A.l.

Ostrovski

simple,
si, totusi, ...
75 de probleme
de matematlcl
elementarl

tn romlnqte de
DUMITRU MARIAN

Bucure1ti
1970
mina.te· de el au lungimile H �i h. Se cere sa se
deseneze desf�urata suprafefei laterale a cilindru­
lui' secpoilat_ �i sa se calculeze suprafafa ei.
. - . ,. .

Fig. 10

47. 0 foaie de hîrtie

Luàfi o foaie de hîrtie �i îndoifi-o în doua
paralel eu latura mai mica,. apoi inca o data in
doua �i �a mai departe. La fiecàre asemenea opera­
fie, lungjmea laturii mai mi.ci ra.mine neschimbata,
 ori mai ha.trin decît fiul mijlociu, peste 30 de ani
de doua ori mai ha.trin decît fiul inezin. Sa se
afle cîti ani au în prezent tatal �i fiecare din eei
trei fii ai sai.
(P. Aubert �i G. Pape I i e r, Exerci/ii de algebrt!l
e]ementart!l, Ucipedghiz, 1940, problema nr. 52.)

61. Ackizitorul $i cei trei Jurnizori

. Un achizitor trehuie sa cumf)ere de la trei
cooperative agricole de productie (C.A.P} 12 t
de produse alimentare �i sa le transporte în ora�;
el are la dispozitia sa mijloace de transport auto
numai pe timp de 40 de ore de lucru. Se �tiu ur­
matoarele:

Cantitateà de Pretul Durata

C.A.P •. produse produselor transportului
(ln tone) (ln lei per tonll) (ln ore per tonA)

I 10 4 1
II 8 3 4
III 6 1 1 3

Cum trehuie distrihuite cumparaturile ·tntre

cele trei C.A.P. pentru ca cheltuiala totala (suma
platita tn total} sa fie minima?
62. Patru calatori
Patru p�rsoane care pleaca din punctul A
în punctul Bau de strabatut un drum de 39,6 km.
Ei dispun de un automohil a carui viteza este de
36 km fh, dar automohilul nu are, în afara de
------roart�e�ui, decît doua locuri; doua · din cele ·
48
cantitatea de apa cà.re a curs în bazin din ochiul
drept în intervalul de timp AC'; în mod analog,
segmentul BC " reprezinta cantitatea de apa care
a curs în bazin din ochiul stîng în acel�i interval
de timp. Prin urmare, segmentul AC'(= OC")
reprezinta. intervalul de timp în care apa din
ambii ochi umple în întreghne bazinul. De aceeit,
dreapta OC' i:eprezinta graficul activitatii ,,ambi..
lor ochi".
tn mod analog construim $raficul activitatii
,,gurii" (0-+fJ) �i cel al activita.tü ,,piciorului''
(A-4); eu ajutontl punctului D (punctul de
intersectie al acestor doua grafice) îl construim
pe AE, care este graficul activita.tii simultane a
,,gurii" �i a ,,piciorului".
Graficele combinate -OC' �i AE - se inter­
secteaza în punctul F; segmentul OG (unde G
este proiectia punctului F pe axa timpului)
corespunde duratei cantate în care se umple
bazinul daca curg simultan toate cele patru vine
de apa.

¾ (0-1).
Folosind scara desenului, determinam di
OG =

1
A�adar, bazinul se va umple în � zile (19 h
5
12 min).

54. 0 întîlnire
Cum s-a putut întîmpla �a eeva ne-o explica.
graficul (scara pe axa- distantelor: 1 diviziune =
= 20 m; scara pe axa timpului: 1 diviziune = 1
min).

1;.1
egale; deoarece dreptunghiul ONRL es.te o
parte comuna, înseamna ca
suprafata dreptun­
ghiului NKMR trebuie sa fie egala eu suprafata
dreptunghiului LRQP.
Notînd eu x viteza necunoscuta a trenului
dupa mi�orare (segmentui ON), obtinem:
10h 40min X l0km/h = 2h Smin X x km/h,
de unde
=
X
10h40min
2h Smin
X 10= 6128
20. 10 = 50 (kmfh).

Viteza trenului: 50 +-10 = 60 (km/h).

Distanta dintre or�e: ·
60 X 10� = 640 (km).
60

66 a. Trei vase
ln enunt se spune ca se repeta de trei ori
acee� operatie: dintr-un vas se \...rsa un sfert
clin lichidul pe care-1 cantine într-un al doilea
vas, iar un ait sfert în al treilea vas. In toate
aceste operatii, cantitatea totala de lichid conti­
nuta în toate cele trei vase ra.mine neschimbata.
Sa reprezentain schematic aceasta cantitate inva­
riabila su.b forma unei circumferinte {360 °); can­
titatea de lichid care se afla la un moment dat
într-un vas sau altul o vom reprezenta printr-un
arc1 .corespunzator (fig. 55). Tumarii unei parti din

. 1 MA.rimea arcului este data

-
de unghiul la centru
,._
care sublntinde arcul; tn figura a arcele AB �i A. '.B' sînt
egale. N.T.

