HISTORIA

Fiecare generaţie  din spaţiul occidental este unică, având trăsăturile ei proprii,
stilul ei de viaţă, mentalitate sau experiențe trăite. Deseori, conflictele izbucnesc
între generaţii datorită diferenţelor. Fiecare generaţie a avut provocări de îndurat,
dar a reuşit să se adapteze situaţiilor. Oare cât de mult a progresat o generaţie faţă
de cea anterioară?

Cicluri şi puncte critice 

În 1991 a fost emisă Teoria Generaţiilor Strauss-Howe de către autorii William Strauss şi
Neil Howe, care au catalogat generaţii din istoria americană în cicluri. Fiecare generaţie
reprezintă un punct critic care durează 20-22 ani. Patru puncte critice alcătuiesc un ciclu
complet care durează 80-90 de ani (durata maximă de viaţă a unui om). 

Primul punct critic este perioada de “apogeu”. Este perioada post-criză, când instituţiile
sunt întărite şi individualismul este slăbit. Societatea este stabilă şi încrezătoare în forţele
ei proprii, iar economia este înfloritoare, rezultând un nivel de trăi crescut. Ultima
perioadă de apogeu a fost în perioada postbelică, care a început în 1946 când Statele
Unite ale Americii au dobândit supremaţia globală militară odată cu inventarea armelor
atomice, fiind capabile să ducă un conflict cu un inamic de calibrul Uniunii Sovietice.
Perioada de “apogeu” s-a încheiat cu asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963,
urmând ca populaţia să-şi piardă încrederea în societate. 

Al doilea punct critic este perioada “trezirii”. Este perioada când instituţiile sunt atacate
de autonomia spirituală şi personală. Doar când societatea atinge culmea progresului,
populaţia devine indisciplinată şi încearcă să-şi recapete autenticitatea personală. Tinerii
activişti încep să vadă perioada de apogeu ca o perioada culturală şi spirituală săracă.
Perioada “trezirii ” a început cu amploarea mişcării pentru drepturi civile a lui Martin
Luther King Jr. în anii 1963-1968 şi a mişcării  hippie în protestul anti-război în Vietnam
şi s-a încheiat cu alegerea lui Ronald Reagan ca preşedinte în anul 1980. 

Al treilea punct critic îl reprezintă perioada “destrămării” în care instituţiile sunt slăbite,
iar individualismul se întăreşte. Societatea încearcă totuşi să se reconstruiască. Perioada
“destrămării” a debutat în anii ’80 când în urma reformelor lui Reagan a rezultat “boom-
ul” îndelungat şi s-a declanşat războiul cultural. Perioada “destrămării” s-a încheiat în
anii 2000. 

Cel de-al patrulea punct critic este perioada “crizei” când viaţă instituţională decade şi
este distrusă, ca apoi să fie reconstruită sau înlocuită pentru ca naţiunea să
supravieţuiască. S-ar părea că ne aflăm în momentul de debut al crizei, izbucnite după
atentatele de la 11 septembrie 2001, aceasta luând amploare cu începerea crizei
economice şi cea a valorilor sociale, continuând cu creşterea ameninţării terorismului şi
criza refugiaţilor în Europa. 

Potrivit teoriei Strauss-Howe, există patru mari categorii de generaţii cărora le-au fost
acordate arhetipuri. 

Generaţia profetică/idealistăeste alcătuită din indivizi care s-au născut în perioada de

apogeu. Membrii acestei generaţii sunt idealişti, moralişti şi uşor de
coordonaţi/manipulaţi de societate. Pe parcursul următoarelor generaţii vor ajunge nişte
bătrâni nostalgici după perioada apogeului. 

Generaţia nomadă/reactivă cuprinde  indivizi  care sunt născuţi în perioada „ trezirii”.

Sunt caracterizaţi ca fiind şireţi şi realişti, primind o educaţie protectivă şi strictă de catrei
părinţii născuţi în perioada Apogeului. Vor deveni lideri pragmatici pe parcursul Crizei. 

