SFANTUTGRIGORIED

FR
SFATUIRBFOABTE
DESPRE
SPOVED
 GRIGOFIC
SFAHq'VIS DaSCAISVI'
TaHI Rolr{fo{es{tl
MtrlrRoPotsltFljls
(1765-1834)

SFEIFVIRCFOARIIICFRVMOASA
$ Pe scvR{l
cfiIrReceli ce se Pocaesrye
cvM se cvolHesa se MaRtrvRlseasca
De ka mflsTl DASCadabvHallki
CelsORCe OOR CIf l
SPR9 FOISOSVIT
 GRIGORJC
SFATfiTVI5 DASCA5UIS
T6RII Roh{fo{esqtl
MITITROFO{5|qIUk
(1765-1834)

SFAIFURCFOARITCFRVMOASA
sl Pe scvRtl'
carrRecelsce se Pocaesq'e
cvM se cvolHesA se MFRTVHseascA
be La MVISTIbASCffd abvHalFa
SPR0 FOIsOSVIrCebORCe OORClryl

be streFaHooRoHca
eDlTIelHGRlUlrya

Carte tiPdriti cu binecuvAntarea

Prea Sfinfitului Ptrrinte GALACTION,
Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

I r l r l r r r ,r| 1 ',rrrrrlrrt|,r
I t; lt N ,)7lJ ()7r tJl)'(, il9 :l

EqUM$HIryE
9NII|VRE
l,littrra Ca rtca Ortodoxa
Editura Cartea Ortodoxi
I.S.B.N. 978 - 973 - 171,0- 74-7
2007
 cRlcoRlebasc6bvlj
sFANtFttu
TARII ROMAHCSIM
MI'FROPOKITFI{K
co l tT S I {f G
( 1 76 s-
1834)

SFAITURCFOARIFEFRVMOASA
SI PC SCVRIF
3,r an r a *,ttr{ lA sxtt'tl, A tY tita carlRecelsce se PocalesTe
cvM se cvolHes6 se MaRrlrvHseasca
Ongr foaitf,a 6,,Xngrt i !i^wt'rr ie$ e(rrir be ka MVkTIbascaHaDVHATA
CelrORCe OOR CIryl
SPRQ FOIsOSVIJ
a
II&i 'r'vnzp/'rr
SI TIPARI'IIACV BIJAGOSI5OOCHIA
t4 tl'oatF(c
FReASF IHTIIFUbVIMItIROPO15I'I
V|IGROOITAHIAHIRIV HIR
gnrlk'r$ri doro$irdltr-ri
uri cB .r'6r'rt nt'rr9i,ra .l GRIGORJC

SI CV ryOAIA CHCb'I'VIAIJADVMHCAIJVI
bOMHUtsuIbOGOFEIIUbUI
HCOIraenSTCOOeanw

iH SFAHII'ACPISCOPIEA
BVZAVIsUI

iNITRVA SA ACVM HOV FACVTA{'IPOGRAFIC

IsA aHVIJ 1835De IiA HRISIOS, APRlble' 15
 INTRODUCERE

Pufini ar putea sA scrie sau sd laude

dupd. wednicie viala gi faptele acestui Mare
SfAnt Pdrinte al Bisericii Ortodoxe Romdne,
canonizat tArziu. Pe data de 2I mai 2OO6.
Pentru aceasta, in lucrarea noastra, arn
incercat a aduce mai mult mdrturiile istoriei,
aga cum ni s-au pdstrat pAnd azi. Cdci ele
vorbesc cel mai bine despre viata Si faptele sale.
Dac6., precum gtim, dup6 Mitropolitul Grigorie
nu s-a mai ridicat un alt ierarh mai vrednic ca
el, cu viaf[ mai sfdnti Si cu activitate mai
bogati decAt el, apoi noi, cei ce facem
cunoscute scrierile lui, de-am incerca s5.
liudtrm dupd cuviin!6 pe Dumnezeu intru viala
qi faptele lui, dupi cum indeamnd. psalmul
(cf. 150: 1), ne-am umple de slav5- degartd qi de
ru$ine, ca unii ce nu numai cd nu voim sd
urmdrn vielii duho!'nicesti pe care el o propune
prin scrierea de fa!6, ci qi ca unii care adesea
ne impotrivim unei vieli ca aceasta, izvodind
alte ,,inv5.{Aturi", care nu se adap6, precum cele
ale SfALntului Grigorie, din izvorul cel dulce al
Sfintei Tfadilii, precum zice gi autorul vie{ii de
mai jos. Nu am gre$i, de aceea, nicidecum de
 l-am numi un nou ,,Gurd de Aur", ale c6rui
cuvinte aurite zac inc6. nedescoperite $i neva-
lorificate in manuscrise gi tipdrituri uitate de
vreme. Citind via{a lui, ne Zbesc din loc in loc
fapte 9i intdmpldri ce ne aduc aminte de viafa
SfAntului Ioan Gur6. de Aur, de a lui Vasile cel
Mare qi ale altora.
Cartea de faf6 poate fi lesne socotitd. cea
mai frumoasd carte despre Taina Mdrturisirii ce
s-a scris weodatd de weun autor romAn.
Valoarea ei reiese cel mai bine din lectura ei.
Mitropolitul se adreseazd. incd de la inceput
cititorilor nu ca unora ce trebuie sd ia aminte la
oarece idei, definilii, canoane. pe care el. iat6. a
reu$it se le aqtearnd in scris qi care sunt
obligatorii, ci ca unor frali ai lui, pdcdtogi ca gi
el, cdrora le pune inainte merturia Pirinlilor qi
nu ,,inveleturile mai noi", cele pe care noi le
numim azi
"adaptate la cugetul contemporan";
el pune inainte mdrturia S1inlilor Pdrinfi ca
unul care fdcea parte din ceata lor, ca un
continuator al viefii qi invd{dturii lor. Nu
intAmpldtor, viata $i faptele lui au stArnit urd qi
impotrivire din partea multor preo{i, boieri qi
alti dregetori ai wemii, precum ne aratA viata.
Asemenea impotriviri fatd" de o lucrare duhov-
niceascd a unui ierarh romAn nu s-a mai vdzut
de atunci in istoria Bisericii noastre. Pentrr.r ce?
Oare pentru c5" lucrurlle mergeau spre mai
6
bine? Nu, ci pentiu aceea ca ierarhii de mai
tarziu s-au adaptat mai mult (sau mai pulin) Ia
cugetul gi politica mai-marilor acestei lumi 9i la
unele ,,obiceiuri" mai (mult sau mai pufin)
nebisericeqti ale PoPorului.
Despre viafa ;i activitatea lui nu s-a
scris pAnd acum o lucrare cuprinzatoare; o
astfel de lucrare ar cere osteneli peste fire gi
poate ca putini ar dori, de voie $i spre singura
lauda SfAntului qi folosul cre$tinilor, sa
furtocmeasca o lucrare ca aceasta' Ca o smerita
contributie, ddm mai jos o viafe a Mitropolitului
intr-adev6r wednicS. de a Ii socoUta o hudd
sfAnttr adush celui intre Sfln{i, PSLrintelui nostru
Grigorie, Mitropolitul TSrii RomAnegti, de
veqnicE pomenirel.
1 O alta viaF vrednicd de iuat in seama, aParutd recent, scrisd
mai ,,la rece", a intocmit Preot Prof. dr. Mircea Pdcurariu ln
volumul 3 din Istoria Bisericii Ortodoxe Romane (Editura
Institutului Biblic si de Misitme al B.O.R., Bucuresti ' 1994, pp.
36-47), care ii consacrd un intreg capitol. Chiar dacd ln bund
parte ii lipseste caldura si lauda duhovniceascd a vi4ii, ea vine
cu amanunte suplimentare privitoare la contextul istoric, in
general gi bisericesc, in speciaf 5i la viafa qi tdlmdcirile
MitroDolitului.
-q
 VIATA SI F.APTELE PARINTELUI
GRIGORIE DASCALUL,
MITROPOLTTUL TARrI ROIT{ANESTI
(1765 - t 22 lunie 1834)

Duhul Domnului a imparlit pistorilor

sufletegti ai neamului nostru romdnesc felurite
daruri duhovniceqti. Unii au fost buni pdrinli
duhor,nici, indreptAnd pe cei gresili, allii au
suferit pentru turma lor greutS.file wemilor qi
nu au parasit-o in necazuri. Unii s-au strdduit
s5.ridice case Domnului, altii s-au nevoit sa dea
cuvdntul Domnului pe graiul poporului. Unii au
fost tari in credinfd, alfii au fost pildi de
smerenie. Unii au strilucit prin $tiinta lor, allii
au pilduit prin carmuirea lor. Dar Grigorie
Dasc6lul, Mitropolitul Tarii RomAneqti
(f523-1834), a dobdndit bog5.!ie de daruri
duhovniceqti. Cd.ci gtiinla lui de carte nimeni
altul n-a a'"'ut-o nici inainte, nici dup5. aceea.
Smerenia qi infrdnarea lui uimeau Si pe cei de
altd credinfd.. Bldndefile lui inmuiau $i inimile
cele mai invArtoqate. Puterea lui de lucrr
schimba noaptea in zi $i neputinta in s6.ndtate.
Iubirea lui de turmA gi de tar6. nu lua in seamd
necazurile qi surghiunul. Dragostea lui de carte
folositoare sufletelor l-a stdpAnit din tinerefe
oAnd la suflarea din urmd. Milostenia lui era

