierbinte doritor
de folosul obgtesc". Dar aceastd dragoste a lui dovediserd cinstiti-cArmuitori, cdci clddirile le
de gcoald nu-l oprea sh nu mustre pe profesori ldsaserd in pdrdsire, averile le vindeau sau le
cand nu aveau purtdri bune sau cAnd
a Pentru ideile lui progresistesau iluministe, Eufrosin Potecaa
s Un fel de epitrop. fost in final caterisit.
26 27
\
inchiriau pe sub mdn6; Si durere era s6 vezi surghiun plecAnd, cuvAntul din urmd i-a fost:
mdndstiri bogate cdzute in paragind qi pline de ,,Aveli grije sd mai plhtiti din datoriile
datorii. De aceea, Mitropolitul ceru cdlduros Mitropoliei gi sE nu se facd altele".
Domniei gi dobAndi dezlegare sA facd altd Plata acestor datorii a implinit-o el nu
rAnduiali in mdnS.stiri. Atunci el a numit din biruri noi pe preoti, ci din economii. C5.
numai starefi romani, a intocmit catagrafii de masa lui era ugoard., legume $i poame, hainele
averile mdndstirilor, le cerceteazl toate dato- lui erau de rAnd, qiacs cdlugbresc; plimbdri nu
Ecea; caretA ii ddruise Vod6; pentru economie,
riile, le infiinleazd casd de venituri $i opre$te in
nu mai tinea nici obiceiul vechi ca sd. facd. masd
parte trimiterea de bani la Locurile Sfinte, pdnd qi sd dea daruri la hramul Mitropoliei. Cupito
ce se vor pld.ti datoriile. $i adevdrath viaf5. s-ar era cu el insugi, ins5. cu s5racii gi cu vd.duvele
fi sElAgluit in mEnAstirile noastre prin aceste bdtrine era darnic; ajuta la datoriile {drii qi nu
rAnduieli ale Mitropolitului Grigorie, daci nu precupetea banul cAnd era vorba de tipdritul
s-ar Ii amestecat mAnd. strSinFt. CFt, vdzind cdrfilor gi de ajutorarea gcolarilor.
c6lug6rii greci pierderea veniturilor lor
mbnS.stiregti din fara noastri, au cerut ajutorul
rusesc. Iar Rusia, ca s5. ne fac6 greutd.li, a indeletnicirea cArturareasci a
stdiuit qi s-au primit iard.qi stareti greci Ia Mttropolitului Grigorie
mdnEstirile inchinate.
Ca sA spunemcate c5rti a t6lm6.cit,c6.te
$i in altd. laturd s-a invederat simlul de
gospodar al lui Grigorie. Cd,nd a ajuns el a scris Si cate a tiparit Mitropolitul Grigorie, nu
Mitropolit, grele datorii apS.sau pe Mitropolie de ne ajunge nici wemea qi nici locul. Pe scurt,
la inaintaqii sbi. Trei dintre ei fhcuser6 mari vom ardta numai ce Sfiinfa avea qi cu ce fel de
imprumuturi cu dobAnzi grele pe la diferite c5fti se indeletnicea. Mitropolitul Grigorie
persoane care acum cereau stdruitor plata lor. cuno$tea ad6nc limba elineascd, in care
fuseserd scrise cerfile Sfinlilor Pe'rinfi $i ale
$i a plltit Grigorie, toatd vremea cat a pastorit,
datoria altora gi multl amdriciune a pitimit scriitorilor bisericeqti. Iati, noi ast6zi avem gcoli
pentru aceasta, cd.ci, cAnd credea ci s-a mai inalte, avem mul{i invAla{i, dar sd nu le fie cu
ugurat, cu alte inscrisuri de datorii se pomenea.
5Tesaturaasprdde lana.
AtAta se ingrijea de aceste datorii cA, 9i in 6 ZBircit'
28 'I 29
superare dacd scriem adevdrul, insi nici unul lumineazd. cuvdntul Domnului qi ldmureqte
nu s-a adAncit nici pe departe in cunoaqterea cugetele credinciogilor. gi de la aceastd lipsl
purcezAnd Grigorie, cu mAnS_evlavioasd di. la o
Sfinlilor Pbrinli ca Mitropolitul Grigorie. La
parte obrocul gi pune in sfegnic lumina Sfintilor
aceastd cunoagtere, el adauga stepanirea Pdrinli, tdlmdcind din scrierile lor cele ce
intregii teologii a Bisericii drept-credincioase, cu priveau spre ldmurirea credinlei $i spre
toate tainele ei. Si aceasta nu din cdrli de intdrirea ndravurilor celor bune: din scriitorii
Scoala, ci din insegi citirea izvoadelor. El bluse bisericeqti a tdlmS.cit tdlcuiri la Sfanta
apa intelepciunii teologice de la izvorul cel Scripturd: de la Sfintii Bekani a adunat in
curat. nu din valurile tulburate de mintea Pateric cuvinte folositoare. Prin condeiul lui
Grigorie s-a deschis pentru neamul nostru
neputincioasd a invdfalilor. $i apropiindu-se de
vistieria cea bogata a sfin{ilor Tfei Ierarhi, a
acest izvor cu pregetire de rugiciune, cu SfAntului Atanasie, a SfAntului Ioan Damas-
adAnc6. credin{d, cu smerenie gi cu post chin, a Sfdntului Casian RAmleanulT, a Ferici-
indelungat, i s-a deschis mintea lui qi pentru tului Augustin, a Fericitului Teodorit, a
priceperea celor mai adAnci noime ale teologiei Cuviosului Simeon Noul Teolog, a monahului
noastre cregtne. De aceea nu gre$esc cei ce-l Iosif Vrienie, a lui Teofilact al Ohrideie. a lui
numesc ,,teologul Grigorie, inalt in qtiinle 9i in Atanasie din Paros $i a atatoi scriitori
bisericegti din cei pdtruhgi de duhul adevdratei
in{elepciune, adAnc in noime Si smerit-cu-
credinte creqtine. AtAt de vestit scriitor aiunsese
getetor in ispravi $i ful lucrare". $i, pricepdnd el Grigorie. c6. monahii din mdndstirea Neamtului.
cd. neamul nastru romfinesc este eulauios din cAnd au wut sd aibd scrisi Via{a Pdrintelui
fire, dar este sdrac de armele credinfei. s-a Paisie, la aceasta l-au indatorat pe Grigorie. Iar
aprins cu rArmd de luminarea lui prin carte el, care atunci era numai ierodiacon, a scris-o
bun6, socotlnd cu aceasta si implineascd. cu evlavie, cu gtiin!6., cu meqtequg de sintaxd gi
cu bun miros de viatd de sfdnt.
porunca MAntuitorului de a iubi pe aproapele
Pentru tipdrirea cdrfilor, Grigorie
nostru,
imbundtdlegte tipografia gi ia pe seama Mitro-
Aveam noi rbm6nii toate cdrfile de slujba
poliei moara de hArtie de la CiorogArla. Iar
in limba noastrd. aveam de mult SfAnta
Scripturtr, citeam din Cazanii, ne ldmuream din dragostea lui de luminare prin carte se vede din
Pravoslanmica Mdrturisire, dar sthtea sub obroc,
tiinuitA, lumina Sfintilor P5rinti, care 7Sau: Romanul sau Romdnul.
