CURSUL 3

RAPORTUL JURIDIC
DE DREPT CIVIL
Structura cursului:
Obiectul raportului juridic civil
 Noțiune

Bunurile
Definiție
Clasificare

Subiectele raportului juridic civil

 Categorii de subiecte
 Capacitatea civilă
 Determinarea subiectelor raportului
juridic
 Pluralitatea subiectelor raportului juridic
 Obiectul raportului juridic civil
Definiție:
Prin obiect al raportului juridic civil înțelegem
conduita părților, adică acțiunea sau inacțiunea la care
este îndrituit subiectul activ și de care este ținut
subiectul pasiv.

Precizare:
Atunci când raportul juridic este de natură
patrimonială, conduita părților se referă, de regulă la
lucruri.
Lucrul = obiectul derivat la raportului juridic civil
 Bunurile
Definiție (art. 535 C. civ.):
„sunt bunuri lucrurile, corporale sau
necorporale, care constituie obiectul unui drept
patrimonial”.
Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor
și obligațiilor patrimoniale care aparțin unei
persoane (fizice sau juridice).
patrimoniu - bun
întreg - parte
 Clasificarea bunurilor
1. Bunuri mobile și bunuri imobile

A. Bunurile imobile
Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o așezare fixă
și stabilă.

Categorii:

 bunuri imobile prin natura lor

 bunuri imobile prin destinație
 bunuri imobile prin determinarea legii
 a) Bunuri imobile prin natura lor
Sunt:
- terenurile
- izvoarele și cursurile de apă
- plantațiile prinse în rădăcini
- construcțiile și orice alte lucrări fixate în
pământ
- platformele și alte instalații de explorare a
resurselor marine
 b) Bunuri imobile prin destinație
Sunt prin natura lor lucruri mobile dar,
datorită destinației stabilite de proprietar legea le
consideră imobile.

Exemple:
- bunurile mobile separate temporar de un
bun imobil
- materialele aduse pentru a fi întrebuințate în
locul celor vechi
 c) Bunuri imobile prin
determinarea legii

Sunt:
- drepturile reale imobiliare
- acțiunile în justiție ce au ca
obiect valorificarea unui drept real
imobiliar
 B. Bunuri mobile
Definiție:
Bunurile mobile sunt acele bunuri care nu au
o așezare fixă, ele sunt susceptibile de a fi mutate
dintr-un loc în altul.

Categorii:
 bunuri mobile prin natura lor

 bunuri mobile prin anticipație

 bunuri mobile prin determinarea legii

a) Bunuri mobile prin natura lor
Sunt acele lucruri pe care legea nu le
consideră imobile.

Se includ în această categorie și:

- undele electromagnetice
- energia de orice fel
 b) Bunuri mobile prin anticipație
Sunt acele bunuri care prin natura lor sunt
imobile dar părțile actului juridic le privesc ca
mobile în considerarea a ceea ce vor deveni.
Sunt:
- bogățiile de orice natură ale solului și
subsolului
- fructele neculese încă
- construcțiile și plantațiile încorporate în sol
devin mobile prin voința părților dacă sunt privite
în scopul detașării
c) Bunuri mobile prin determinarea legii
Sunt:
- drepturile reale asupra unui bun mobil
- drepturile de creanță
- drepturile ce se desprind din creația
intelectuală
- acțiunile în justiție ce au ca obiect
drepturi mobiliare
2. Bunuri aflate în circuitul civil și bunuri
scoase din circuitul civil
Bunurile aflate în circuitul civil sunt acele
bunuri care pot fi dobândite sau înstrăinate prin
acte juridice.
Bunurile scoase din circuitul civil nu pot
constitui obiectul unui act juridic translativ sau
constitutiv de drepturi reale.
Regula: bunurile se află în circuitul civil
Excepția: bunurile scoase din circuitul civil
sunt expres prevăzute de lege
3. Bunuri fungibile și bunuri nefungibile
Bunurile fungibile sunt acele bunuri
determinabile după număr, măsurare
sau greutate, astfel încât ele pot fi
înlocuite unele cu altele în executarea
obligațiilor.
Bunurile nefungibile nu pot fi înlocuite
cu alte bunuri în executarea unei
obligații.
4. Bunuri determinate individual și bunuri
determinate generic
A. Bunurile determinate individual – res certa
- au însușiri specifice care le diferențiază de alte
lucruri asemănătoare (sunt bunuri nefungibile)
Exemple:
- manuscrisul unei lucrări
- o pictură
- o sculptură
- o casă dintr-o anumită localitate
- un televizor de o anumită marcă și cu anumită
serie
B. Bunuri determinate generic – res genera
- sunt lucruri care au caractere comune cu
toate lucrurile dintr-o categorie și care se
individualizează prin cântărire, numărare și
măsurare (sunt bunuri fungibile)
Exemple:
- banii
- cerealele
- combustibilii
- 10 cai pentru arat sau transport
 5. Bunuri consumptibile și bunuri
neconsumptibile
A. Bunurile consumptibile
– sunt acele bunuri care nu pot fi utilizate fără a li se
consuma substanța ori fără a fi înstrăinate la prima lor
întrebuințare (sunt bunuri fungibile).

