MANAGEMENTUL PROIECTELOR

FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PROIECTELOR

ELEV: Boicea Ana Daria

PLUTONUL 41

1 1 din 4
 Originile cuvântului proiect vin din latină de la „projicere" sau de la „projectus". Semnificaţia
cuvântului „projecere" este „a pune în faţă". Prefixul „pro" indică ceva care precede în timp, marcând
anterioritatea temporală. „Projectus" înseamnă a „propulsa", „ a arunca înainte".
Cuvântul proiect, iniţial s-a raportat la intenţia de a face un plan şi nu la execuţia propriu-zisă a
planului. Ceea ce este realizat după un proiect, după un plan este un obiect. Până la mijlocul secolului
XX, sensul cuvântului proiect nu figura în accepţiunea sa actuală şi anume, aceea de proiect cu realizarea
unui obiect.
Există o legătură etimologică şi semantică între noţiunile proiect şi problemă. Noţiunea de
problemă, vine de la grecescul „pro-ballein", respectiv de la „pro" (în faţă) şi „ballein" (a pune). Problema
semnifică, de asemenea, „a pune în fată". Originile cuvântului problemă sunt, deopotrivă, atât grecescul
pro-ballein, cât şi latinescul projecere. Referitor la problemă se apreciază că principala dificultate constă
în a formula o problemă pertinentă care cere o rezolvare. Formularea unei probleme este strâns legată de
cercetarea soluţiei sale. De fapt, cercetarea vizează interacţiunea „problemă-rezolvare-soluţie".
Originea cuvântului grec pro-ballein, deci „a pune în faţă", are aceeaşi semnificaţie ca originea
latinescului projecere.
Există o multitudine de definiţii ale noţiunii de proiect. Într-o definiţie formulată de Asociaţia
Franceză a Inginerilor şi Tehnicienilor de Estimare şi de Planificare se arată că „proiectul reprezintă un
ansamblu deacţiuni de realizat în vederea satisfacerii unui obiectiv, în cadrul unei misiuni precise, pentru
a cărei realizare s-au stabilit un început şi un sfârşit".
2 2 din 4
 Normele ISO 9000 definesc proiectul ca fiind un: „proces unic, care constă dintr-un ansamblu de
activităţi coordonate, conţinând date iniţiale şi finale întreprinse în scopul atingerii unui obiectiv conform
exigenţelor specifice care includ condiţii determene, costuri şi resurse."
Cele două definiţii, şi multe altele la care nu s-a făcut referire, arată ca atunci când se evocă
noţiunea de „proiect", acesta semnifică o realizare unică, fără un altechivalent şi care se înscrie într-o
durată.
Aşadar, trebuie făcută o distincţie clară între activităţile cu caracter permanent şi cele care intră în
categoria proiectelor. De exemplu, bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi dintr-o organizaţie se
realizează anume, după reglementări legale şi metodologii specifice, fiind lucrări de mare complexitate
care se includ în categoria activităţilor curente, cu caracter permanent. Pe de altă parte, introducerea unui
nou plan de conturi, presupune, de asemenea, elaborarea unei metodologii, pregătirea personalului,
elaborarea unui plan de implementare, supervizarea activităţilor de contabilitate pentru o anumită
perioadă, conlucrarea cu o firmă de consultanţă specializată etc. In acest caz, munca efectuată este
reprezentată de activităţi cu caracter de noutate şiunicitate, fiind deci, specifice unui proiect.
În cazul proiectelor, temele şi obiectivele sunt definite de la început. Activitatea trebuie
planificată, derulată şi controlată. Orizontul de timp pentru realizarea obiectivelor şi implementarea
rezultatelor este limitat. începutul şi sfârşitul perioadei în care trebuie să se realizeze activităţile sunt bine
precizate. Referindu-ne la noul plan de conturi vom sublinia că acesta trebuie să fie introdus la termenul
fixat pentru ca să nu pericliteze elaborarea micromediului se confruntă două categorii de variabile:
endogene (interne) şi exogene (externe). Variabilele endogene sunt reprezentate de managementul
organizaţiei. Variabilele exogene sunt foarte diverse. Aici se includ: gospodăriile familiale, furnizorii de
mărfuri, furnizorii de personal, prestatorii de servicii, clienţii, intermediarii, concurenţii şi organismele
publice.

3 3 din 4
 Aceste componente de micromediu se regăsesc în categoriile de pieţe (Piaţa bunurilor şi
serviciilor, Piaţa materialelor, Piaţa muncii şi Piaţa capitalurilor). Cu aceste categorii de pieţe,
organizaţia se află în contact direct. In afara gospodăriilor familiale toate celelalte componente
de micromediu sunt organizaţii care au un management propriu.
Aşadar, micromediul unei organizaţii reprezintă un schimb de variabile dintre
propriul management şi managementul altor organizaţii.
Macromediul organizaţiei este un mediu mai îndepărtat alcătuit din: mediul economic,
mediul politic, mediul social, mediul natural, mediul tehnicoştiinţific şi mediul juridic. Cu
macromediul, organizaţia interrelaţionează indirect, prin componentele de micromediu.
Interrelaţionarea se produce între sistemele de management.
Subiecţii interrelaţionării şi titlul lucrării noastre ne-au determinat să propunem conceptul
de mediul managementului proiectelor şi nu mediul proiectelor.
ste componente de micromediu se regăsesc în categoriile de pieţe (Piaţa bunurilor şi
serviciilor, Piaţa materialelor, Piaţa muncii şi Piaţa capitalurilor). Cu aceste categorii de pieţe,
organizaţia se află în contact direct. In afara gospodăriilor familiale toate celelalte componente
de micromediu sunt organizaţii care au un management propriu. Aşadar, micromediul unei
organizaţii reprezintă un schimb de variabile dintrepropriul management şi
managementul altor organizaţii.
Macromediul organizaţiei este un mediu mai îndepărtat alcătuit din: mediul economic,
mediul politic, mediul social, mediul natural, mediul tehnicoştiinţific şi mediul juridic. Cu
macromediul, organizaţia interrelaţionează indirect, prin componentele de micromediu.
Interrelaţionarea se produce între sistemele de management.
Subiecţii interrelaţionării şi titlul lucrării noastre ne-au determinat să propunem conceptul
de mediul managementului proiectelor şi nu mediul proiectelor.
Mediul managementului proiectelor este reprezentat de schimbul de variabile - direct şi
indirect - dintre managementul organizaţiei care execută proiectul, managementul organizaţiilor
implicate pe baza unor relaţii contractuale şi managementul organizaţiilor care nu au o relaţie
contractuală cu proiectul.
Componentele mediului managementului proiectelor sunt:
• managementul de nivel superior al organizaţiei;
• managerul şi echipa de proiect;
• managementul finanţatorului;
• managementul altor mandatari principali;
• managementul mandatarilor secundari.

4 4 din 4