11
atAt de largd, cd la moarte nu s-au gdsit din
agonisita lui decAt c6rti pe care le da in dar.
Pentru aceea, indemnatu-ne-am s6-i
scriem pe scurt qi pe inlelesul tuturor viata $i
faptele, ca s6. fie pildA pentru to!i. Iar pentru c6
mul{i mitropoli{i au purtat numele Grigorie, $i
nu-i cuviincios a-i deosebi prin numirdtoare,
ne-am ingdduit spre tinere de minte sa-l numim
aqa cum l-au numit cei din wemea lui, adicd
Grigorie Dascdlul. Cici cu adevdrat dascdl,
adicA invitdtor, a fost $i este al neamului
nostru.
Cum a invSlat carte perintele
Grlgorie Dascilul
Fericitul pdrinte Grigorie Dasc5lul,
Mitropolitul |arii Romanegti, s-a nescut in
oragul Bucureqti, cALndera cursul anilor de la
Hristos 1765; Si a primit din SfAntul Botez
numele Gheorghe. PSrinlii lui erau romdni gi de
bun neam; dar, care le-a fost numele qi ce
indeletnicire aveau, nu gtim. Cd Grigorie, in
smerenia lui adAncd, n-a ldsat insemnare
despre aceasta, ca sd. nu se laude cu cele
Iumegti qi trecdtoare. $i nici alfii din wemea
aceea n-au allat de la dAnsul cuvdnt despre
neamul s6u. lnfelegem numai c6 pdrinfii lui
Grigorie au fost oameni evlaviogi, cd. l-au
crescut bine gi c5. de copil l-au dat s5. inve{e
carte, cu gdndul se ajunga invdfat gi sd intre in
dregetqrii lumeqti. Dar, cum mai departe se va
ard.ta, altfel rAnduise Dumnezeu.
Era pe wemea aceea in Bucureqti o
gcoalS. vestitd, agezatd in m6nS.stirea SfAntului
Sava, ale cErei clddiri se allau pe locul unde
ast5zi este tot o qcoald., anume Universitatea.
Domnul Alexandru Ipsilante (1774-17a4 r?n-
duise din nou aceasta qcoali, cu cld.diri noi gi
mari, cu profesori buni gi mulfi, noird la numdr,
cu 75 de qcolari bursieri, cu biblioteca Si cu tot
ce trebuie unei qcoli, unde sd. inve{e toati
$tiinfa, ca sa nu mai caute $colarii izvor de
invdfdturd in alte parfi.
$coala aceasta linea 12 ari $i era
impdLrlitd astfel. Copiii erau primiti la vArsta de
$apte ani. Trei ani invAlau gramatica, adic6"
invdlau limba elineasca $i spre sfAr6it incepeau
9i limba latineascA. Dupd aceea, altri trei ani
inv5.{au literatura ahna Qi htin6., pe temeiul
scriitorilor celor mai vestiti ai acestor limbi.
DupE- ce ispr1veau qi acegti trei ani, alti trei ani
se indeletniceau diminea{a cu poeuca, retorica
$i etica lui Aristotel, iar dupd-amiaza irxvatau
limbile italiane qi francezd.
StipAnind deci $colarii limba elneascd,
Stiinlele ajutatoare qi alte limbi, treceau acum
la invd.famAntul cel inalt, care $i acesta tinea
iardgi trei arri. Aici inv6.!au aritmeticd,
geometrie, istorie, geografie, Iilosofte $i astro-
1 nomie. in timpul celor trei ani de invilhmAnt
it inalt, cine iqi alegea viala bisericeascS., trebuia
I sE asculte Si teologia la un profesor aqezat in
I SfAnta Mitropolie, deosebit pentru evlavia $i
13
l
d
a
dreapta lui credinlA. Aga c5. dacl cineva ar
asemdna cursul inv6"fE"turii de atunci cu cel de
astdzi, ar vedea cd cei trei ani de la inceput ar
insemna inv5.tdmALntul primar, cei qase ani ar ft
tot una cu invi{dmAntul secundar, iar cei trei
ani din urmd s-ar potrivi cu inva.lamdntul
nostru universitar.
Si am amintit toate acestea ca sn
spunem ci Gheorghe al nostru, trecAnd din
bralele pdrinteqti in cele ale gcolii acesteia de la
SfAntul Sava, s-a a$ternut cu nesd.fioasi
osdrdie gi cu inlldcdratd rAvnE pe invildturd.9i
a strdbitut tot cursul acestor invd"![turi,
desdvArgindu-se in invd.tdtura elineasce $i in
celelalte qtiinle invd.late in gcoalA. Spune cineva
care l-a cunoscut c5., pentru adAncirea inv6"-
taturii, acest student Gheorghe ,,injuga noplile
cu zilele". $i mai adaugd cum c5., insetat de
carte cum era, s-a adApat qi din izvoml teologiei
la profesorul cel de la Sfdnta Mitropolie, a
invifat adicA qi sfintele dogme ale credintei
noastre cre$tine.
Cum a intrat in vlala cilugdreasci ql
la ce ascultiri s-a supus
Iar Pronia cea DumnezeiascS., rAnduind
toate cu nespusS. inlelepciune spre folosul
nostru, a lucrat aga ca inclinarea spre viata cea
bisericeascS. a studentului nostru Gheorghe si
dobdndeascd sprijin spre intbrirea ei. Ca,
dorind pdrintele stare! Paisie de la mdnd.silrea
Neamlului sd aibd ucenici adancili in con5tiinla
limbii elineqti, a trimis pentru aceasta la gcoala
cea vestiti din Bucure$ti pe doi cS.Llugdri
imbund.tififi, pe Gherontie qi pe Dorotei. $i aqa
a intocmit Dumnezeu lucrurile c[ imbunltilitul
c6lug6r Gherontie a f6.cut cunogtin!tr cu
strdlucitul student Gheorghe. Acesta il mAna la
piqunea cea infloriti a invAliturii elinesti, iar
acela il ad6pa la izvorul cel nesecat al viefii
calugiregti. $i cunoqtinla lor in prietenie
adincd s-a intdrit gi amAndoi nedespErfili au
fost pAni la moarte. Putea cineva s5. vad6 o
minune ca aceasta: pe cel mai l6.udat student al
Bucuregtilor ldngE" cel mai smer:it cdlug6r al
Neamfului. Un muntean qi un moldovean unip
pentru impreunh-petrecere cdrturireascS- qi
cdlugdreascl, ca un simbol aI unirii de mai
tArziu dintre Muntenia gi Moldova.
Iar cAnd Gheorghe ispravi invititurile
cu laude neprecupelite din partea dascSlilor
s6i, r'mr6. pdrintrii, dorirS. rudeniile, ciutard
sttrp6nitorii cei mari ai te,rii sa.-l trag6. spre
dregtrtorii pe acest prea pricopsit intru
invS.f6turd- tAndr. Iar el nu se ldsd biruit de
mEririle cele lumegti, ci, in tovdrS.qia prietenului
sd.u, Gherontie, pdrdsi qcoala SfAntului Sava
qi-qi indreptE pa$ii spre viafa SfAntului Sava'
alergand la Mdndstirea Neamlului din Moldova'
I
$i aceasta s-a intAmplat cam pe la anii 179O'
Aici, in M5n6.stirea Neamfului, se
incepuse de cAliva ard o viala cdlugdreascb
noud. CA Fericitul Pdrinte Paisie, duph ce se
venise in
des6vdrqise in SfAntul Munte,
t5
Moldova cu ucenicii s6-i gi vd.lv6. mare ridicase
cu orAnduielile lui c6lug6regti. Aqezase adicd.
vialA cdlugdreascd. dupd tipicul cel vechi, cu
ascultare pornitd din dragostea citre Hristos.
Cdlugdrul nu are nimic al siu, ca si aibh de
toate prin purtarea de grije a lui Hristos.
Cdlugdrul $i-a teiat voia sa, ca si aib6 putere
impotriva ispitelor prin Hristos, Care a biruit
puterea wajmaSului. Vietuirea cdlugSrului
trebuie sd lie curatd., ca sd plineascA cuvAntul
lui Hristos qi ca s5" {ie pildd altora. Cdlugirul
slujegte fralilor, dup6. pilda lui Hristos, Care a
venit ca s6. slujeascd. tuturor. $i aqa, pe acest
temei intocmindu-se viata in Mdna.stirea
Neamlului, o simtire Si un cuget era la toli fratii
tr5itori acolo. Iar Pirintele Paisie, cu puterea
datd lui de Dumnezeu, incblzea pe toli cu fapta
gi cu cuvAntul, dand fiecdruia ascultarea ce i se
potrivea, intdrind pe cel slab Si marrga,ind pe cel
puternic.
Iar cAnd Gherontie i-a adus de la
Bucuregti nu numai addnca cunoaqtere a limbii
elineqti ci qi pe tan5rul Gheorghe, pdrintele
Paisie a priceput ce odor i-a venit qi ucenic al
s5.u l-a tdcut. $i Gheorghe al nostru s-a ar5.tat
gi intru ucenicia c5lugdreascS. tot atdt de
fierbinte cum se dovedise la addncirea
invlflturii celei din afar[. Cine poate s5.
povesteascS. ostenelile gi nevoinfele sale pust-
niceqti, posturile Si rugeciunile, rdbdarea qi
supunerea, bhndelile $i smerenia sa? Cu
bucurie duhormiceasci il sfS"tuia Pdrintele
Paisie gi cu incredere l-a tuns intru cblugSrie,
16
schimbAndu-i numele din Gheorghe in Grigorie,
dupd pravila cdlugdrilor. $i cdnd a fost venit un
arhiereu la minAstire, cu pdrinteasca alegere a
lui Paisie, Grigorie fu hirotonit ierodiacon.
Iar ,,stare! gi pdrinte duho',rnicesc" gi-a
ales ierodiaconul Grigorie pe monahul Ghe-
rontie, prietenul sd"u cel dobAndit incd. de la
Bucuregti gi cu el impreund intr-o ascultarea
au fost. C5. priceput flind ierodiaconul Grigorie
in limba elineasc5, a primit ascultare sd.
t61md.ceascdpe limba noastrd romAneascA c5r!i
folositoare de suflet. $i intru aceasta ascultare
petrecea in mdndstirea Neamlului impreund. cu
starelul s6.u, Gherontie, ca, ce t5-lmd.ceaunul,
indrepta celdlalt qi tdlmS.cirile lor se fdceau ca
un singur lucru.
$i s-a rdspdndit peste cuprinsul
pdmAntului romdnesc vestea despre aceqfi doi
cilugdri pricepuli intru tilmlcirea cdrfilor
bisericegti gi imbun6tb.fi{i intru viata ciluga-
reascd. De aceea, cAnd Mitropolitul Dositei de la
Bucureqti a cerut la minS"stirea Neamlului s6-i
trimitA doi monahi tSlmS.citori din limba
elineascA, au fost trimiqi Gherontie Si Grigorie,
care au qi tipdrit la Bucuregti din cdrfile lor. Iar
pe Grigorie l-a oprit Mitropolitul Dositei ca sa
fie purtS.tor de grija al bibliotecii celei mari din
Mitropolie. Cdt de nevoitor era Grigorie Ia
acesta slujb6 a tllmd.cirii gi a bibliotecii, ne
spune cineva care a fost impreunS. lucrS.tor cu
el atunci, scriind aga ,,c6.nu stingea fdri numai
Iumina zilei luminarea lui Grigorie, nici nu
apuca inainte inceputul nop{ii aprinderea ei".
17
 CAnd Mitropolitul Veniamin al Moldovei
a simtit nevoia de cefti teologice pentru
seminarul sau de la Socola, tot pe Gherontie gi
pe Grigorie i-a pus la intocmirea unor astfel de
cirfi. CAnd invAlatul episcop Iosif al Argeqului,
care sta in legdturi cdrturdregti Si cu fratii din
Ardeal, a dorit sd dea lhmuriri pentru cdrfile de
slujbd bisericeascA, tot la Gherontie qi la
Grigorie s-a indreptat, iar ace$tia i-au intocmit
tdlcuiri de care gi astdzi ne folosim.
Cildtoria la Sfintul Munte Si a€ezarea
lui Grigorie
in ministirea Cildiruqanilor
in anul cAnd rugii ne-au rapit
Basarabia, nedesperlifii Gherontie Si Grigorie se
hotdrisc sd facd o cdldtorie la Sfd.ntul Munte ca
sE se inchine sfintelor mdn6stiri celor de acolo
gi sd se intdlneascd cu parintii cei cuviosi
pentru folosul sufletului. $i aqa, mai
aldturdndu-se lor incd. doi cdlugdri, pornesc
tuspatru la drum, dupd ce au luat blagos-
lovenie de la ocArmuitorul Mitropoliei din
Bucuregti. CAnd au ajuns la Seres, departe de
trei zile pe jos pALni la Sfdntul Munte, un
tovar6g, anume lachint, s-a despe-rlit, zicdnd c5"
are si meargi Ia Ierusalim; qi de atunci nu s-a
mai aflat nimic de el. Ceilalfi trei au ajuns in
Sfantul Munte, s-au inchinat cu evlavie prin
mdndstiri gi au intrat in vorbiri duhor.miceqti cu
18
perintii de acolo. Apoi au pomit sA se intoarca
in far6. $i cAnd au ajuns in preajma oraqului
Filipupolis, au clzut intre talhari, care i-alr
chinuit gi le-au luat tot ce aveau' Iar Gherontie'
mai bdtrdn fiind gi mai rau chinuit, a rAposat
acolo. Grigorie, tovardqul qi fiul sAu duhov-
nicesc, impreunE. cu celdlalt cb,l5.tor,i-au ridicat
trupul qi l-au ingropat in mdndstirea Anarghiri
din apropiere. Iar cAnd s-au implifiit qapte ani
de la pristdvirea lui Gherontie, s-a dus Grigorie
iardgi la mdn6"stirea Anarghiri, a dezgropat
oasele fericitului sdu staret Si tovaraq intru
toate bunele obiceiuri qi, dupd. datoria
pirinteqtii orAnduieli, intorcandu-se inapoi la
Bucuresti, le ingroapd in pdmdLntul fdrii.
Rdmdn6nd singur, Grigorie trdiegte in
mdndstirea Neamfului, urmandu-Si ascultarea
in tdlmS.ciri gi in tipdriri de cdrli' Mai apoi' din
ce pricine, nu $tim, pdr5.seqte metania sa de la
Neam! din Moldova Si se inchide in mdndstirea
CSldbruqanilor din Jara RomAneascd, trdind in
rugaciune, tdlmS.cind ce4i din porunca
Mitropolitului larii Si necautand nici o
dregdtorie bisericeascS.. Dar, cum mai departe
vom vedea, altfel rdnduise Dumnezeu.
Cum a aJuns lerodlaconul Grlgorie
mitropolit af Tnrtt Romineqti
in anul IB2l a fost mare r6zwS.tire in
ldrile noastre. S-au sculat grecii ca sa scuture
jugul turcesc Qi s-au ridicat Si romdnii ca sd
v
 scape de fanariofi, adicd de gpecii trimiqi de
turci ca sd fie domni in ldrile RomAnegti. Multi
pradd, qi mult omor s-a ficut atunci. Grecii l-au
omorAt pe Ttrdor Vladimirescu, cdpetenia
romdnilor rdsculali. Turcii i-au biruit pe greci Si
au umblat cu capete de zavergii, adicd de
rdzwailF, la geile cailor. Boierii au pdrdsit {ara,
fugind in Ardea1 gi ldsAndu-gi averea pradd
rdufrcAtorilor. Atunci a fugit, impreund cu
episcopii, $i Mitropolitul Dionisie al Tedi
RomAnegti, ldsdnd turma fdrE pastor in mijlocul
lupilor.
Dar aceasta mare tulburare a avut qi o
unnare bunA. Anume de atunci incoace s-a
rAnduit sd fie domni dintre romAni, si nu dintre
greci. in dregatorii sd nu se mai numeascd
strdini, ci pAmAnteni. La mitropolii $i episcopii
iardqi si nu mai ajungS. decAt romAnii. gi a$a,
in Jara Rom6neascd, este numit domn Grigorie
D. Ghica, din vechea familie domnitoare a
Ghiculegtilor. Domnul scrie boierilor Si Mitropo-
litului, fugili la Braqov, sd se intoarci in tare ca
s6 arate nemangaiafilor locuitori in fapt6 c6" au
sc6.pat din trecutele nevoi. Dar Mitropolitul
Dionisie nu wea sd se intoarcd, iar fara nu
putea rdmAne mai mult fdrd mitropolit. De
aceea, Domnul strange pe boieri in divan,
dAndu-le voie, dupd. legile de atunci, sh aleag6.
alt mitropolit in locul lui Dionisie. Cinsfiti au
fost acei boieri gi buni cregtini s-au ardtat, cd.
n-au cautat la fafa oamenilor, ci sArguindu-se
cu multd osdrdie, intr-un glas au socotit
destoinici pentru treapta mitropoliei pe
20
urmdtoarele trei obraze: Grigorie - arhiman-
dritul de la Argeg, Teoclit ieromonahul qi
Grigorie ierodiaconul, care amdndoi se aflau Ia
m6nd.stirea CdlddLr-ugani. $i au scris boierii in
hdrtia lor cAtre Domn aga: .Dintr-aceqti trei
pdrinfi ce-i aratem M6riei tale, care dintr-inqii
se va socoti qi de cdtre M5ria ta, acela ni se va
orAndui mitropolit. $i rim6Lne cum Duhul SfAnt
va lumina pe Mdria ta cu alegereii dintr-aceqti
trei p5rin{i". Pricepufi au fost boierii, dar
adevdrat luminat de Duhul SfArrt a fost Domnul
J6rii cdnd, din cei trei, a ales pe cel din urmd'
pe ierodiaconul Grigorie.
inchipuieqte-li, cititorule, ce boierii
trimi5i se vesteasce pe Grigorie c5--l cheamA
Domnul Jdrii l-au gasit intr-o chilie, in afard- de
zidul mdnS.stirii CdlddruSanilor, la Cocioc, cum
se zice qi azi. in chilia lui era o rogojine peste o
sc6ndurd, ce-i slujea de pat, o icoana in perete'
o m6su!6 de scris Si o pereche de desagi inlesali
cu cd.rti, incolo nimic. Iar Grigorie, imbrd.cat
intr-un cojoc vechi de oaie - era in preajma
Bobotezei -, tocmai citea din SfAntul Ioan Gur6
de Aur, despre cdt de infricogat6 este taina
preotriei. $i boierii ii spun c5. Domnul tSrii wea
s5.-l facA mitropolit!
Uimit de aceast6 veste nea6teptat6-'
Grigorie, dupi un timp de gd,ndire, rdspunde
aqa: ,,C6.Mdria sa Vodd. mA cheama la Curte'
voi face ascultare $i voi veni; dar ca sa fiu eu
p6.stor al turmei celei cuvd.ntdtoare a neamului
nostru, newednicul, numai gandul acesta m5.
cutremurh. P6storul cel mare Hristos. sd-mi fie
)1
 milostiv mie, pecetosului". gi trimigii Domnului
au plecat.
Iar Grigorie, fetrecAnd toate noaptea in
rugaciuni lierbinfi, a doua zi gi-a luat toiagul in
mAnd qi des"gri pe umeri gi a plecat pe jos la
curtea lui Vodh. Era in ziua de S ianuarie. in
anul 1823. Am auzit Si noi de la bd.trAni cd in
cdl5"toria aceasta spre Domn i s-a intdmplat lui
Grigorie o pozn6,. Adici trecAnd el prin satul
Tunari $i oprindu-se la un putr se se
odihneascd, preotul satului, care nu iubea pe
cdlugdri Si era nu qtiu cum, l-a inchis intr-un
cotef de porci, zicand ca-i ciluger hoinar. gi ar
fi petrecut Grigorie Si noaptea cu porcii, daci
nu se milostivea o slug6 sd-i dea drumul pe
ascuns. Iar cAnd a ajuns Grigorie mitropolit, au
venit preotrii, dupd obicei, sa primeasca
binecuvAntare. Printre ei era Si preotul .din
Ttrnari, care a ingdlbenit ca gofranul qi tremura
ca frunza de plop ca,nd a vdzut c6" mitropolit
este c5lugdrrl inchis de el in coteful porcilor.
Dar Mitropolitul Grigorie, v6zAndu-i tulburarea,
blA,nd cum era, l-a binecuv6ntat zicAndu-i: ..Nu
te teme, cd porcii sfinliei tale s-au purtat bine
cu mine",
Tfei zile a tinut vorbirea intre domnul
Grigore Ghica gi intre ierodiaconul Grigorie.
Domnul stSruind Ia Grigorie s6. primeasc6.
wednicia de mitropolit, iar Grigorie apbrdn-
du-se ca unul ce nu se simte wednic de aceastd
infricogatA r6.spundere. Iar la urmd., aretandu-i
Vodd c5. qi Domnul Hristos s-a 6cut sluiitor
frafilor s6.i gi cd acum, cdnd pentru nedmul
romdnesc se aratd. zile mai bune, toti suntem
datori sd ajutdm dupi puterile date noua,
ierodiaconul Grigorie s-a plecat dorinlei lui
VodA 9i a primit sa fie mitropolit. Atunci cu
inimd plind, in ziua de 8 ianuarie din anul
1823, aga a hotdrdt domnul Grigore Ghica:
,,UrmAnd agadar cugetului nostru, dupi a
crestine$tii datorii Si fdr6. cdtugi de pufini
pfu:tinire, am gasit a inella la' acest arhi-
pS"storesc scaun al Mitropoliei Tarii Romanesti,
de duhor,'nicesc pdstor al norodului din aceastd
de Dumnezeu pdzitEL !ard, pe Grigorie
ierodiaconul".
$i, in ziua de 9 ianuarie, Gri$orie a fost
sfinlit ieromonah, citindu-i-se $i rugeciunile la
facerea de arhimandrit. in seara aceleiaqi zile,
s-au fAcut strigdrile de arhierie sau, cum se
zice, s-a sivArqit ipopsifierea. A doua zi' IO ia-
nuarie, a fost slintit intru arhiereu-arhipdstor al
ldrii RomAne$U. Cu alaiul inddtinat, semnat
chiar de Vodd. Ghica, a urmat in ziua de 1I
ianuarie darea c6,rjei Si a$ezarea in scaun a
Mitropolitului Grigorie. La palatul domnesc, in
ziua aceea, erau adunati to{i boierii. Domnul,
urmat de postelnic, a inaintat, a pus in mAna
lui Grigorie cArja arhipastoreasca. $i a rostit
aceste cuvinte pline de inleles: ,,Nici celui care a
alergat, nici celui ce s-a mgat, ci celui care a
binevoit Dumnezeu". $i astfel ajunse Grigorie
Mitropolit, cAnd era in vArstS. de 58 ani' fdrdL sd
ceare scaunul, ci fiind rugat se-l primeasce,
tErdLsi. dea daruri qi tdrA sd facd fhgAduieli' ci
ZJ
primind el daruri; fdri s5. fi fost preot sau
episcop, ci numai ierodiacon.
Despre firea Mitropolitului Grigorie, iatd
ce scrie consulul austriac de atunci: .Afland
cine sunt, s-a ardtat foarte bucuros, mi-a iegit
inainte $i m-a dus pd,nd la o sofa, a fost
binevoitor $i foarte smerit; in vorbd., Slasul ii fu
potolit qi masurat. Mi-a dat dulceati $i cafea:
primindu-i binecuvdntarea, plecai. Mi into-
v6rdqi pAnd. afard din casd. qi nu se retrase
decAt atunci cAnd trdsura mea porni. Lumea
agteaptd. mult bine de la c6.rmuirea sa'. Cum
era la chip, nu gtim bine, ci Mitropolitul
Grigorie nu s-a lisat s6. Iie zugrdvit, ci numai se
povesteqte din bitrdni cd avea un cap atA.t de
mare, cA nu s-a gasit mitrd sd i se potriveascd.
Cum a cirmuit mitropolitul Grigorie
Biserica romeneasce
Mulli se vor fi intrebat cum va putea
cirmui Biserica acest mitropolit care nu ficuse
pAn5. atunci decAt si se roage, sh asculte de
allii, s6. scrie certi qi sd le tip5reascA? Oare
pentru carmuire nu trebuie ca cineva sd aib6.
pregatirea osebite acesteia? Aqa va ft flind cu
alfii, dar Mitropolitul Grigorie a fAcut abatere,
cd. din ziua intAia s-a ard.tat destoinic intru
purtarea cdrmei bisericegti ca nici un altul pAnd
la el. Credinla lui in Dumnezeu, dezlipirea de
bunurile pdmAntegti, dragostea de aproapele gi
implinirea datoriei i-au fost ajutoare neclintite
24
in pdstorirea sa. Se spunem pe scurt ce a
infdptuit el in biserica romAneascd, care atunci
avea multe lipsuri.
Episcopiile erau vdduvite ori pdstorite de
oameni nu tocmai wednici. $i atunci, chiar in
anul intALi, Mitropolitul face sd. ajunge la Arge$
gi la Rdmnic episcopi noi; iar peste doi ani se
alege un alt episcop qi la Buzdu. Iar Mitro-
politul, qtiind dup6 canoane cE are netdgiduiti"
datorie a fi cu mare privighere pretutindenea
pAni' unde se intind hotarele Mitropoliei, pune
la inima acestor episcopi indatoririle lor gi-i are
in de-aproape cercetare ca s6-gi ingrijeasca de
turmd.. ii mustrh cALnd,in loc de umblarea prin
eparhie pentru indreptarea bisericilor, stau prin
orage la sfaturi $i pricini politicegti. Dar ii gi
apdrd" cAnd sunt asuprifi. Episcopii ace$tia i$i
iubesc Mitropolitul lor, 6i aqa inlelegere adAnci
era atunci intre arhiereii noqtri.
Mitropolitul Grigorie s-a ingrijit gi de
preoli. Fiind preolii atunci scutifi de ddri cdtre
visueria tarii, iar multi intrau in preotie fdr6.
pregatire, sfinfindu-se prin dare de bani chiar $i
la arhierei strbini, peste Dundre. Ca si fueceteze
aceasta, Mitropolitul cere Patriarhului de la
Jarigrad2 sA opreascd pe Mitropolilii de Vidin Si
de Vrala de la hirotonia celor din alte episcopii;
iar el, Mitropolitul, igi ia osteneala $i singur iqi
2 Constantinopol.
25
l'
slinteqte preotii in dar, Fnand insemnare
lamuritd de numele gi de satul celor sfintiti.
AflAnd c6 protopopii ace$tia jefuiesc pe
preofi $i pe diaconi cu felurite d6ri, a pus
rAnduiald Si in tagma lor. Aqa, protopopii luau
de la preot ,,darea bastonului", adicd bir de
protopop, mai luau ,,dare pentru adeverinta de
hirotonie", ,,dare pentru cercetarea bisericilor" qi
inc[ una ,,pentru adeverinla de duhorrnicie"; iar
,,pentru pricini de gailceviri intre preo[i", care se
cercetau de protopopi, jecm6nirea n-avea
margini. Toate aceste ddri le-a inli.turat Mitro-
politul, ,,fiind obiceiuri vdtdmd.toare de suflet gi
neprimite de Bisericd". $colile se lineau dintr-o
dare plitith de preoti $i la strangerea ei iare$i se
napastuiau preolii, dar prisosul intra in punga
altora. $i aici puse randuiald Mitropolitul, fdr5.
s6. scad6. suma totali a banilor oranduifi pentru
qcoli.
Mitropolitul Grigorie arata multa grija
pentru gcoli, al c6ror efors era. C[uta profesori
buni pAnd $i la Viena, punA,nd indatorire sA fie
romAni qi de credinfa noastr6. Lua parte la
examen, binecuvdntAnd roadele profesorilor qi
silintele gcolarilor qi ddruind bani pentru
$colarii sdrmani. Ajuta b6negte pe tinerii din
Moldova trimigi la gcoala de la Sfantul Sava. Cu
drept cuvdnt era numit ,,cel mai fierbinte doritor
de folosul obgtesc". Dar aceastd dragoste a lui
de gcoald nu-l oprea sh nu mustre pe profesori
cand nu aveau purtdri bune sau cAnd
s Un fel de epitrop.
26
rS.spAndeau idei nepotrivite cu wemurile de
atunci. Nume de filosof qi trecere in lume avea
profesorul ieromonah Eufrosin Poteca de la
qcoala romAneascd. din SfAntul Sava, dar aJldnd
Mitropolitul ca el $i ceilal{i profesori nu se
poartl potrivit datoriei lor de indrumdtori gi cu
fapta, nu numai cu qtiinla, ii ceart6. scriindu-le:
,,Si vd indreptati cu totii gi apoi sd indreptati pe
allii. Se dobAndifi ndravuri bilne, apoi sd
invatag de nEravuri. Sa fili cu tolii sfin{i
precum erau dasc5lii cei mai dinainte intr-acel
loc"a.
Sd nu se uite cA Mitropolitul Grigorie a
ste'ruit pentru infiintarea de seminarii preote$ti
la fiecare episcopie. $i au mai hotdrdt ei ca
aceste seminarii sd fie clddite Qi intretinute cu
cheltuiala Mitropoliei Si a Episcopiilor, fiind
aceasta ,,o indatorire sfAnti qi despre care nici
una dintr-insele nu se va putea apdra". Datorie
este deci ca seminariile noastre din Muntenia
s6" treacd in pomelnicul lor printre ctitori pe
Mitropolitul Grigorie Dascdlul.
Cand Grigorie ajunse mitropolit, starea
mdnAstirilor era cAt se poate de rea. Cele mai
bogate mSndstiri fuseserS. de pe wemuri
inchinate Locurilor S{inte qi pentru carmuirea
lor veneau in lar6 cdlugbri str5ini. Acegtia nu se
dovediserd cinstiti-cArmuitori, cdci clddirile le
ldsaserd in pdrdsire, averile le vindeau sau le
a Pentru ideile lui progresistesau iluministe, Eufrosin Potecaa
fost in final caterisit.
27
\
inchiriau pe sub mdn6; Si durere era s6 vezi
mdndstiri bogate cdzute in paragind qi pline de
datorii. De aceea, Mitropolitul ceru cdlduros
Domniei gi dobAndi dezlegare sA facd altd
rAnduiali in mdnS.stiri. Atunci el a numit
numai starefi romani, a intocmit catagrafii de
averile mdndstirilor, le cerceteazl toate dato-
riile, le infiinleazd casd de venituri $i opre$te in
parte trimiterea de bani la Locurile Sfinte, pdnd
ce se vor pld.ti datoriile. $i adevdrath viaf5. s-ar
fi sElAgluit in mEnAstirile noastre prin aceste
rAnduieli ale Mitropolitului Grigorie, daci nu
s-ar Ii amestecat mAnd. strSinFt. CFt, vdzind
c6lug6rii greci pierderea veniturilor
mbnS.stiregti din fara noastri, au cerut ajutorul
rusesc. Iar Rusia, ca s5. ne fac6 greutd.li, a
stdiuit qi s-au primit iard.qi stareti greci Ia
mdnEstirile inchinate.
$i in altd. laturd s-a invederat simlul de
gospodar al lui Grigorie. Cd,nd a ajuns el
Mitropolit, grele datorii apS.sau pe Mitropolie de
la inaintaqii sbi. Trei dintre ei fhcuser6 mari
imprumuturi cu dobAnzi grele pe la diferite
persoane care acum cereau stdruitor plata lor.
$i a plltit Grigorie, toatd vremea cat a pastorit,
datoria altora gi multl amdriciune a pitimit
pentru aceasta, cd.ci, cAnd credea ci s-a mai
ugurat, cu alte inscrisuri de datorii se pomenea.
AtAta se ingrijea de aceste datorii cA, 9i in
28
surghiun plecAnd, cuvAntul din urmd i-a fost:
,,Aveli grije sd mai plhtiti din datoriile
Mitropoliei gi sE nu se facd altele".
Plata acestor datorii a implinit-o el nu
din biruri noi pe preoti, ci din economii. C5.
masa lui era ugoard., legume $i poame, hainele
lui erau de rAnd, qiacs cdlugbresc; plimbdri nu
Ecea; caretA ii ddruise Vod6; pentru economie,
nu mai tinea nici obiceiul vechi ca sd. facd. masd
qi sd dea daruri la hramul Mitropoliei. Cupito
era cu el insugi, ins5. cu s5racii gi cu vd.duvele
bdtrine era darnic; ajuta la datoriile {drii qi nu
precupetea banul cAnd era vorba de tipdritul
cdrfilor gi de ajutorarea gcolarilor.
lor
indeletnicirea cArturareasci a
Mttropolitului Grigorie
Ca sA spunemcate c5rti a t6lm6.cit,c6.te
a scris Si cate a tiparit Mitropolitul Grigorie, nu
ne ajunge nici wemea qi nici locul. Pe scurt,
vom ardta numai ce Sfiinfa avea qi cu ce fel de
c5fti se indeletnicea. Mitropolitul Grigorie
cuno$tea ad6nc limba elineascd, in care
fuseserd scrise cerfile Sfinlilor Pe'rinfi $i ale
scriitorilor bisericeqti. Iati, noi ast6zi avem gcoli
inalte, avem mul{i invAla{i, dar sd nu le fie cu
5Tesaturaasprdde lana.
6 ZBircit'
'I 29
 superare dacd scriem adevdrul, insi nici unul lumineazd. cuvdntul Domnului qi ldmureqte
nu s-a adAncit nici pe departe in cunoaqterea cugetele credinciogilor. gi de la aceastd lipsl
purcezAnd Grigorie, cu mAnS_evlavioasd di. la o
Sfinlilor Pbrinli ca Mitropolitul Grigorie. La
parte obrocul gi pune in sfegnic lumina Sfintilor
aceastd cunoagtere, el adauga stepanirea Pdrinli, tdlmdcind din scrierile lor cele ce
intregii teologii a Bisericii drept-credincioase, cu priveau spre ldmurirea credinlei $i spre
toate tainele ei. Si aceasta nu din cdrli de intdrirea ndravurilor celor bune: din scriitorii
Scoala, ci din insegi citirea izvoadelor. El bluse bisericeqti a tdlmS.cit tdlcuiri la Sfanta
apa intelepciunii teologice de la izvorul cel Scripturd: de la Sfintii Bekani a adunat in
curat. nu din valurile tulburate de mintea Pateric cuvinte folositoare. Prin condeiul lui
Grigorie s-a deschis pentru neamul nostru
neputincioasd a invdfalilor. $i apropiindu-se de
vistieria cea bogata a sfin{ilor Tfei Ierarhi, a
acest izvor cu pregetire de rugiciune, cu SfAntului Atanasie, a SfAntului Ioan Damas-
adAnc6. credin{d, cu smerenie gi cu post chin, a Sfdntului Casian RAmleanulT, a Ferici-
indelungat, i s-a deschis mintea lui qi pentru tului Augustin, a Fericitului Teodorit, a
priceperea celor mai adAnci noime ale teologiei Cuviosului Simeon Noul Teolog, a monahului
noastre cregtne. De aceea nu gre$esc cei ce-l Iosif Vrienie, a lui Teofilact al Ohrideie. a lui
numesc ,,teologul Grigorie, inalt in qtiinle 9i in Atanasie din Paros $i a atatoi scriitori
bisericegti din cei pdtruhgi de duhul adevdratei
in{elepciune, adAnc in noime Si smerit-cu-
credinte creqtine. AtAt de vestit scriitor aiunsese
getetor in ispravi $i ful lucrare". $i, pricepdnd el Grigorie. c6. monahii din mdndstirea Neamtului.
cd. neamul nastru romfinesc este eulauios din cAnd au wut sd aibd scrisi Via{a Pdrintelui
fire, dar este sdrac de armele credinfei. s-a Paisie, la aceasta l-au indatorat pe Grigorie. Iar
aprins cu rArmd de luminarea lui prin carte el, care atunci era numai ierodiacon, a scris-o
bun6, socotlnd cu aceasta si implineascd. cu evlavie, cu gtiin!6., cu meqtequg de sintaxd gi
cu bun miros de viatd de sfdnt.
porunca MAntuitorului de a iubi pe aproapele
Pentru tipdrirea cdrfilor, Grigorie
nostru,
imbundtdlegte tipografia gi ia pe seama Mitro-
Aveam noi rbm6nii toate cdrfile de slujba
poliei moara de hArtie de la CiorogArla. Iar
in limba noastrd. aveam de mult SfAnta
Scripturtr, citeam din Cazanii, ne ldmuream din dragostea lui de luminare prin carte se vede din
Pravoslanmica Mdrturisire, dar sthtea sub obroc,
tiinuitA, lumina Sfintilor P5rinti, care 7Sau: Romanul sau Romdnul.
8 Sau:Bulgariei.
30 I
aceea ca dupd. el nu s-a gasit alte avere decat Mai cu seamd., scoaterea de care pentru
wafuri de cdrfi, c5. aceste cdr{i le da in dar cdratul proviantuluie de la Prut pAnd" de-a
preofilor Si credinciosilor gi cd a l6.sat cu limbh lungul Dundrii pricinuia bielilor romAni
de moarte s5. meargh mai departe tip6rirea greutd{i peste fire, mai ales iarna. Inima
Viefilor de Sfinti, incepute de el la tipogralia de Mitropolitului se topea de focul p6.stprililor sdi
la mdn6stirea Cdld5ru ganilor. qi cu cuv6nt blajin c6uta ugurarea lor in fa{a
rugilor. Dobdndise asigurarea ce preotii nu vor
fi puqi la care. Ru$ii insa igi id.u cuv6ntul
Cum a fost surghiunit Mitropolitul ind6rdt. RAnduieqte atunci Mitropolitul ca $i
Grtgorte preofii sd intocmeascA cdte patru un car. Dar
comandantul gese$te vin5. - o cduta el de mult -
Sa spunem acum $i ce a suferit ci n-au plecat carele preolilor grabnic, ca nu
Mitropolitul Grigorie pentru ap6rarea turmei sunt destule 5i cd s-a irftdrziat cdratul; deci
sale din partea ruqilor gi a boierilor. Isc6ndu-se Mitropolitul ar lucra impotriva Rusiei. Urmarea:
iard.qi rdzboi intre rugi Si turci, la inceput de numaidecdt oragul
Grigorie si" pdriseascd
mai 1828, rusii intrara in Bucuregti, iar
Domnul Grigorie Ghica c6.uta sd fugb. din lard 9i Bucuregti Si sa se aqeze in Basarabia, aqa
llsase pe Mitropolitul Grigorie locliitor de porunceqte Palen, cArmuitorul rusesc, in
domn. numele impEratului. $i ce crede cititorul ctr
Grea este viata cArrd rdzboiul rdspunde Mitropolitul? Linigtit zice cA nu
stipAnegte, dar indoit mai grea este atunci indrbzneqte a intra nici in cea mai mic6.
cAnd r6zboiul altora se poartE in lara ta. cercetare a pricinilor ce au adus aceastd
Strdinul gi wb.gmaqul ifi zdrobegte lara fird.
porunci, pentru c5. datoria lui cere curat numai
mil6. qi-!i pune in spate greuteu doboratoare: sd.
dai hranE ostaqilor, s5. faci cdr5.turi de arme gi s6. se supun5.. Sd-i dea rdgaz de cdteva zile ca
de tot ce trebuie oastei, s6. deschizi spitale, s5" s5.-qi pund in rAnduiald, socotelile - se gandea'la
scoli lume la lucru greu de drumuri gi de datoriile Mitropoliei flcute de altii - $i apoi, fie
poduri i1 orice weme, in sfArgit, si fii rob lbr5.. voia Domnului. $i a$a, pe o iami aspr6, la 1O
cArtire. InchipuiascA-Si cineva deci greutEtile februarie 1829, Mitropolitul Grigorie pleacA in
prin care trecea Mitropolitul. Ruqii cereau
gpabnic de toate; romanii se pldngeau ce nu
mai pot birui cu implinirea cererilor. e Proviziilor.
32 JC
surghiun spre Chi$inau, unde ajunge dupd.
multe necazuri $i primejdii.
Dar, cum spune fabula, ci toporul fdrh
coad5. nu poate dobori pddurea, tot aga $i aici
toporul rusesc n-ar fi putut .surghiuni pe
Grigorie dac5. boierii nogtri nu se lbceau coadd.
de topor. Scrie in pisania m6nestirii BSldana c5.
din pizma boierilor a fost surghiunit
Mitropolitul. Si aqa este. in fruntea pizmagilor
s-a a$ezat Barbu V5.cdrescu, mdrindu-$i ceata
cu al{i boieri nemultumili de Mitropolit ci nu
implinise dorinlele lor cele nebune. Unul
ciutase sd cAgtige pe Mitropolit intr-o fratrie
impotriva Domnului, gi nu izbutise; altul um-
blase sd arendeze pe nimic moqiile mdnestiresti
qi Mitropolitul se impotrivise; altul - anume
Barbu Vdcdrescu - ceruse Mitropolitului s5.
strange de la preofi birul cArjei ca sd pldteascd
cu el datoriile nepoatei sale, Zne VS.c6rescu, o
risipitoare mdritatA cu prin{ul rus Bagration. La
ace$tia se alipiseri gi alfii din prietenie.
Mitropolitul Grigorie le gtia pe toate, dar nu le
dddu in vileag, ca sd nu se arate Si el iubitor de
tulburSri in vremi ca acelea.
Cu cugetul liniqtit, nu st6tu fdr[ lucru
nici in Chiqin6u: Citegte qi t6,lmAceqtec6rti noi;
cere de la Bucuregti cdrli tip6rite ca s5. le dea in
dar Moldovenflor de peste Prut, care sunt lipsili
de Stiinfe bisericeascd.; rhspunde la scrisorile
primite, uneori dojenind pdrintegte; gi din
depdrtatul siu surghiun, poartS. grij6. multd de
trebile Mitropoliei. Iar cind s-au implinit
aproape trei ani de surghiun, se d6" voie
14
Mitropolitului sd se intoarcS. in {ard. Ajuns insa
la Buz6u, este oprit aici; al doilea surghiun
incepe, care $i acesta tine un an qi jum[tate. Ar
fi wut Kiselef, care atunci ocArmuia tara, ca
Grigorie sd-qi dea demisia din Mitropolie, dar
Grigorie rdspunde dArz cit Dumnezeu l-a unit
cu Biserica $i numai El il poate despdrfi, gi nici
in acest nou surghiun el nu pierde.yremea, caci
infiinleazd. Upogralie la Buz[u, tipdregte c5rtile
tilmacite in ChiqinEu qi fdr5. ragaz se ingrije$te
de strAngerea cronicilor |6rii Romine$U, a
cdror tip5rire o pldnuia. Numai cAnd Kiselef
simte ca Grigorie, care se retrasese de la Buz5.u
la Cdlddrugani, nu mai are putere sd se
impotriveasc[ md.surilor lui, ii d5. voie s5. intre
in Mitropolia Bucuregtilor. Era la 22 august
1833, $i de acum Grigorie petrecuse in
surghiun patru ani qi Jumdtate. Era bdtrAn gi
bolnav.
Cum s-a sfirqtt Mitropolitul Gdgorie
Si spunem acum ce a rnai lucrat
Mitropolitul Grigorie, cum a rhposat $i cum a
fost ingropat. Cei care l-au cunoscut dup6.
intoarcerea din surgldun spun ci vedereaii era
sldbit6., trupul neputincios, dar mintea tot
limpede se arata. Se gandea cum se
intocmeascd seminariile, cum s6. a$eze bune
r6nduiald in mdndstiri $i cum se ridice cinstea
preo{ilor de la sate. Pentru aceasta., sf6tuin-
_35
du-se cu fele bisericeqti Si mirene$ti, ajunge la
incheierea cd prisosul veniturilor de la
mdnastiri s5" se strA,ngd in casa facerilor de
bine; egumenii si dea seamd Mitropolitului in
fiecare an Si cine se va arlta destoinic sd
rlmAnd egumen nestrimutat. Cat pentru
seminarii, vor fi cAte unul la fiecare episcopie,
deci patru gi nu dou5. cum cerea Regulamentul.
ClS.dirile lor se vor ridica din darul preolilor gi
tot din darul preolilor se vor intdmpina
cheltuielile viitoare. Seminarigtii vor dobindi
hrand. gi imbr6cdminte de la gcoald.. Inspectorul
seminariilor va fi numit de Mitropolit. Fiecare
sat cat de mic va avea un preot; datoria lui este
invildtura moralului $i povetuirea intru ale
credinfei; iar pentru pdstrarea cinstei, preotul
sd. fie scutit de clac6 9i de dijm5. cd.tre stS.pAnul
mo$iei.
Se mirau toti c6nd l-au vdzut ci in
primevara anului 1834 se apuc6" de innoirea
bisericii Mitropoliei. L-au qi intrebat dacd. crede
si o vadd. sfArqitS., la care Mitropolitul
rdspunde: ,imi ajunge se incep lucrarea; cred
ca urma$ii neapS.rat vor sfA'rqi-o". Tot aSa,
incredinlat fiind cd, dintre toate c6rfile, cele mai
potrivite wemii Si patriotilor de rAnd sunt
Vielile Sfin{ilor, incepe tipdrirea lor.
Dar n-apuc5. sd vadA decdLtdoud tomuri,
cdci in noaptea de 22 spre 23 iunie 1834 iqi
dddu ugor sufletul in mAinile lui Dumnezeu.
Era in vArsti de 69 de ani Si pastorise biserica
11 ani, cinci luni gi 11 zile, dintre care patru
ani qi jum6tate in surghiun. Cuvdntul din urm6.
36
i-a fost sd nu se sminteasc5.lo din tipirire
Vie{ile Sfinlilor, iar tipografia neincetat sA
lucreze cdrli folositoare de suflet. Alt5" avere nu
s-a gesit pe unna lui decAt cirfi hotardte s5. se
dea in dar.
Aqezat pe scaun in tinda bisericii,
impodobit cu od{jdii, cu Evanghelia in brale,
lume dupi lume a venit s6-i sdrute mdna. Iar in
ziua de 24 Iunie, cAnd se prdznuidqte Nagterea
Sfdntului Ioan Botezdtorul, cu alai numeros Si
in durerea norodului celui ce-Si pierdea
p6rintele sufletesc cel adevdrat, a fost ingropat
nu in bisericd, ci afar5" din biserictr, lAngd"
fereastra proscomidiei Mitropoliei, la picatura
stra$inei. Aqa dorise el, dovedind cu aceasta
smerenie qi dupE moarte.
CAnd s-au implinit $apte ani, potrivit
rd,nduielii cSlugdresti, i-au dezgropat oasele $i
le-au dus la mdnS.stirea CElddruganilor, de
unde plecase pe jos spre scaunul Mitropoliei,
agezdndu-le in gropniia m6nasflrii, la r:And cu
celelalte oseminte cdlugEreqti. Pe teasta lui st6
scris de la dezgropare: ,+{cest cap este al
Preasfinlitului nostru Mitropolit Grigorie al
treilea. La leatul 1829, din porunca Rusiei s-a
dus in Basarabia, iar dupd. slobozenie s-a intors
in Bucuresti la scaunul sdu gi a riposat intru
Domnul, cu pace, la leatul 1834".
Iar sufletul lui in ceruri se roaga lui
Dumnezeu pentru iertarea pdcatelor noastre.
10Opreasc6.
37
 iwanurp-cw.Anrenp
Dumnezeu, precum la rArlduiala lirii'
n-a purtat de grij I numai cum sA fim in viala
aceasta sdndtoqi, ci incd. S-a ingrijit ca, atunci
cAnd trupeqte ne vom imbolnAvi, iara$i sa
dobAndim sindtate - cu scdJddturir I qi cu feluri
de doftorii -, tot intr-acest chip, in rAnduiala
Daruluir2, n-a purtat de griia numai ca sa ne
naqtem de-a doua oard duhovnice$te sdnato$i
prin Sfdntul Botez, ci S-a ingruit ca, atunci
cAnd sufleteqte ne vom bolndvi, iarS'qi cu o baie
curelitoare $i cu o doftorie minunatd sd
dobAndim sdlS.tatea cea duhovniceascA, iar
aceastd cloftorie nu este alta dec6,t Taina Sfintei
Mdrturisiri.
Din aceasth Pricine, Pe de o Parte,
Mirtr-rrisirea este cu adevdrat o baie intru care'
cAte suflete se scald6, ies indatd ugurate de
greutatea pdcatului ce-l au asuprd-Ie, pe care
suflete le aratd. umbros Solomon in CAntarea
CAntdrilor (4: 2): Ca htrmele celor htnse care
.s-au suit de la baie. Pentru aceea $i Teodorit'
aceasta tAlcuind-o, zicet ,,[Drept aceea] se