8 Sau:Bulgariei.
30 I
aceea ca dupd. el nu s-a gasit alte avere decat Mai cu seamd., scoaterea de care pentru
wafuri de cdrfi, c5. aceste cdr{i le da in dar cdratul proviantuluie de la Prut pAnd" de-a
preofilor Si credinciosilor gi cd a l6.sat cu limbh lungul Dundrii pricinuia bielilor romAni
de moarte s5. meargh mai departe tip6rirea greutd{i peste fire, mai ales iarna. Inima
Viefilor de Sfinti, incepute de el la tipogralia de Mitropolitului se topea de focul p6.stprililor sdi
la mdn6stirea Cdld5ru ganilor. qi cu cuv6nt blajin c6uta ugurarea lor in fa{a
rugilor. Dobdndise asigurarea ce preotii nu vor
fi puqi la care. Ru$ii insa igi id.u cuv6ntul
Cum a fost surghiunit Mitropolitul ind6rdt. RAnduieqte atunci Mitropolitul ca $i
Grtgorte preofii sd intocmeascA cdte patru un car. Dar
comandantul gese$te vin5. - o cduta el de mult -
Sa spunem acum $i ce a suferit ci n-au plecat carele preolilor grabnic, ca nu
Mitropolitul Grigorie pentru ap6rarea turmei sunt destule 5i cd s-a irftdrziat cdratul; deci
sale din partea ruqilor gi a boierilor. Isc6ndu-se Mitropolitul ar lucra impotriva Rusiei. Urmarea:
iard.qi rdzboi intre rugi Si turci, la inceput de numaidecdt oragul
Grigorie si" pdriseascd
mai 1828, rusii intrara in Bucuregti, iar
Domnul Grigorie Ghica c6.uta sd fugb. din lard 9i Bucuregti Si sa se aqeze in Basarabia, aqa
llsase pe Mitropolitul Grigorie locliitor de porunceqte Palen, cArmuitorul rusesc, in
domn. numele impEratului. $i ce crede cititorul ctr
Grea este viata cArrd rdzboiul rdspunde Mitropolitul? Linigtit zice cA nu
stipAnegte, dar indoit mai grea este atunci indrbzneqte a intra nici in cea mai mic6.
cAnd r6zboiul altora se poartE in lara ta. cercetare a pricinilor ce au adus aceastd
Strdinul gi wb.gmaqul ifi zdrobegte lara fird.
porunci, pentru c5. datoria lui cere curat numai
mil6. qi-!i pune in spate greuteu doboratoare: sd.
dai hranE ostaqilor, s5. faci cdr5.turi de arme gi s6. se supun5.. Sd-i dea rdgaz de cdteva zile ca
de tot ce trebuie oastei, s6. deschizi spitale, s5" s5.-qi pund in rAnduiald, socotelile - se gandea'la
scoli lume la lucru greu de drumuri gi de datoriile Mitropoliei flcute de altii - $i apoi, fie
poduri i1 orice weme, in sfArgit, si fii rob lbr5.. voia Domnului. $i a$a, pe o iami aspr6, la 1O
cArtire. InchipuiascA-Si cineva deci greutEtile februarie 1829, Mitropolitul Grigorie pleacA in
prin care trecea Mitropolitul. Ruqii cereau
gpabnic de toate; romanii se pldngeau ce nu
mai pot birui cu implinirea cererilor. e Proviziilor.
32 JC
surghiun spre Chi$inau, unde ajunge dupd. Mitropolitului sd se intoarcS. in {ard. Ajuns insa
multe necazuri $i primejdii. la Buz6u, este oprit aici; al doilea surghiun
Dar, cum spune fabula, ci toporul fdrh incepe, care $i acesta tine un an qi jum[tate. Ar
coad5. nu poate dobori pddurea, tot aga $i aici fi wut Kiselef, care atunci ocArmuia tara, ca
toporul rusesc n-ar fi putut .surghiuni pe Grigorie sd-qi dea demisia din Mitropolie, dar
Grigorie dac5. boierii nogtri nu se lbceau coadd. Grigorie rdspunde dArz cit Dumnezeu l-a unit
de topor. Scrie in pisania m6nestirii BSldana c5. cu Biserica $i numai El il poate despdrfi, gi nici
din pizma boierilor a fost surghiunit in acest nou surghiun el nu pierde.yremea, caci
Mitropolitul. Si aqa este. in fruntea pizmagilor infiinleazd. Upogralie la Buz[u, tipdregte c5rtile
s-a a$ezat Barbu V5.cdrescu, mdrindu-$i ceata tilmacite in ChiqinEu qi fdr5. ragaz se ingrije$te
cu al{i boieri nemultumili de Mitropolit ci nu de strAngerea cronicilor |6rii Romine$U, a
implinise dorinlele lor cele nebune. Unul cdror tip5rire o pldnuia. Numai cAnd Kiselef
ciutase sd cAgtige pe Mitropolit intr-o fratrie simte ca Grigorie, care se retrasese de la Buz5.u
impotriva Domnului, gi nu izbutise; altul um- la Cdlddrugani, nu mai are putere sd se
blase sd arendeze pe nimic moqiile mdnestiresti impotriveasc[ md.surilor lui, ii d5. voie s5. intre
qi Mitropolitul se impotrivise; altul - anume in Mitropolia Bucuregtilor. Era la 22 august
Barbu Vdcdrescu - ceruse Mitropolitului s5. 1833, $i de acum Grigorie petrecuse in
strange de la preofi birul cArjei ca sd pldteascd surghiun patru ani qi Jumdtate. Era bdtrAn gi
cu el datoriile nepoatei sale, Zne VS.c6rescu, o bolnav.
risipitoare mdritatA cu prin{ul rus Bagration. La
ace$tia se alipiseri gi alfii din prietenie.
