Sunteți pe pagina 1din 14

Prea Sfântă Născătoare

Prea Sfântă Născătoare

A Domnului Hristos,

Cu multă bucurie,

Noi te slăvim frumos.

Tu eşti o rază dulce

Eşti un mărgăritar,

Tu eşti o floare scumpă,

Tu eşti un mare dar.

Tu eşti mult mai cinstită

Decât heruvimi,

Si mult mai mărită

Decât serafimi.

Ca zorii dimineţii,

Aşa te-ai arătat,

Si pe Stăpânul vieţii

In braţe L-ai purtat.

Ca soarele, ca luna

Ca stelele cereşti,
Întocmai si tu, Maică,

Aşa curată eşti.

Biserică sfinţită

Si rai dumnezeiesc,

Prea Sfântă Născătoare

A Mirelui ceresc.

Du ruga noastră-n ceruri,

La Fiul Tău iubit

Si spune-i, Maică Sfântă

Că noi mult am greşit.

Dar roagă-l să ne ierte,

Aşa cum a iertat

Pe-atâţia păcătoşi

In lume cât a stat.

Sfinte Dumnezeule

Sfinte Dumnezeule (Tatăl)   } Bis

Tu eşti veşnic şi vei fi,

Uită-te pe-acest pământ,

Vezi durerile ce sunt,


Şi dă liniştea sufletelor noastre. – Bis

Sfinte Dumnezeule (Fiul)   } Bis

Vindecă-i pe cei bolnavi

Întăreşte-i pe cei slabi,

Ajută-i pe cei săraci

Şi dă liniştea sufletelor noastre. – Bis

Sfinte Dumnezeule (Duhul Sfânt)   } Bis

Tu eşti mântuirea mea,

Întâreşte-ne credinţa,

Alină-ne suferinţa

Şi dă liniştea sufletelor noastre. – Bis

Sfinte Dumnezeule (Sfânta Treime)   } Bis

Tu eşti mântuirea mea,

Iartă-ne că suntem răi,

Dar suntem copiii Tăi,

Şi dă linişltea sufletelor noastre. – Bis

Ridica-voi ochii mei

Ridica-voi ochii mei la ceruri

De unde va veni, ajutorul meu


Ajutorul meu de la Dumnezeu

Cel ce a făcut cerul şi pământul.

Întru Tine, eu mi-am pus nădejdea

Să nu ma depărtezi de la faţa Ta

Doamne, Doamne, Sfinte Doamne

Auzi glasul meu când mă rog Ţie.

Către Domnul, paşii mei voi duce

Şi Legea Lui va fi îndreptare mie

Aliluia, Aliluia, Aliluia

Slavă Ţie, Doamne

Veniţi creştini la rugăciune

Veniţi creştini la rugăciune

În casa Tatălui cel Sfânt

Veniţi creştini, plecaţi genunchii      } Bis

Şi fruntea voastră la pământ

Când clopotele-ncep să sune


În zori cu glasul lor duios,

Răsună-n undele lor tainic,         } Bis

Chemarea Domnului Hristos.

Veniţi cei osteniţi la mine,

Cei osteniţi şi-mpovăraţi

Odihnă, pacea mea cea sfântă,     } Bis

Şi alinare să luaţi.

Răsună munţi, răsună dealuri,

Pământu-ntreg de glasul sfânt,

S-apleacă-n faţa lui natura,        } Bis

Văzduhul tot cu nori şi vânt.

Dar, omul singura făptură,

Împodobit cu chip ceresc,

Azi nu mai vrea să ia aminte     } Bis

La glasul cel dumnezeiesc.

Creştinii noştri din vechime,

Pe sub pământ zideau Altare

Şi pe furiş în miez de noapte,    }Bis

Veneau cu toţii la-nchinare.


Azi stau lăcaşurile sfinte,

Pe înălţimi strălucitoare,

Dar câţi creştini le calcă pragul,    }Bis

În zilele de sărbătoare?

Vai, Masa Domnului stă-ntinsă,

Dar cei poftiţi nu vin la ea,

Ei n-aud glasul Lui ce strigă,    }Bis

Veniţi creştini la Masa Mea.

Veniţi, veniţi cu umilinţă!

În faţa Sfântului Altar,

Veniţi să dezbrăcăm păcatul,    }Bis

Şi să ne înnoim în har.

Blândul păstor

Odată L-am văzut trecând

Cu turma pe Păstorul blând,

Mergea cu turma la izvor

Blândul Păstor, blândul Păstor.


Pe-o oaie ce căzuse jos,

A ridicat-o El frumos,

Şi-a pus-o în braţe iubitor,

Blândul păstor, blândul păstor.

Pe alta care la pământ

Zăcea cu picioruşul frânt,

El o lega mângâietor

Blândul Păstor, blândul Păstor.

El le-a iubit cu dor nespus

Şi viaţa pentru oi Şi-a pus

Şi pentru mântuirea lor

Blândul Păstor, blândul Păstor.

Iar mai târziu L-am întâlnit

Cu spini Era împodobit

Într-o mulţime de popor

Blândul Păstor, blândul Păstor.

Când L-am văzut, L-am întrebat:

Cine sunt cei ce Te-au scuipat?

Atunci a suspunat uşor

Blândul Păstor, blândul Păstor.


Şi Mi-a răspuns duios şi lin:

Cei ce Mi-au pus cununi de spini

Sunt oile ce Le-am fost lor

Un blând Păstor, un blând Păstor.

Iar Cei ce mă batjocoresc

Şi cei ce cruce-Mi pregătesc

Sunt cei la care iubitor

Le-am fost Păstor, le-am fost Păstor.