1rOsebitebt'li.
r2 in iconomia mAntuirii, a Noului Testanent, sau a intregii
istorii Drrmnezeie$ti.
39
 cuvine sa cercetem ca nu cumva pe cei ce..din
pacat \,'in la pocdinli sA fie numili turmd a
caprelor", ci, precum zice Psellos13, ce s-au
-cei
curA{it cu baia conqtiinfei". Este o baie intru
care se pierd toate intindciunile greqalelor,
dupd. cum zice dumnezeiescul Gurd de Aur:
,,Mdrturisirea pdcatelor se face pierdere a
greqalelor (CuvAnt )O( la Facere)". gi este o barle
care se face la cei ce se poceiesc, un al doilea
Botez, mal ostenicios adicd decAt Botezul cel
dintAi, care ins6. de nevoie spre mAntuire este gi
el precum acela, dupd cum zice Bogoslovul
Grigorie: ,,$tiu incA qi pe al cincilea Botezra, cel
dureros prin lacrimi; dar este mai ostenicios
(Cuvdntul )OO(X)". Iar pe de alti parte,
rnarturisirea este o doftorie at6.t de lucrdtoare,
iecAt indatS. stricd. fiecare otravd a pd.catului
celui lesne de iertat, chiar Si al celui de moarte,
care este un rdu nemdrginit; qi pierde fiecare
1gMihail Psellos (c. 1019-7078),filosof, istoric, teolog gi om de
stat bizantin, autor al mai multor scrieri. In 1045 a fost nunit
profesor de filosofie la cea din nou intemeiatd Universitate din
Constantinopol.
1a Cuaintul XXXX al SfAntului Grigorie, din care e luat
fragm.entul de aici, pomenegte gi de celelalte patru feluri de
Botez, Si anume: 1. Botezul lui Israel de cdtre Moise prin nor gi
prin mare; 2. Botezul pregdtitor al pocAin[ei sdvArgit de Sf6ntul
Ioan Botezdtoruf 3. Botezul duhovnicesc prin apd 9i prin
SfAntul Duh, sdvir6it de Domnul; 4. Sldvitul Botez al
Muceniciei.
40
neputinta nevdzute, $i iaresi intoarce in suflet
sdnetatea cea de mai-nainte, iar harul cel
Iucritor prin mirturisire este o doftorie atAt de
minunatS., incdt, de acolo de unde era mai
inainte inchipuit pentru pdcatele sale, intr-o
clipd il preface pe pecetos intr-un preafrumos
chip de inger, sau poate intr-un bou, precum
Nabucodonosor (Daniil, Cap 4), sau intr-un
porc, precum Tiridat (Septembrie 3O, la Sina-
xar), sau intr-un diavol, precum Iuda - St unul
din uoi dinuol este (Ioan 6: 70). in scurt. este o
doftorie care schimba pe om, fEcdndul din
osandit slobod, din om trupesc in om
duhovnicesc, din rob al Diavolului in fiu al lui
Dumnezeu Si din vinovat muncii celei ve$nice in
mo$tenitor al impdrAtiei cerurilor. Este o
doftorie care, pe temeiul lucrdrilor celor peste
fire pe care le lucreaz5, covar$eSte toate
lucrdrile acesteia. Pentru cA indreptarea pe care
aceasta o ddruieqte in sufletul pd.cd.tosului, de
cate ori o de, este un lucru neasemuit mai mare
chiar decet facerea unei lumi noi de cdtre
Dumnezeu. Aceasta umbros o insemneaza $i
Sirah: Nu este nicia cwnpdnd urednicd de
sr[lehn celui iryfrdnat (26: 14)ts.
Dar - o, nenorocire - aceasta baie curi-
latoare qi aceaste minunatd doftorie. Mdrtu-
15IsSalt mdsurd.Referinfd a putut fi aflatd numai in Septuaginta.
41
risirea cea folositoare de suflet zic, s-a fdcut
astizi la cre6tini o Taini prea pulin folositoare,
care cre$tini, socotind c5. se curi{esc numai
printr-aceasti baie, nici m6.car sA se spele pe
trup n-au ajuns, dupi cum zice Solomon: Ftul
rdu, drept pe sinegi se judecd, iar de tntindctune
nu s-rr spdlat (Prldele 3O: 13).
Iar de weme ce unii din ace$tia nu se
mdrturisesc nicidecum, sau se m6rturisesc
foarte rar, iubind, ticdloqii, mai bine sa se
tAvdleascd ca dobitoacele in noroiul picatelor
lor, decAt s5. alerge la aceastA baie gi sE se
cur5.feasc5.; iar allii, iara$i, se md.rturisesc cu
adevdrat, ins5. nu precum se cuvine - nu se
cerceteazS.adicd cu cea cuviincioasd cercetare a
congtiinfei qi a pdcatelor lor, nici cu zdrobirea qi
cu umilinfa cea trebuincioase, nici cu o
socotealA hotdrdtoare -, ca adici de aicl inainte
s5. nu mai pAc6tuiasci - nicl cu facerea
canonului care se cuvine - care a.cestea sunt
alcituitoare me,rturisirii celei pldcute lUl
Dumnezeu -, ci se m6rturisesc f6rd de cerce-
tare, 616. de umilin!6, Ibrh de hotdrAre, fdrd" de
implinirea canonului, pe scurt, numai din
obicei: poate pentru cd vin Paqtile, sau Nagterea
lui Hristos, sau Botezul. Pentru aceea, in-
tr-acest chip r6u mirturisindu-se Uc6lo$ii, se
batjocoresc cu adevdrat qi foarle se pigubesc.
De aceea, noi intristAndu-ne pentru o pagubd qi
A')
o ingelare atdt de mare a fralilor cre$tirri, ne-am
nevoit ca sA adundm de la multi dascdli aceasta
scurti sfdtuire cdtre cel ce se pocdlegte gi cu
aceasta s6 indemn6m pe pdcAtoqii cei ce se
mdrturisesc sd se mdrturiseascS. des. Iar celor
ce rdu se mdrturisesc, sd le tALlcuim cum se
cuvine sd se mdrturiseascE, pentru ca
md,rturisirea lor sd lie folositoare gi pl6"cutd lui
Dumnezeu, iar de aici, dupi urmare, iertarea
pd.catelor lor - care se di de la Dumnezeu prin
duhovnic - s6. fie adeveritS. qi fdrh de indoialtr.
Deci - o, fralilor - prlmitri, rugimu-v5.,
aceasti slEtuire cu bucurie; $i cati adici ali
pang5-rit sufletele voastre cu fel de fel de
necurd"lii ale p6catului, alergati citre aceastd
baie curi"titoare a Sfintei M6rturisiri ca s5. v5.
cur4iti. Spdlati-va €i Dd a)rdfifL v6. poruncegte
Dumnezeu prin Proorocul lsara, lepdda{i uicle'
gugurile uoastre din sufletele voastre (Is. 1: 15).
Iar c6Lli aveli bube gandite in suflet $i ranele
voastre s-au impulit qi au putrezit de cdtre fala
nebuniei voastre,. dupi cum zlce David
(cf. Psalm 37: 5), alergali la aceaste minunatd"
doftorie, ca sd v5. vindeca{i; $i cafl riu v-a!i
mdrturisit pane acum, silili-vd, pentru
dragostea lui Dumnezeu gi a sufletelor voastre,
sd vi mhrturisili de acum drept $i cum se
cuvlrre,