Mitropolitul Grigorie le gtia pe toate, dar nu le
Cum s-a sfirqtt Mitropolitul Gdgorie
dddu in vileag, ca sd nu se arate Si el iubitor de
tulburSri in vremi ca acelea.
Cu cugetul liniqtit, nu st6tu fdr[ lucru Si spunem acum ce a rnai lucrat
nici in Chiqin6u: Citegte qi t6,lmAceqtec6rti noi; Mitropolitul Grigorie, cum a rhposat $i cum a
cere de la Bucuregti cdrli tip6rite ca s5. le dea in fost ingropat. Cei care l-au cunoscut dup6.
dar Moldovenflor de peste Prut, care sunt lipsili intoarcerea din surgldun spun ci vedereaii era
de Stiinfe bisericeascd.; rhspunde la scrisorile sldbit6., trupul neputincios, dar mintea tot
primite, uneori dojenind pdrintegte; gi din limpede se arata. Se gandea cum se
depdrtatul siu surghiun, poartS. grij6. multd de intocmeascd seminariile, cum s6. a$eze bune
trebile Mitropoliei. Iar cind s-au implinit r6nduiald in mdndstiri $i cum se ridice cinstea
aproape trei ani de surghiun, se d6" voie
preo{ilor de la sate. Pentru aceasta., sf6tuin-
14 _35
du-se cu fele bisericeqti Si mirene$ti, ajunge la i-a fost sd nu se sminteasc5.lo din tipirire
incheierea cd prisosul veniturilor de la Vie{ile Sfinlilor, iar tipografia neincetat sA
mdnastiri s5" se strA,ngd in casa facerilor de lucreze cdrli folositoare de suflet. Alt5" avere nu
bine; egumenii si dea seamd Mitropolitului in s-a gesit pe unna lui decAt cirfi hotardte s5. se
fiecare an Si cine se va arlta destoinic sd dea in dar.
rlmAnd egumen nestrimutat. Cat pentru Aqezat pe scaun in tinda bisericii,
seminarii, vor fi cAte unul la fiecare episcopie, impodobit cu od{jdii, cu Evanghelia in brale,
deci patru gi nu dou5. cum cerea Regulamentul. lume dupi lume a venit s6-i sdrute mdna. Iar in
ClS.dirile lor se vor ridica din darul preolilor gi ziua de 24 Iunie, cAnd se prdznuidqte Nagterea
tot din darul preolilor se vor intdmpina Sfdntului Ioan Botezdtorul, cu alai numeros Si
cheltuielile viitoare. Seminarigtii vor dobindi in durerea norodului celui ce-Si pierdea
hrand. gi imbr6cdminte de la gcoald.. Inspectorul p6rintele sufletesc cel adevdrat, a fost ingropat
seminariilor va fi numit de Mitropolit. Fiecare nu in bisericd, ci afar5" din biserictr, lAngd"
sat cat de mic va avea un preot; datoria lui este fereastra proscomidiei Mitropoliei, la picatura
invildtura moralului $i povetuirea intru ale stra$inei. Aqa dorise el, dovedind cu aceasta
credinfei; iar pentru pdstrarea cinstei, preotul smerenie qi dupE moarte.
sd. fie scutit de clac6 9i de dijm5. cd.tre stS.pAnul CAnd s-au implinit $apte ani, potrivit
mo$iei. rd,nduielii cSlugdresti, i-au dezgropat oasele $i
Se mirau toti c6nd l-au vdzut ci in le-au dus la mdnS.stirea CElddruganilor, de
primevara anului 1834 se apuc6" de innoirea unde plecase pe jos spre scaunul Mitropoliei,
bisericii Mitropoliei. L-au qi intrebat dacd. crede agezdndu-le in gropniia m6nasflrii, la r:And cu
si o vadd. sfArqitS., la care Mitropolitul celelalte oseminte cdlugEreqti. Pe teasta lui st6
rdspunde: ,imi ajunge se incep lucrarea; cred scris de la dezgropare: ,+{cest cap este al
ca urma$ii neapS.rat vor sfA'rqi-o". Tot aSa, Preasfinlitului nostru Mitropolit Grigorie al
incredinlat fiind cd, dintre toate c6rfile, cele mai treilea. La leatul 1829, din porunca Rusiei s-a
potrivite wemii Si patriotilor de rAnd sunt dus in Basarabia, iar dupd. slobozenie s-a intors
Vielile Sfin{ilor, incepe tipdrirea lor. in Bucuresti la scaunul sdu gi a riposat intru
Dar n-apuc5. sd vadA decdLtdoud tomuri, Domnul, cu pace, la leatul 1834".
cdci in noaptea de 22 spre 23 iunie 1834 iqi Iar sufletul lui in ceruri se roaga lui
dddu ugor sufletul in mAinile lui Dumnezeu. Dumnezeu pentru iertarea pdcatelor noastre.
Era in vArsti de 69 de ani Si pastorise biserica
11 ani, cinci luni gi 11 zile, dintre care patru
ani qi jum6tate in surghiun. Cuvdntul din urm6. 10Opreasc6.
36 37
iwanurp-cw.Anrenp
Dumnezeu, precum la rArlduiala lirii'
n-a purtat de grij I numai cum sA fim in viala
aceasta sdndtoqi, ci incd. S-a ingrijit ca, atunci
cAnd trupeqte ne vom imbolnAvi, iara$i sa
dobAndim sindtate - cu scdJddturir I qi cu feluri
de doftorii -, tot intr-acest chip, in rAnduiala
Daruluir2, n-a purtat de griia numai ca sa ne
naqtem de-a doua oard duhovnice$te sdnato$i
prin Sfdntul Botez, ci S-a ingruit ca, atunci
cAnd sufleteqte ne vom bolndvi, iarS'qi cu o baie
curelitoare $i cu o doftorie minunatd sd
dobAndim sdlS.tatea cea duhovniceascA, iar
aceastd cloftorie nu este alta dec6,t Taina Sfintei
Mdrturisiri.
Din aceasth Pricine, Pe de o Parte,
Mirtr-rrisirea este cu adevdrat o baie intru care'
cAte suflete se scald6, ies indatd ugurate de
greutatea pdcatului ce-l au asuprd-Ie, pe care
suflete le aratd. umbros Solomon in CAntarea
CAntdrilor (4: 2): Ca htrmele celor htnse care
.s-au suit de la baie. Pentru aceea $i Teodorit'
aceasta tAlcuind-o, zicet ,,[Drept aceea] se
1rOsebitebt'li.
r2 in iconomia mAntuirii, a Noului Testanent, sau a intregii
istorii Drrmnezeie$ti.