191
apa conpnuta tn vasul P tn vasul Q (sau tn vasul
R) îi va corespunde o deplaslµ'.e a capatului ar­
cului; în aceasta operatie, punctul în care se întîl­
nesc arcele corespunzatoare vaselor Q �i R va
ra.mine pe loc.
c'

Fig. 55

Vom reprezenta prin arcul AB cantitatea

de lichid ramasa în· vasul P dupa ce s-a turnat
din el un sfert în vasul Q �i un sfert în vasul R.
Luînd A'E' = B'D' = �A'B', obtinem punc-
tul E' precum �i D') care detennina granita dintre
P �i Q (respectiv, granita dintre P �i R) înainte
de operatia de turnare din P în Q �i în R.
lt2
clin exterior. Calculam succesiv cantitatile de li­
chid din ficcare dintre cele trei vase înainte de
operatia respectiva de turnare (cifrele sînt scrise
linga arcele corespunzatoare).
R fl. s p u n s: la început erau 8 1 în primul
vas, 14 1 în al doilea vas �i 26 1 în al treilea vas.

66 b. Cinci bantliJi
1. SoluJia din cartea lui Popov. Dupa .termi­
narea împartelii, fiecare avea cîte .!. ·run suma;
5
prin urmare} înainte de ultima (a cincea) dublare,
1 6 •
patru a veau ci·te - 1ar
. al cmc1
. ·1 ea avea - ; ma-
10 10
inte de penultima (a patra) dublare} primii trei
1 , al patrulea -
11 , 1ar 6
. ·1ea -
• -
aveau cite • a1 cmc1 ;
20 20 20
înainte de a treia dublare, primii doi aveau cîte
1 2 11 •
- ,a1 tre1·1ea avea -1 .al patrulea-:---. 1ar a1 cm-
.
40 40 . 40
cilea � ; înainte de a doua dublare, primul avea
40
_.:._ , al cincilea � ; înainte de prima dublare, pri-
so 80
mul avea _!!__ , al doilea .±.!_, al treilea .!!._ , al pa-
160 160 160
trulea � �i al cincilea � . Dar tot atunci primul
160 160
avea 81 de ducati, ceea ce înseamna di în total .
au fast 160 de ducati.
2. S olu /i e grafi ca. Sa trasam, la dis-•
tante egale, �ase segmente egalc �i paralele: A aF 0,
19-1
 72 a. Nucile
Daca în fiecare din cei trei saci va fi acel�i
munar de nuci (de exemplu cîte m nuci în fie­
care), inseamna ca numarul total de nuci din
toti cei trei saci va fi 3m, adica va trebui sa fie
de forma n =3m (unde m este un numar în_treg,
pozitiv).
Dar n este un numar arbitrar; de aceea sînt
egal-posi}?ile trei cazuri:
n=3m,
n=3m+1
n=3m +2.
De aceea numai într-un caz din trei n este
astfel încît exista posibilitatea ca în mecare din
saci sa fie cîte n : 3 nuci ; în doua cazuri din
trei, lucrul acesta este imposibil.
�dar, sa ne ocupa.m de cazul în care nu­
ma.rul total de nuci în cei trei saci · este n = 3 m.
Aceste 3 m nuci se pot distribui între cei trei
saci in moduri diferite: de exemplu, în primul
sac nimic, în al doilea o nuca, in al treilea toate
celelalte. Cîte variante diferite de distribuire a
3m. nuci în trei saci èxista. în total?
Sa examinam la început · un caz mai simplu:
sînt numai doi saci. Sa presupunem ca in acest
caz numarul total de nuci este k. Atunci în pri­
mul sac pot fi sau O nuci, sau 1 nuca., sau 2 nuci,
... , sau k nuci. A�adar în cazul a doi saci exista
(k + 1) variante de distribuire între ei a celor
k nuci.
· Sa �e întoarcem la problema noastra, în care
sînt trei saci, iar numarul total de nuci este n.
206
 Redactor: SORIN TOMA
T_ehnoredactor: CONSTANTA BRANCIU

toli liP., 6, 7
Tiparul executat sub comanda
ur. 40
la Jntreprinderea polilJ'aficl
.13 Decembrie 1918° .
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucuretti,
Republica Socialistl RomAnia