EPIGRAMA
Adicd. scriere deasupra la aceasti slbtuire
Scdldaht-s-a mo;i:nair.te pArtd in $apte ort
Neemut
$i. de teprace era atprtts, s-a tdmdduittn
Iordan
Iar acum tot cel ce ua cddeain adAncLtl pocdinlei,
Mai bine se spald gi igi ia cunun a bintin,tei.
Chip de pocdinta aJostla.toate lordanul,
intnt care loan a spdtat norodul d.epdcate.
Marhrisifi-u d unul aldtia p dcatele.
Iacov 5: 16
M 45
PROLOG
Cum se cuvine si se giteasce cineva
mai-nainte, ,
pentru cand va si, se mirturiseascA
Frate al meu, pichtosule, c6nd wei si te
pocaieqti Si sd te mdrturiseqti, aceasti
mai-nainte getire se cuvine si o ai, sa qtii mal
intil cd. pocdinla, dup6. cum zice dumne-
zeiescul Ioan Damaschin (Cartea a II-a, cap.
45), este o intoarcere de la viata cea afari de
fire intru cea dupd fire gi de la Diavolul citre
Dumnezeu, care se face cu osteneal5 gi cu
nevointd. Deci gi tu, iubite al meu, de voiegti si
te poc6iegti precum se cuvine, dator eqti sE lagi
pe Diavolul gi lucrurile cele diavoleqti qi sE te
intorci cd.tre Dumnezeu qi citre petrecerea cea
dupi Dumnezeu; sd laqi pdcatul ce este afar6
de fire gi s5. te intorci la fapta cea bun5, care
este dup6. fire; sd urS.qti rdutatea atdt de mult,
incAt s5. zici Si tu ca David: Nedreptatea am
urdt, 9i de eam-amscdrbit (Psalm 118: 168), qi
iardqi, s5. iubeqti atAt de mult binele $i
poruncile Domnului, incit s5. zici ca Si dAnsul:
gi Legea Ta am iubit (idem). Si iaresi: Pentru
aceasta am itbit poruncile Tale moLimult decdl
aurul gi topazul (Psalm 118: 127)' Pe scurt'
despre poceinla cea adeviratA, Duhul SfAnt te
sfituieqte prin inleleptul Sirah, zicAnd aqa:
intoarce-te cdtre Domnul, Qi pdrdseste pircaleln;
intoarce-te cdtre CeL fnalt, Si te tttoarce de la
nedreptnte, gi urdqte Joute Ltrcrarea cea rea
(Sirah 17: 20,21).
Iar a doua, sd 6tii c6. p6riile pocdintei
sunt patru: zdrobirea, mirturlsirea, facerea
canonulul gi dezlegarea picatului, care se face
de la harul Duhului Sfdnt prin duhovnic, care
gi cheie se zice, care mai cu deadinsul tine
Taina Spovedanieilo.
16 Numind-o cheie, Sfinh:l are in vedere cuvAntul
M6ntuitorului Hristos, de la Matei (d. Matei 16: 19), adresat lui
Petru. Iatd cum dezlegarea Pacatului e pusa duPd facerea
canonului. Se va vedea mai incolo mai cu de-amdnunh.tl 91
pricina. Acum zicem doar cd, deSi orice Pdcat mdrturisit este
iertat, dezlegarea lui desdvArtitii sau, rrai degrab|, dezrddd-
cinarea gi vindecarea lui se face prin canonul de implinit, care
estt! doftorie pentru Pacat. AHturi de iertare, care e dar al lui
Hristot putere spre aceasta primegte credinciosul de la
Dumnezeu prin preot Prin rugAciunea Pe care acesta o zice la
sfAroihrl Tainei. Canonul hebuie de reguld implinit irnintea
primirii Sfintei Cuminecdturi; insd el se poate prelungi, dupd
caz, 9i dupd aceasta,caci PocAinla nu are sfar$it'
46
CAPITOLUL 1
Ce este zdrobirea?
Zdrobirea este adice un necaz Si o
durere desAvArqitd a intunii care' se face din
pricin6. c5. omul, cu pdcatele sale, a intristat pe
Dumnezeu Si a cdlcat Legea Lui cea Dumne-
zeiasc[, care durere sth nu numai intrLr simfire,
adic5. intru suspine $i lacrimi, ci mai vdrtos st6.
intru a uri cineva vointa cea dinlduntru a
omului spre pd.cat $i intru a nu mai voi sd
pdcituiascd weodati, $i insemneazS. gi aceasta:
ce durerea aceasta sau infrAngerea inirnii este,
dup6" cum zice Coresie, ceea ce alcdtuieqte
pocdinla gi, cAt[ weme este in inim5., atdta este
Si omul intru pocdinti. Iar indati ce aceaste
durere va lipsi din inimh, atunci $i omul se va
lipsi de pocdin!5., care va sd. zici ca durerea $i
infrAngerea se cuvine se se alle totdeauna in
inima celui ce se pocdiegte, gi a$a poc5inta lui
este adevdratd; insa. aceasta infrangere a inimii
este a celor ce sunt deshvArqiti, a celor ce sunt
fii lai lui Dumnezeu]. Pentru c5. se pricinuie5te
din singurd dragostea cea catre Dumnezeu:
adicd. un fiu se pocdie$te numai pentru c5. a
mAhnit pe tat5l sau, iar nu pentru c6. va s5. se
47
lipseascS.de mogtenirea p6rinteascS. sau pentru
c5-va si se goneasce din casa tatdlui sdu.
Pdrerea de rdu. Iar pe lAng6. zdrobire'
este qi pdrerea de rhu, care este un necaz Si o
durere a inimii nu desdv6rqiti; care durere se
face nu pentru cd omul cu pd.catele sale a
mAfrnit pe Dumnezeu, ci pentru c6. s-a lipsit de
dumnezeiescul har, a pierdut Raiul $i a
dobd.,ndit munca; iar aceasta este a celor ce nu
sunt desivArqiti, adica a argatilor Si a robilor'
pentru cd se pricinuie$te nu din dragostea cea
cdtre Dumnezeu, ci din frica qi dragostea de
sinegi - adicd un argat se poc6ieqte pentru c6- a
pierdut simbria sa, iar un rob, pentru ci se
teme de pedepsele domnului siu.
Deci $i tu, frate al meu, picdtosule, de
voiegti si dobAndeqti in inima ta zdrobirea
aceasta qi pbrerea de riu, iar prin acestea
mdrturisirea ta s[ se facd bine-pl5'cut5' lui
Dumnezeu, acestea se cuvine s5. le faci.
M6.rtur:isirea se cuvine s[ se faci la cei
mai iscusili duhovnici. intdi cerceteaz6' qi te
in$tiinleaza care este cel mai iscusit duhovnic,
pentru cd. zlce Marele Vasile (HotErAri pe scurt'
129): ,,Precum patimile $i ranele trupului nu le
arata oamenii la oricine, ci numai la doftorii cei
iscusifi, care $Uu sd. le vindece' tot a$a $i
picatele se cuvine s6 le arate nu la cei ce s-Err
48
intimpla, ci la aceia care Qi pot si le
tdmdduiascd"rT,
a. Cum si cerceteze cineva conqtiinla
sa?
A doua, precum atunci cAnd $ezi Si
socoteSti cALtdLpagubS. au fi.cut banii tdi la
urmA, dupd multe zile. intru negu{dtoria ce ai
ftrcut, tot intru acest chip adun[-te, fratele
meu, intr-o parle, Qi, mai-nainte pAnd a merge
la un duhovnic ca acesta, la dou6" sau trei
s6.ptdmAni, Si mai vArtos la inceputul celor
patru posturi ale anului, Sezi cu liniqte multi
qi, plecdndu-fi capul, fE cercetare consflintei
17Prin ,,cei mai iscusili duhovnicf' socotim ca se inlelege ,,cei
mai iscusili in a tdmddui patimile noashe". UrmAnd ideilor
Sfinfilor Vasile gi Grigorie, am putea continua asa: ,,Pentru ca
precum nu existA un doftor care sa Poate cunoaste bine toate
boalele Si chipul tdmdduirii lor 5i care sd aibtr adicd si Putinta
sau iscusinla sd Ie vindece, tot a$anu exista un duhovnic care sa
aiba atata iscusinld incat sa tdmdduiascd orice boald a
suflehrlui". De altfel ia inceputul capului al 2-Iea, Sfdntul
indeamnd, zicAnd: ,,...mergi la duhovnicul cel iscusit", 9i nu ,,la
ce1 mai iscusit". in concluzie, nu se sfdtuieste alegerea unui
duhovnic la intAmplare, dupd oarecari aParenfe, ci dupd
cunostinta duhovniceascd Pe care o avem despre e1 fie prin
cunoaqterea lui directd, fie din experienla altora cu el, sau din
,,vestea" pe care o are in generai 9i, nu ir ultimul rnnd, in
functie de chipul ln care privim pe Dumnezeu 9i iconomia Lui
cu nol.
49
tale, pe care Filonr8 o numeqte ,,divan al
cunoqtinfei", qi E-te nu apdrS.tor, ci judec6.tor al
picatelor tale; fi socoteald de toatd wemea
vielii tale, precum Ezechia, cu necaz qi cu am5.-
raciune a sufletului tdu: Socoti-uoi tofi anii met
tnhlr amnrdciunea sufletrtlui meu (Is. 38: 15).
Sau m6car socoteqte p6catele cele cAte le-ai
ficut dupi ce te-ai mdrturisit ultima dat5., cu
lucrul, cu cuvdntul qi cu invoiala gdndurilor;
numhri lunile, de la luni treci la sd.ptdmini qi
de la shptdmAni la zile. Adu-li aminte de
oamenii cu'care ai picdtuit qi de locurile intru
care ai pacetuit, qi socoteqte cu multi silin{5r,
ca sd alli fiecare pdcat aI tiu. Iar liindcd
oamenii se gi ingreuiazd in wemea aceasta si
facd o cercetare sub{ire ca aceasta a con$tiintei
lor, sau Si uita Si nu pot si-qi aducd aminte de
pdcatele lor, ia aminte, frate, la ce se aratd la
inudfdfura cea cdtre dufounicle: despre pE.catele
ta Filon din Alexandria (c. 20 i.Hr - 50 d.Hr.), filosof gi exeget
evrerl cu gAndire eclecticd, autorul mai multor lucrdri. in ciuda
unor idei deosebite de invaFtura cre$tina, unii Sfinfi Pdrinli 9i
scriitod biserice6ti, indeosebi din gcoala alexandrini, s-au
irlspirat si au ciiat si din lucrdrile lui.
tg Drn Molitfelnic. InvAlAtura aceastacdtre duhovnic, care e un
ajutor ia cercetarea constiinfei, s-a dezvoltat mai tdrziu in
aga-numitele Indteptare dc Swaedanie.Unele dinhe acestean-au
fost lipsite de un oarecare cazuism strdin de Duhul Tradiliei
Pdrinfilor, fdcut aici cunoscut cu prisosin}d de SfAntul Grigorie
Dascdlul.
50
de moarte, cele wednice de iertare gi cele ale
uit5-rii; de a.colose te invefi qi cele zece porunci,
Qi cine este cel ce greqegtela fiecare dintr-aces-
tea, ca aqa sa-F u$urem greutatea aceasta, qi
s5" te facem se-!i aduci aminte cu lesnire de
phcatele tale. Deci vezi acolo $i, f5"cAnd
cercetare, adu-ti aminte care p6^catedin cele ce
se afla acolo ai Ecut, ca se le spovedeqti.
$i precum vdnS.torii nu se mul{umesc
numai ca sa afle fiara, acolo induntru, in
padure, ci se sarguiesc in tot chipul sd. o qi
omoare, intr-acest chip gi tu, frate al meu,
pacatosule, sa nu te mul,tumegti numai intru a
cerceta consuinla ta qi a alla pa"catele tale
(pentru cd singurd aceasta, pulin te va folosi pe
tine), ci lupti in tot chipul ca s6.omori pacatele
tale cu durerea inimi tale, adica cu zdrobfre si
cs pdrere de rdu,
Iar pentru ca sa ca$tigi zdrobirea"
socotegte paguba cea mare pe care ti-au
pricinuit-o pacatele taie la Dumnezeu: iar
pentnr ca se caqtigi 6i pdrerea de rdu, socote$te
udtdmerea cea r(rre pe care ti-au pricinuit-o
pacatele tale.
b. Ci trel vitimirt prlcinuieqte pica-
tul la Dumnezeu. Deci, incepAnd de la cea
dintAi, socote$tevet6marea ce ti-au pricinuit-o
pacatele la Dumnezeu:
 1. C5. tu, cu pAcatele tale, ai oce-rat $i ai
necinstit pe Dumnezeu CeI inalt $i Mare: tu,
viermele, pe un Atotputemic; tu, tina, pe un
Fd-chtor a toate; tu, cel ce e$ti nimic, pe Unul ce
este f5rd- de margini, fiindcd ai cdlcat kgea Lui,
inr prin cdlcorea Legii, pe Dumnezeu iL
necinstegtr (Rom. 2: 23).
2, C6. tu, pentru pdcatele tale, te-ai
ardtat rob nemul{umitor, ca un fiu ce erai la un
preabun Stdpd,n ca Acesta Si preaiubitor Tatd al
td.u, Care te-a iubit pe tine din veac, nu pentru
weo wednicie a ta, ci numai pentru singura
bunAtatea Lui, 6i a hotdrdt in socoteala sa cea
DumnezeiascS. ca sd te zideascA acolo unde
putea sd fac6. pe allii in locul tdu, Care li-a
ddruit conqtiin{a, te-a zidit dup6 chipul gi cEtre
asemdlarea cu El, !i-a dat un trup cu toate
simfirile gi un suflet cu toate puterile, fi-a
purtat pAnA acum gpiji. de hran6, de imbrd.-
cdminte, de locuin!6.. A poruncit la toate zidirile
Sale cele simlite ca s5.-!i slujeascS", te-a izbhvit
de atAtea primejdii, de at6tea boale, de atAta
sdr6cie pe care alfii o pltimesc, fi-a dat un
inger ca sd stea totdeauna lAngi tine si te
pdzeasc6,, Care a iconomisit si. te nagU din
pdrinli crestini, te-a primit de atAtea ori la
Tainele Sale, te-a fd.cut fiu al SAu prin SfAntul
Botez, te-a izbavit din mAinile Diavolului, S-a
fdcut om pentru tine qi $i-a vSrsat sAngele Siu
^/
pAnd la cea de pe urmd. pic6.tur6, ca s5. te faca
mostenitor impdrS.fiei Sale, te-a aqteptat de
atAtea ori ca s5. te pocdiegti, dupd ce ai p6c6-
tuit , osdndind pe allii pentru pacate mai mici,
Care vine duph tine acolo unde fugi, bate in
inima ta acolo unde tu nu voiegti, iti vorbegte,
te iubeqte, te roagd - pentru cA voiegte mAntui
rea ta; pe scurt, pentru cele pentru bare tu te-ai
aritat nemullumitor fa!d, de un SthpAn ca
Acesta, Care fi-a arAtat atAtea faceri de bine, ale
firii, ale harului, de obqte, din parte, ascunse,
arAtate, $i, ceea ce este mai infricogatd decdt
toate, cA intru insS"qi acea '"reme in care ai luat
toate darurile acestea, tu, zidirea cea nemullu-
mitoare, inaintea ochilor Lui ai indrdznit qi l-ai
dat in loc de rdsplAtire rd.ut5.{ile tale.
Ah, frate al meu pbcdtos! $i dacd un om
asemenea tie ar fi vrrt sd.-{i facd lie numai un
singur dar din toate acestea, nu ai fi Stiut ce se
faci mai intAi ca sd.-i mullumeqti. Iar acum,
fiindcd nu un om, ci Dumnezeul cel Preainalt,
Fdchtorul tuturor oamenilor 5i al ingerilor, !i-a
f6.cut atAtea qi atAtea daruri, tu impotrivd sd te
ardLti fati de DAnsul atAt de nemul{umitor?
Minuneaz6-te, frate al meu, minuneaza-te, cum
te-a suferit pdmAntul $i nu s-a despicat ca si te
inghitE de viu! Minuneazl-te cum cen nu a
aruncat sageli de fulgere ca sd te ard[! Cum
aerul, pe care l-ai spurcat cu pS.cateletale, n-a
h{
suflat cu sufleri otrevitoare ca sa te otraveasce!
$i cum toate stihiile nu s-au sculat asupra ta
ca ni$te flare, ca s6.te inghitd de viu, nesuferind
sd te vad6. pe tine, impotrivitorul 6i wdjmaqul,
ard.tand cu pAcatele tale at6.ta nemul{umire cd-
tre Ziditorul lor, Cel atdt de Mare Binelhc[tor al
td.u! lVeam irrcldrdtnic $i rdzDrdtit, qu cu acestea
rdspldti{iDomnului? (A Doua Lege 32: 5, 6)20.
3. Ai vdtdmat pe Dumnezeu pentru cE,
cu pacatele tale, ai fdcut o nemaiauzitd
nedreptate gi defdimare impotriva izbAvirii care
ti-a 6cut tre Fiul lui Dumnezeu. fiindc6 Lai
restignit pe Cruce a doua oard, ai c5_lcat
dragostea Lui, ai pangdrit SAngele Lui, ai ocbrdt
harul Duhului Sdu, I-ai deschis ranele. I-ai
innoit scuipd-rile, pdlmuirile, cununa de spini,
bi.t5.ile, piroanele, suliia gi toate pitimirile gi
ocdrile, pentru c5" ai fdcut pS.catul care a stitut
drept pricind a rastigFirli Lui, precum zice gi
dumnezeiescul Pavel: A doua oafi. rds@nind-
lorugi pe Fiut lui Dumnezeu gi bagocorindu-L
[ Dw . 6 : 6 ) .
Ah, fratele meu, de ai Ii socotit precum
se cuvine gi aceste trei suli{e cu care ai rEnit pe
20Poate ca, in vremea Sfiniului Grigorie, pdcatele oamenilor nu
erau atat de mari incAt aerul qi stihiile sA se lntoarca impotriva
omului, de aceea gi zice sd ne minuram! irsd acum, piate ca
SfAntular fi zis; ,,ingroze5te-te,cAciiata ce au prjcinuit pdcatele
talel"
5L
Dumnezeu pacatuind, sunt incredin{at c6. ai fi
strigat $i ai fi r6.cnit ca un leu de atata suspi-
nare: Rdcnit- qm din suspinare(I inimii mete
(Psalm 35: 9), sunt incredinlat cd ai fi urAt
p6catul Si te-ai fi ingrelogat de el, qi ai fi zdrobit
inima ta in mii de buc6"fele, macar de ar li fost
ea cea mai aspre $i cea mai impietritd., qi ai fi
f6cut-o sd verse Iacrimi ca [celel de sAnge.
Pentru aceasta, pe cat ili este puterea,
petrece intru cugetarea la acestea trei - pe care
acestea mai pe larg vezi-le inainte, la capul IV -'
ca se ca$tigi sfdnta zdrobire, care este partea
cea mai cins ta qi mai folositoare a pocdjn{ei'
mfinindu-te nu atata pentru altceva c6t
pentru aceea ca ai pacatuit impotriva lui
Dumnezeu qi ai mdhnit pe Duhul cel Sf6nt al
Lui, dupd cum zice Apostolul: $i nu mrrhnili pe
Duhut cet SJant aL \ui Dumnezeu (Ef. 4: 3O).
Precum $i David nu se mahnea atat
pentru alte pagube ce i le-a facut lui pacatul'
cat pentru cA l-au fAcut s5" vateme pe Dumne-
zeu, micar ce s-a vetemat gi pe sine$i Si pe
alfii. Pentnr aceea Si ziceai Tle Unuin arn gresit
Si rdu irraintea Ta am ;fbcut Asemenea Si
Manase, numai pentru aceasta se mahnea $i
odihnS. nu lua vreodate inima lui, de aceea 9i
zicea: iVu este mie sldbire din Iegdhrile de Jier'
pentru cd am tntdrdtat mdnia Ta gi rdu tnaintea
ta am Jdcut, neJdcdnd uoia Ta EI nepdzittd
E6
poruncile TaIe (Rugdciunea lui Manase). Pe
aceastd. rugaciune a lui Manase, pe care o
adevereqte Si SfAntul Efrem, aducAnd Si
mdrturii dintr-insa, cite$te-o gi tu, frate, pentru
ce este foarte umilincioasd, gi mai vArtos atunci
cand te gategti sA te m5rturisegti.
c. Cum ci trei vitimiri priclnuieste
picatul picitosului
DupA aceea, pentru ca sa ca$tigi pdrerea
de rd.u, socote$te, frate, qi cete reutap !i-au
pricinuit lie pacatele.
1. CA acestea te-au f6cut pe tine s5.
pierzi harurile cele mai presus de sus de fire pe
care ti le-a d[ruit ]ie Dumnezeu in viata
aceasta, adicA harul indreptbrii, harul inlierii,
al indelungil-petreceri2r qi celelalte, ale c6ror
haruri numai gi o singuri treaptezz este mai
cinstita decdt toate dregAtoriile, decAt toate
intelepciunile, dec6.t toate frumusefile, decAt
toate puterile, pe scurt, decAt toate darurile ftrii
$i cele prea mult cinstite bogaFi ale lumii,
precum zice Solomon: Tot aurul din uederea
IboSd,rel ei este nisip pufin (Sol. 7: 9-lO),
2r Prin ,,petrecere" irn graiul vechi se intelegea fie stiruinfa, fie
rdbdarea, fie viafa indelungatd cu Dururezeu, petrecerea cu El
pan{ in sfar$it.
22Prin ,,treaptd" socotimcAzice de una din cele trei de mai sus.
56
2. Socoteqte c5. acestea te-au ficut s5.
pierzi fericirea cea veqnicS. a Raiului, unirea cea
cu Dumnezeu, petrecerea impreuni cu Sfintii
ingeri, bucuria cea negr6ita, impdrS.tia cea
cereasca, odihna cea de-a pururea, lumina cea
ve$nica qi, pe scurt, bunEtilile acelea pe care
nici ochiul nu le-a vdzut, nici urechea nu le-a
auzit (cf. I Cor. 2: 9), nici ninted omului nu
poate se le inteleage; 9i te-a fdcut s6. schimbi
toate acestea cu o pufini, cu o amara $i scar-
navd dulcea!6, Si sa le defaimi pe toate ca pe un
nimic, precum Si inddrdtnicii Iudei au defdimat
Ierusalimul, care este chip al Raiului: $i arr
deJdimat pdmanhtt cel dorit (Psalm 1O5: 25).
3. Socotegte ca pacatele acestea tri-au
pricinuit vegnica muncd., focul cel nestins,
scra$nirea dintilor, viermele cel neadormit -
pedeapsa tuturor simlirilor trupului gi a tuturor
puterilor sufletului tAu, care suflet va sa aibe
pururea aceea ce ureqte Si nu va avea niciodata
ceea ce pofteqte; acolo nu vei dobdndi niciodatd
weo dulcealA, nu vei mai vedea de aici niciun
prieten al tdu, nu vei mai vorbi de aici cu nicio
mdenie a ta, nu vei lua somn niciodati, nu vei
aJla nicio odihnd, nici macar un minut, de la
muncitorii diavoli care vor sa te munceasca.
$i, pe scurt a zice, socote$te ca pecatele
te-au f6cut pe tine s5. dobAndegti un veac fdrd
de sfArgit al muncilor celor vesnipe qi fdr5, de
;n
 sf6r$it, al cdror veac [se poate asemdna] numai
[cu] un singur minut, Si a$a ca dupd atata mie
de ani, cAt este nisipul merii, cate sunt stelele
cerului, c6.te sunt picdturile ploii, cate sunt
frunzele copacilor2s, minutul acela niciodatd nu
va trece, niciodatd. S se ua munci irt Joc Ai
puciaAsd (.) Si Jumd nxrncii se suie in ueacul
ueacurtlor (Apocalipsa 14: l1).
Acestea socotind, o, iubite, dup5 a doua
socoteali., cu adevdrat se va umili inima ta $i
vei caqdga pe cea mai-nainte zisA pdrere de r6u,
intristAndu-te de nu pentru altceva, mdcar
pentru cd cu picatele tale tu insuli eqti cel ce ai
petimit o pagubi nem6-rginita, pentru care
pagub5., toat5. lumea de s-ar fi dat, cu toate
impdr6.liile ei, nu ar Ii wednic6. si pl[teasch
nicio pdrticicS. cat de mica.
Ah, qi oare pufind este paguba? pu!ind.,
mdhnirea? Ca sE pierzi, ticEloase pdcd.tosule, pe
Dumnezeu, Care este cu totul numai dulceatA,
cu totul veselie, cu totul dorire, cu totul saliu
IEIE. de satriu, cu totul fericire, cu totul lumini
qi incepdtur62+ a luminii, cu totul viate $i
incepdturd a vielii, cu totul inlelepciune gi
incepdturd a intelepciunli? Pulind este oare
ts Ca dupd un timp ce nu poate fi socotit dupd mintea
omeneasca.
2aIzvor, principiu al luminii duhovnicegti.
58
mahnirea sa pierzi pe Dumnezeu, a Caiui
frumusele covArgeqte toatd frumusetea? A
CdLruiinlelepciune, toat6" inlelepciunea, a Cfu-ui
dulceat5.,toati dulceafa, Care, dac6 numai cu o
raze de ar ft str6lucit in lad, indati Iadul s-ar fi
f6cut Rai?
Pu{inA este mahnirea se pierzi pe Tatel
cel fdr6. de inceput, pe Fiul cel impiieuna lbrd de
inceput Si pe Preasfamtul Duh, pe Dumnezeu
cel in trei lpostasuri, de la Care fiecare lucru
frumos igi are frumuselea, fiecare lucrr strS--
lucit igi are strelucirea, fiecare vietruitor' viata'
fiecare gdnditor, gandirea gi fiecare fiinta -
infiin!area?
$i, ca si zic cu un cuvdnt, PuFna este
mahnirea, ca se pierzi, ticSloase,pe Dumnezeul
t6u, Care este Bun6tatea cea preainaltS.,
incepdtura gi Mijlocul gi SfArgitulzs fiintei2o
tale? Cwwa4te gi Dezi. iii stri$d insugi
Dumnezeu, cwlaagte 5i uezi cd amar ili este {te
sd md pdrd.seeti tu pe Mbe, zice Donmul
Dumnezeul tdu (Ier. 2: 19)' $i dacd.Isav, numai
pentm ce a pierdut dreptul celui intai n6scut Si
blagoslovenia tat5.lui sau, Isaac, s-a mahdt
atdta, incdt a lesat un Slas foarte amar $i
infricogat: $r a -ltostcAnd a a zit Isa.u,a s@at
s Scopul, implinirea.
26Sau: fiinldrii tale.
59
cu glas tare gi amnr Joarte (Fac. 27: 34). Cum
tu, de trei ori ticSloase, se nu strigi pAnd la cer?
Cum tu, ticdloase, s5"nu suspini dintru adAncul
inimii cA ai pierdut atat de multe $i mai pr€sus
de fire blagoslovenii Si daruri ale tatdlui tdu Cel
ceresc, pentru cd ai moqtenit nemdrginite
munci? Pe scurt, pentru cd, pierzdnd pe
Dumnezeul tdu, impreund cu DAnsul ai pierdut
$i pe toate celelalte? O, pierdere nem6-rginital O,
pierdere nemisuratd! Sunt incredin{at, o, frate,
cd., de ai fi vdzut weodatd aceasta mare pierdere
ce ai luat cu picatele tale, ai fi strigat ca
impdratul acela care zicea in wemea morlii lui
ca pe toate le-a pierdut: cdci, pierz6nd pe
Dumnezeu, a pierdut qi trupul, gi sufletul, gi
pdmAntul, Si cerul, qi pe cele wemelnice, gi pe
cele veqnice, pe toate toate: ,,Pierdut'am toate,
lipsitu-ne-am de toate". Sunt incredinlat cd, de
ai fi vdzut inaintea ta adunate toate acestea pe
care le-ai pierdut, de mii de ori ai fi hotdrdt ca
sd nu pS.ctrtuiegti rnai mult, ci s5. te indreptezi qi
se vietuiesU o viatd sfAntd.
d. Curn ci mdhnirea pentru bunitilile
cele vrernelnlce este nefolositoare. Se Stii
incd qi aceasta, o, frate, ce nu se cuvine sd te
mAhneqti dac6., pentru p5.catele tale, vei pierde
weo fireasc5. qi wemelrricd bundtate, sau pe fiii
tdi, sau pe femeia ta, sau insAgi impdrlfia
60
lumii, m6.car Si insa$i viata, pentru ci mAhnirea
aceasta nu se socoteste tie intru poc5in!4, ci
este de$arta qi nefolositoare Si la Dumnezeu
neprimiti; iat5- gi Saul s-a mAhnit cand a auzit
de la Samuel ca va sa-$i piarda qi impdr[lia, qi
insa$i viata, gi s-o spenat Saul, Si a. cdzut cdt
era de lurtg ta pamfrnL 9i s-a iryfricogat Joarte de
cuuintele lui Samuel (I imp. 28: 2Oi. dar insd in
degert. A venit qi Antioh intru cunogtinla rdutd.-
lilor ce a l6cut, cdnd a vdzut cd. in aceea$i vre-
me va pierde $i viata Qi impdr[fia cu acea
moarte de durere, dar insi in degert. Pentru
aceasta qi zice Scriptura: $r se ruga pAngarihi
cdtre Stdpdnut Cet ce nu-l ua mni milui pe eL
(II Macab. 9: 13). Nu mai zic ch mdhnirea ceea
ce se face pentm bunatS.file cele lumesti $i
vremelnice nu numai ce este nefolositoare la
pacatos, ci ii pricinuie$te $i moarte, precum zice
Pavel: Mdhnirea Lumii" moarte htcreazd
(II Cor. 7: 1O).
67
 cercetare a picatelor tale inainte de a te
mdrturisi, cdte pAcate vei uita qi nu le vei
mdrturisi, neiertate sunt - pentru ci uitarea
CAPITOLUL 2
aceasta s-a lhcut de voie, de la sineli -, de care
Cum se cuvlne si se mirturiseasci
pd.cate puteai sd-{i aduci aminte cu cercetarea
picitosul pe care nu o ai lhcut precum se cuvine. Dar, de
Ce lucru este merturisirea? vei face cercetarea cea cuviincioasd gi se va
intd,rnpla sd uifi weun pdcat, ca uh om uitator
Dupd ce vei socoti intru acest chip
ce e$U, acest fel de pdcat, oricare ar fi el, se
pS.catele tale, $i te vei geti de mai-nainte cu
iartd. impreund cu celelalte pacate pe care le-ai
zdrobirea aceasta qi cu pdrerea de r6.u, atunci
m5-rturisi! pentm cd uitarea aceasta nu este de
mergi la duhormicul cel iscusit, precum am zis;
voie, ci fdri de voie. Iar daci dupA mdrturisire
de qtii carte, insemneazE pdcatele tale qi pe
itri vei aduce aminte, trebuie iarS.qi sd mergi Ia
hdrtie, pentru ca sd nu le ui!i; iar de este
duhorrnic qi si mdrturise$ti Si acel pAcat de care
departe locuinfa duhorrnicului, sd nu te lene-
ti-ai adus aminte.
vegti, precum nu te leneveqti se mergi nici la un
Iar inainte de a incepe, sd qtii c5.
doftor iscusit pentru boalA trupeascd., cAnd este
mdrturisirea este o aritare de voie prin guri a
departe, ci zi Si tu ca fiul cel curvar: Sculan-
lucrurilor celor rele, a gAndurilor gi a
du-md, ftrd uot duce la tatdl meu (L:uca I 5 : 18) . prihinltoare
cuvintelor, umlllncioasi, de
Iar venind la d6.nsul, cAnd acela ili va
sine, dreapti, lEri de ruglne qi hotirAtoare ce
zice lie sd.-!i m5rturiseqti picatele tale inaintea
se face la duho'rrnicul care este dupd. lege.
Std.pAnului Hristos, atunci tu, ingenunchind
inainte sfintei icoanei Sale, zi: ,,P6rinte, gre-
a. Ci mArtur.lsirea se cuvine si fle de
Sit-am la cer qi inaintea Ta, qi nu sunt wednic
voie. Deci qi tu, frate, intdi se cuvine si
si m5. numesc fiul Tdu. Ci iat5., ast6zi, prin
mdrturiseqti cu insdgi gura ta toate lucrurile
duhorrnicescul meu p6rinte acesta, m5. voi
tale cele rele, toate vorbele tale cele rele gi toate
merturisi lie intru dreptatea inimii!", qi aga s5"
gAndurile tale cele rele. Si iar zic, cu insaSi gura
incepi a te mdrturisi. Dar ins6 se cuvine sa Stii
ta sd spui pecatele tale, pentru cE md"car de le
tu gi aceasta: c5., de nu vei face cuviincioasi
ai $i scrise, pentru ca sd nu le ui!i, cu toate
62 bJ
acestea, dator eqti ca tu singur sd le citegti la
duhorrnic; pentru aceasta, cei ce scriu pacatele
Si, dup6. ce dau duhorrnicului scrisoarea
lhartiutal, se duc, rd.u qi cu greqeald fac
aceasta, qi m6rturisirea lor nu este desdvArqitd.,
de aceea de acum s6. irrceteze de la acest lucru
fdri de cale qi s6" citeascS. ei singuri zapisul
pAcatelor lor, nu de weo sil6 sau nevoie, ci de
voie qi de la sine6i, zicAnd cu David: $i dtn uoia
mea rnd uoi mdrfurisi Lui (Psalm 27: lO). Sd. nu
a5tepli s5. te intrebe duhorrnicul, ci tu intdi s5. le
mdrturisegti. Sd. nu te asemeni la aceasta cu
imp5ratul Nabucodonosor, care nu voia de sine
sd- spuni wAjitorilor visul ce l-a v6zut, ca apoi
ei s6{ dezlege, ci cerea ca aceia sE"-i spun5. qi
visul gi tAlcuirea lui: Dect spwtefi-mi mie uisul gi
tdlcuireq tui (Dan. 2: 6). Deci tu spune int6,i
visul, adicd pi.catele tale, Si, auzindu-le
duhormicul, s6. le indrepteze.
Dar poate zice cineva: ,,$i ce trebuin!5
are aceastS" spovedanie, au doarh Dumnezeu,
firA a spune noi, nu Stie cele ce am l6cut gi am
lucrat? Eu la aceasta r6.spund: Adevdrat, aga
este, cd.ci ochii lui Dumnezeu sunt mai luminati
decdt soarele de milioane de ori; El vede qi cele
fEcute qi cele nelhcute ale noastre, $i in cartea
Lui toate sunt scrise demult, qi cele ce n-am
IEcut, dupi cum zice Proorocul David (Psalm
138: 16). Dar insA El face aceasta nu pentru
64
altceva decAt pentru ca pd.cAtosul singur se-$i
[relcunoascd. greqeala sa Qi insu$i s6 se defaime
pe sine. Au doar5. n-a qtiut Dumnezeu c5. Cain a
omorAt pe fratele sdu Abel? Dar il intreabd. qi
zice: Caine! Unde este Abet, Jratele tdu? $i oare
cu cel fel de socoteala a f6cut Dumnezeu
aceasta? Adevdrat, nu cu alta decAt ca el singur
sd-$i lrelcunoasc6. p6.catul 9i s5.-l mdrturi-
seasci, ca s6-gi dobAndeascd iertare de la El.
Dar ins6. Cain, impietrit fiind in rAutatea sa, n-a
cunoscut aceasti iconomie. O, de ar fi cunos-
cut-o, ar Ii mdrturisit in ceasul acela picatul
siu, precum David a mdrturisit inaintea
Proorocului Nathan, qi ar Ii zis: ,,Eu, Doamne,
iegind impreun[ cu fratele meu Abel la cAmp,
l-am ucis".
b. Ci mirturtslrea se cuvine si lle
umilincioasi. Se cuvine sd te mdrturise$ti cu
umilinfS. lstrapungerel, cu multi smerenie $i cu
zdrobire a inimii - precum i$i mefiurisea curva
p[catele sale, precum canaaneanca, precum se
mga vamesul - ca s6 primeascd Dumnezeu
mdrturisirea ta Si sa-F dea lie iertarea pd.catelor
tale, ctrci inimn zdrobitd $i srrrritd Dumnezeu nu
o ua urgisL Iar aceastS" umilinlA Si smerenie se
cuvine sa o araU inch qi atunci cAnd te mustrl
duhorrnicul pentru weun pdcat al tdu, tdcdnd gi
nemAnilndu-te, nici batjocorind cuvintele lui' ci
65
primind mustrarea cu bucurie, ca atunci cand
pdrinte, a mea este rana, dintru a mea lenevire
!i-ar fi ficut aceasta insugi Dumn ezeu. Ce zlc, s-a fi.cut, iar nu dintru a altuia. Nimeni nu este
sd.o primegti cu bucurie? De este cu putinla, se
pricinuitorul acesteia, nici om, nici duh, nici
cuvine ca un osAndit s5. te pleci la pdmAnt, gi sA
trup, nici altcineva, fdrd. numai lenevirea mean".
uzi picioarele lui cu lacrimile tale, precum te
sfituieqte SfAntul Ioan Scirarul, zicAnd: ,,Fd.-te
d. Ci mirturislrea se cuvlne si fre
Si cu n6rarul, qi cu gAndul ca un osdndit la dreapti. Se cuvine sd te mdrturise$U cu
mdrturisirea ta, la pS.mAnt cdutAnd, Si, de este
adevdrati qi dreaptd inimi, ar6.tAnd pEcatele
cu putinfa, qi picioarele doftorului, ca pe ale lui
tale in chipul in care le-ai ficut, cu toate
Hristos, cu lacrimi si le uzi (Cuv6nt 4)".
intdmplSrile locului, ale wemii, ale fetii, ale
pricinii, ale numirului $i ale chipului, insi
c. Ci mirturisirea se cuvine si ffe
numele fe{elor acelora cu care ai pdcdtuit nu se
prihinltoare de sine. Se cuvine ca, atunci
cuvine s5. le ardli, qi aga sd-!i me-rturisesti
cand te mdrturisegti, se nu prihAne$ti pe unul
pdcatele, nici adeugand, nici scdzAnd, nici s6.
$i pe altul, aruncand pricina pe unii $i pe altrii $i spui Jumatate din pdcatele tale la un duhovnic
zicind cA ace$Ua s-au fd.cut pricind ca tu si
$i jumetate la altul, precum fac oarecari vicleni,
pdcdtuieqti; precum adich qi Adam a aruncat
nici se le spui cu oarecare cuvinte meste$ugite,
pricina pe Eva, gi Eva pe $arpe - sd. nu faci
prin care, in aceeaqi weme, sd" gi ardfi s6. gi
aceasta! -, ci numai $i numai pe sineli si te
ascunzi pecatul tdu, cu socoteala ca se
prihinegti Si voinla ta cea rea. ,,De voieqti sd
imputinezi ru$inea, ci sa te mirturisegti simplu
prihdneqti, pe sineti sA te prih6ne$ti", zice
$i drept, cu inimi nevicleanS. qi adevdratS.,
dumnezeiescul Gurd de Aur (Omilia 18 la
pentru ci, de te vei mdrturisi cu viclequg gi
Matei). $i Pildele: Drephi, lurgi igi este prihdnitor
numai cu ardtare2T, sd gtii cA me-rturlsirea ta
zice, gi nu altora (Pilde 18: 17); pentru ca nu
nu numai ca se va face urdt[ la Dumnezeu,
cumva, cautand s6. impufinezi picatele tale cu
Care iubegte totdeauna ader,.6rul - cd iatd.,
mdrturisirea, sd le inmu\eqti, adiugAnd gi
ad.eudrul di ittbit -, ci inc5" qi pdcatele tale pe
osandirea. Iar ce se zici la duhovnic, te care le-ai merturisit, iar6gi, dupd" pufind vreme,
slhtuieSte SfAntul Ioan Scdrarul (Cuvdnt 4):
,,Spune, qi nu te rusina: nA mea este umfldtura,
27Superficial.
66
67
vor res6ri la tine, precum rE"sarqi perii cei albi
la acei batrami care nu-i dezrdddcineaza, ci ii
ard numai pe deasupra, cu care lucru te
asemeni qi tu la aceasta,precum zice David: Ca
(Psalm 51: l).
wt brici asculit ai Jdcut uid.egr.rg
e. Ci mirturislrea sc cuvine si se faci
frri de ruqine. Se cuvine s6 te mdrturiseqti
IErd de mgine, c5.ciruginea pe care o iei cAnd te
mdrturiseqti iti pricinuieste slav5. qi har la
Dumnezeu, dupd cum zice Sirah: Este ruqine
care adrrce pdcat Qieste rqine care adtrce slatsd
Si trr (4: 24). Ru$inea aceasta te face sa scapi
de ruqinea ce va sd Iie la infrico$ata Zi a
Judecdfii, dup6. cum zice Scdrarul (CuvAnt M:
,,Nu este cu putinte ca lbr5. de ruqine a scApa de
ru$ine", dupi cum zice gi Cuv6ntAtorul de
Dumnezeu Grigorie (Cuv6.'ntla Botez): 'Sd nu te
ingeli m5rturisindu-fi pAcatele, ca de cea de
acolo ruqine prin aceasta de aici sd scapi. Ce te
ru$inezi, dar, pdctrtosule? CAnd ai flcut pdcatul
nu te ruginai, iar acum, cdnd cauli s6.-1ugurezi,
te ruginezi? Ah, nebunule! Au nu Stli ca ru$inea
aceasta este a Diavolului, care, cAnd faci
pdcatul, ili di indr6zneali gi neruqinare, iar
cAnd il mArturiseqti, ili dn fricA Si rusine?" A$a
mSrturisegte gi Gur5. de Aur: .[SivAr$irea]
68
pS.catului ii dd indr6zneal6, iar m5rturisirii'
m$ine"28.
Pentru aceasta citim in Pateric cum c6"
un Pdrinte imbundtilit a vdzut pe Diavolul
adeseori mergand in chip ar6tat la m6rturisirile
duhorrnicilor, ca sd dea ru$ine pacatoqilor ce se
mdrturiseau. Dumnezeu nu !i-a dat drept
duhor,'rric ',rrun inger sau weun Arhhnghel ca s5.
te ru$inezi, ci un om, un pdtimaq asemenea fie'
ca s6. nu te ru$inezi. Iar tu pentru ce te ru$i-
nezft Ix daci, ca sa zicem aga, te-ai inqtiin{at
de la allii sau tu insuli ai b5nuiald cum ca
duhormicul t6u aratd altora pd.catele tale'
aceasta, fratele meu, s5. nu te impiedice de la
mdrturisire, cd este inqelare a Diavolului, prin
28Rusinea e una cu descoperirea unei goliciuni sufletegti si chiar
trupesti. Constientizarea pdcatului ii dd omului - ca 5i prirnilor
oameni, care au fugit de rusine din fafa lui Dumnezeu - o
nesiguanld si o fricd de ce i se poate intAmpla, cdci, o datd
pdcdtuind, se pune sub iudecata 6i osAndd, sirnte fdrA sd wea
ihiar frica de acestea,astfel cd savargirea rdului ne lipsegte de
binele ocrotitor aI lui Dumnezeu. Pentru aceasta,se recomandd
ir:rdrdzneala cea manRlitoare intru cererea iertdrii de la
Dumnezeu prin duhovnic, printr-o mdrturisire dreaptd, precum
s-a zis mai sus; aceasta ne alunga acea {ricd, nesiguranla si
asezarea sub osand{. Deci nu trebuie sd venim la mirturisire
rwin6ndu-ne de pacate si incercAnd ,,sd nu ne facem de
nuine", mirturisind ,,la arAtare" sau cu oarecare superfi-
cialitate, precum a zis SfAntul mai sus, ci vddind prin
marturisirea dreaptd a Pdcatelor ru,5ineade care ne-am umplut
prin acestea.
69
 care cauta sa piarde sufletul t6u. Drept aceea
mergi lere fricA 9i m5rturise$te-li pacatele tale,
iar dacd acela le va vddi altora (care lucru este
cu anevoie, ca sa nu zic c6' este cu neputinfi,
ca s6"-l facd), acela are sE dea seam6. lui
Dumnezeu pentru lucrul pe care{ face; iar tu,
cel ce te-ai mdrturisit, eqti cu totul nevinovat gi
iertat de picatele tale. A6a te incredin{eazA qi
Meletie Mdrturisitorul (Treapta 171)zo;
,,Dace cineva din duhorrnici va arita
medurisirea Si o va defdima, acesta va da
seama lui Dumnezeu in Ziua Judec6.tii. Iar cel
ce s-a mdrturisit este cu totul nevinovat gi de
greqalele sale desdv6rgit iertat".
in vremea de demult, cei ce se pocaiau
std.teau la uga bisericii $i i$i ma_rturiseau
pacatele lor la toata. multimea care intra in
biseric6., precum spune Sozomen3o: ,,Dintru
inceput aqa s-a socotit de preoli: ca cel ce se
mdrturisegte se-gi arate pecatele inaintea
tuturor, la toat6 mul{imea din bisericA" (Cartea
V, cap. 17).
Dreptul Iov nu se rugina se se
mdrturiseasci de fafd la toath mul{imea,
?e Cu numele de Meletie avem doi sfinfi, ambii prdznuifi de
Bisericd la 9 gi 12 februarie. Nu stim la care dintre ei face
referire Mitropolitul Grigorie.
30 Sozomery istoric bisericesc trditor in veacul al cincilea; a
continuat Istoria Bisericeascda lui Eusebiu de Cezareea.
70
precum singur spune aceasta: Nu m-qm ru$inat
de mullimea gtoo:tei, cd sd nu mdrhffisesc
truaintea lor (Iov 31: 34). Iar tu, fratele meu,
pacetos liind qi m6rturisindu-te numai inaintea
unui singur om, pentru ce te ruqinezi?
Cu cuviin!6. este aici sa facem pomenire
de ceea ce a facut inleleptul acela, Socrate.
Acest mare filosof, preumblAndu-se intr-una
din zile pe ulitele Athenei, a vlztut pe un ucenic
al sAu ieqind dintr-o casa de curvS"sdrie, care,
ftr' de veste vdzAmd pe dascdlul seu $i
mgindndu-se foarte, a inceput a se trage
ind6rdt $i a se ascunde. Atunci, vdzAndu-l
Socrate, a zis: ,,O, tinere, nu te rugina a ieqi
dintr-o casd ca aceasta, ci te ruqineazi pentru
petrecerea intr-o astfel de cas5.". Iar aceasta ce
a ficut acest lilosof este una cu a zice celor ce
se ruqineazi se-$i md-rturiseascd. pdcatele lor:
,,S5"nu vd. fie ruqine a v5. mdrturisi pEcatele, ci
sh vi fie m$ine a le face, iar dup5, ce le veli fi
fdcut, sa petreceti vreme indelungatd in
nepocdlntd". Aceasta ne invate pe noi Si acel
inlelept Sirah, zicdnd i Pentru st4flehtt tdu sd nu
te rugirezt" cdct este ruStre care aduce pdcat gi
este ruSine care adrtce slaud gi har (4: 22, 23).
Las la socoteala fiecdruia: oare mai bine este sd
se rusineze inaintea unui om pauma$, sau
inaintea tuturor Sfinfilor, Si inaintea a multe
miriade de ingeri in Ziua aceea a infricogatei
71.
JudecS.li, cAnd va veni Fiul omului qi toli Sfinlii
fu€eri cu El, Si se vor ardta toate faptele noastre
cele ascunse qi cele neascunse? Cu adevdrat,
nu md indoiesc ce fiecare ar voi mai bucuros
se-$i m6rturiseascd pd.catele sale inaintea a
toatd. lumea aici in veacul acesta. dec6.t s5. se
ru$ineze in veacul viitor. $i iari6i, f6r' de o
mdrturisire adevdratd Si de o pdresire desdvAr-
gitd a pdcatului, nu $tiu, cu adevSrat, iubitilor,
cum va putea cregtinul intra intru imp5rdfia lui
Dumnezeu. Pentru ce iubitul Ucenic al lui
Hristos Ioan, ca cum stAnd ldngd. uga acestei
imparefii, pe toti care sunt invdluili in multe
pacate ii gone$te afard. qi le zice: AJard., cdinL
Jermecdtori gt curuari (Apoc. 22: 15). Si oare pe
cine numeste el cdinr? Cu adevdrat, nu pe altii
decAt pe acei pacatosi care, dupe ce iqi mdrtu-
risesc picatele lor duhovnicescului lor pErinte,
alearg6. iariqi cu osArdie la spurciciunea
faptelor lor celor IEIS-de lege de mai-nainte.
f, Ci picatele trebuie si se arate sau
aici, sau acolo. Una din doud: sau aici, numai
la duho''rnic sd ar6!i pecatele tale, sau acolo, la
infricogatul Judecdtor. Dac5. aici le vei ascunde,
sA qtii cd. acolo infricogatul JudecEtor va sd. le
vS.deasci negregit - inaintea tuturor ingerilor $i
a tuturor oamenilor - cu mare mustrare asupra
ta. Mustra-te-uoi gi uoi pwre tnaintea. Jelei tale
1')
pdcatele tale (Psalm 49: 221. Dar ce zic,
Judec6torul? insegi acele nemdrturisite pacate
ale tale te vor mustra atunci $i te vor vidi la
divanul cel a toata lumea. Pedepsi-te-ua pe tine
depdrtarea ta Si rdutqtea ta te ua finstro- pe tine
(Ierem. 2: 1^9l.Zice inca $i dumnezeiescul Gur6.
de Aur: ,*A.colo vom vedea greqalele noastre
inaintea ochilor no$tri, goale qi ddscoperite, gi
vom pldnge in zadar gi in degert". Zice ins6.gi
Marele Vasile: *Atunci vom vedea liecare
pdcatele noastre precum s-au lacuf' (intru al
optulea cap aJ inudfdhrii celei cdtre duhaunic).
g. Ce, daci va rimine numai un pdcat
nemirturislt, rimin neiertate qi celelalte.
Dar, gi de vei fi m6rturisit toate p6catele tale 9i
vei ascunde de rusine numai unul, s5. qtii cd nu
numai pdcatele pe care le-ai mdrturisit rimAn
neiertate, ci adaugi la sineti qi alt p5.cat,
furtigagul de cele sfinte pentru o ascundere ca
aceasta, precum spune Hrisant, Patriarhul
Ierusalimului, in cartea Despre Mdrfurisire. Se
povesteqte inci qi la Mdnhtirea Pdcdtosilor ce o
femeie, ftndci qi-a mbrturisit toate celelalte
picate ale sale unui cuvios duhorrnic, iar un
pd.cat mare al ei nu l-a merturisit, sluJitorul
duhormicului vedea cum la fiecare picat pe
care-l mdrturisea ie$ea din gura ei cAte un
$arpe; iar mai pe urm5. a vdzut un Sarpe mare,
73
care a scos de trei ori capul sau din gura femeii,
dupA care iardqi s-a tras inl6untru, Si n-a mai
ieqit. Pentru aceasta Si toti $erpii ceilalfi care au
ie$it mai-nainte s-au intors iarS.qi $i au intrat in
gura ei. Iar dupd moartea ei, s-a ard.tat ficd.-
loasa aceea qezAnd deasupra pe un balaur
infricogat qi a zis citre duhovnicul ei gi cb.tre
sluJitorul duhovnicului ci s-a muncit pentru ci
n-a mArturisit pdcatul acela. Pentru aceasta qi
un dascdl te sfEtuiegte cu infelepciune ca, de
voieqti sd biruie$ti pe Diavolul, care ili aduce
m;ine, sa spui inainte de toate pacatul acela de
care te ru$inezi mai mult.
h. Ci mirturtsirea se cuvlne si lie
hotiriitoare. Iar mai apoi de toate, se cul'ine si
te mdrturise$ti cu hotErdre, adicd sd faci
inaintea duhormicului o intdnt6" qi adeveriti
hotErAre, c5. voiegti mai bine de mii de ori sd
mori decat sa mai pdcdtuieqti de acum inainte
cu vointa ta, aJutAndu-li tie dumnezeiescul har.
De nu vei face o hotdrAre ca aceasta in inima
ta, putin te va folosi pe tine zdrobirea, pu{in
mdrturisirea, pulin poc6inia ta, precum zic de
obgte tofi dascdlii.
gi, pentru aceasta, cati nu fac o astfel de
hotdrAre, un picior il au la duhorrnic 6i altul la
picat. Se mdrturisesc cu gura, iar cu inima
cugeta iar6"gi si facd pdcatul, asemSnandu-se la
74
aceasta cu cAinele, care, dup6 ce bord.gte, se
intoarce iariqi la bordtura sa; ince $i cu porcul,
care, dupd" ce se spal6, se tdvdlegte iard$i in
noroiul siu cel dintAi. Aceqtia sunt, dup5.
Sfin{itul Augustin, cei care nu taie p5.catul, ci il
umesc in altE- vreme, Si a$a se md-rturisesc
numai din obicei - pentru ca vin, sa zicem,
Paqtile sau Nagterea lui Hristos, sau pentru cd
se primejduiesc de moarte -, iar nu cu adevSrat.
Alfii, iar6gi, sau ca nu se spovedesc nicidecum
weme de mulli ani qi se tivilesc in pacab,
neaduc6ndu-qi aminte de aceastd mare Tainh a
Bisericii orAnduitE spre mAntuirea noastrS";al{ii
asemenea asupra boalei lor nu voiesc si se
mdrturiseascd qi s6. se impdrtigeasce, zicand
ca, de vor face aceasta, vor muri negresit. ,,O,
orbire, o, pagubd netAlcuitS. a acestor oameni
ticdlogi qi neinfelegdtori! Fie-li mili, Doamne,
de sufletele lor $i nu-i l5.sain pierzare!"
Citim la Pateric c6 un Pdrinte vedea
sufletele cum se pogorau in lad, precum se
pogoarS. iarna fulgii de z6padd pe pdmAnt. gi
aceasta, cu adevdrat, nu pentru ca crestinii nu
se merturisesc (caci rar se intAmpl6. s5. moar6.
cineva nemdrturisit), ci pentru ca nu se
mdrturisesc bine, cu hotdr6re. cum ce mai mult
nu vor pacatui. C6. nu rup inima lor cu o
adevdrat1 durere a unei indreptdri hotdrAtoare,
ci rup numai hainele lor, precum zice
75
Proorocul, cu o mincinoasd qi o fAfarnic5.
durere: Rupe{i inimile Doastre, gi nu hainele
uoastre (Ioil 2: 13). $i ce te va folosi pe tine,
fratele meu, de vei zice numai aceasta ,,gre-
qit-am, m5. pochiesc", c5.ci un cuvAnt ca acesta
a zis $i Saul (I Imp. 15: 24), a zis qi Iuda
(cf. Matei 27: 41, dar nu le-a folosit. Pentru
aceasta, qi Marele Vasile zice cum c5" nu se
foloseqte din mdrturisire, ba inci nu se
mdrturiseqte nicidecum acela ce zice c6. numai
a gre$it, qi cu toate acestea rAmAne iarlgi irt
pecat $i nu-l urdqte, gi nu va avea niciun folos
de nedrep-t6lile ce i le-a iertat lui duhovnicul,
dac5. iard.qi nedreptdfegte: ,,Fiindcd. nu cel ce a
zis (gre$it-am,, iar apoi, petrecamd in pacat, se
mbrtu-risegte, ci cel ce, dupi cum zice psalmul,
a allat p6.catul lui gi l-a urdt. Ctr ce folos poate
si facd bolnarrrlui cercetanea cea de la doftor.
cAnd el face cele ce sunt stricatoare viefii? in-
tr-acest chip, niciun folos nu este din picatele
ce se iart6. celui ce incd nedreptdlegte" (La
tAlcuirea psalmului 35). Toat6" pocdinla ta st5.
intru aceasta: adicA. si te hotErAqti sE schimbi
t.
'rieluireas Sd nu zici: 'De voi putea, irni voi
pune drept scop indreptarea" sau .A$ fi voit s5,
nu picdtuiesc". Nu aga, ci sd zici: .HotdrS.sc str
31E aici un fel de pleonasm bine agezat,cdci pocdinla (perrivotc)
nu irseamnf, altceva decAt schimbarea mintii/viefuirii.
76
m6. indreptez, voiesc ca de acum si nu mai
gre$esc, cdci cu o voinld intdrite, neschimbati
gi hotdrAtoare ca aceasta - precum niciodatd' nu
voiesc s5. beau un pahar plin de otravd' precum
niciodatA nu voiesc s5. m5. pripddesc intr-o
prdpastie, $i precum nu voiesc niciodatS. sd m5'
omor - aga, aga cu adevd-rat, nu voi inceta a zice
in toate zilele vie{ii mele impreund cu acea
fericitl mireas6. ce se pomeneqte la Cintarea
Cd,rrt5rilor $i zice: SpdLat-am picinarele mele'
cumle DoiintinaPe ele? (5: 4)".
Dar, de rlTeme ce voinla omului nu poate
rdmdne32 IEr6. dumnezeiescul ajutor, noi ti-am
insemnat o rugaciune, cum sA ceri de la
Dumnezeu ajutorul acesta, pe care vezi-o
inainte, Ia sfd,rgitul invd,tdturii a Scsecr - d-espre
nlrri-ncrinte pdzire. insE. se cuvine s5. insemnim
aici Si ca trebuie s6" se facb. qi a doua
mdrturisire a picatelor, pentru trei pricini.
1. Daci cineva nu $i-a mSrturisit
pS.catele sale, impreund cu intdmplSrile lor qi
cu cuviincioasa mai-nainte getire, cu umiliniS.'
hotbrAre $i pdzirea canonului.
2. De nu s-a indrePtat Si nu s-a
canonisit bine de la duhovnic' precum zlc
oarecari.
32Sd petreaca, sd stdruie spre a izbAndi.
77
 3. Precum zice Simeon ai Tesalonicului mult6. pace in con$tiinta sa qi adeverire pentru
(intrebarea 24, punct 70), daca cumva a cdzttt iertarea pacatelor sale, gi din toate acestea ia
iardqi in aceleagi pd.cate sau Si intru alte ramuri multd infrdnare qi oprire ca de aici inainte sA
ale celor de mai-nainte33, sd spund impreund nu mai cadi.
cu cele de-a doua qi pe cele dintAi, ca pe niqte
rddAcini Si pricini ale celor de-a doua; sau gi
pentru mai multa zdrobire Si smerenie a inimii
tale.
Se scrie incd qi la cartea ce se numeqte
indreptarea pacd.tosilar cum cd folositor lucru
este sd faci cineva Qi o cuprinzdtoare qi
soborniceascd merturisire (precurn fac Ai cei
citi vor sa se preoleascd gi cAli se primejduiesc
de moarte), micar o datd intr-un an, $i mai
vArtos atunci cAnd se va intAmpla s6 meargd la
un duhor.nic nou" fiindc6, printr-o mbrturisire
cuprinz6.toare ca aceasta, se adund. impreund
toate pd.catele lui ca niqte r6.uri gi fac un noian
mare, sau ca niSte mun{i deasupra altor mun{i,
incat acestea par cd ajung pdnd la cer, precum
zice Ezdra: Cregalele noostre s-ail, mnrlt pdna La
cer (9: 7). Si, vdzAndu-le pe acestea cu o
cAutiturd cel ce se mdrturisegte aga multe
adunate, ia rnai ma-re rusine, mai mare durere,
mai mare smerenie qi, drept urrnare, mai mult
se teme de Dumnezeiasca dreptate, pe care o a
mdniat atat de mult, 9i, pe lAngi acestea, ia mai