39
cuvine sa cercetem ca nu cumva pe cei ce..din neputinta nevdzute, $i iaresi intoarce in suflet
pacat \,'in la pocdinli sA fie numili turmd a sdnetatea cea de mai-nainte, iar harul cel
caprelor", ci, precum zice Psellos13, ce s-au Iucritor prin mirturisire este o doftorie atAt de
-cei
curA{it cu baia conqtiinfei". Este o baie intru minunatS., incdt, de acolo de unde era mai
care se pierd toate intindciunile greqalelor, inainte inchipuit pentru pdcatele sale, intr-o
dupd. cum zice dumnezeiescul Gurd de Aur: clipd il preface pe pecetos intr-un preafrumos
,,Mdrturisirea pdcatelor se face pierdere a chip de inger, sau poate intr-un bou, precum
greqalelor (CuvAnt )O( la Facere)". gi este o barle Nabucodonosor (Daniil, Cap 4), sau intr-un
care se face la cei ce se poceiesc, un al doilea porc, precum Tiridat (Septembrie 3O, la Sina-
Botez, mal ostenicios adicd decAt Botezul cel xar), sau intr-un diavol, precum Iuda - St unul
dintAi, care ins6. de nevoie spre mAntuire este gi din uoi dinuol este (Ioan 6: 70). in scurt. este o
el precum acela, dupd cum zice Bogoslovul doftorie care schimba pe om, fEcdndul din
Grigorie: ,,$tiu incA qi pe al cincilea Botezra, cel osandit slobod, din om trupesc in om
dureros prin lacrimi; dar este mai ostenicios duhovnicesc, din rob al Diavolului in fiu al lui
(Cuvdntul )OO(X)". Iar pe de alti parte, Dumnezeu Si din vinovat muncii celei ve$nice in
rnarturisirea este o doftorie at6.t de lucrdtoare, mo$tenitor al impdrAtiei cerurilor. Este o
iecAt indatS. stricd. fiecare otravd a pd.catului doftorie care, pe temeiul lucrdrilor celor peste
celui lesne de iertat, chiar Si al celui de moarte, fire pe care le lucreaz5, covar$eSte toate
care este un rdu nemdrginit; qi pierde fiecare lucrdrile acesteia. Pentru cA indreptarea pe care
aceasta o ddruieqte in sufletul pd.cd.tosului, de
1gMihail Psellos (c. 1019-7078),filosof, istoric, teolog gi om de cate ori o de, este un lucru neasemuit mai mare
stat bizantin, autor al mai multor scrieri. In 1045 a fost nunit chiar decet facerea unei lumi noi de cdtre
profesor de filosofie la cea din nou intemeiatd Universitate din Dumnezeu. Aceasta umbros o insemneaza $i
Constantinopol. Sirah: Nu este nicia cwnpdnd urednicd de
1a Cuaintul XXXX al SfAntului Grigorie, din care e luat
fragm.entul de aici, pomenegte gi de celelalte patru feluri de sr[lehn celui iryfrdnat (26: 14)ts.
Botez, Si anume: 1. Botezul lui Israel de cdtre Moise prin nor gi Dar - o, nenorocire - aceasta baie curi-
prin mare; 2. Botezul pregdtitor al pocAin[ei sdvArgit de Sf6ntul
latoare qi aceaste minunatd doftorie. Mdrtu-
Ioan Botezdtoruf 3. Botezul duhovnicesc prin apd 9i prin
SfAntul Duh, sdvir6it de Domnul; 4. Sldvitul Botez al
Muceniciei. 15IsSalt mdsurd.Referinfd a putut fi aflatd numai in Septuaginta.
40 41
risirea cea folositoare de suflet zic, s-a fdcut o ingelare atdt de mare a fralilor cre$tirri, ne-am
astizi la cre6tini o Taini prea pulin folositoare, nevoit ca sA adundm de la multi dascdli aceasta
care cre$tini, socotind c5. se curi{esc numai scurti sfdtuire cdtre cel ce se pocdlegte gi cu
printr-aceasti baie, nici m6.car sA se spele pe aceasta s6 indemn6m pe pdcAtoqii cei ce se
trup n-au ajuns, dupi cum zice Solomon: Ftul mdrturisesc sd se mdrturiseascS. des. Iar celor
rdu, drept pe sinegi se judecd, iar de tntindctune ce rdu se mdrturisesc, sd le tALlcuim cum se
nu s-rr spdlat (Prldele 3O: 13). cuvine sd se mdrturiseascE, pentru ca
Iar de weme ce unii din ace$tia nu se md,rturisirea lor sd lie folositoare gi pl6"cutd lui
mdrturisesc nicidecum, sau se m6rturisesc Dumnezeu, iar de aici, dupi urmare, iertarea
foarte rar, iubind, ticdloqii, mai bine sa se pd.catelor lor - care se di de la Dumnezeu prin
tAvdleascd ca dobitoacele in noroiul picatelor duhovnic - s6. fie adeveritS. qi fdrh de indoialtr.
lor, decAt s5. alerge la aceastA baie gi sE se Deci - o, fralilor - prlmitri, rugimu-v5.,
cur5.feasc5.; iar allii, iara$i, se md.rturisesc cu aceasti slEtuire cu bucurie; $i cati adici ali
adevdrat, ins5. nu precum se cuvine - nu se pang5-rit sufletele voastre cu fel de fel de
cerceteazS.adicd cu cea cuviincioasd cercetare a necurd"lii ale p6catului, alergati citre aceastd
congtiinfei qi a pdcatelor lor, nici cu zdrobirea qi baie curi"titoare a Sfintei M6rturisiri ca s5. v5.
cu umilinfa cea trebuincioase, nici cu o cur4iti. Spdlati-va €i Dd a)rdfifL v6. poruncegte
socotealA hotdrdtoare -, ca adici de aicl inainte Dumnezeu prin Proorocul lsara, lepdda{i uicle'
s5. nu mai pAc6tuiasci - nicl cu facerea gugurile uoastre din sufletele voastre (Is. 1: 15).