Exemple:
- alimentele
- banii
- combustibilii
B. Bunurile neconsumptibile
- sunt acele bunuri care pot fi utilizate în mod
continuu fără a li se consuma substanță ori fără a fi
necesară înstrăinarea lor.

Exemple:
- clădirile
- terenurile
- mașinile
- hainele
6. Bunuri frugifere și bunuri nefrugifere
A. Bunurile nefrugifere
- sunt acele bunuri ca nu pot da naștere
altor bunuri fără a-și consuma substanța.
B. Bunurile frugifere
- sunt acele bunuri care, în mod
periodic și fără a consuma substanța
bunului, dau naștere altor bunuri.
Aceste noi bunuri se numesc fructe.
 Fructele
Categorii:
1. Fructe naturale – sunt cele produse în mod
direct și periodic de către bun, fără a fi
necesară intervenția omului (sporul
animalelor).
2. Fructe industriale – sunt produse în mod
direct și periodic de către bun prin intervenția
omului (recoltele).
3. Fructe civile – sunt veniturile realizate din
folosirea bunului de către o altă persoană în
temeiul unui act juridic (dobânzile, chiriile).
 Productele
Sunt acele produse obținute dintr-un bun prin
consumarea substanței sale.
- nu epuizează bunul dintr-o dată;
- perceperea productelor poate să se repete în
timp
- sunt porțiuni din bun
Exemple:
- piatra dintr-o carieră
- copacii unei păduri
 7. Bunuri corporale și bunuri incorporale

A. Bunurile corporale
- sunt acele bunuri care au o existență materială fiind
percepute de simțurile omului
- pot fi văzute
- pot fi simțite
Energiile sunt lucruri corporale (undele
electromagnetice și energia de orice fel – art. 539 C.
civ.).

 De ce sunt energiile bunuri corporale?

B. Bunurile incorporale
- sunt acele bunuri care nu au o existenta
materială, nu pot fi percepute cu simțurile
omului.
- pot fi percepute doar cu mintea
- reprezintă o valoare economică în
patrimoniul unei persoane
Exemple:
- drepturile de creație intelectuală
- acțiunile, obligațiunile, instrumente
financiare
8. Bunuri divizibile și bunuri indivizibile

A. Bunurile divizibile
- sunt bunurile susceptibile de a fi
împărțite fără a se schimba destinația
bunului (un teren agricol de 1 ha)
B. Bunurile indivizibile
- sunt bunurile nesusceptibile de a fi
împărțite fără a le fi schimbată destinația (o
pereche de pantaloni, un animal)
 9. Bunuri principale și bunuri accesorii

A. Bunurile principale
- sunt acele bunuri care nu sunt destinate la
utilizarea altor bunuri (un lacăt, o barcă, un
instrument muzical).

B. Bunurile accesorii
- sunt acele care nu pot fi utile decât prin
intermediul altor lucruri (vâslele unei bărci,
cheia unui lacăt, cutiile pentru instrumentele
muzicale).
 10. Alte clasificări ale bunurilor

A. Bunuri sesizabile și bunuri insesizabile

B. Bunuri aflate în domeniul public și bunuri
aflate în domeniul privat
C. Bunuri proprii și bunuri comune
D. Bunuri de capitalizare și bunuri de
consumație
 Aplicație practică
Cu ajutorul Codului civil găsiți exemple pentru fiecare
categorie de bunuri:
- mobile, imobile
- principale, accesorii
- consumptibile, neconsumptibile
- corporale, incorporale
- frugifere, nefrugifere
- fungibile, nefungibile
- aflate în circuitul civil, scoase din circuitul civil
- divizibile, indivizibile
- determinate individual, determinate generic
 Subiectele raportului juridic civil

Noțiune:
Prin subiect al raportului juridic civil se
înțelege calitatea de titular al drepturilor și
obligațiilor ce formează conținutul raportului
juridic civil.
1. Subiect activ – titularul drepturilor
2. Subiect pasiv – titularul obligațiilor
Dacă raportul juridic este unul obligațional
părțile se numesc:
- subiectul activ – creditor
- subiectul pasiv - debitor
 Determinarea subiectelor
Regula:
Subiectele raportului juridic civil sunt
determinate de la nașterea raportului juridic
civil.