33De a ,,recidivat" cirmva, pornind de la cele deja fticute.

78 79

CAPITOLUL 3
Ci se cuvine si primeasci cu bucurie
canonul sdu
a. Ce este impllnlrea canonulul?
Dupd mdrturisire, urmeazE a treia parte
a pocdin{ei - facerea canonului -, care este
implinire lucrdtoare a canonului ce i-l va fi dat
duhorrnicul, precum hotdrdqte Gavriil al
Philadelphiei in cartea Despre ?aine. Deci gi tu,
pdcStosule, ai datoria s5" primeqti cu mare
bucurie canonul ce {i-l va da duhovnicul, ori
post de va fi, ori metanii, ori milostenie sau
altceva, pi mai-nainte de toate si primegti cu tot
sufletul depdrtarea de impdrtiqire atalia ani
cafl !i-a ordnduit, pentru cd cu o pulind certare
ca aceasta imbldnzeqti urgia cea mare ce o are
Dumnezeu asupra ta, cu acest wemelnic
canon, scapi de canonul cel vegnic al muncii.
b. Pilde ale celor ce s-au canonlsit
pentru picatele lor.
Dac6. sora lui Moise nu s-ar fi gonit
afarA din tabdrS. gapte zile, nu s-ar fi curd.|it de
lepr[ (cf. Num. 12). Daci cel ce a curvit in
Corint nu s-ar fi dat Satanei. sufletul lui nu s-
80
ar fi m6ntuit (cf. I Cor. 5). ASa qi tu, frate, de nu
vei lua aceasta puline certare a canonului, nici
de lepra pecatului nu te curd.{eqti desivArgit,
nici sufletul td.u nu se mantuie$te. Negulatorie
este aceasta, iubitule, mult-caQugatoare gi mare
la cei inlelepli. Una dai, Si scapi de milioane. Iei
wemelnice $i scapi de vegnices. imp5.ratul
David, pentru facerea canonului p6catelor sale,
s-a gonit din impdrdtia sa de insuqi liul siu,
Abesalom: umbla prin munfi qi prin vdi cu
picioarele goale, era oc6rit gi improqcat cu
pietre de semei, era deEimat de to!i, iar tu cauli
s5.imblAnzeqti pe Dumnezeu fdrd niciun canon?
Foarte nebun egtil impdratul Teodosie cel Mare
a infiptuit o vestit6. facere de canon in
Mediolan, precum i s-a rd'nduit de SfAntul
Ambrozie, iar alt imp6rat, pentru o ucidere ce a
34De luat aminte cd negufdtoda aceastaeste wra dtthounicuscd,
ce are la bazd alte principii decdt cea lumeascd; ea e intemeiata
pe iertfa iubitoare, ce are ca scop vindecarea $i intirirea omului
orin lucrarea harului lui Dumnezeu, Canon (rwdv\ desemrn tr
-Atrti"hitute
r.m inshument de masura, ce Putea fi de mai nulte
feluri, depinzdnd de domeniul de activitate - in constru4ii,
tampltuie, astrologie etc.; canon insemna 6i hotar, limitil; model
standard, Canontrl ar fi deci Pentru noi un instrument de a ne
vedea mdsurile; in ce masura suntem adica mai aproape sau
mai departe de Dumnezeu pe masura implinirii celor date de
duhovnic, un mijloc totodata de a omori ,,misurile" dut[tii din
noi, un instrument de mtrsurare folosit Ia zidirea sufletulld, sPre
a ne ridica la mlsura harului gi a z.titsteidElindtdfii lui Hristos
(Ef. 4: 7, L3\.
81
I6cut, s-a canonisit s5, meargd deasupra unui
munte inalt cu picioarele goale $i acolo, deasu-
pra muntelui, dezbrdcat fiind de podoaba
impdrdteascd, a petrecut patruzeci de zrJe
intregi numai cu pdine gi cu apa, cu rugiciune
neincetat6- gi cu tdcere, dormind jos, pe pdmdnt
gol; 9i mulli alli impdrafi au fdcut grele impliniri
de canoane pentru pecatele lor, $i tu,
p6.cdtosule, oare mai mare e$ti decdt aceia? Sau
mai cinstit? Sau ai trup mai ginga$, $i nu
primeSti un canon atdt de mic al duhormicului
t5.u pentru picatele tale? SA nu te ingele gdndul
c5. pofi da bani ca sd rS.scumperi canonul t6.u.
Impdra{ii acegtia aveau mai mulfi bani decAt
tine 5i puteau s5. dea milioane de galbeni,
numai s6 nu ia acest fel de canoane. Dar insi
aceasta nu este cu putinld si se faci, micar de
ar da cineva o imp6rdlie intreag5., liindcd
dreptatea cea 1615-de mit5. a lui Dumnezeu nu
se mulfumegte altfel f6rd decAt de trupul cel ce
a pS.cAtuit, ca acela insugi str se pedepseascA.
Iai de se ua afla gi ureun dtihounic iubitor de
cq€tiS $i tfi ua zice sd-i dai bani ca et sd te ierte,
ia aminte, ca sd nwl crezi (s.n,); cd nu poate s5.
te ierte cu un chip ca acesta, qi tu numaidecit
iti pierzi banii, 9i rbmdi iarS.qi neiertat. Cdtre un
duhovnic ca acesta scrie SfAntul Isidor
Pelusiotul cum c5. ,,duhovnicii nu pot si-i ierte
pe bogali cu darea banilor; $i ei nu sunt stdpdni
82
qi domni ai iertAciunii, sau moqtenitori ai
dumnezeiescului Jertfelnic, precum acei
necredincio$i care zic: Venifi sd fi]r,?tenim noud
JeSelnicul lui Dunnezeu (Psalm 82: 11). C6. cei
ce pentru pdcatele lor aduc jertfe, precum a zis
Apostolul, nu vor putea cu ade"v6rat cu
stlpAnire a ierta pS.catele celor nepocdifi, m6.car
Si bogati de vor fi aceia" (Epistola 1O7 c6tre
Zosima). Vezi de asemenea qi la inceputql
Capului 20, la Inuat,dhtrq dtthauniculuiss.
c. Ce cel ce pizegte canonul siu este
fru adevirat al Bisericii.
De vei pdzi canonul duhovnicului tdu,
ardti cu adevdrat cd. te pocdieqti gi eqti flu
adevdrat al lui Dumnezeu gi al Sfintei Biserici,
cea care a rAnduit certarea aceasta, Iar dacl,
dimpotriv6., vei lep6da canonul duhovnicului
tiu, este semn cum ca pocdinta ta nu este
adevhratd., ci mincinoasd, semn ci nu eqti fiu
adev6rat al lui Dumnezeu si al Bisericii.
d. Ci se cuvlne ca cel ce ae pociiegte
chiar el si ceari mal mult canon.
Degi se poate ca duhovnicul s6"-!i dea
canon putin, se cuvine ca tu singur sA-l rogi
si"-{i dea mai mult, precum qi mu$i allii care se
3shMoli@nic.
83
pocdiesc cu fierbinlealA fac aceasta, ca prin
canonul acesta wemelnic sd imblAnzegti mai
mult Dumnezeiasca dreptate gi sd adevereqti
mai bine c6" Dumnezeu ti-a iertat vegnica
muncd care aveai si iei pentru pAcat.
e. Ci ori aicl vremelnic, ori acolo veg-
nlc, trebuie si-ql la picitosul canonul siu.
Pe scurt iti zicem anume cd se cuvine, o,
frate, sd alegi una din doud, sau aici sa iei in
chip wemelnic canonul pacatelor tale, sau acolo
pentru vesnicie. Del vei lua aici, scapi de cel de
acolo; iar de nu-l vei lua aici, negregit il vei lua
acolo veqnic, precum scrie qi Galriil al Phila-
delphiei in cartea Despre Taine: ,,Cdrora (adici
canoanelor) cel ce nu s-a supus, nevoie este s5.
se trimitd la judechlile cele de acolo, unde va da
socoteald. pentru rdutE,lile ce a Ecut, ca cel ce a
cdlcat legile Bisericii".
f. Ci se cuvlne ca cel ce se pociiegte
si se indepirteze de impirtiqtre.
Dupd toate acestea, iti grdim fie, frate,
ci se cuvine sd pdzeqti cu acrivie depdrtarea de
impdrtiqire ca$ ani ili va fi r6.nduit duhorrnicul
tdu, cE dep6rtarea aceasta este o implinire de
canon a tuturor canoanelor, de nevoie $i irrte-
meietoare a poceintei tale celei adevbrate,
fiindcS, de vei indrdzni sd te impdrti$e$U intru
84
acegti ani, te faci aI doilea Iud6", iar de vei sili pe
duho'n'nic se te ierte. tu, de aici, nu te alli
pocaindu-te, ci te alli ca e$ti un silnic, un Uran,
care silesti legile cele Dumnezeieqti gi canoanele
Sfintelor Soboare $i ale Pdrintilor, $i ti se va
face Dumnezeiasca impdrtAsire nu spre iertare,
ci spre osande qi multd munch, $i pentru ca sa
inlelegi mai bine aceasta, primleqte aceastA
pild6: precum un om ce are rane la trup merge
qi le aratd la doftor, 9i ia de la dAnsul
ing6duin!6. sa puna cutare plasturi la dAnsele,
gi, osebit de aceasta, ia indemnare sa nu bea
vin, nici sd mdndnce cutare bucate, cd.ci
altminteri ranele lui nu se vor vindeca, irrtru
acest chip gi tu, frate al meu, care ai avut rane
gAndite in sufletul tAu, pacatele, ai mers Si le-ai
aretat la duhovnic, !i-a rAnduit s5. pui plasturi
la ddnsele - canonul postirii, al mAnc5rii celei
uscate, al metaniilor, al milosteniei qi al
rugeciurrii -, iar osebit de acestea, ti-a poruncit
s5. nu bei. nici se m5nAnci cutare bucate, adice
s5. nu te impdrt6$eqti de Dumnezeieqtile Taine.
Deci tu, de nu vei asculta qi vei mAnca, ce va fi?
Ranele tale qi p5.catele tale nu se vindecA, ci
mai vArtos mai cumplite $i mai mari se fac. Si
ce zic ca nu se vindecd.? incd. gi moarte
sufleteascS. $i trupeasce iF urmeaza {ie, precum
zice dumnezeiescul Pavel: Pentru acea.sto sunt
tttre uoi mutfi neputinci,ogi gi bolnaui, 9i mulfi ott
85
 adormit (I Cor. fl: 3O). AdicA, pentru cA l3l $i a treia, respundem zicdnd c5. se iart6
oarecari newednici se impErtdqesc, se fac de p6.catul picitosului, a$a este cu adev6.rat, inse
aici botravi $i neputincio$i, $i multi dintre ei nevoie este ca sa se Si cerce aceasta Si se se
chiar mor. Iar dac6. cineva s-ar fi nedumerit qi intemeieze cu multe weme in harul lui
ar fi zis: .Dar fiindch qi prin rugeciunea de Dumnezeu. Mai pe urm5. de toate acestea, ili
iertare a duhovnicului se iartd pdcatul celui ce grelm !ie, frate, cA canonul ce-!i va da tie
se pocdiegte, pentru ce acesta sE nu lie slobod duhorryricul se cuvine sd-l faci cat poti mai
sd se impdrt5.geascd cu Sfintele Taine, ca cel ce, degrab, atata cat te alli in harul ltii Dumnezeu,
iati, s-a iertat $i s-a indreptat?" La aceasta Si sa nu muli wemea, pentru ca nu Stii ce-fi va
rd.spundem in trei chipuri: lll Cum c6" se iartd na$te lie ziua cea viitoare3T.
pacatul pi.cdtosului, aga este cu adev5rat, dar
insA nu simplu, ci mai-nainte punAnd ince-
pAturd ca sd pdzeasch el $i canonul $i
depirtarea de impdrtd 6ire. (Cd. pentru aceasta
$i mai-nainte de iertare il rAnduieqte lui
duhovnicul canonul qi depdrtarea de Sfintele
Taine.) [2] Sau cum ca se iart6. pacatul, aga este
cu adev6rat, dar ins6. nu gi certarea gi pedeapsa
pd.catului, adicd. canonul, cu care se num6r6. qi
depdrtarea de lmp6rtEgire, pentru c5. gi p6.catul
Iui David s-a iertat cu adevdrat de Dumnezeu.
ce-rrd i-a zis lui Nathan: Domttul a ridicat pdcahi
tdu ins5. nu s-a iertatsG qi certarea picatului
sdu: ci dup5. iertarea aceasta a fost gonit din
imp6r6.{ia sa de fiul slu, Abesalom, $i sabia nu 37Altfel spus, prin mdinile duhovnicului se dd cregtinului (in
va*utea marturisirii lui $i a ierif,rii ce o ia) - precum oarecand Ia
a lipsit din casa lui, gi alte mii de riut6.fi a
Botez, pe Hnga iertare, harul sau puterea irnplinirii poruncilor -
patimit, precum insuqi Nathan i le-a proorocit. harul implinirii canonului; iar neimplinirea acestuia duPa
mAsura puterii datq sau irnplinirea lui cu negrijd sau nu dupd
vremea ce i s-a randuit, akage dupa sine luarea de la cre$tin a
36Sau: nu s-a luat de la el (pe lAngd pdcat).
acesteiputeri duhovnicegti de implinire a lui.
86 87