canonului care se cuvine - care a.cestea sunt Iar c6Lli aveli bube gandite in suflet $i ranele
alcituitoare me,rturisirii celei pldcute lUl voastre s-au impulit qi au putrezit de cdtre fala
Dumnezeu -, ci se m6rturisesc f6rd de cerce- nebuniei voastre,. dupi cum zlce David
tare, 616. de umilin!6, Ibrh de hotdrAre, fdrd" de (cf. Psalm 37: 5), alergali la aceaste minunatd"
implinirea canonului, pe scurt, numai din doftorie, ca sd v5. vindeca{i; $i cafl riu v-a!i
obicei: poate pentru cd vin Paqtile, sau Nagterea mdrturisit pane acum, silili-vd, pentru
lui Hristos, sau Botezul. Pentru aceea, in- dragostea lui Dumnezeu gi a sufletelor voastre,
tr-acest chip r6u mirturisindu-se Uc6lo$ii, se sd vi mhrturisili de acum drept $i cum se
batjocoresc cu adevdrat qi foarle se pigubesc. cuvlrre,
De aceea, noi intristAndu-ne pentru o pagubd qi
A')
PROLOG
^/
suflat cu sufleri otrevitoare ca sa te otraveasce! Dumnezeu pacatuind, sunt incredin{at c6. ai fi
$i cum toate stihiile nu s-au sculat asupra ta strigat $i ai fi r6.cnit ca un leu de atata suspi-
ca ni$te flare, ca s6.te inghitd de viu, nesuferind nare: Rdcnit- qm din suspinare(I inimii mete
sd te vad6. pe tine, impotrivitorul 6i wdjmaqul, (Psalm 35: 9), sunt incredinlat cd ai fi urAt
ard.tand cu pAcatele tale at6.ta nemul{umire cd- p6catul Si te-ai fi ingrelogat de el, qi ai fi zdrobit
tre Ziditorul lor, Cel atdt de Mare Binelhc[tor al inima ta in mii de buc6"fele, macar de ar li fost
td.u! lVeam irrcldrdtnic $i rdzDrdtit, qu cu acestea ea cea mai aspre $i cea mai impietritd., qi ai fi
rdspldti{iDomnului? (A Doua Lege 32: 5, 6)20. f6cut-o sd verse Iacrimi ca [celel de sAnge.
3. Ai vdtdmat pe Dumnezeu pentru cE, Pentru aceasta, pe cat ili este puterea,
cu pacatele tale, ai fdcut o nemaiauzitd petrece intru cugetarea la acestea trei - pe care
nedreptate gi defdimare impotriva izbAvirii care acestea mai pe larg vezi-le inainte, la capul IV -'
ti-a 6cut tre Fiul lui Dumnezeu. fiindc6 Lai ca se ca$tigi sfdnta zdrobire, care este partea
restignit pe Cruce a doua oard, ai c5_lcat cea mai cins ta qi mai folositoare a pocdjn{ei'
dragostea Lui, ai pangdrit SAngele Lui, ai ocbrdt mfinindu-te nu atata pentru altceva c6t
harul Duhului Sdu, I-ai deschis ranele. I-ai pentru aceea ca ai pacatuit impotriva lui
innoit scuipd-rile, pdlmuirile, cununa de spini, Dumnezeu qi ai mdhnit pe Duhul cel Sf6nt al
bi.t5.ile, piroanele, suliia gi toate pitimirile gi Lui, dupd cum zice Apostolul: $i nu mrrhnili pe
ocdrile, pentru c5" ai fdcut pS.catul care a stitut Duhut cet SJant aL \ui Dumnezeu (Ef. 4: 3O).
drept pricind a rastigFirli Lui, precum zice gi Precum $i David nu se mahnea atat
dumnezeiescul Pavel: A doua oafi. rds@nind- pentru alte pagube ce i le-a facut lui pacatul'
lorugi pe Fiut lui Dumnezeu gi bagocorindu-L cat pentru cA l-au fAcut s5" vateme pe Dumne-
[ Dw . 6 : 6 ) . zeu, micar ce s-a vetemat gi pe sine$i Si pe
Ah, fratele meu, de ai Ii socotit precum alfii. Pentnr aceea Si ziceai Tle Unuin arn gresit
se cuvine gi aceste trei suli{e cu care ai rEnit pe Si rdu irraintea Ta am ;fbcut Asemenea Si
Manase, numai pentru aceasta se mahnea $i
20Poate ca, in vremea Sfiniului Grigorie, pdcatele oamenilor nu odihnS. nu lua vreodate inima lui, de aceea 9i
erau atat de mari incAt aerul qi stihiile sA se lntoarca impotriva zicea: iVu este mie sldbire din Iegdhrile de Jier'
omului, de aceea gi zice sd ne minuram! irsd acum, piate ca
SfAntular fi zis; ,,ingroze5te-te,cAciiata ce au prjcinuit pdcatele
pentru cd am tntdrdtat mdnia Ta gi rdu tnaintea
talel" ta am Jdcut, neJdcdnd uoia Ta EI nepdzittd
5L E6
poruncile TaIe (Rugdciunea lui Manase). Pe 2. Socoteqte c5. acestea te-au ficut s5.
aceastd. rugaciune a lui Manase, pe care o pierzi fericirea cea veqnicS. a Raiului, unirea cea
adevereqte Si SfAntul Efrem, aducAnd Si cu Dumnezeu, petrecerea impreuni cu Sfintii
mdrturii dintr-insa, cite$te-o gi tu, frate, pentru ingeri, bucuria cea negr6ita, impdrS.tia cea
ce este foarte umilincioasd, gi mai vArtos atunci cereasca, odihna cea de-a pururea, lumina cea
cand te gategti sA te m5rturisegti. ve$nica qi, pe scurt, bunEtilile acelea pe care
nici ochiul nu le-a vdzut, nici urechea nu le-a
c. Cum ci trei vitimiri priclnuieste auzit (cf. I Cor. 2: 9), nici ninted omului nu
picatul picitosului poate se le inteleage; 9i te-a fdcut s6. schimbi
DupA aceea, pentru ca sa ca$tigi pdrerea toate acestea cu o pufini, cu o amara $i scar-
de rd.u, socote$te, frate, qi cete reutap !i-au navd dulcea!6, Si sa le defaimi pe toate ca pe un
pricinuit lie pacatele. nimic, precum Si inddrdtnicii Iudei au defdimat
1. CA acestea te-au f6cut pe tine s5. Ierusalimul, care este chip al Raiului: $i arr
pierzi harurile cele mai presus de sus de fire pe deJdimat pdmanhtt cel dorit (Psalm 1O5: 25).