Excepția:
Doar subiectul activ este determinat în
momentul nașterii raportului juridic civil.
Exemplu:
- raportul juridic de proprietate
Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil
mai multe persoane ca subiecte active
mai multe persoane ca subiecte pasive
mai multe persoane atât ca subiecte active cât
și ca subiecte pasive
Regula:
- drepturile și obligațiile în asemenea situații
se divid

!!!Găsiți exemple de raporturi juridice cu

pluralitate de subiecte!!!
 Obligații divizibile
Pluralitate activă
- mai mulți creditori un singur debitor
- fiecare creditor poate cere doar partea sa
de creanță;

Pluralitate pasivă
- un creditor mai mulți debitori -
fiecare debitor plătește doar partea sa de datorie
 Obligații solidare
Constituie excepție de la regula
divizibilității.
Solidaritate activă – oricare dintre
creditori poate să pretindă debitorului
întreaga datorie.
Solidaritate pasivă – fiecare debitor
poate fi obligat la plata întregii datorii.
 Obligații indivizibile
Constituie excepție de la regula divizibilității.
Există situații în care drepturile și obligațiile
subiecților activi respectiv subiecților pasivi nu
pot fi divizate datorită naturii obiectului sau a
convenției părților.
- fiecare creditor poate pretinde întreaga
creanță, iar fiecare debitor poate fi obligat la
executarea întregii datorii.
Deosebirea dintre solidaritate și
indivizibilitate constă în izvorul lor.
Schimbarea subiectelor raportului juridic civil
Schimbarea subiectului activ
Cesiunea de creanță
Subrogația

Novația

Schimbarea subiectului pasiv

Stipulația pentru altul

Cesiunea contractului

Preluarea de datorie

Novația prin schimbare de debitor

 Cesiunea de creanță
Cesiunea de creanță este convenția prin care
creditorul transmite unei alte persoane o creanță
împotriva unui terț.
- creditorul care transmite creanța – cedent
- persoana căreia îi transmite – cesionar
- debitorul creanței transmise – debitor cedat
Creanța care face obiectul cesiunii rămâne
neschimbată.
Nu este necesar consimțământul debitorului
cedat.
 Subrogația
a subroga = a înlocui pe cineva în exercitarea
anumitor drepturi sau obligații
Este acea modalitate de transmitere a
dreptului de creanță prin care o persoană
plătește creditorul inițial în locul debitorului.
- persoana care plătește datoria – solvens
- creditorul care primește plata – accipiens
Creanța se dobândește cu toate drepturile și
accesoriile ei, inclusiv cu eventualele garanții ce o
însoțesc.
 Novația
Novația prin schimbare de creditor constă în
substituirea unui nou creditor celui vechi,
debitorul devenind obligat față de noul creditor
și fiind liberat față de vechiul creditor.
- creanța veche se transformă într-o nouă
creanță
- efectele obligației vechi nu încetează
- se sting accesoriile și garanțiile care însoțeau
creanța veche
 Stipulația pentru altul
Stipulația pentru altul este un contract sau o
clauză într-un contract, prin care o parte, se obligă
față de cealaltă parte, să execute o prestație în
favoarea unei alte persoane.
- cel care se obligă – promitent
- cel față de care se obligă – stipulant
- persoana în favoarea căreia se face stipulația –
terț beneficiar
Terțul beneficiar nu participă nici direct nici
indirect la încheierea convenției.
 Preluarea de datorie
Obligația de a plăti o sumă de bani ori de a
executa o altă prestație poate fi transmisă de debitor
unei alte persoane:
a) fie printr-un contract încheiat între debitorul
inițial și noul debitor;
b) fie printr-un contract încheiat între creditor și
noul debitor, prin care acesta din urmă își asumă
obligația.
- este necesar acordul creditorului
- garanțiile și accesoriile care însoțeau obligația
nu se sting
 Cesiunea de contract
acea convenție prin care una dintre părțile unui
contract este înlocuită în executarea contractului cu o
terță parte, în baza acordului intervenit între cedent și
cesionar, cu consimțământul cocontractantului cedat.
Presupune intervenția a trei părți:
- cedentul (partea care își cedează poziția contractuală),
- cesionarul (terțul care, ca efect al acordului încheiat cu
cedentul, preia locul acestuia în raportul juridic
contractual)
- cocontractantul cedatul (partea contractuală inițială,
față de care se vor produce, de asemenea, efectele
cesiunii de contract).
 Aplicație practică

Identificați și exemplificați pentru fiecare

modalitate prezentată anterior situații
juridice concrete ce dau naștere unui raport
care ulterior poate fi modificat prin
schimbarea subiectelor acestuia.
 Capacitatea civilă

Definiție:
Reprezintă însuși calitatea de a fi subiect de
drept civil.

Componente:
- capacitatea de folosință
- capacitatea de exercițiu
 Capacitatea de folosință
Reprezintă aptitudinea generală de a fi titular
de drepturi și obligații subiective civile.