Generaţia eroică/civicăcuprinde indivizi care s-au născut în perioada „destrămării”.

Aceştia sunt caracterizaţi ca fiind competenţi, încrezători, pragmatici şi energici. Vor fi
dezorientaţi pe parcursul copilăriei/adolescenţei în perioada crizei, dar totodată, şi
optimişti. 

Generaţia artistică/adaptabilăcuprinde indivizi născuţi în perioada crizei şi sunt definiţi

ca fiind echitabili, individualişti şi toleranţi, chiar dacă vor înfrunta instituţii agresive şi
vremuri politice, sociale şi economice periculoase, având de de înfăptuit sacrificii
personale.  

    

Lista generaţiilor 

Era medievală 
Generaţia Arthuriana(1433-1460)-generaţia eroică/civică a cărei indivizi s-au născut în
“destrămării”, perioadă caracterizată prin ultima etapă a Războiului de 100 de ani când
englezii se retrag din Franţa şi debutul Războiului celor două Roze în Anglia . Comerţul
prosperă în urma exportului de lână, disciplina şi ordinea publică sunt menţinute în
regiuni din Anglia de către magistraţi locali stricţi, iar conducerea centrală încearcă să
recapete puterea. Este perioada când tehnologia tiparului şi armelor de foc se extinde în
Europa. 

Generaţia Umanistă(1461-1482)-generaţia artista/adaptivă, a cărei indivizi s-au născut în

anii crizei pentru englezi datorită Războiului celor Două Roze. Este generaţia Renaşterii
şi Reformei. Indivizii îşi găsesc refugiul în educaţia umanistă şi încearcă să se
emancipeze de sub tutela bisericii. Personalităţi notabile ca Thomas More, Erasmus,
Michelangelo sau Copernic s-au născut în această generaţie. 

Era Reformării 
Generaţia Reformistă(1483-1511)-generaţia profetică/idealistă, a cărei indivizi s-au
născut în anii apogeului pentru Anglia când Casa de Tudor a preluat puterea şi pentru
Spania care şi-a desăvârşit Reconquista. Este perioada debutului marilor descoperiri
geografice când Columb a creat o punte de legătură între Lumea Veche-Eufrasia, şi
Lumea Nouă-Americile, marcând începutul colonialismului. 

Generaţia Reprimării(1512-1540)-generaţia nomadă/reactivă, a cărei indivizi s-au născut

în anii “trezirii” pe parcursul reformei protestante. Publicarea celor 95 de teze ale lui
Martin Luther a marcat debutul protestului faţă de Biserica Catolică şi indignarea
acesteia. Totodată, regele Angliei, Henry al VIII-lea începe să iasă de sub tutela
Papalitaiti. Este perioada când Fernando Magellan face înconjurul lumii, iar Armada
Spaniolă începe să colonizeze Americile. 

Generaţia Elisabetană(1541-1565)-generaţia eroică/civică care s-a născut în anii

“destrămării”, Anglia elisabetană înfruntând intoleranţă bisericii catolice, iar protestanţii
din spaţiul Europei centrale înfruntând martirajul în numele noilor convingeri religioase. 

Generaţia Parlamentară (1566-1587)-generaţia artista/adaptivă care s-a născut în anii

“crizei”, când Anglia, sub conducerea reginei Elisabeta I, a înfruntat Armada Spaniolă. 

Era Noii Lumi 

Generaţia Puritană(1588-1617)-generaţia profetică/idealistă care s-a născut în anii

apogeului. Indivizii europeni protestanţi îşi găsesc refugiul în Lumea Nouă, departe de
Lumea veche coruptă şi agitată. 