care ti le-a d[ruit ]ie Dumnezeu in viata 3. Socotegte ca pacatele acestea tri-au
aceasta, adicA harul indreptbrii, harul inlierii, pricinuit vegnica muncd., focul cel nestins,
al indelungil-petreceri2r qi celelalte, ale c6ror scra$nirea dintilor, viermele cel neadormit -
haruri numai gi o singuri treaptezz este mai pedeapsa tuturor simlirilor trupului gi a tuturor
cinstita decdt toate dregAtoriile, decAt toate puterilor sufletului tAu, care suflet va sa aibe
intelepciunile, dec6.t toate frumusefile, decAt pururea aceea ce ureqte Si nu va avea niciodata
toate puterile, pe scurt, decAt toate darurile ftrii ceea ce pofteqte; acolo nu vei dobdndi niciodatd
$i cele prea mult cinstite bogaFi ale lumii, weo dulcealA, nu vei mai vedea de aici niciun
precum zice Solomon: Tot aurul din uederea prieten al tdu, nu vei mai vorbi de aici cu nicio
IboSd,rel ei este nisip pufin (Sol. 7: 9-lO), mdenie a ta, nu vei lua somn niciodati, nu vei
aJla nicio odihnd, nici macar un minut, de la
muncitorii diavoli care vor sa te munceasca.
2r Prin ,,petrecere" irn graiul vechi se intelegea fie stiruinfa, fie
$i, pe scurt a zice, socote$te ca pecatele
rdbdarea, fie viafa indelungatd cu Dururezeu, petrecerea cu El
te-au f6cut pe tine s5. dobAndegti un veac fdrd
pan{ in sfar$it.
22Prin ,,treaptd" socotimcAzice de una din cele trei de mai sus. de sfArgit al muncilor celor vesnipe qi fdr5, de
;n
56
sf6r$it, al cdror veac [se poate asemdna] numai mahnirea sa pierzi pe Dumnezeu, a Caiui
[cu] un singur minut, Si a$a ca dupd atata mie frumusele covArgeqte toatd frumusetea? A
de ani, cAt este nisipul merii, cate sunt stelele CdLruiinlelepciune, toat6" inlelepciunea, a Cfu-ui
cerului, c6.te sunt picdturile ploii, cate sunt dulceat5.,toati dulceafa, Care, dac6 numai cu o
frunzele copacilor2s, minutul acela niciodatd nu raze de ar ft str6lucit in lad, indati Iadul s-ar fi
va trece, niciodatd. S se ua munci irt Joc Ai f6cut Rai?
puciaAsd (.) Si Jumd nxrncii se suie in ueacul Pu{inA este mahnirea se pierzi pe Tatel
ueacurtlor (Apocalipsa 14: l1). cel fdr6. de inceput, pe Fiul cel impiieuna lbrd de
Acestea socotind, o, iubite, dup5 a doua inceput Si pe Preasfamtul Duh, pe Dumnezeu
socoteali., cu adevdrat se va umili inima ta $i cel in trei lpostasuri, de la Care fiecare lucru
vei caqdga pe cea mai-nainte zisA pdrere de r6u, frumos igi are frumuselea, fiecare lucrr strS--
intristAndu-te de nu pentru altceva, mdcar lucit igi are strelucirea, fiecare vietruitor' viata'
pentru cd cu picatele tale tu insuli eqti cel ce ai fiecare gdnditor, gandirea gi fiecare fiinta -
petimit o pagubi nem6-rginita, pentru care infiin!area?
pagub5., toat5. lumea de s-ar fi dat, cu toate $i, ca si zic cu un cuvdnt, PuFna este
impdr6.liile ei, nu ar Ii wednic6. si pl[teasch mahnirea, ca se pierzi, ticSloase,pe Dumnezeul
nicio pdrticicS. cat de mica. t6u, Care este Bun6tatea cea preainaltS.,
Ah, qi oare pufind este paguba? pu!ind., incepdtura gi Mijlocul gi SfArgitulzs fiintei2o
mdhnirea? Ca sE pierzi, ticEloase pdcd.tosule, pe tale? Cwwa4te gi Dezi. iii stri$d insugi
Dumnezeu, Care este cu totul numai dulceatA, Dumnezeu, cwlaagte 5i uezi cd amar ili este {te
cu totul veselie, cu totul dorire, cu totul saliu sd md pdrd.seeti tu pe Mbe, zice Donmul
IEIE. de satriu, cu totul fericire, cu totul lumini Dumnezeul tdu (Ier. 2: 19)' $i dacd.Isav, numai
qi incepdtur62+ a luminii, cu totul viate $i pentm ce a pierdut dreptul celui intai n6scut Si
incepdturd a vielii, cu totul inlelepciune gi blagoslovenia tat5.lui sau, Isaac, s-a mahdt
incepdturd a intelepciunli? Pulind este oare atdta, incdt a lesat un Slas foarte amar $i
infricogat: $r a -ltostcAnd a a zit Isa.u,a s@at
ts Ca dupd un timp ce nu poate fi socotit dupd mintea
omeneasca. s Scopul, implinirea.
2aIzvor, principiu al luminii duhovnicegti. 26Sau: fiinldrii tale.