Caracteristici:
 este generală

 este egală pentru toate persoanele

 nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea

de folosință, decât prin lege

 nimeni nu poate renunța la capacitatea

de folosință
Dobândire:
Regula –la naștere
Excepția – la concepție (capacitate de
folosință anticipată)

Încetare:
- la moartea persoanei (indiferent de
natura acesteia)
 Capacitatea de folosință a persoanei
juridice
Capacitatea de folosință a persoanei juridice
cuprinde aptitudinea generală și abstractă de a
avea toate acele drepturi și obligații civile, afară
de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii,
nu pot aparține decât persoanei fizice.
Persoanele juridice fără scop lucrativ,
acestea pot avea doar acele drepturi și obligații
civile care sunt necesare pentru realizarea
scopului stabilit prin lege, actul de constituire
sau statut.
 Începutul și sfârșitul capacității de
folosință la persoana juridică
1. Persoane juridice care sunt supuse
înregistrării dobândesc capacitatea de folosință
de la data înregistrării lor.
2. Persoanele juridice nesupuse înregistrării
dobândesc capacitatea de folosință, în funcție de
modul de înființare aplicabil, după caz, de la data
actului de înființare, de la data autorizării
constituirii lor sau de la data îndeplinirii altei
cerințe pe care legea o prevede.
Excepție:
- persoane juridice au o capacitate de folosință
anticipată (persoanele juridice supuse
înregistrării pot, chiar de la data actului de
înființare, să dobândească drepturi și să își
asume obligații, însă numai în măsura necesară
pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod
valabil.

Capacitatea de folosință a persoanei juridice

se sfârșește odată cu încetarea ființei
(desființarea) acesteia.
 Capacitatea de exercițiu

Reprezintă aptitudinea persoanei de a încheia

singură acte juridice civile.
- persoana dobândește drepturi și le exercită
- persoana își asumă obligații și le și execută
Categorii:
 Lipsa capacității de exercițiu
- minorii până la 14 ani și persoanele puse
sub interdicție judecătorească
Capacitate de exercițiu restrânsă
- minorii cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani
 Capacitate de exercițiu deplină
- persoanele cu vârsta peste 18 ani
Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu
Actele juridice pentru aceste persoane sunt
încheiate de reprezentanții lor legali.
Acte pe care le pot încheia singure:
- acte de conservare
- acte de dispoziție, curente de mică valoare care
se execută la momentul încheierii actului juridic
Acte pe care le poate încheia cu încuviințarea
reprezentantului legal:
- acte juridice privind munca, îndeletnicirile
artistice sau sportive ori profesia sa.
 Acte de conservare, acte de administrare,
acte de dispoziție
Acte de conservare - măsuri care au ca scop
ocrotirea și păstrarea unui drept patrimonial sau
preîntâmpinarea pierderii lui.
Acte de administrare, denumite uneori și acte
de gestiune, sunt actele juridice prin care se
urmărește punerea în valoare a unui bun, în
conformitate cu natura ori cu destinația sa
obișnuită. 
Acte de dispoziție - au ca efect înstrăinarea unor
bunuri, consumarea sau distrugerea lor materială,
instituirea unor sarcini asupra acestora sau
renunțarea la drepturi 
 Identificați în Codul civil acte juridice
reglementate de legiuitor care sunt:
- acte de conservare
- acte de administrare
- acte de dispoziție
 Persoanele cu capacitate de exercițiu restrânsă
Încheie singure:
- acte de conservare
- acte de administrare care nu-l prejudiciază
- acte de dispoziție, curente de mică valoare care
se execută la momentul încheierii actului juridic
- acte juridice privind munca, îndeletnicirile
artistice sau sportive ori profesia sa, cu încuviințarea
reprezentantului legal acolo unde este cazul.
Își exercită singur drepturile și își execută singur
obligațiile și dispune de veniturile astfel obținute.
 Capacitatea deplină de exercițiu
Regula:
Se dobândește la împlinirea vârstei de 18 ani.
Excepția:
Se dobândește la 16 ani (capacitate de
exercițiu anticipată):
- prin căsătorie sau prin hotărâre
judecătorească, pentru motive temeinice
Încetează:
- la moartea persoanei fizice
 Capacitatea de exercițiu a persoanei
juridice
Persoana juridică își exercită drepturile și își
îndeplinește obligațiile prin organele sale de
administrare, de la data constituirii lor.
Începutul capacității de exercițiu a persoanei
juridice este dat de momentul înființării acesteia,
însă realizarea efectivă a capacității de exercițiu
astfel dobândite este condiționată, în practică, de
desemnarea organelor sale de administrare.
Sfârșitul capacității de exercițiu a persoanei
juridice corespunde cu încetarea capacității sale de
folosință.