Generaţia Cavalierilor(1618-1647)-generaţia nomadă/reactivă care s-a născut în anii

“trezirii” din Lumea Nouă. Între timp, în Europa se afirmă cavalierii, indivizi de rang
înalt ce adopta un nou stil vestimentar (părul lung şi cârlionţat, hainele viu colorate cu
guler şi manşete, încălţăminte atipică), dar şi o atitudine politică şi socială diferită. Este
însă şi o perioada neagră pentru Europa-Războiul de 30 de ani în care se remarcă
comandanţi de renume ca Gustavus Adolphus al Suediei. Pentru Franţa începe secolul lui
Ludovic al XIV-lea. 

Generaţia Glorioasă(1648-1673)-generaţia eroică/civică care s-a născut în anii

destrămării, anii domniei Consiliului de Stat şi a lordului protector Oliver Cromwell după
înlăturarea regelui Charles I şi instaurarea republicii temporare, în timp ce Franţa era sub
controlul absolut al Regelui-Soare. 

Generaţia Iluministă(1676-1700)-generaţia artista/adaptivă care s-a născut în anii de

criză, asistând la Revoluţia Glorioasă, readucerea regimului monarhic şi războiul regelui
Filip. Este perioada de început a Iluminismului când se nasc Voltaire şi Montesquieu, iar
Isaac Newton se face remarcat în lumea ştiinţei. 

Era Revoluţionară 

Generaţia Trezirii(1701-1723)-generaţia profetică/idealistă ce a trăit anii Apogeului. Este

perioada când se nasc personalităţi ca Rousseau, Diderot sau Benjamin Franklin şi se
remarcă literatură augustană. 

Generaţia Libertăţii(1724-1741)-generaţia nomadă/reactivă ce a trăit anii trezirii. Marea

Trezire, o mişcare evanghelică şi de revitalizare religioasă, se manifestă în coloniile
britanice din America de Nord. În această generaţie se nasc regele George al III-lea,
Ecaterina cea Mare, George Wasington şi Daniel Boone. 

Generaţia Republicană(1742-1766)-generaţia care s-a născut în anii destrămării, asistând

la Războiul de Şapte Ani dintre francezi şi britanici. Indivizii născuţi în această perioadă
înfruntă o societate aflată în dezordine, dar încearcă să înfrunte problemele cu optimism
şi cooperare. Se afirmă  tinerii ca soldaţi, savanţi sau iluminişti care vor să revigoreze
societatea,  ca Thomas Jefferson sau Maximilien Robespierre, ori artişti ca Mozart. 

Generaţia compromisă(1767-1791)-generaţia artista/adaptivă care s-a născut în anii

crizei. În America de Nord, coloniile lupta pentru independenţa într-un război crâncen
împotriva Imperiului Britanic, în timp ce în Franţa, în inima Europei, se aprinde flacăra
revoluţiei. 

Era Civică 

Generaţia Transcendentală(1792-1821) –generaţia profetică/idealistă ce trăieşte anii de

apogeu în nouă naţiune creată-Statele Unite ale Americii, societatea fiind una democrată
şi ghidată de constituţie. În Franţa, în urma înlăturării monarhiei, are loc ascensiunea lui
Napoleon, un general abil, ambiţios şi ingenios care îşi începe seria de campanii în
Europa, fiind în cele din urmă înfrânt de coaliţii alcătuite din mari imperii. Împăraţii
absolutişti, prin Congresul de la Viena, impun o nouă ordine europeană, în timp ce
Romantismul ia amploare pe plan cultural. 

Generaţia de Aur(1822-1842)-generaţia nomadă/reactivă ce trăieşte anii trezirii . SUA se

extind spre vestul continentului, înfierbântaţi de febra aurului din California. Are loc cea
de-a doua trezire şi revitalizare a mişcărilor religioase protestante, secte ca cea a
baptiştilor şi metodiştilor începându-şi ascensiunea. 

Generaţia Progesiva(1842-1860)-generaţia artista/adaptivă ce a trăit anii destrămării şi

crizei, manifestate în divizarea SUA şi debutul Războiului de Secesiune American.