Iar cei ce Mă lovesc turbaţi

Sunt oile care pe braţ

Le-am dus la câmp şi la izvor

Ca un Păstor, ca un Păstor.

Tăcu şi ochii Lui senini

De lacrimi limpezi erau plini.

Plângea de mila oilor

Blândul Păstor, blândul Păstor.

Ş-atuncea oile-au venit

Pe cruce sus L-au răstignit

Iar El plângea de mila lor


Blândul Păstor, blândul Păstor.

Isus-al meu prieten scump

Din zorii tinereţii,

/: Cu Tine eu călătoresc

Pân-la sfârşitul vieţii :/

2. În zori de zi când mă trezesc,

Smerit m-aplec sub cruce,

/: Că-n toata lumea nu găsesc

Un scut mai bun şi dulce :/

3. Când merg pe drum îndepărtat,

Isuse eşti cu mine,

/: Să fie drumul cât de greu,

E-aşa uşor cu Tine :/

4. Când am de suferit un chin,

Tu Doamne-mi dai putere,

/: Să fie-amarul cât de greu,

Îmi eşti Tu mângâiere :/

5. Şi nu mă tem că voi pieri,

În marea de păcate,
/: Căci Tu preabunul meu Isus,

Le-ai biruit pe toate :/

6. Tu eşti comoara care-ai fost,

De mine căutată,

/: Şi astăzi nu Te-aş mai lăsa,

Nici pentru lumea toată :/

7. Căci Tu mi-eşti ca un frate bun,

Şi-n cânt şi în suspine,

/: Isuse-al meu prieten drag,

Ce bine-i lângă Tine

Ceata Creştinilor, dulce Fecioară,

Plină de dragoste azi te-nconjoară;

Cu dragă inimă azi vin şi eu:

Maică primeşte-mă sub scutul tău!

În rândul fiilor ce te onorează,

Şi-a ta icoană la piept păstrează,

Cu mare evlavie voi fi şi eu:

Maică primeşte-mă sub scutul tău!

Blânda ta inima, îndurătoare,


E-a păcătoşilor dulce scăpare;

Fii milostivă cu sufletul meu:

Maică primeşte-mă sub scutul tău!

Plini de încredere, cu toţi te cheamă

Numai cu dulcele nume de: Mamă;

Acesta-i numele ce-ţi dau şi eu:

Maică primeşte-mă sub scutul tău!

Maica oceanului, noapte furtunoasă

Tu îmi eşti singura stea luminoasă;

Tu, deci, îndreaptă-mă spre port mereu

Maică primeşte-mă sub scutul tău!

Căci de-a prăpastiei oarbă pierzare

Scutit e sufletul l-a ta luminare;

Deci luminează-mă pe drumul meu:

Maică primeşte-mă sub scutul tău!

A bătut la uşa ta cineva

Şi n-a deschis nimenea

În tăcerea negrei nopţi, stă un om şi plânge

Faţa lui e numai răni, pieptul numai sânge.


Cine eşti străin pribeag, cine eşti?

De-al cui dor tu pribegeşti

Pentru cine ai răbdat bice fără număr?

Ce povară ţi-a lăsat rana de pe umăr?

Eu sunt robul ce slujesc tuturor

Un om al durerilor

Nimeni plată nu mi-a dat, numai spini şi ură

Numai răni şi lovituri, pieptul mi-l umplură.

Eu sunt pâinea ce s-a frânt lumii-ntregi,

Eu sunt vinul noii legi

N-am venit să plâng în drum răni usturătoare

Plâng pe cei ce-şi pierd acum ultima chemare.

A bătut la uşa ta cineva

O, deschide-i nu mai sta

Nu-l lăsa să plece trist, poate niciodată

Mâna lui la uşa ta n-are să mai bată.

Prea Sfanta Maica si Fecioara

Nadejdea sufletului meu


Tu esti a mea mijlocitoare

La milostivul Dumnezeu

De n-ar avea in ceruri lumea

Rudenie de pe pamant

Atunci ar fi pustie lumea

Asemenea unui mormant

De nu erai tu primavara

A veacului intelenit

Ar fi ramas de-a pururi iarna

Si Soarele n-ar fi zambit

Te ador, Isuse

Te ador, Isuse, tainic Dumnezeu,


Taina aceasta sfântă e locaşul Tău.
Inima mea-ntreagă Ţie Ţi-o jertfesc,
Când sub vălul pâinii, dornic Te privesc.

Simţurilor mele, Tu le eşti ascuns.


Singură, credinţa taina Ţi-a pătruns.
Cred tot ce mi-ai spus Tu, Fiule-ntrupat,
Căci Tu eşti Cuvântul cel adevărat.

S-ascundea pe cruce tot ce e ceresc,


Iar aici s-ascunde şi ce-i omenesc.
Cred că eşti de faţă, om şi Dumnezeu,
Mângâierea dulce a sufletului meu.

Rănile-ţi ca Toma, Doamne nu le văd:


Dar ca şi el Domn şi Dumnezeu Te cred.
Dă-mi credinţă vie, dă-mi ca să sperez,
Şi-n iubire-aprinsă, Ţie să-Ţi urmez.
Taină de-amintire-a morţii Domnului
Pâine de viaţă eşti Tu omului.
Fii şi mie pururi dulce nutremânt
Singura-mi dulceaţă pe acest Pământ!

O, Isuse bune, Miel însângerat,


Spală al meu suflet de orice păcat,
Căci din al Tău sânge, chiar şi-un singur strop,
Poate ca să spele al relelor potop.

O, Isuse Doamne, tainic Dumnezeu,


Împlineşte-mi dorul sufletului meu:
Fă să cadă vălul de pe Faţa Ta,
Şi-n vecia-ntreagă să Te pot vedea.

S-ar putea să vă placă și