CAPITOLUL 4
Cum si se pizeasci picitosul dupi
mirturisire
Iar dupi ce te vei merturisi Si-li vei lua
canonul t5.u de la duhovnicul tdu, pentru ca sd
te pdzeqti s6. nu mai cazi intru aceleaqi, sau
intru alte picate, sd pdzegti aceste cinci lucrurt,
in loc de tot atAtea doftorii p6zitoare.
a. Pizirea intil: aducerea-amlnte
picate.
Ca s5. nu uiti, ci sd-ti aduci aminte
totdeauna de pAcatele ce ai ft.cut, ,,nu pentru ca
sa-fl munce$U gAndul tdu, i{i gr6ie$te dumne-
zeiescul Gur6. de Aur, ci pentru ca s6.-fi
pedepseqti sufletul tdu ca sA nu zburde in
patimi $i s6. nu cad6. iaresi intru aceleagi. gi,
osebit de aceasta, ca sA cunogti cu aduce-
rea-aminte darul cel mare ce l-ai luat de la
Dumnezeu, ca sa-U ierte atS.teapecate, precum
qi Pavel igi aducea aminte totdeauna ca a gonit
Biserica, ca aga si arate mdrimea darului lui
Dumnezeu" (CuvAntul 38, I la Corinteni).
Unul ce a scdpat dintr-o mare primejdie,
cAnd igi aduce aminte de dAnsa, tremurd Si se
88
infricoqeazd.; iar frica aceasta il face s5. nu mai
cadd iarS.gi intru aceeagi primejdie. Tot aqa qi
David, dupd iertarea pecatelor sale, igi aducea
aminte de dAnsele totdeauna $i le avea inaintea
ochilor s6i, Si pentru aceasta zicea: Pdcahi meu
tnintea mea este punffea. (Psalm 5O). ,,De
voieqti, ifi zice Slin{itul Augustin, ca si intoarcS.
Dumnezeu fafa Sa dinspre picatele tale,
trebuinld este ca tu sd le ai inaintea ta, s5. le
vezi gi s5. phngi pentru ddnsele". .Dac6. tu iti vei
aduce aminte de pdcatele tale, te incredin{eazd
dumnezeiescul Guri de Aur, Dumnezeu le va
uita, iar dac6. tu le vei uita, Dumnezeu iti va
de
aduce aminte de ddnsele". $i iariqi acelaqi zice:
,,Nu este, nu este nicio altA doftorie spre
pierderea pdcatelor ca cea deasa aducere-amin-
te de ddnsele qi neincetata prih6nire a lor"
(Cuvant ll, Cum cd spre..folos sunt proorocirTle
ittunecoasel.
insd. te sfS.tuieqte Sfdntul Marcu
Pustnicul [AscetuU cum ca, ,,atunci ca,nd iti vei
mdrturisi lui Dumnezeu pacatele tale, sd-!i
aduci aminte de d6nsele, nu inchipuind
chipurile qi fetele prin care ai p6.cdtuit, c6" incd.
fiind tu pitimaq qi iubitor de dulcea{d, iard.gi le
pofteqti gi le intuneci", Asemenea zice gi SfAntul
Ioan Sc6rarul: ,,Pentru pi.catele cele trupegti qi
scarnave, s5. nu-qi aduc5. aminte cineva de
chipurile in care le-a lucrat. Iar de celelalte
89
pacate se cuvine sa-Si aduce aminte cineva cu
mintea sa ziua Si noaptea Si cu chipurile in care
s-au lucrat". La aceasta socoteald se unegte gi
SfAntul Ioan Gurd de Aun ,,Mai vArtos aceasta
[nepomenirea picatelorl se cuvine si. o pdzegti
la pdcatele cele trupegti ce ai fdcut,, ca se nu-!i
aduci aminte de chipurile gi fetele prin care ai
pacatuit, c6.ci altminteri te spurci la minte;
numal aSa, simplu, sA-!i aduci aminte ca esti
adici pdcitos qi c5. ai l6cut multe pdcate cu
care ai mAniat pe Dumnezeu".
b. Pizirea a doua: Fuga de pricinile
picatulut.
Ca de o pdzire s6. te folosegti de fuga
aceasta, fiindc6., precum zic canoanele filoso-
fegti, aceleagi prlcini fac totdeauna $i acela$i
lucrdri. Deci fugi, frate, de vederile cele rele qi
de impreund.-petrecerile cu cei lbrd. de rdndu-
ia15; dar mai vArtos fugi de impreun6.-petre-
cerile qi de prietequgurile felelor acelora cu care
ai pdcituit; ci una din doud: sau tu trebuiegte
s5. fugi de acestea, sau pe acestea sd. le
depdrtezi de la tine 6i s5. le gone$ti, de le ai la
casa ta, m6.car slujnicS. de este, mecar sluga. Pe
scurt, mdcar om de-al tiu este gi prieten, c6"
pentru ace$tia a zis Domnul; Daca ochitrl tdu cel
drept te smintegte pe tbe, saate-l pe eL qi-L
leapddd de la tt'e: cd mo;i de Jolos ili este fie sd
90
pi$d unul din mddularele tal,e, decdt tot truprn
tdu sd. se atunce tn Gheena (Matei 5: 29). gi sa
nu-fi crezi weodata !ie, zicind .eu pot sd petrec
impreund fefele cele ce vatdm6, Si Sa nu me
vatdm". inqelitor este gAndul acesta, de weme
ce scris este: Sd nu crezi Drdjmaf]ului tdu tn Deat
[Sirah 12: lO). gi este o socoteald a oareqic6ror
dascdli cd Iosif cel curat. de nu ar fi fugit din
cdmara stdpAnei sale, de bund seam6" c5. ar fi
cdzut in pdcat. CeLce se teme de prtmejdie ruua
cddea irtr-insa. Cet ce iubegte primejdia va
cddea itr-tnsa (Sirah 3: 25). Pentru aceasta
zice gi dumnezeiescul Gurd de Aur: ,Cel ce nu
luge departe de pdcate, ci aproape de dAnsele
c5ldtoreqte, cu fric[ va vielui gi de multe ori
intr-insele va cddea".
c. Pizirea a trela: mirturlslrea cea
deasi clncl lucrurl de folos prlcinuleqte.
$i de pizirea aceasta sa te Ui - si te
mdrturiseqti adic6. des -, Si nu numai atunci
cAnd faci pdcat de moarte Si mare indat5 s6.
alergi la duhovnic, ci, de este cu put1nf5., qi
cAnd vei face un p6.cat mic qi lesne de iertat.
Berzele au obicei ca, acolo unde le stric5. cineva
cuiburile lor, acolo sd nu mai mearga de aici
irainte. Tot aga gi dracii fug de la acela care des
se mdrturisegte, c5.ci cu deasa mdrturisire
stricS. cuiburile gi mreJele lor, precum Si in$i$i
9"1
dracii au spus aceasta unui b6rbat imbunatept,
cum cA nu au nicio incdpere gi st6pAnire la cel
ce se mirturisegte des. $i, osebit de acestea, au
spus $i aceasta, cum c6. atunci c6nd omul se
alli. nem6rturisit, ei au toate mddularele lui ca
cum legate cu pd.catul, qi nu poate se se miqte
ca sA faci lucrul cel bun. Iar cdnd se vor
mdrturisi, indat5- se dezleagA. $i pentru care
alti. pricin6 Neeman Sirianul nu s-a scdldat
numai o dat6. in Iordan, ci de qapte ori? Fdr6.
decdt s6. ne inve{e pe noi, pe mici Si pe mari, pe
Patriarhi, Mitropolifi gi ceilalli arhierei, pe
duhovnici Si pe preoii sd ne mdrturisim de
$apte ori - adicA des qi de multe ori, cd numdrul
7, la Dumnezeiasca Scripturd, in loc de multe
[nenum6ratel se ia - Si sE ne scdldS.m in apele
poceintei, al c5ror chip il avea lordanul, cd
irrtru acesta boteza Mergdtorul-inainte botezul
poc6infei pe norod (cf. Marcu l: 4).
Am zis s6. se mdrturiseascA des Si
preacinsti{ii Patriarhi, $i ceilalli arhierei,
duhormicii $i preotii, ca sE- [se] stricle] obiceiul
cel riu, care se tine in multe locuri, de nu se
m6rturisesc aceste cinstite fe{e. M5. mir cu
adevdrat din care pricind., indemnali fiind, fac
aceasta? De socotesc cum ch ei adici nu
pd.cituiesc (md rog si-mi dea iertare), gregitd
este aceastS. socoteald a lor, de vreme ce
CuvAnttrtorul de Dumnezeu Ioan strigi aga: De
0)
Dom zice cd pdcat nu aDem. pe noi ne ttgelj.m
(I Ioan l: 8);,ci numai papa, ca un mincinos,
a nilucit si'se vesteasci pe sine a fi firi de
picat, insE niciodatd. weunul din Patriarhii qi
Arhiereii Rdsdritului. Iar de socotesc cum c5. din
pricina cA sunt fele sfintite nu au datorie
[chipurile] se se merturiseascd ..des precum
mirenii, drept care gi aceastd. socotealS. a lor nu
este dreaptd. Fiindcd dumnezeiescul Iacov,
cAnd a zis: Mdrtrtrisifu-ud unul alhtia gregalele
(5: f 4, n-a despdrfit pe cei slintiti de mireni, ci
a$a simplu $i nehotErAt a zis s6 se
mdrturiseasc6.: gi cei sfinlili $i mirenii; ci $i
doftorii, cAnd se bolndvesc, au trebuinli de alii
doftori, qi Proorocii de alti Prooroci, cdnd vor
pd.cdtui, precum zice dumnezeiescul Gurd. de
Aur: ,,Atunci a mers David c5.tre Nathan; c6.ci
Prooroc cdtre Prooroc merge; dar cum nu se
vindec6" singur pe sine$i, prooroc fiind David?
intocmai precum doftorii, cdnd se bolndvesc,
trebuintE au de alti doftori - pentru c5. boala
strich megtequgul -, a$a $i aici" (Tdlcuirea La
Psalmul 8). Iar dacd se ruqineaz6., si urmeze
Arhiereului Potamie, care s-a mdrturisit nu
inaintea unui duhovnic, ci inaintea unui sobor
intreg ([Ilie] Miniat, fila fO3). Dacd un Ioan,
Cuvdntdtorul de Dumnezeu, se mdrturisea - De
wm mnrfilrisi. pdcatele noash:e, credincios este gi
drept Domrui ca sd rE ierte naud pdcatele
93
noastre (Ep. I, 1: 9) -, pentru ce s5. nu se
mdrturiseascS. gi aceste sfinlite capete? Pentru
aceasta, preasltntiti p6rinti, m5. inchin voui qi
vA rog, pentru dragostea lui Dumnezeu,
m6rturisi{i-v5. des, ca sd. nu dali rea pildi
noroadelor, ca s5. se lase qi ei de mirturisirea
cea rari. $i precum la toate lucrurile v5. faceli
chip qi pildi. la dAngii, tot aga s5"v5. faceli pildA
qi cu mdrturisirea cea deasi, ci Qi Simeon,
Arhiepiscopul Thesalonicului (Cap 306, fila
317), zlce cum ci arhiereii Si preotii, atunci
cdnd vor stuji $i se vor impdrtS.gi cu Sftntele
Taine, se cuvine s6. aibd. luare-aminte Qi
umilinti qi si fie mSrturisifi, cd"ci in chip
deosebit mirturisirea deas6" slAbeqte puterea
dracilor, precnm am zis, dar inc6"pricinuie$te $i
alte cinci lucruri bune celui ce se mdrturisegte
des.
1. Folosul cel dintdi ol mdrturlsirii
e.elei dese,
Precum pomii care des se rS.sldesc nu
pot sd prindd rS.dicini adAncS.in pdmAnt, tot
a$a, gi pe obiceiurile cele rele gi deprinderile
picatului, mdrturisirea cea deasi nu le las6. s6.
prindi rS"ddcini addnch in inima celui ce des se
m6rturiseqte, sau, mai bine s5. zic, precum un
pom bitrAn $i mare nu poate fi t6iat numai cu
o sigura loviturS., tot aga, $i pe un vechi obicei
94
sau deprindere a picatului, numai o durere a
inimii - gi aceasta poate nu in chip desdvdrqit -
ce a ardtat cel ce se pocdiegte la mirturisire nu
poate sd o dezrAdicineze $i s6 o qteargE
desdvdrqit, micar degi s-a iertat p6"catul lui prin
rugaciunea cea de ierta.ciune a duhovnicului
sdu.
2. AI doileaJolos al mdrturisirii celei
dese.
Cel ce des se mSrturisegte are mare
lesnire in a cerceta cu de-amdnuntul congtiinfa
sa gi a alla numdrul pAcatelor sale, de weme ce,
uqurAndu-se des de mullimea pdcatelor sale cu
deasa mdrturisire, ele rdmAn intotdeauna mai
putine. Pentru aceasta $i mai cu lesnire le poate
alla qi a-gi aduce aminte de dAnsele, iar cel ce
nu des se mdrturisegte, pentru multd multimea
pdcatelor ce se adund la dAnsul, nici cu
de-am6nuntul nu poate s5. le alle, nici si-gi
aducd aminte de dAnsele, ci uit6. de multe ori
multe qi grele picate ale sale, care, rdmdn6nd
nemdrturisite, de aici rdmAu:r gi neiertate.
Pentru aceea, Diavolul are sd i le aduci lui
aminte in ceasul morfii lui qi atA.tde tare va s6-l
stramtoreze, incAt s5. verse pentru dAnsele o
sudoare aducltoare de moarte $i se plAnga
ticdlosul, dar insd frird de niciun folos, pentru
ci atunci nu mai poate s5.le mdrturiseascd.
v5
 3. Al treileafolos al mdrturisirii
dese.
Cel ce se mdrturiseqte des, mdcar 9i
weun pdcat de moarte de va face weodat6., cu
toate acestea, indatS. ce se va mdrturisi, intrd in
harul lui Dumnezeu gi, oricdte lucruri bune va
face, i se fac lui mult mai wednice de vlata cea
vegnic6., iar cel ce nu se mdrturiseqte des, dac6
cumva, sd zicem, va fi lhcut Si acesta acelaqi
picat de moarte Qi nu va fi alergat indatA sd.-l
mdrturiseasch la duhovnic, atAta vreme cdt std"
nemdrturisit, nu numai cE se lipsegte de harul
lui Dumnezeu, ci gi cAte lucruri bune va face de
la sinegi, postiri, privegheri, metanii gi altele de
acest fel, nu i se Joc Lui urednice de platd 9i de
uiafa uegnicd perttru cd sunt Lipstte de harul hJt
Dunvlezeu (s.n.), care har este incepatura Si
temella tuturor lucrurilor celor cdtre mAntuire.
Yezi la capul 9 a7 Inudfdhtii cdtre duttounic.
4. Al po;trulea Jolos al mdrturisitii
celei dese.
Acela care se mdrturisegte des este mult
mai intirit in aceea c5. moartea il va alla in
harul lui Dumnezeu Si aqa se va mAntui; iar
Diavolul, care dintotdeauna s-a obignuit sd
mearga h mo4i - 9i nu numai la ale picdto-
gilor, ci qi la ale sfinplor, precum zice Marele
Vasile (in TAlcuirea Psalmului 7)' ba qi la
96
celei moartea Domnului insuqi, dupd ceea ce zice:
Virte stapanitorul lumii acesteia" gi intru Mine nu
arc nimic (Ioan 14: 30) - gi Diavolul, zic, care
merge la mortile oamenilor s6. vadA de va afla
ceva, va merge $i la acesta, dar nu va alla
nimic, pentru c6. acesta mai-nainte a apucat, gi
are gamdurile sale curate, gi izvoadeless sale
$terse prin mdrturisirea cea deas5..Iar cel ce nu
des se m5rturiseqte, este de crezut3eca va muri
nemdrturisit, $i a$a va pieri ve$nic, ca unul
care cu lesnire cade in p5.cat qi nu se mdrtu-
risegte, gi pentru ci moartea este neardtati@.
5. Al cincilea Jolos al mdrfilr'tsirii
celei dese.
M6rturisirea cea deasd prlcinuie$te Si
acest folos de pe urm6.: liindc5. opregte Si
infrAneaz6. pe oameni de la picat; c5. cel ce des
se mdrturiseqte, c6nd igi va aduce aminte cum
cd dupi pulin are sd se mirturiseascd, degi
lpoate] va fi avut scop ca si pb.cdtuiasch, se
opregte, socotind ruSinea ce are s6 ia cdnd se
va m6-rturisi gi mustrarea ce va sA audb. de la
duhormic. Pentru aceasta gi SfAntul Ioan
Scdrarul zice: ,,Nimic nu di o putere aqa de
38Zapisele.
3eEste foatte probabil.
aoImprevizibild.
97
mare dracilor gi gAndurilor impotriva noastr[,
precum aceea de a le hrdni nemerturisite in
inima". $i iardqi: ,,Sufletul care socotegte
mdrturisirea, ca de un frAu se tine de aceasta,
ca sd nu p6cituiascE", cd pe cele nemdrturisite
ca intr-un intuneric fdrA de fricd le lucrim"
(CuvAnt 4). De aceea $i spune Sf6ntul acesta c6
acea minunat5. obgte avea o panachidS.al
spAnzuratS" la bdrnele lor, pe care in ftecare zi
igi scriau gAndurile lor gi le m5rturiseau la acel
mare Egumen. Deci, frate al meu p6.cdtosule, de
acestea inqtiinlAndu-te tu, mergi des la Sfdnta
Merturisire, chci cu cdt mai des vei merge la
baia aceasta, pe atAta de mult te gi cur[fegti.
Sd. nu muli wemea zicAnd .las' sd- fac aceasta,
Si pe urma voi merge sd mA mdrturisesc", cdci,
chiar daci Dumnezeu, deqi de multe ori
indelung-rabdi, ins[, cu adevdrat, 9i inainte
apuca.. Sd nu zici cine md ua smeri so,u cine rnd
ua supune? Cd Domruil izbandind va izbdttdi
asqra tcr-$i nici: Am pdcdtuit, gi ce mi s-aJdcut
mie? Pentru cd Domnul este muLt-ingdduiton
Sau: Mila este msre, ua curdfi pdcatele. Cd mila
gi mnnia de kL EL este gi peste cei pdcdta$i Da.
odilnimhniolsti (Sirah 5: 3-7).
{ tabhfa de metal, piaha sau lemn, folositd in trecut de gcoiari
pentru a iJxvatasa scrie.
98
Adu-ti aminte totdeauna de Samson,
care mdcar deqi a putut sd rup5. de lrei ori
legdtudle cu care il aveau legat cei de alt neam,
a patra oard ins6. n-a mai putut sA le rup6 gi sd
scape. Voi iegi 9i uoi Jace ca Ei.mai-rwtnte gt md
vot scuhta- Dor eL n-a cunoscut cd Dofivrul s-cl
depdrtat de la el (Jud. 17: 2t). Aqa qi tu. frate,
mdcar o datd, qi de doud ori, $i de trei ori
pdcdtuind qi intArziind a te indrepta gi a te
mdrturisi, dar mai pe urmh te-ai irrwednicit sA
te mSrturiseqti gi sd. te indreptezi, a patra oar6,
dacd pdcdtuind vei muta wemea merturisirii.
poate nu te vei mai inwednici de aceastaa2, ci
vei muri nemdrturisit gi neindreptat, care lucru
s5. dea Dumnezeu s6. nu se intAmple niciodatd
la niciun cre$tin.
d. Pizirea a patra: aducerea-aminte de
cele de pe urmi ale tale.
Pdzire sd-!i fie, frate, 5i aducerea-aminte
de cele de pe urmd ale tale, adici s6. cugeli
totdeauna la moartea ta, la infricogata judecatd
a lui Dumnezeu qi la munca cea vegnici, cd
aducerea-aminte de acestea $i frica de ele ti se
va face ca un frAu puternic, care nu te lasd sd
pacatuie$U, precum zice gi Sirah prin Duhul
Cel Sf6nt: Adu-fi aminte de cele de pe urmd ale
a2De indreptare 9i de mtuturishe
g;
tale gitn ueaonu uetpdcdhti (7: 38)' Deci atunci
cdnd gAndul ttru cel rdu qi Diavolul te luptd qi
te indeamnE sd picltuieqti:
1. Pune inainte ta moartea Si socoteste
cu trupul acesta al tdu, care acum pofteqte s5.
curveasch, sau sh omoare, sau s5.fure, sau alte
picate si fac5' acesta va sd moar6. Si va sa-$i
piardS. frumuselea, sdndtatea, grasimea Si toate
puterile lui, qi s5. se fac6. mort, slut, IErd. de
chip, Ibrd de frumusefe, fdrd. de suflare; soco-
teqte cum acesta va str se ingroape inliuntru
intr-un morm6nt intunecat $i acolo sa se
risipeasce gi sd se facd mAncare viermilor'
impulit, putrejune gi praf. Adu-fi aminte cata
fricd, c'dtA durere, cdti mAhnire vei sd iei cd'nd
se va despdrli sufletul de trupul tiu, cAnd vor
sta inainte infricoqatii draci ca sd te rdpeascd' qi
nimeni nu se va alla ca sd-fi ajute. incd adu-li
aminte Si de aceasta: ce va s6. urmeze fetei
aceleia cu care tu poftegti se faci pS.catul; cd
trupul acesta pe care tu atAt de mult il iubegti'
atdt il pofteqti, peste pu{ind- weme va s5.se fac5"
dup6 moarte asemenea mort, irnputit, mancare
viermilor $i irnputiciune' $i peste toate acestea.
adu-fi aminte c5.moartea aceastaeste fi'rr, atAt de
tdinuitas, incAt nu qtii cdnd va veni la tine: poate
veni in ziua de fatd, intr-acest ceas, in acest
s Imprevizibil, neastePtat.
100
minut; iar tu, care dimineala te-ai allat bine, si
nu ajungi se vezi seara; tu, care ai qiuns seara,
sd nu ajungi dimineata, precum a zis Domnul;
Prfu:egteaft" cd nu gtili ziua" nict ceasul tntru care
ua ueni Fiul onaiui Matei 25: 13). Deci semuie$te,
fratele meu, dintr-acestea $i zi aqa intru sineti:
,,DacA eu am sh mor, Si poate cu o moarte
ndprasnicd, ce am sd fac eu, ticdlosul? Ce m5.
va folosi pe mine atuncea, de voi dob6ndi toate
dulcelile lumii? Ce voi ca.qtiga, de voi face
pS.catu-I acesta? Ce-mi va rlmAne, de voi lucra
riul acesta? Mergi inapoia mea, Satan6, $i gand
rd.ul Nu voiesc s6. te ascult pe tine qi s5.
pS.cdtuiescl"
2. De voie$ti sd nu pdcdtuie$U, pune
inaintea ta infricogata Zi a Judecdlii $i-!i adu
aminte de toate acelea ce se vor face atunci:
adic6. cum cerul va sd se irrveleascS. ca o hArtie
(cf. Apoc. 6: 14), cum stelele vor cd.dea din cer,
cum au sd se intunece luminitorii, cum munlii
gi mdgurile se vor topi ca ceara, cum marea va
sd se infricoqeze Si sa scadE, stihiile sd. ard6.,
phmAntul sA se cutremure, mormAnturile s5. se
deschidd $i toti oamenii sA invie, de la Adam
pAn6" la sfdrqitul lumii, ca s6. stea inaintea
Dreptului Judec6.tor; cum de frlcE vor s6. se
cldteasci $i ingerii cei ceresti, cum au s5. se
deschid6. cdrfile, $i cum va sd se judece fiecare,
dand socoteald cu de-amdnuntul pentru
101
lucrurile cele rele ce le-a f5.cut, pentru cuvintele
cele rele ce le-a vorbit gi pentru gAndurile cele
rele ce le-a gandit44.
Deci, o, pacetosule, zi aqa in gd,ndul tdu:
,,Dacd eu voi p6cdtui acum, ce voi face ir acea
infricoqati zi gi [infrico$at] ceas? Ce rdspuns voi
da pentru phcatul acesta la Judecitorul cel ne-
mitarnic gi ffu5. f6"{erie? Ah, cdth fricd qi cutre-
mur voi s5. pEtimesc atunci, eu. ticdlosul? Val
miel Vai miel Vai mie, cum voi suferi cdnd voi
auzi infrico$at6. hotdr6rea aceea: Ducefi-ud d.e ln
Mine, blestemafilor, tn JocuL cel uegnic, care este
gdtit Diatsotului giingerilor lui (Matei 25: 4I)? Yn
mie! Vai mie! Vai mie c6.tA ru$ine voi s5. iau
atunci, cAnd voi sta gol, despuiat, inaintea
adundrii a toati lumea, a ingerilor, a Sfin{ilor, a
Dreplilor, a pd.c5.toqilor qi a toath omenireat Cu
adevd.rat, neputAnd suferi acea neinteleasd.
necinste qi rugine, voiesc sd. zic munlilor Si
m6gurilor sd. cadi peste mine, sd md inpre-
soare, ca s5. nu mi arht in ochii oamenilor qi s5.
scap de urgia Acelui infricoqat Judecdtor. $i uor
zice nrtnfilar gi pietelor: cddelt peste noi gi ne
ascund.eli pe noi de cdtre Jala Celui ce qade pe
scaun Si de cdtre urgia Mielului (Apoc. 6: t6).
aaPrecum se vede, s-a citat mai mult sau mai pufin literal bucdfi
din cahva versete din Apocalipsd.
I02
Pentru aceea, ca s5. scap de toate acestea,
niciodatd nu voi picitui!"
3. De voiegti sA nu p6cdtuiegti, fratele
meu, pune inaintea ta toate chipurile acelor
infricoqate munci, pe care le-a aflat dreptatea
Iui Dumnezeu4s, ca si pedepseasci pdcatul,
adicd lipsirea de Dumnezeu cea feia de sfArqit,
intunericul cel mai dinafarA. locul cel nesUns,
viermele cel neadormit, tartarul cel prea rece
(!?), plAnsul cel nemangaiat, scrAgnirea dinlilor
qi celelalte munci nenumdrate qi de multe
feluri. $i, peste toate acestea, si te alli totdea-
una intovdrdqit cu ingigi w{jmagii tdi draci, pe
care atata ii ura$ti46, pentru ce U-au pricinuit
tie toate muncile acestea, lucru care este mai
cumplit decAt toate chipurile muncilor, precum
zice Sfdntul Maxim. Dup6. aceasta, adu-{i
aminte cum acestea toate vor s5. pedepseascd
pe pAcdtogi nu intru o sutd de mii de ani, nu
intr-o mie de milioane, ci in veci vecilor, IErd
weo n6.dejde cd vor lua weodata sfar$it47.
Deci zi a$a intru sineli: ,,Daci eu nu pot
suferi durerea unui os al meu, atunci cdnd iese
din locul lui, cum voi suferi. ticdlosul. sA fiu
a5 De luat aminte ca nu zice ,,le-a p:icinuit", ci ,,le-a aflat" ,
sinonim cu ,,le-a ingAduit ca fiind de cuviin A pentru cei care,
de altfel, intr-un fel, le-au gi cdutat".
6 Dar pe care nu-i vei fi urat cu indestulare in viald.
q Iar atunci,timp nu aa mai (Apcx. 10:6).
fi
103
totdeauna dep6rtat de Dumnezeu, Care este
Centrul4e fiin1ei mele? DacA eu nu pot suferi s5.
fiu aruncat inlhuntrul unui cuptor nici mdcar
un ceas, de aq fi dobAndit mai-nainte toate
dulcetile lumii, cum voi suferi s5. md a{lu
totdeauna inliuntrul acelui cuptor nestins?
Blestemat s6. ft tu, pecatule, care ma superi,
nu, nu te voi face, ca pentru pufin6. dulceafE. a
ta si cumpdr o muncd veqnicS"$i ca un nebun
sa pl6ng fir6. de mangaiere, precum Ionathan:
Grtstand, am gustat cu ffnrgirlea toiagului celut
din mhna mea putind miere, 9i iatd, acum eu
morl (I lmp. 14:54).
e. Pizlrea a cfurcea: cunostinta
pdcatului.
De pdzire sE te foloseqti, o, frate, ca sd
cunosti bine ce lucru riu este picatul, qi mai
vArtos cel de moarte. Fiindcd toti oamenii
pentru aceasta fac pdcatul, din pricind. cd nu
$tiu cat de mare rau este; pentru aceasta gi in
multe pdrli ale Dumnezeie$tii Scripturi pace-
toqii se numesc nebuni ei necunoscdtoru Drept
aceea, noi aici ili vom da [pricinil ca sd cunoqti
rdutatea pacatului, ins5. nu intru totul
desivArgit, c6.ci nicio minte nu poate sd
inleleagi desivArgit. Gregdele cine le ua
s In original ,,Kendrul".
104
pricepe? (Psalm 18: 13), insd in parte este cu
putinld": 1. De Ia insugi picatul. 2. Dln
intimplirtle lui 9i 3. De la pedeapsa ce a luat
de la Dumnezeu.
7. Culrogtinlo pdcatului de ta insugi
pdcatul.
Deci, ca se incepem de ia cea dintAi,
pacatul insugi este un rAu nemdrginit, pentru
ca h Nemfuginitul Dumnezeu este lsocotit] o
ocara $i o defiimare a mdrimii Lui celei
nemdrginite. Ceci atunci cand, ca sa zicem aga,
vei si faci tu moarte, sau curyie, sau furtiqag,
sau alt pecat oarecare, socoteSte cum ce
Dumnezeu qade intr-o parte a ta, iar Diavolul
intr-alta. Dumnezeu iti zice: .Omule, sa nu faci
pdcatul acesta, ca este impotriva l,egii Mele gi,
de nu-l vei face, vei dobdndi un Rai vesnic; iar
de-l vei face, ai sd dobAndeqti o munc6.
ve$nica". Diavolul iare$i iti zice: ,,F5. picatul
acesta qi si nu socotegti nici ocara pe care el o
pricinuie$te la Dumnezeu, nici munca care vei
sa iei pe urmd",
Ttr, dar, de vei asculta pe Diavolul gi vei
lucra picatul acesta, ce faci? Ocdrtrqti pe
Dumnezeu, defaimi Legea Lui, necinstesti
mdrimea Lui, $i degi nu cu cuv6ntul, insd cu
lucrul se vede ce ii zici Lui: ,,Mienu-mi pasa de
Tine, eu nu voiesc Raiul TAu, nu bag seami de
105
munca Ta, nu ma tem de urgia Ta, nu Te gtiu
de StipAn al meu, nu voiesc sd aud glasul T6.u",
grdind qi tu asemenea cu cele ce a zis
impietritul Faraon: Cine este acela al cdrui glas
sd-L ascutt? Nu gttu pe Domnull (Ieq. 5: 2).
Pentru aceea, in acest chip ocbr6,nd tu qi
defaimAnd pe Dumnezeu, greqeqti intru toate,
precum este scris in lauda celor trei coconi:
Giegit-am tnbu toate! Cdci il defaimi de ca gi
cum n-ar fi Dbt5"tor de Lege, newAnd tu s6.
pdaegti legea Lui. il defaimi de ca qi cum n-ar fi
StdpAn, fiindci nu te supui stapanirii Lui. il
defaimi de ca qi cum n-ar Ii Fd.cdtor, fiindc5.
intorci impotriva Lui liinla ta, mintea ta,
volnicia ta qi toate cAte ai luat de la DAnsul.
Gregegti intru toate, ca fl defaimi ca cum nu ar
fi el SfArpitul cel de pe urmA, neingrijindu-te de
fericirea care ti-a E.giduit. It defaimi de ca gi
cum n-ar fi El lzbivitor, nesocotind SAngele pe
care l-a v6rsat qi moartea cea cu durere pe care
o a luat pentru tine. il defaimi de ca gi cum n-ar
fi Judecd.tor, netemAndu-te de infricogati hotd-
rArea Lui, nici de mAnia Lui, nici de muncile
Lui. il defaimi de ca Si cum n-ar Ii Prieten,
newAnd tu prietenia Lui nici darul Lui. il
defaimi de ca gi cum n-ar fi Tat5., leptrdAndu-te
de mogtenirea $i de wednicia infierii ce ne-a
adus. Gre$e$ti intru toate, cd defaimi milos-
tivirea Lui, folosind-o pe aceasta ca pe un
1,06
organ4e pentru a pac5tui fbrd. de infrAnare.
Delaimi bunltatea Lui, ficAnd-o pe dAnsa s5. te
sufere pe tine c5lc6"torul $i sa-F slujeascd la
acele lucruri pe care ea le opreqte. Defalmi
dreptatea Lui, nesocotind pedepsele cele de
obgte, care le-a dat la atalia Si ata$a celcetori
de Lege ca $i tine. Defaimi Pronia Lui, stricAnd
r6nduiala [iconomia] qi sfdrgitul [sbopul] la care
te-a rdnduit.
$i, ca s5. zic pe scurt, p6cdtuieqti intru
toate, c5. defaimi pe toate celelalte prea-desi-
var$ite, prea-frumoase $i nemdJginite bundt5.fi
ale lui Dumnezeu, qi te foloseqti de toate
lucrurile bune ale firii, qi de toate buniti{ile
harului Lui celui dumnezeiesc ca de niqte arme,
ca sa bafl rdzboi cu insuqi Acela care !i le-a dat.
O, ocard neinleleasi! O, defiimare nemerginital
Deci, pe cat de nemeiginite sunt
bun6.t5.tile lui Dumnezeu, gi cdte sunt darurile
cele firegti, sau cele mai presus de fire, cele de '
obqte, cele din parte, cele ascunse, cele aritate,
care ti le-a ddruit !ie, omului, Dumnezeu, pe
atAta de nemdrginita este rdutatea p1catului
tdu, o, omule, care pAcat defaimi gi oc6rdqte
toate acestea,
aeMijloc, prilei.
107
 Iar cum cd acestea nu sunt socoteli
proaste, ci adevdrate, ftri de impotrivd-grdire5o,
mdrturiseqte insuqi Dumnezeu, uneori adici
jeluindu-Se qi zicdmd pentru pAcdtoqi c6. au
cdlcat l€gea Lui qi L-au defE:imat - Iar ei sunt ca
omul cet ce calcd Agezdmdrthtl Meu. Acolo M-au
deJaimat pe Mine... (Osie 6: 7) -, iar alteori c5"a
ndscut qi a crescut pe ocdrAtorii Sdi - Fli am
ndscut gi am tndtfat iar ei s-au sculat impotrfua
Mea (ls. I: 2l -, iar alteori cum c5. El adici ii
iubegte pe dAngii, ca un indrdgitor, iar ei il
defairnS. qi Il ur6.sc pe El - Precttm deJaimd
Jemeia pe cel ce este imprewrd cu ddtsa" age M'
a deJdimat pe MirE casq lui Israil (Ier. 3: 2O) -,
iar alteori cd. m6.,nia qi mAndria lor se impo-
trivesc Lui - Mdnin ta ar caxe te-at maniat gi
arndrdciwrea ta s-att suit cdte MirE (Is. 37: 29).
Pe acestea le mdrturisegte qi dumne-
zeiescul Pavel, strigdnd qi zicAnd ch phca.togii
defaimi bundtatea qi indelungS.-ribdarea lui
Dumnezeu - Au nu bogi seamd de bogapiile
burrdtafii Lrti, d.e tngrrduin,ta gi de trdelurEd
rdbdareq Lui? (Rom. 2: 4) -, ci acegtia calcd. pe
Fiul lui Dumnezeu, c5. spurc6 Sangele Lui qi c5.
ocdr[sc harul Lui - pe Fiut lui Dumnezeu cdlcdn-
so Fdrd putinld de tagada de h cineva, neindoielnice,
necontradictorii.
108
du-L gi Sdngele Agezdmdntului spurcat socohn-
du-I 9i Duhut horutui ocdrdndrr-l (Evr. f O: 29).
Toate acestea, fratele meu, sunt cuvinte
vii, cu care se aratd. cum e vitAmat Dumnezeu,
qi cum se ocdrS.qtede phcat, qi mai vArtos de cel
de moarte.
Au aceasta auzind, te miri, frate? Dar eu
mai mult decdt tine md mihunez, cum
indr6zneqti qi pAcdtuiegti tu, cel ce esti cre$tin,
cel ce crezi aceste adevdruri, cdruia ti se cuuire
sd tTaiegti sail uiald cregtbrcascd, sau sd nu te
numegti Cregfun,
2. Cunogtinfa pdcatului dln
intdmpldri.
Am aritat umbros cAtd este rautatea
picatului, singur de sinegi vdzAndu-sesr el,
acum voim sh-!i aritim rhutatea lui qi de la
intdmplSrile ce sunt impreunate cu el.
a. Dar ntfunplare a pdcatului egti hr ln-
sufu cet ceJacL FiindcS.tu, care stai impotrivS. la
atAta nem6rginitA m6rime a Ziditorului, cine eqfl?
O, nimic[nicie], o, pufinS. tine, precum zice $
Isaia: Tatdl nostu egtiTu, inr ruitind (Is. 68: 8).
Om eSU, care nu numai ca-U ai
ircepitura din tina, qi iarS.qi in tin6. vei s6. te
risipeqU, dar gi un om care mult bine ai luat de
sr Sau: vddindu-se.
109
la Dumnezeu, zidit fiind de nem6rginitS. Puterea
gi inielepciunea Lui; pdzit de nemdrginitd
Pronia Lui; rlscump5rat de nenumdrate munci
gi dureri, fiu al Lui lbcut dupA har prin Botez;
pdrtaq al Tainelor Lui; adApat cu Sdngele lui;
hrdnit cu Tfupul Lui, gi, un astfel de om fiind,
s5.pS.cituieqti? O, infricogatd vedere!
Sd picS.tuiasce un scit, un agarean, un
furchinitor la idoli, fie ribdare. De m-ar Ji ocdrdt
urdjmngu\ a4 fi rdbdat (Psalm 54: l2), dar sd
pdcituiascS. un creqtin, care s-a impirtS.qit din
Duhul lui Dumnezeu? Care se oqtegte sub
steagul lui lisus Hristos? Care este prietenul
lui? Care a luat de atatea ori darurile Lui? Care
s-a indatorat pe sineQi cu totul Acestuia?
Aceasta, aceasta nu poate sd aibd r6bdare. Iar
hl omule, cel futocmai la sudlet, dregdtarul meu
gi cunoscufil rneu, care tmprewtd cu mine te-ai
indulcit in mdrrcdrL tt casa lui Dumnezeu am
umblat cuwt gdnd! (Psalm54: 15)rz.
52Cuvintele Psalmistului sunt de fapt cuvintele lui Hristos; ele
se referd la Iuda Si h rAutatea lui (cf. Psaltirea tn Tilcuirile
Sfinlilor Pdrinfi, Vol. I, Editura Egumenifa, 2006, pp. 621.-627).
De aici inlelegem ca plcAtosii sunt asemdnali cu Iudal Astfel,
dacd credem in Hristos qi-I urmhm Lui, precum acela, iar apoi fl
vindem prin pdcatele noastre pe oarece shva lumeasca sau
osebite de$ertdcimi (vezi pe larg la punctul b), pedeapsa e cum
nu se mai cumplitd. Paragraful se termin^d eliptic, o posibild
continuare ar fi: Sdfaci una ca Ecusla? Iar psalmul continud: Sd
aie moarteapesteei 9i sdx pogoaretn ind devii! (v. 16),
110
Pentm aceasta, dreptate avea Slintitul
Augustin s6. zicd. cum ca, atunci cAnd va
pacatui un necredincios, este wednic de
muncd-, iar c6nd va pacatui un cre$tin, nu este
wednic numai de munca ladului, ci trebuie s5.
se fac6. inadins pentru dAnsul al doilea iad. $i
cuptorul cel mare al focului care va se-l
primeascd trebuie s5. aibd. - ca Si cuptorul cel
babilonesc - vdpdile ingeptite, $i dracii sa fie
ingeptit mai cumplifi, Si celelalte munci diavo-
leqti, inqeptit mai infrico$ate $i mai multe decat
ale necredincioqilor.
b. intamplare a pdcah.tlui este pricir"a
pentru care hJ pdcrihtiegti., ticdlosule. Oare pen-
tru vreo mare nevoie a ta indreznesti tu de faci
pS"catul? Pentru ca se-Si pdzesti viafa ta? Sau
pentm ca se castigi slave? sau bogalie, sau
impdrS.iie?Ba, ci iI faci pentru putin6. linte, ca
Isav (cf. Fac. 25: 34); ca se menanci puiina mie-
re, ca Ionathan (cf. I imp. 14: 32); sau ca s5.
caqtigi pulin orz, sau o bucelica de pAine,
precum se jeluieqte Dumnezeu prin Iezechiil
(13:19).
Ttr de multe ori lepezi harul Lui, calci
Legea Lui, defaimi facerile de bine ale Lui.
Pentru ce? Pentru o dulcea{5. scarnava, pentru
un ca$Ug de nimic, numai pentru o nelucire
degart5. a ta, numai pentru un nimic. Iat6. intru
ce fel de covar$ire ajunge rautatea inimii tale, o,
1L1
omule, pentru care cu Jeluire strig6. Iisus: M-au
urdt ttt zad,ar (Psalr'n34: 18; Ioan 15: 24, 251.
Ah, pentru o def6imare a ta ca aceasta, nu se
cuvenea sa ploue cerul peste tine iardqi focul qi
pucioasa Sodomitenilor, ca s5.te ard6. cu totul?
Nu se cuvenea sE-crape pdmantul IEr5"de veste
sub picioarele tale gi sd te inghitd de viu, ca pe
Dathan qi pe Abiron?
c. Inthmptare a pdcoh)liri este locul itt
care flJaci pe eL. Ah, frate! $i de-ai fi ocdrdt pe
Dumnezeu intr-un loc unde s5. nu vadi El
ocara, fie rhbdare. Dar dac6.Dumnezeu cuprin-
de toate locurile, ca Cel ce pretutindenea este
de fa{6.$i mai presus de tot ce este, cum este cu
putinf6. sd se alle vreodatA un loc ca acesta?
Deci inaintea Fetei Lui, furaintea fefei Lui
p5.cltuiegti, o, p6.citosule! inatntea ochilor Lui,
qi se vede ca cum l-ai zicei.Mdcar ci egti de
fa{m5.car c6,vezi Si auzi flecare gdnd al meu,
qi cuvdnt gi lucru, mdcar deqi ochii Tdi cei
prealuminati cu urdciune vid rAutatea, insE eu
voiesc si. o fac, de vezi, Si, de nu-!i place Jie,
putin imi pasa mie de aceasta, funi ajunge mie
si nu m5. vad6. ochii oamenilor. iar de m5. v6.d
ochii TEi, nu m5. tulbur eu pentru aceasta". O,
indr6zneal6. neauzita! O, obrdznicie nepovestitE!
$i care greqit indrdzneqte weodati. si
p5.c5.tuiascd.inaintea judec1torului siu? Care
potrirrnic wdjmS.geqtepe StipAnul sdu, de fa!d,
L12
inaintea ochilor Lui? Numai tu singur, ticdloase
pdcdtosule, care, asemdn6ndu-te cu nem6rgi-
nirea lui Dumnezeu, eqti fdrd de mfuginire mai
mic decdt cel prea mic vierme al pimAntului,
indrdznegti sd ridici grumazul tdu unei inalte
Mfuimi $i cauli s6. iei cununa din cap gi sd o
strici, Iucru care este mai indr6znet decAt dacd
o furnicd s-ar fi ridicat impotriva Soarelui gi ar
fi cdutat sd-l sting5.. Inaintea Domnului
Ataqiibruhti au stdhtt tryotriDd gi au alergat
ttaintea hri cu ocard (Iov 15: 25).
d. Intdmplare a pdcafudui este uremea in
care Jaci pdcdful, din care intdmplare mo;i udrtos
se aratd rdutatea lui. Cd nu-l faci numai cAnd
Dumnezeu te pedepsegte $i te munce$te, ci
pururea. Aqa Se jeluiegte insugi Dumnezeu:
Norodut acesto" cel ce Md intdrdtd pe Mine
irwintea Mea purureas3. Pururea: gi cand igi d5.
fie cele de folos, qi c6nd pdzeqte flin{a ta, qi
cand iti d5" hrand. qi imbrdcdminte; pururea: $i
cAnd te acoperA de mii de primejdii infricoqate,
s3Referinta neidentificatd ca atare. Pare a fi din Isaia; ideea e
vdditd credem in cap. 57: '16: Cdci nu areau sd md rdzbun
pedEsindu-od,6i pururea sdMd mhnii, dci inaintm Mu ar iegi toatd
suflareadin ceipe carei-amfacut (tradns dupd Septuaginta). Altfel
spus: ,,Nu vreau sa MA razbun pe un popor care pururea Md
intAratA, cAci de l-ag pedepsi dupa pdcatele lui, ar pieri toatd
suflareape care am fdcut-o".
113
Si cand ifi d5. putere, sdndtate, frumusele Si
prieteni, avutii $i toate celelalte bundtdLli cAte ai.
$i, ceea ce este mai mare, cd intru
insiqi vremea aceea, cdnd le iei pe acestea de la
Dumnezeu, tu le foloseqti pe acestea in loc de
arme, ca s5. dai rhzboi cdtre insuqi Acela ce fi
le-a dat pe acestea, lucru pe care, de l-ai fi fdcut
inaintea unui impdrat pdmAntesc, ai fi fost o
snoavl a tdr5.delegii gi a nemulfumiril; ar fi
vorbit pentru acest fel de nemul{umire toate
Istoriile lumii qi s-ar fi ruqinat tofi oamenii, cd
doar au de obqte firea cu tine.
e. intdmplare a pdcahtlui celui de moorte
sunt irJricogatele rdutdfi gi sJargifurile pe care eL
fi Le pricinuie9te tte, care sunt gapte, ca gapte
capete ale balaurului celui otrdvicios.
o Hma riutate a picatului.
RAutate este lipsirea de harul lui
Dumnezeu; care har este un mdrgdritar atdt de
scump, incat pentru el Domnul a cheltuit tot
Sdngele Sdu ca si {i-l r6.seumpere, pe care tu,
Uc5loase, il schimbi cu un lucru de nimic, 5i
faci mai f5Lr:i de socotealS" decdt un prunc, care
schimbd. un diamant pe o nuc5..
Afar5. de acest har, sufletul tiu, frate,
rdmAne atAt de slut, incdt nu este cu putinla,
de l-ar ft v6zut cineva cum este, s5. nu moari, gi
de unde este aceasta arhtatd? Ascult6.l Se arat[
in Istoriile bisericeqti cd o fecioar5, anume
11,4
Ecaterina, a vdzut un drac, care era at6,t de
slut, incdt ea a fdgiduit sd aleagi mai bine si
umble o cale plin5" de cdrbuni aprinsi qi.de fier
infocat gi sd umble cu picioarele goale p6nd la
sfArgitul lumii, decAt si mai vad6. weodat6. o
nesuferitS. vederea ca aceasta; gi micar cd
Dumnezeu i-a zis ci n-a vdzut toati. slufimea
demonului cate este, ci numai o inchipuire a
slu{imii.
Ah! Qi dacd numai un p6"cat de moarte a
pricinuit demonului o slufime atrita de ciudatd
Si din stea luminoasd a cerului l-a ficut ticiune
al Iadului, oare cAt[ slu{ime a ca$tigat sufletul
tdu, frate, pentru atAtea qi atdtea pdcate? Cine
poate sd inleleagd. cAt de urit este el inaintea
ochilor lui Dumnezeu? $i cAti putoare iese din
ranele lui? $i dacd acea fecioarA a simlit
putoarea pS.catelor gi n-a putut s6. sufere, oare
c6.t de impufit egti tu inaintea lui Dumnezeu,
tu, cel ce eqti putred cu totul de pdcate?
Cu adevdrat, nicio jivind din cele
tArAtoare. Nici un balaur, nicio Iiari nu este
atAt de urAti inaintea ta, o, pi"citosule, cAt eqti
tu de urAt inaintea lui Dumnezeu cu p6.catul,
gi, cu toate acestea, tu, tic6losule, nu vezi
sufletul tiu cel impulit, nu te intristezi; ci te
bucuri ca qi pdunul, sau cdtre hainele cele
frumoase pe care le porfi, sau pentm frumu-
selea fe{ei tale, sau pentru alte podoabe ale tale
115
de afard. Pentru aceasta, qi Domnul cu dreptate
te-a numit pe tine Si pe cei asemenea tie
mormhnhn udrutte, care pe dinafard au o
marmurS. frumoasd. sau o frumoasd inscriplie
deasupra, iar inE.untru sunt pline de oase
impulite.
o A doua riutate a picatului.
A doua rhutate a p5.catului de moarte
este lipsirea sufletului td.u, o, tic5losule, de
Dumnezeiasca infiere cea dup6. har, care este
un dar atdt de inalt, incdt face pe Duhul SfALnt
sE locuiascd intru tine cu o venire qi lucrare a
Lui deosebit5. gi schimbati de toate celelalte
locuri. Aceasta te face fiu al lui Dumnezeu qi
moqtenitor al imp6raliei Lui. $i aceasta aqazi
lucrurile tale wednice de o platd atAt de mare,
inc6t cea mai micd faptd a ta este de atAt de
mult5. cinste cAt este qi tot Raiul. Dar, indati ce
vei pierde acest dar, ce te faci? Vai! Fiu al
Diavolului, asemenea cu acela, din pricina
pEcatului; precum gi fiul seamdnd tatdlui sdu,
pe temeiul lirii. Voi swTtelr de la tatdl uostru,
Dinuohi (Ioan 8: 44).
r A treia riutate a picatului.
A treia rlutate a pS.catului este, o, frate,
lipsirea de moqtenirea cea ve$nice a Raiului, de
care am zis, pe care o avea g6.titd sd ti-o dea
Tat tiu cel ceresc, gi cine poate sA spund. cdt
de toti se cinsteqte un fiu intAi nbscut 5i
1-t-6
moqtenitor al unui lmp6rat? CAt de tofi se
zavistuieqte? CAt se fericeqte? Cu adevdrat,
nimeni! Tot aqa, dimpotrivd, nu poate cineva se
spun1 cdt este de nebun, cdt este de batjocorit
de toti unul ce ar vinde naqterile cele dintAi ale
sale, mostenirea sa, pentru putin oare$ice,
precum le-a vAndut Isav pentru pu{ine linte. Fi
acum asemdlare, o, pdcdtosulei, cerului cu
pdm6.ntul, mostenirii impdrS.fiei celei nestricate
ce ai pierdut, cu nagterile cele dintAi ale lui Isav
gi cu mogtenirea impdrS.liei pimAnteqti celei
stricd"cioase; $i vei intelege cAt de wednic de rAs
egti qi nebun.
. A patra riutate a picatului.
A patra rAutate care igi face p6.catul este
cd te lipseqti tu, o, iubitule, de toate pld{ile
lucrdrilor celor bune pe care le-ai fdcut
mai-nainte de p6cat; cum arn zice: dac6. tu ai fi
vietuit viata asprd intr-o sutd de ani deplin, ca
un cuvios; de ai fi purtat la grumazul tiu un
lan! de fier douEzeci de ani, ca SfAntul Eusebie,
de ai fi locuit intr-un morm6.nt paisprezece ani,
precum Cuviosul Iacov; de ai fi stdtut patruzeci
de ani deasupra unui stAlp, ca SfAntul Simeon
StAlpnicul; de ai fi adus la credinth mai multe
neamuri decdt Apostolii; de ai fi luat mal multe
descoperiri decdt proorocii; de ai fi vdrsat mai
mult sAnge decdt mucenicii, iar pe urmE, dup6.
toate acestea, ai fi f5.cut numai un p6cat de
1r7
moarte, indatd toate faptele tale bune de
mai-nainte qi pldtile se pierd din pricina acestui
pdcat. $i, de vei muri in pdcat, nu te vei folosi
intru nimic dintru acelea. Aga hotdrigte insugi
Dumnezeu pentru acel drept care va p6cdtui:
cum c5. nu-$i va aduce aminte de cele mai
dinainte dreptS.li ale lui. Toate dreptafile Lui nu
se Dorpomeni(Iez.33: 13). $i este cu putinf6. sA
se a{le in lume weo alti pagubd mai mare decAt
aceasta? Cu adevSrat, frate, intru atAta de mare
pierzare a ta, vine la nedumerire llecare gi nu
gtie ce sA zicd; ba qi acei prieteni ai lui Iov,
vdz?xrd o pagubd atdt de mare Si primejdie ce a
p6.timit qapte zile deplin, qez6.,ndei inaintea lui,
au ti"cut qi niciun cuvAnt n-au putut s6.
grdiasce (cf. Iov 2: I3).
o A clncea riutate a picatului.
A cincea rdutate care pricinuie$te
pAcatul este lipsirea de cele mai alese ajutorinle
ale lui Dumnezeu. CA, precum o maic5. prea
iubitoare de fii iubeqte qi poartd de grij[ din
toat5. inima pentru fiii sEi totdeauna, tot aqa qi
Dumnezeu poart6. de grijd pentru sufletul t6.u
cAnd este fdri" de pAcat de moarte.
Precum o msmd mangdie pe cheua" tot
aga Eu ud Doi mArgAia pe uoi (Is. 66: 13). El il
ajuti, il chiverniseqte, il fine in brafele Lui, ii
indulcegte inima, ii lumineazd mintea, ii
118
infterbAntA voinla gi-i dd o putere lucr1toare, ca
s6. lucreze cu lesnire m6ntuirea lui.
Iar dupd ce tu vei p5.c5.tui de moarte,
md.car deqi nu te pSrdse$te pe tine cu totul
Dumnezeu. dar insi nu varsd in sufletul t5.u
curgerile cele mai dinainte ale harului Sdu.
Pentru aceea, pentru ch te lipseqte de nigte
ajutorinte ca acestea, la tine mdhtuirea ta se
face mai cu anevoie, fiindch sldbeqte partea cea
mai inalt6. a sufletului td.u gi se intSregte gi
biruieqte partea cea mai de jos gi pitimagd. $i
aga cdzd,nd dintr-un p[cat in altul, mai pe urma
ajungi intr-un adAnc de reute|.
. A €asea riutate a picatului.
A $asea rdutate care-li pricinuie$te lie
pAcatul, o, frate, este cd te face pe tine vinovat
muncii celei vegnice, c5., indatd. ce vei pEcltui
de moarte, se $terge numele. tdu din cartea vielii
gi te faci vinovat muncilor celor infricoqate ale
Iadului, ca sd te rnuncesti ve$nic.
. A $aptea riutate a picatului.
A $aptea reutate a pecatului, $i cea de
pe urmA, este cea care urmeazd. dupd- moarte;
c5' de nu vei strica pS.catul mai-nainte de
moartea ta cu o pocdinfS. adevdratA gi indrep-
tare desdvdrgitd, se pogoarA cu adevirat
sufletul tdu inlduntru in temnilele Iadului, in
loc de durere, in loc intunecat, agteptAnd, pdn6
119
se va face invierea cea de obgte, si invieze $i
trupul ti"u, ca sa iei Si cea desavargitd.muncd.
Toate aceste nemerginite rdutali gi
pagube care iti pricinuiesc lie pEcatul, cugeti-le
totdeauna $i socote$te, o, pi.cdtosule, ca sa
uragti din adAncul inimii pdcatul, ca pe un
omordtor lde suflet] qi cel mai mare wS,imag al
tdu, gi altadatd. si nu{ mai faci.
3. CunogtinSd a pdcatului de la trei
pedepse ce a luat de la Dumnezeu.
' Acum a rimas, frate, ca si-{i aritdm
rdutatea pi.catului qi cumplita pedeapsi cu
care Dumnezeu a pedepsit o. Pe ingerL b. pe
oament gi c. inJafa lui lisus Hristos.
a. Pedeapsd a pdcahtlui ta ingeri. A
pedepsit Dumnezeu pecatul la ingeri, IiindcS.
numai pentm un gand mAndru gi hotdrAtor al
lor a surpat in iad o multime nenumdratS. din-
tr-inqii. $i nu i-a socotit, ceci prin lirea lor au
fost duhuri nematerialnice, ftr5. de moarte dupi
fiinfl, mai inleleptri decat toU oamenii, mai
puternici decAt toate zidirile cele mai deJos. N-a
socotit nici cinstea lor, nici mintea lor cea prea-
sublire, nici cuno$Unia lor cea nematerialnica,
ci i-a osd,ndit sA se pedepseascdveqnic cu cele
mal cumplite munci ale ladului, ca a$a sa ne
faci sd cunoa$tem cdt de mult urS.qte qi
pedepseqteEl picatul.
r20
b. Pedeapsd a pdcatulut Ia oamenL A
pedepsit pecatul la oameni, caci pe Adam, omul
cel dintAi, indat6. ce a celcat porunca Lui, l-a
izgonit din Rai gi l-a osAndit pe el $i pe noi toli,
strdnepotrii lui, ca s5. vietuim in acest blestemat
pdmant, cu s6,racii, cu neputinle, cu dureri, cu
suspine, cu ticelo$ii, iar la urmd se petimim o
moarte afard. de fire gi cu durere.
A pedepsit pacatul, pentru ce pe
oamenii care au pacatuit in wemea lui Noe i-a
inecat cu un Potop de apd. ce a fost in toati
lumea; a$ijderea pentru ca pe Sodoma $i
Gomora le-a ars cu Potop nou, de pucioasa $i
de foc, gi, mai pe urma, pentru cd au osAndit pe
pd.cdtogii cei nepociiti s6. se ardd vegnic in focul
muncii; ai c6ror muncitori, diavolii, nu vor
osteni niciodatd in munca lor, nu va auzi
niciodatd pldngerile lor, ci mai vdrtos ii va lupta
$i-i va uri vesnic, ca acesta este acel norod
ticSlos despre care zJLce Maleahi: Norodtl
inptriua ctuuia Doftvaul bale rdzboi pdnd in
ueac( l:4) ,
fi se par mari, o, frate, aceste pedepse
ale picatului? Dar sd $tii ca niciodatS. niciun
pecat nu se pedepsegte de Dumnezeu dup5.
wednicie, ci totdeauna cu milostivire, iar un
pacatos, micar c5. se munceqte ve$nic, insd se
munceste mai putin decAt i se cuvine, Si unul
ca acesta poate sa zicd acel cuvdnt al lui lov: Ce
r21,
JeI Jacearn? Iar EL nu cu fpedepse] urednice m-a
certat pe mine pentru cele ce am pdcdhtit
(Iov. 33: 27)54.
c. Pedeapsd apdcahiuitnJala luf Iisus
Hristos. A pedepsit Dumnezeu pecatul 9i in fala
lui Iisus Hristos, dar ins5. cu o pedeaps6. atAt de
grea, incdt toate cele mai sus zise pedepse,
asemdnAndu-se cu aceasta, se aratd ca o
umbre, ce numai una $i cea mai u$oara rand in
fala MAntuitorului Hristos, un ghimpe din
spinii Lui, numai o bdtaie a Lui, este o pedeap-
sa mai mare decAt [cea prin care] Dumnezeu ar
fi stricat toati lumea Si ar {i anrncat in focul
muncii pe oameni, pe ingeri, pe Arhangheli gi
pe toate celelalte zidiri, IiindcS. ce wednicie are
pedeapsa tuturor zidirilor fat6. de cea mai mica
a Ziditorului? A Celui Prea-IEr6-de-prihand., a
Celui Prea-SfAnt? A Fiului Celui Unul N6.scut?
Dar insd Tatdl Sdu Cel ceresc nu S-a
mul{umit s5. pS.timeascA Fiul Siu o muncd. micd
ca s5. strice pacatul, ci a pitimit o muncd prea
mare. Voie$ti, pdcitosule, se intelegi aceasta?
lntoarce-te $i vezi pe Hristos cum pi.timegte
pentru pacatul tdu, se vinde (cf. Matei 26: 46),
se pune la jurhmAnt (cf. Matei 26: 63), se
* ln varianta din Biblia 1914: gi atunci se oa lnztinoud.Niomul pe
sine, zic6.nd.
cd ,,acestea
amftcut", gi nu md pcdepsicu bdtdi arednice
depdcatelecele-amftcut.
L22
batjocoreqte (cf. Luca 22: 63), se trage la
judecatd ca un osandit (cf. Marcu 74:. 64). Yezi
cum ochii Lui sunt rdnili de pumni? (cf, Matei
26: 67:' Marcu 14: 65). Cum Fala Lui este plini
de scuipEri? (cf. Marcu 15: 19). Cum Glcile Lui
sunt pline de pSlmuiri? (cf. Is. 5O: 6; Marcu 26:
67). Cum grumazul Lui este uscat de sete?
(cf. Ioan 19: 28). Vezi cum bu2ele Lui sunt
amdr6.tede flere? (cf. Matei 27: 34). Cum Capul
Lui este pAtruns de prea cumplitii spini? (Matei
27: 29). Cum bralul Si mainile Lui sunt strAns
legate cu funfl tari? (cf. Ioan 18: l2). Cum
umerii Lui sunt chinuifi de povara cea grea a
Crucii? (Luca 23: 26). Cum mAinile gi picioarele
Lui sunt pironite cu piroane asculite? (cf. Col.
2: I4). Yez| o, pecetosule, cum vinele Lui sunt
toate degarte de sange, cum coasta Lui e
pitrunsd de suli{d? (cf. Ioan 19: 34). Cum toate
incheieturile Lui sunt sf6rAmate de cea tare
intindere pe Cruce? $i cum, sus fiind spanzurat
Si cu cump[te piroane pironit, $i-a dat duhul?
(cf. Matei 27: 5O').Vezi cum tot Tl'upul Lui S-a
Ecut o rand? Fdrd de chip, Ibrd de frumusete
omeneasc[ era. L-am Ddzut pe EI, Ei nu atsea
chip, nictJrumtsele (ls. 53:.2).
Treci acum, frate,.cu mintea la partea
cea dinlduntru a sufletului Lui. ca s6.vezi acolo
inlS.untru, cdt fdr6. de asembrrare mai mult au
p[timit cu sufletul decAt au patimit cu trupul?!
123
 IntristAndu-se foarte pentru at6.tea. pacate,
pentru atitea ocdri qi pentru atAta mare
defdimare, care vrea sd facd mdrimii Lui, qi
Pd.timirilor Lui, inqiqi acei pdcdtoqi, pe care, ca
sd-i mdntuiascd, atAta Si atata a picAtuit. gi, ca
sa zic pe scurt, atAta de mare a stetut patlma
cea dinlduntru, care a rdbdat Iisus pentru
oarneni, c6.t este cu neputinfd cineva sd o
infeleag5. in viafa aceasta; numai in Ziua
Judecefli, dupd" judecata oaregiceror dascdli, o
va cunoa$te liecare des6vdrqit, fiindcS. gi atunci
va sa o arate Domnul, ca si o vad5. toti oamenii,
spre ruginare pdcdtogilor celor osAnditi
Ce zlc| acum despre pdcat, iubitule?
lnfelegi cAt de intinsd este rdutatea lui? Din cea
neinleleasi munca aceasta ce a pdtimit
Prea-dulcele Iisus, pentru ca sd.-l strice? Deci
acum, dup5. ce ai cunoscut r[utatea lui gi la
sigur pdcatul, gi de la intdmpldr'ile lui, 9i de la
pedeapsa cu care Dumnezeu l-a pedepsit, fie-fi
mili de sufletul tdu, zdrobeqte-li inima ta, vi-
no-fi intru sine{i qi hotirdgte cu intemeiere de o
mle de ori si mori mai bine decAt se faci
weodatd un ptrcat de moarte5s.
5sS-a scris de mai multe ori despre pacah:l de moarte fdrd a se
sprme exact Si care este acesta, socotind poate ca este ceva
cunoscut. De la ali PArinfi aflam ca pdcat de moarte este tot
pdcatul cel nepocait (Sfanhi Marcu Pustnicul), este
impotrivirea falUd fald de lucrdrile lui Dumnezeu, socotite
124
f. Pizirea a lasea: rugiciunea
Zice Sfintitul Augustin cum c6. omul se
cuvine sA facb. ceea ce poate, iar de la
Dumnezeu si ceard ceea ce nu poate. Pentru
aceasta $i noi, dupd ce !i-am dat cele
mai-nainte-zise cinci plzirt, ca sd nu mai cazi
in pdcat, pe care acelea poti sd le faci de la
sinefi cu a ta putere, dim mai pe urrna pezrrea
a $asea,care este sfdnta rugdciune. Deci, s6.nu
incetezi a te afierosi pe sinefi lui Dumnezeu gi
de a-L nrga cu fierbintealS. sd intdreascS.
neputinta ta qi sd intemeieze voinfa ta intru
aceastd hotdrAre ce ai Ecut cu Cel dintru
in6$ime. Dar hl Sdu aJutor nEddjduind tu, cd te
va auzi. pentru mare mila Sa, precum insugi
S-a figdduit: De ua striga cdtre Mine, ayzi-l uoi
pe eI, cd milastiusunt (Ie$.22: 271.
Nu ai putere de la sinefi? Nu ai putere
intru vointa ta? Fricina este ch nu ceri de la
Dumnezeu, Nu auefi, pentu cd nu cereft, zice
dumnezeiescul Iacov (4: 21. Te temi de
primejdie, te infricoqezi de ispita pacatului?
inseldciuni gilsau lucrdri dracesti, precum au fdcut oarecAnd
Iudeii cu Mdntuitorul Flristos. Indi{erent de definigii, fiecare se
va judeca fir moartea pe care gi-a ales-o: moartea spre lnvierea
cu Hristos sau moartea fald de viafa duhovniceascd, fa;a de o
viafd de veci fedcitd impreund cu un Dumnezeu personal gi
Atotputernic, Si alegereaexclusiv{ a celor ale lumii.
125
Privegheazd $i te roage, ca sd nu cazi intr-insa.
Prtuegheaft ei Dd rugalt ca sd nu intrafi tn ispitd
(Matei 26: 41). Si, pentru mai mult6 lesnire,
Cuvint la urmi
iata, iU insemndm aici aceastS. rugaciune:
Mult- milostive Doamne Iisuse Hristoase,
Fac sfar$it $i pece uiesc aceastA
Dumnezeul meu, mullumescu-Ji c6, pentru
sfi"tuire a mea cu aceste cuvinte: TatS_I,Cel ce a
tainicS- mSrturisirea mea cea cdtre duhorrni-
trimis pe Merg6torul-inainte Ioan ca s6. boteze,
cescul meu pdrinte, m-ai inwednicit pe mlne,
a propovdduit prin gura aceluia cdtre pdc6.toqi,
p6.c[tosul, si iau de la Tine iertarea picatelor
zicAnd'. Pocdifi-ud! (Matei 3: 2). Fiul, cAnd S-a
mele. Deci, urmA,nd lui David, celui ce a zis:
ardtat in lume, drept incepS.turh qi temelie a
Juraht-m-am gi am pus ca sd pdzesc judecdltle
propov6duirii Lui a pus acest cuvdnt: Pocdifi-ud!
dreptdfti ?ale, fS.gdduiesc Tie cu o hotdrAtoare
(Matei 4: l7). Duhul Cel SfAnt, cAnd S-a
voinl6. a sufletului meu c5. deg mai bine s6"iau
pogorat in limbi de foc, acest cuvAnt a grdit prin
o mie de morfi, decAt sd mai fac de acum
Apostolul Petru: Pocdifi'udl (Fapte 2: 38). Tfei
inainte weun picat de moarte qi sd. ambrisc cu
sunt Cei ce mArturisescso, gi mdrturia acestor
dAnsul bunAtatea Ta cea nemfuginite. Dar, de
trei este adevdratd., iar mai vArtos lnsuqi
'uTeme ce vointa mea este neputincioasi,
Adevdrul. Deci, o, pichtoqilor, care sunteli
singurd de sineqi, ErELde ajutorul Tdu, md. rog
asemenea mie: poc6ifi-vd, poc6ili-v5, poc5ifi-vd,
trie cu Iierbinteald. sd md imputernicegti cu
cd s-a apropiat impar6.lia cerurilor.
harul TAu qi s5. mi intdresti cu ajutorul Tdu cel
putemic, ca s5. rdmAn pALni in sfArgit neschim-
Starqit. gi lui Dumnezeu slavd!
bat intru aceastd sfAntl hotird,re. A$a, Iubito-
rule de suflete Iisuse aI meu, imputerniceq-
te-m5. pe mine ca sA petrec cealaltA weme a
vielii mele intru poc6in!5, ca sd dobAndesc aici
pe pemant harul Tdu, iar acolo, in Cer, fericitS.
slava Ta, pentru rugeciunile Prea-bine-cuvAn-
tatei Maicii Tale 9i ale tuturor Sfin{ilor Tdi'
1
Amin. 56Aluzie poate la I Ioan 5: 7-8.
726 127
 CUPRINS