Era Imperialismului 

Generaţia Misionară (1860-1882)-generaţia profetică/idealistă, care a trăit anii apogeului

şi reconstruirii SUA după un război civil crâncen. În Marea Britanie, aflată în plină epoca
victoriană, se intensifica Revoluţia Industrială. Civilizaţia cărbunelui şi aburului se
transformă în civilizaţia petrolieră şi electrică. Indivizii sunt moralişti, pragmatici,
raţionali, ambiţioşi, desfăşurând cruciade sociale că implementarea prohibiţiei, abolirea
sclaviei, acordarea drepturilor muncitorilor şi femeilor. Este perioada când se nasc
personalităţi ca   Winston Churchill sau Franklin Delano Roosevelt.

Generaţia Pierdută (1883–1900) 

"The Lost Generation" este generaţia nomadă/reactivă a cărei membrii s-au născut în anii
trezirii.   În perioada declanşării primului război mondial, cei născuţi în anii 1880-1890
au participat la război în operaţiunile din frontul de Vest, fie ca simpli recruţi, fie având
ranguri militare înalte. A fost o generaţie în care majoritatea tinerilor s-au născut şi au
copilărit în vremuri de pace, războiul fiind ceva necunoscut lor. Tocmai când au ajuns la
vârstă maturităţii, aceştia au fost nevoiţi să îndure traumele războiului în tranşee. Au
asistat la revoluţia industrială, la dezvoltarea mitralierelor, apariţia avioanelor, înflorirea
cinematografiei.Generaţia include artişti şi scriitori ca F. Scott Fitzgerald, T.S. Eliot,
James Joyce, Sherwood Anderson, John Dos Passos, John Steinbeck, William Faulkner
sau Isadora Duncan, precum şi compozitori ca Sergei Prokofiev, Paul Hindemith,
Georghe Gershwin sau Aron Copland. A fost o generaţie dezorientată datorită confuziei
şi situaţiei deplorabile din anii de război a cărei membrii supravieţuitori au trebuit să le
confrunte în anii interbelici. Termenul de “generaţie pierdută” a fost formulat de Gertrude
Stein care i  s-a adresat lui Ernest Hemingway că “voi sunteţi generaţia pierdută”.
Hemingway a folost termenul în “The Sun Also Rises”(apărut în 1926), un roman care
cuprinde povestea unor tineri expatriaţi deziluzionaţi, alcoolici, deplorabili în Parisul
interbelic. 

Generaţia Măreaţă (1900-1920) 

Generaţia Măreaţă (Greatest Generation) este cunoscută şi ca G.I. Generation, generaţia

eroică/civică interbelică ce include veterani din Primul Război Mondial. Cei născuţi în
anii destrămării,   1900 aveau să lupte în ultimii ani ai primului război mondial, în anii
1917-1918, ca apoi, în toată tinereţea lor să traverseze din 1929 perioada Marii
Depresiuni. La vârstă de 30 de ani, mulţi europeni născuţi în 1900 aveau să asiste la
ascensiunea regimurilor totalitare, iar la 40 de ani aveau să înfrunte realităţile crunte ale
celui de-al doilea război mondial. Veteranii americani din “marele război” au activat ca
generali sau ofiţeri pe Frontul de Vest sau în Frontul din Pacific. Cei născuţi în 1920
aveau să îndure de la vârste fragede efectele Marii Depresiuni, iar la vârstă majoratului
aveau să participe că recruţi în al doilea război mondial. Deşi în tinereţe au îndurat
efectele Marii Depresiuni, majoritatea susţin că au trăit o tinereţe de zile fericite
(Legendary Happy Days). În special tinerii americani au participat la ridicarea zgârie-
norilor şi extinderea oraşelor. Se considerau energici, soldiari în lucrul în echipa,
moralişti, având standarde înalte absolute privind binele şi răul. Considerau că aveau
datoria civică de a lua parte la viaţa politică, erau tradiţionalişti privind mariajul, divorţul
fiind de neacceptat. Erau loiali unei vieţi comunitare de pe băncile şcolii la locurile de
muncă. Nu credeau în conceptul de pensionare până la sfârşitul vieţii. Economiseau şi
evitau să se îndatorească. Ascultau radioul, asistau la primele spectacole şi demonstraţii
aeriene, foloseau pentru prima dată frigiderele şi alte electrocasnice. Personalităţi celebre
ca John F. Kennedy, Louis Armstrong, Walt Disney sau Ronald Reagan au făcut parte
din această generaţie. Generaţia Măreaţă mergeau pe principiul “Use it up, fix it up, make
it do, or do without.” 