58 59
cu glas tare gi amnr Joarte (Fac. 27: 34). Cum lumii, m6.car Si insa$i viata, pentru ci mAhnirea
tu, de trei ori ticSloase, se nu strigi pAnd la cer? aceasta nu se socoteste tie intru poc5in!4, ci
Cum tu, ticdloase, s5"nu suspini dintru adAncul este de$arta qi nefolositoare Si la Dumnezeu
inimii cA ai pierdut atat de multe $i mai pr€sus neprimiti; iat5- gi Saul s-a mAhnit cand a auzit
de fire blagoslovenii Si daruri ale tatdlui tdu Cel de la Samuel ca va sa-$i piarda qi impdr[lia, qi
ceresc, pentru cd ai moqtenit nemdrginite insa$i viata, gi s-o spenat Saul, Si a. cdzut cdt
munci? Pe scurt, pentru cd, pierzdnd pe era de lurtg ta pamfrnL 9i s-a iryfricogat Joarte de
Dumnezeul tdu, impreund cu DAnsul ai pierdut cuuintele lui Samuel (I imp. 28: 2Oi. dar insd in
$i pe toate celelalte? O, pierdere nem6-rginital O, degert. A venit qi Antioh intru cunogtinla rdutd.-
pierdere nemisuratd! Sunt incredin{at, o, frate, lilor ce a l6cut, cdnd a vdzut cd. in aceea$i vre-
cd., de ai fi vdzut weodatd aceasta mare pierdere me va pierde $i viata Qi impdr[fia cu acea
ce ai luat cu picatele tale, ai fi strigat ca moarte de durere, dar insi in degert. Pentru
impdratul acela care zicea in wemea morlii lui aceasta qi zice Scriptura: $r se ruga pAngarihi
ca pe toate le-a pierdut: cdci, pierz6nd pe cdtre Stdpdnut Cet ce nu-l ua mni milui pe eL
Dumnezeu, a pierdut qi trupul, gi sufletul, gi (II Macab. 9: 13). Nu mai zic ch mdhnirea ceea
pdmAntul, Si cerul, qi pe cele wemelnice, gi pe ce se face pentm bunatS.file cele lumesti $i
cele veqnice, pe toate toate: ,,Pierdut'am toate, vremelnice nu numai ce este nefolositoare la
lipsitu-ne-am de toate". Sunt incredinlat cd, de pacatos, ci ii pricinuie$te $i moarte, precum zice
ai fi vdzut inaintea ta adunate toate acestea pe Pavel: Mdhnirea Lumii" moarte htcreazd
care le-ai pierdut, de mii de ori ai fi hotdrdt ca (II Cor. 7: 1O).
sd nu pS.ctrtuiegti rnai mult, ci s5. te indreptezi qi
se vietuiesU o viatd sfAntd.
118 119
se va face invierea cea de obgte, si invieze $i b. Pedeapsd a pdcatulut Ia oamenL A
trupul ti"u, ca sa iei Si cea desavargitd.muncd. pedepsit pecatul la oameni, caci pe Adam, omul
Toate aceste nemerginite rdutali gi cel dintAi, indat6. ce a celcat porunca Lui, l-a
pagube care iti pricinuiesc lie pEcatul, cugeti-le izgonit din Rai gi l-a osAndit pe el $i pe noi toli,
totdeauna $i socote$te, o, pi.cdtosule, ca sa strdnepotrii lui, ca s5. vietuim in acest blestemat
uragti din adAncul inimii pdcatul, ca pe un pdmant, cu s6,racii, cu neputinle, cu dureri, cu
omordtor lde suflet] qi cel mai mare wS,imag al suspine, cu ticelo$ii, iar la urmd se petimim o
tdu, gi altadatd. si nu{ mai faci. moarte afard. de fire gi cu durere.
A pedepsit pacatul, pentru ce pe
3. CunogtinSd a pdcatului de la trei oamenii care au pacatuit in wemea lui Noe i-a
pedepse ce a luat de la Dumnezeu. inecat cu un Potop de apd. ce a fost in toati
' Acum a rimas, frate, ca si-{i aritdm
lumea; a$ijderea pentru ca pe Sodoma $i
rdutatea pi.catului qi cumplita pedeapsi cu Gomora le-a ars cu Potop nou, de pucioasa $i
care Dumnezeu a pedepsit o. Pe ingerL b. pe de foc, gi, mai pe urma, pentru cd au osAndit pe
oament gi c. inJafa lui lisus Hristos. pd.cdtogii cei nepociiti s6. se ardd vegnic in focul
a. Pedeapsd a pdcahtlui ta ingeri. A muncii; ai c6ror muncitori, diavolii, nu vor
pedepsit Dumnezeu pecatul la ingeri, IiindcS. osteni niciodatd in munca lor, nu va auzi
numai pentm un gand mAndru gi hotdrAtor al niciodatd pldngerile lor, ci mai vdrtos ii va lupta
lor a surpat in iad o multime nenumdratS. din- $i-i va uri vesnic, ca acesta este acel norod
tr-inqii. $i nu i-a socotit, ceci prin lirea lor au ticSlos despre care zJLce Maleahi: Norodtl
fost duhuri nematerialnice, ftr5. de moarte dupi inptriua ctuuia Doftvaul bale rdzboi pdnd in
fiinfl, mai inleleptri decat toU oamenii, mai ueac( l:4) ,
puternici decAt toate zidirile cele mai deJos. N-a fi se par mari, o, frate, aceste pedepse
socotit nici cinstea lor, nici mintea lor cea prea- ale picatului? Dar sd $tii ca niciodatS. niciun
sublire, nici cuno$Unia lor cea nematerialnica, pecat nu se pedepsegte de Dumnezeu dup5.
ci i-a osd,ndit sA se pedepseascdveqnic cu cele wednicie, ci totdeauna cu milostivire, iar un
mal cumplite munci ale ladului, ca a$a sa ne pacatos, micar c5. se munceqte ve$nic, insd se
faci sd cunoa$tem cdt de mult urS.qte qi munceste mai putin decAt i se cuvine, Si unul
pedepseqteEl picatul. ca acesta poate sa zicd acel cuvdnt al lui lov: Ce
r20 r21,
JeI Jacearn? Iar EL nu cu fpedepse] urednice m-a batjocoreqte (cf. Luca 22: 63), se trage la
certat pe mine pentru cele ce am pdcdhtit judecatd ca un osandit (cf. Marcu 74:. 64). Yezi
(Iov. 33: 27)54. cum ochii Lui sunt rdnili de pumni? (cf, Matei
c. Pedeapsd apdcahiuitnJala luf Iisus 26: 67:' Marcu 14: 65). Cum Fala Lui este plini
Hristos. A pedepsit Dumnezeu pecatul 9i in fala de scuipEri? (cf. Marcu 15: 19). Cum Glcile Lui
lui Iisus Hristos, dar ins5. cu o pedeaps6. atAt de sunt pline de pSlmuiri? (cf. Is. 5O: 6; Marcu 26:
grea, incdt toate cele mai sus zise pedepse, 67). Cum grumazul Lui este uscat de sete?
asemdnAndu-se cu aceasta, se aratd ca o (cf. Ioan 19: 28). Vezi cum bu2ele Lui sunt
umbre, ce numai una $i cea mai u$oara rand in amdr6.tede flere? (cf. Matei 27: 34). Cum Capul
fala MAntuitorului Hristos, un ghimpe din Lui este pAtruns de prea cumplitii spini? (Matei
spinii Lui, numai o bdtaie a Lui, este o pedeap- 27: 29). Cum bralul Si mainile Lui sunt strAns
sa mai mare decAt [cea prin care] Dumnezeu ar legate cu funfl tari? (cf. Ioan 18: l2). Cum
fi stricat toati lumea Si ar {i anrncat in focul umerii Lui sunt chinuifi de povara cea grea a
muncii pe oameni, pe ingeri, pe Arhangheli gi Crucii? (Luca 23: 26). Cum mAinile gi picioarele
pe toate celelalte zidiri, IiindcS. ce wednicie are Lui sunt pironite cu piroane asculite? (cf. Col.