INTRODUCERE 7
VTATA $I FAPTELE PARINTELUI GRIGORIE
DASCALUL. MITROPOLITUL TI\RII l
ROMANESTT... ll t
Cum a invilat carte pdrintele Grigorie )
Dascdlul........ 12
Cum a intrat in viala cdlugdreascd gi la ce
ascultdri s-a supus.......
Cildtoria la SfAntul Munte si asezarea lui
Grigorie in mS.ndstirea Cilddruqanilor lB
Cum a ajuns ierodiaconul Grigorie mitropolit al
Terii Rornaneqti.................... t9
Cum a carmuit mitropolitul Grigorie Biserica
rom6"neascd.... 24
indeletnicirea cdrtur5reascd a Mitropolitului
Grigorie.......... 29
Curn a fost surghiunit Mitropolitul Grigorie..... 32
Cum s-a sfArqit Mitropolitul Grigorie... 35
I NA T NT E -CUV A NT A RE . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
. .9.
EPIGRAMA..... 44
PROLOG: Cum se cuvine sa se gateasca cineva
mai-nainte, pentru cAnd va se se
mdrturiseascd 45
CAPITOLUL I Ce este zdrobirea?....... 4Z
a. Cum sd.cercetezecineva conqtiinta sa?........ 49
b. Cd trei vitimSri pricinuieste pdcatul la
.Dumnezeu 5l