Generaţia Tăcută (1920-1940)  

The Silent Generation este generaţia adaptivă/artistă  de oameni născuţi în anii
crizei:1920-1940. Mulţi dintre americanii născuţi în 1920 au experimentat Al Doilea
Război Mondial luptând pe Frontul din Pacific sau Războiul din Coreea. Cei născuţi în
1940 aveau să vadă scenele de lupta din Pacific şi Europa la televizor în primii 5 ani din
vieţile lor . Este generaţia care a înfruntat efectele marii depresiuni şi era mai obedienţă
faţă de politicieni (legea prohibiţiei fiind aplicată în această perioadă). Generaţia include
mulţi oameni politici şi lideri care au luptat pentru drepturile civile, că Martin Luther
King Jr., Malcom X, Robert F. Kennedy, Ron Paul, Bernie Sanders, ori artişti că Gloria
Steinem, Andy Warhol, Geen Wilder, Clint Eastwood, John Lennon, Ray Charles,
William Shatner, Jimi Hendrix, Sthepen Sondheim, Sean Connery, Elvis Presley, Marilyn
Monroe, Charlton Heston, Marlon Brando, Richard Pryor, şi intelectuali că Noam
Chomsky. Generaţia Tăcută a fost menţionată în 1951 ca “generaţia tânăra” în revista
Time. Era generaţia în care tinerii aveau să fie sufocaţi de joburi, locuinţe în suburbii,
televiziune, Rock ‘n Roll, automobile şi revista Playboy. Femeile erau la fel de
tradiţionaliste că şi cele din generaţiile anterioare, stand acasă să crească copii şi lucrând
că secretare, învăţătoare sau bone. Bărbaţii considerau că odată ce obţineau un loc de
muncă, în general, îl aveau pe viaţă, precum şi mariajul. Fiind generaţia cea mai bogată, a
fost şi cea mai cheltuitoare. Deşi experimentau pentru prima dată televiziunea, citeau
frecvent ziarele şi cărţile, şi ascultau radioul. Pentru ei, pensionarea era o viaţă paşnică şi
liniştită pe care să şi-o petreacă pe un balansoar. Este şi generaţia The Big-Band/Swing.
Era generaţia disciplinată, prudenţă, dispusă să se sacrifice pentru ţară . 
Era Mileranismului 

Generaţia Baby-Boomers (1940-1960) 

Baby-Boomers este generaţia  profetică/idealistă, ce include oameni care s-au născut în