pedeapsa tuturor zidirilor fat6. de cea mai mica 2: I4). Yez| o, pecetosule, cum vinele Lui sunt
a Ziditorului? A Celui Prea-IEr6-de-prihand., a toate degarte de sange, cum coasta Lui e
Celui Prea-SfAnt? A Fiului Celui Unul N6.scut? pitrunsd de suli{d? (cf. Ioan 19: 34). Cum toate
Dar insd Tatdl Sdu Cel ceresc nu S-a incheieturile Lui sunt sf6rAmate de cea tare
mul{umit s5. pS.timeascA Fiul Siu o muncd. micd intindere pe Cruce? $i cum, sus fiind spanzurat
ca s5. strice pacatul, ci a pitimit o muncd prea Si cu cump[te piroane pironit, $i-a dat duhul?
mare. Voie$ti, pdcitosule, se intelegi aceasta? (cf. Matei 27: 5O').Vezi cum tot Tl'upul Lui S-a
lntoarce-te $i vezi pe Hristos cum pi.timegte Ecut o rand? Fdrd de chip, Ibrd de frumusete
pentru pacatul tdu, se vinde (cf. Matei 26: 46), omeneasc[ era. L-am Ddzut pe EI, Ei nu atsea
se pune la jurhmAnt (cf. Matei 26: 63), se chip, nictJrumtsele (ls. 53:.2).
Treci acum, frate,.cu mintea la partea
cea dinlduntru a sufletului Lui. ca s6.vezi acolo
* ln varianta din Biblia 1914: gi atunci se oa lnztinoud.Niomul pe inlS.untru, cdt fdr6. de asembrrare mai mult au
sine, zic6.nd.
cd ,,acestea
amftcut", gi nu md pcdepsicu bdtdi arednice
depdcatelecele-amftcut. p[timit cu sufletul decAt au patimit cu trupul?!
L22 123
IntristAndu-se foarte pentru at6.tea. pacate,
pentru atitea ocdri qi pentru atAta mare f. Pizirea a lasea: rugiciunea
defdimare, care vrea sd facd mdrimii Lui, qi Zice Sfintitul Augustin cum c6. omul se
Pd.timirilor Lui, inqiqi acei pdcdtoqi, pe care, ca cuvine sA facb. ceea ce poate, iar de la
sd-i mdntuiascd, atAta Si atata a picAtuit. gi, ca Dumnezeu si ceard ceea ce nu poate. Pentru
sa zic pe scurt, atAta de mare a stetut patlma aceasta $i noi, dupd ce !i-am dat cele
cea dinlduntru, care a rdbdat Iisus pentru mai-nainte-zise cinci plzirt, ca sd nu mai cazi
oarneni, c6.t este cu neputinfd cineva sd o in pdcat, pe care acelea poti sd le faci de la
infeleag5. in viafa aceasta; numai in Ziua sinefi cu a ta putere, dim mai pe urrna pezrrea
Judecefli, dupd" judecata oaregiceror dascdli, o a $asea,care este sfdnta rugdciune. Deci, s6.nu
va cunoa$te liecare des6vdrqit, fiindcS. gi atunci incetezi a te afierosi pe sinefi lui Dumnezeu gi
va sa o arate Domnul, ca si o vad5. toti oamenii, de a-L nrga cu fierbintealS. sd intdreascS.
spre ruginare pdcdtogilor celor osAnditi neputinta ta qi sd intemeieze voinfa ta intru
Ce zlc| acum despre pdcat, iubitule? aceastd hotdrAre ce ai Ecut cu Cel dintru
lnfelegi cAt de intinsd este rdutatea lui? Din cea in6$ime. Dar hl Sdu aJutor nEddjduind tu, cd te
neinleleasi munca aceasta ce a pdtimit va auzi. pentru mare mila Sa, precum insugi
Prea-dulcele Iisus, pentru ca sd.-l strice? Deci S-a figdduit: De ua striga cdtre Mine, ayzi-l uoi
acum, dup5. ce ai cunoscut r[utatea lui gi la pe eI, cd milastiusunt (Ie$.22: 271.
sigur pdcatul, gi de la intdmpldr'ile lui, 9i de la Nu ai putere de la sinefi? Nu ai putere
pedeapsa cu care Dumnezeu l-a pedepsit, fie-fi intru vointa ta? Fricina este ch nu ceri de la
mili de sufletul tdu, zdrobeqte-li inima ta, vi- Dumnezeu, Nu auefi, pentu cd nu cereft, zice
no-fi intru sine{i qi hotirdgte cu intemeiere de o dumnezeiescul Iacov (4: 21. Te temi de
mle de ori si mori mai bine decAt se faci primejdie, te infricoqezi de ispita pacatului?
weodatd un ptrcat de moarte5s.
INTRODUCERE 7
VTATA $I FAPTELE PARINTELUI GRIGORIE
DASCALUL. MITROPOLITUL TI\RII l
ROMANESTT... ll t
Cum a invilat carte pdrintele Grigorie )
Dascdlul........ 12
Cum a intrat in viala cdlugdreascd gi la ce
ascultdri s-a supus.......
Cildtoria la SfAntul Munte si asezarea lui
Grigorie in mS.ndstirea Cilddruqanilor lB
Cum a ajuns ierodiaconul Grigorie mitropolit al
Terii Rornaneqti.................... t9
Cum a carmuit mitropolitul Grigorie Biserica
rom6"neascd.... 24
indeletnicirea cdrtur5reascd a Mitropolitului
Grigorie.......... 29
Curn a fost surghiunit Mitropolitul Grigorie..... 32
Cum s-a sfArqit Mitropolitul Grigorie... 35
I NA T NT E -CUV A NT A RE . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
. .9.
EPIGRAMA..... 44
PROLOG: Cum se cuvine sa se gateasca cineva
mai-nainte, pentru cAnd va se se
mdrturiseascd 45
CAPITOLUL I Ce este zdrobirea?....... 4Z
a. Cum sd.cercetezecineva conqtiinta sa?........ 49
b. Cd trei vitimSri pricinuieste pdcatul la
.Dumnezeu 5l