c. Cum cd trei vitimdri pricinuie$te pdcatul co

pecetosului.... trebuie s6-qi ia pdcdtosul canonul sdu..,........,.
d. Cum cd mdhnirea pentm bundtdfile cele f. Cd. se cuvine ca cel ce se poceieqte sa se
wemelnice este nefolositoare.......................'... 60 indepdrteze de impErtdqire 84
CAPITOLUL 2 Cum se cuvine s5. se mdrtu- CAPITOLUL 4 Cum se se pezeascS. pdcdtosul
riseasce picdtosul. Ce lucru este mefiu- dupd mdrturisire.............,.... 88
risirea?........... 62 a. Pdzirea intAi: aducerea-aminte de picate...... 88
a. Cd mirturisirea se cuvine si fie de voie........ 63 b. P5zirea a doua: Fuga de pricinile pdcatului... 90
b. Cd mdrturisirea se cuvine sA fie umilin- c. Pdzirea a treia: mirturisirea cea.deasa cinci
c i o a s d............ ..'...'....'...'.. . . . . . . . . bb Iucruri de folos prlcinuie$te................. 9l
c. Cd mirturisirea se cuvine sd fie prihdnitoare d. Pizirea a patra: aducerea-aminte de cele de
d e s i ne........... 66 pe urmd ale taIe........... 99
d. Ci m5rturisirea se cuvine sd fie dreapt6.,..'.. 67 e. Pezt:ea a cincea: cunoQunta pAcatului......... 104
e. C5. mirturisirea se cuf ine sd se facd Eri de f. Pdzirea a Sasea: rugeciunea...,. 125
r u Si ne ............ 68 Cuvdnt la urmd. 127
f. Ci picatele trebuie sd se arate sau aici, sau
a c o l o.............. 72
g. Ca, dacd va rdmane numai un Pdcat
nem5rturisit, rimAn neiertate qi celelalte......... IO

h. Ce mdrturlsirea se cuvine se fie

hotdrdtoare....
CAPITOLUL 3 Cd se cuvine si primeascd cu
brrcurie canontrl sdu .....'.......,. 80
a. Ce este implinirea canonului?..... . 80
b. Pilde ale celor ce s-au canonisit pentru
pdcatelelor..................
c. Cd cel ce pSzegte canonul siu este fiu
adevdrat al Bisericii. . .. ' . 83
d. C5 se cuvine ca cel ce se pocSlegte chiar el
sd ceari mai mult canon..'.......... 83

e. Ca ori aicl wemelnic, ori acolo veqnic'