ultimii ani al celui de-al doilea război mondial   precum şi în perioada postbelică/anii
“apogeului”războiului rece. Majoritatea celor născuţi în această perioada au acum vârste
cuprinse între 50-70 de ani. A fost considerată generaţia cea mai bogată, activă, dinamică.
Beneficiau de un nivel de trăi mai crescut:alimentaţie mai bună, programe de ajutorare
socială, pensionare, vestimentaţie îmbunătăţită, electrocasnice, acces mai larg la
informarţii, fiind prima generaţie cu adevărat consumeristă. Mulţi dintre indivizii acestei
geneatii au devenit în anii 80’ mult mai conservatori. A fost o generaţie mai puţin
religioasă şi tradiţionalistă. A fost mai liberală, deschisă unor legi privind avortul şi
homosexualitatea. Este generaţia care în anii 60-70’    a participat în Războiul din
Vietnam, dar care a şi protestat împotriva războiului. A fost generaţia “hippie” care a
participat la festivalul de la Woodstock. Muzica Rock’n Roll este specifică acestei
generaţii, cei mai mulţi ascultându-l pe Elvis Presley. Mulţi adolescenţi britanici ascultau
melodiile formaţiei The Beatles. A fost generaţia care petrecea mai mult timp în faţa
televizorului şi care a vizionat primele filme color la cinematografie. Este generaţia care a
asistat la momentele critice ale războiului rece, ca criza rachetelor, la mişcarea pentru
drepturile civile, la aselenizare şi scandalul Watergate. Este generaţia care a militat pentru
libertatea sexuală, legalizarea drogurilor, protejarea mediului, drepturile femeilor. A fost
o generaţie mai individualistă şi liberă, dar mai puţin optimistă şi cinică, fiind prima
generaţie care şi-a pierdut încrederea în politicieni, având ca principalul instrument de
combatere a politicii organizarea de proteste non-violente . Personalităţi ca Tony Blair,
Bruce Willis, Tom Hanks, Steve Harvey, Simon Cowell, Stevie Wonder, Robin
Williams, Hulk Hogan, Liam Neeson, Bill Gates, Oprah Winfrey, Madonna, Michael
Jackson  au făcut parte din această generaţie. A fost generaţia cheltuitoare, recurgând la
credite. Femeile au început să se emancipeze, iar mama nu mai era omniprezentă în viaţa
copiilor . Este prima generaţie în care rata divorţurilor a crescut.

Generaţia X (1960-1980) 

Gen X este generaţia nomadă/reactivă  care cuprinde indivizi care s-au născut în anii
“trezirii” 1960-1980. Este generaţia care a combătut corupţia, dictatura, abuzul, bolile cu
transmitere sexuală, căutând libertatea individuală, iubirea, stabilitatea, toleranţa şi
drepturile. Cei născuţi în anii 60’ au asistat la criza petrolului din anii 70’,  reformele
economice ale lui Reagan şi Thatcher din anii 80’ şi dispariţia ameninţării comuniste din
est. Gen X este cunoscută şi ca Generaţia MTV, experimentând primele clipuri muzicale,
genul de rock alternativ şi melodiile hip-hop. Este prima generaţie de tineri care s-a
concentrat mai mult pe dezvoltare personală şi carieră decât pe întemeierea unei familii.
Generaţia X ne-a oferit personalităţi ca:Barack Obama, Tom Cruise, Brad Pitt, Johnny
Depp, Michael Jordan, Sandra Bullock, Nicolas Cage, Russell Crowe, Robert Downey
Jr., JK Rowling, Mike Tyson, Vin Diesel, Celine Dion, Jennifer Lopez, Mariah Carey,
Snoop Dogg, Eminem, Leonardo DiCaprio, David Beckham sau Angelina Jolie. Mulţi
copii au trăit cu părinţi divorţaţi. Este o generaţie de antreprenori individualişti, iar pentru
ei, guvernul şi politica reprezenta un interes scăzut. Se simţeau greşit înţeleşi de
generaţiile anterioare. Este prima generaţie care utilizează calculatorul personal. Copii au
experimentat primele jocuri video comerciale. Tinerii nu doreau să lucreze toată viaţă la
aceeaşi companie. Deşi  avea  o libertate sexuală mai mare, este prima generaţie ce
foloseşte anticoncepţionale la scară mare . Tinerii sunt mai obsedaţi de drepturile
individuale decât de binele comun. Mulţi recurg la împrumuturi, stau cu chirie şi se
căsătoresc târziu. Tinerii sunt mai sceptici, prudenţi, apatici,  mai puţin obedienţi.

Generaţia Y (1980-2000) 

Generaţia Y, Next Generation sau Generaţia Milenară  eroică/civică, cuprinde indivizii

născuţi între anii 1980-2000-anii destrămării,    în statele dezvoltate şi în curs de
dezvoltare. Este o generaţie mai emancipată, individualistă, materialistă, creativă,
consumeristă, încrezătoare, narcisistă, egoistă, confuză, imatură, mai puţin empatică,
nonconformistă, rebelă, dar şi mai tolerantă, comunicativă şi deschisă multor
noutăţi.Indivizii acestei generaţii au convingeri liberale şi libertariene, sunt toleranţi în
privinţa căsătoriilor dintre persoanele de acelaşi sex, în privinţa multiculturalismului,
legalizării drogurilor, a avortului şi a sinuciderii asistate.Femeile acestei generaţii sunt
mai senzuale, narcisiste, selective, permisive în cadrul relaţiei, dar şi mai emancipate,
deschise, independente şi încrezătoare decât generaţiile anterioare. 

Este o generaţie mai flexibilă şi versatilă pe plan profesional, având aşteptări mai mari.
Pune mai mult accent pe carieră şi dezvoltare personală decât pe întemeierea unei
familii.Generaţia Y a intrat pe piaţa muncii din anii 2000, însă abia în 2020 va constitui
jumătatea forţei de muncă active cel puţin doar în SUA.Generaţia a crescut cu artişti ca
Michael Jackson şi Madonna, cu Jay Z, Beyonce, Britney Spears, Eminem sau Jennifer
Lopez.  Este generaţia cu acces la internet, având telefoane mobile, MP3 şi tablete la
îndemână spre deosebire de generaţiile anterioare care au crescut cu radioul şi
televizorul.Este generaţia care a crescut cu cinematografe 3D, supermarket-uri, fast food-
uri, săli de sport, cluburi şi mall-uri la toţi paşii. Este generaţia cea mai cheltuitoare,
distracţia şi cariera fiind pe prim plan. Generaţia Y  a oferit vedete ca:Kim Kardashian,
Beyonce, Nicki Minaj, Katy Perry,  Mark Zuckerberg, Megan Fox, Rihanna, Taylor
Swift, Lady Gaga, Justin Bieber sau Miley Cyrus.S-au împrietenit şi comunicat mai mult
în mediul virtual, pe reţelele de socializare ca Yahoo, Facebook sau Twitter ori în jocuri
multiplayer ca StarCraft, Counter Strike sau World of Warcraft decât în faţa blocului.
Generaţia Y mai este cunoscută şi ca generaţia like, căci mulţi dintre cei născuţi de după
anul 1990, cât au fost în şcoală, liceu şi în facultate, şi-au format o societate
virtuală.Chiar dacă e o generaţie mai dependentă de tehnologie, e şi mult mai
comunicativă, ştiind să spună nu şi "nu se poate" . Tinerii acestei generaţii ştiu să-şi ceară
drepturile şi se informează mai des având acces la internet, majoritatea crescând cu
Wikipedia spre deosebire de generaţiile anterioare care frecventau bibliotecile. Este
generaţia cu cei mai mulţi indivizi care au frecventat universităţile şi absolvit studiile
superioare. Generaţia Y este cunoscută drept şi generaţia “Peter Pan” căci procesul de
maturizare a multor tineri este mai îndelungat . Cei mai mulţi locuiesc cu părinţii până la
25-30 de ani. Cel puţin în occident, este o generaţie mai puţin religioasă şi tinde spre
ateism sau agnosticism. Este mai puţin conformistă privind respectarea
tradiţiilor.Generaţia Y a asistat la căderea comunismului şi declinul socialismului în
Europa, dar şi la creşterea ameninţării terorismului, accentuarea schimbărilor climatice şi
declanşarea crizei financiare şi realizează că se va confrunta cu aceste probleme în
deceniile următoare.

Generaţia Z (2000-2020) 

Generaţia Z (cei născuţi de după anul 2000 şi care se vor mai naşte până în 2020-anii
crizei) tinde să imite generaţia Y în mare măsură, dar  fiind mai dependentă de
tehnologie. Este generaţia artista/adaptivă care va infrunta terorismul, criza şi schimbările
climatice.