CCAR II CURSUL nr.

Mecanismul de acționare.
Volanul – reprezintă elementul mecanismului de acționare cu ajutorul căruia se realizează
momentul de torsiune necesar după multiplicare rotirii roților directoare, asigurând în același timp
controlul direcției.

Volanul este de formă circulară prins de axul volanului cu 1, 2, 3 sau 4 spițe. Pentru
ușurarea manevrării, volanul este realizat din oțel rotund îglobat într-o carcasă de ebonită cu un
profil special pentru prinderea și rotirea cu mâna închisă,Fig.1.
-
Dvolan=max 400 mm la autoturisme
-
Dvolan=max 450 mm la autocamiaone ușoare
-
Dvolan=max550 mm la autobuze și autocamioane.

Fig.1
Volanul se montează printr-o asamblare canelată cu profil triunghiular conică pe arborele
volanului, asigurată împotriva deplasării cu o piuliță montată pe capătul filetat al axului.

Axul volanului – este sprijinit elastic față de coloana fixă, putând fi realizat din 2...3 bare
legate prin cuplaje mobile cu elemente rigide ( articulații cardanice) sau cu elemente elastice ( de
cauciuc).

Axul volanului are rolul are rolul de a face legătura între volan și arborele de intrare în
mecanismul de acționare.
Legătura elastică dintre coloana volanului și arborelede intrare în mecanismul de acționare
este necesară pentru anularea prin amortizare a vibrațiilor produse de elementele mecanismului de
direcție, vibrații care dacă ar ajunge la volan ar produce intabilitatea direcției și oboseala
conducătorului auto.
0 0
Unghiul de montare al axului volanului este cuprins între valorile 20 ÷75 în funcție de
tipul autovehiculului.

În Fig.2 se prezintă soluția constructive de montare a volanului și de rezemare elastic a

axului volan în coloana fixă, unde: 1- bară de oțel rotund, 2 – carcasă de ebonite profilată special
pentru prinderea cu mâna închisă, 3 – butucul canelat al volanului, 4 – axul volanului cu capăt de
prindere cu o porțiune canelată și o porțiune filetată, 5 – piuliță de asigurare a volanului, 6 –
articulație cardanică, 7 – bară componentă a axului volan, 8 – cavitate pentru montarea butonului
claxonului, 9,10 – bucșe de bronz pentru rezemarea axului volan, 11 – piuliță care limitează
deplasarea axială a coloanei volanului 4, 12 – garniture, 13 – coloană fixă, 14
 Fig.2

Pentru creșterea siguranței la ciocnirile frontale se construiesc subansamble volan – arbore

care să permită modificarea lungimii axului volan prin scurtare, ceea ce face ca volanul să se
apropie de bordul mașinii până când solicitarea care apare să nu mai fie periculoasă. În acest scop se
poate folosi un arbore telescopic pentru axul volanului, Fig.3 sau un arbore deformabil prin
șoc,Fig.4.

Fig.3

În Fig.3 b se prezintă soluții constructive de asamblarea volanului pe axul volan și elementul

elastic montat între volan și ax. Axul volanulu are solicitarea principală de răsucire. În calcule se
consideră că asupra volanului acționează o forță
FV max =400 N , iar momentul la volan este
M V =F V max⋅R volan . Acest moment MV solicit toate elementele mecanismului de direcție
 MV F V max⋅R volan
τ t= = ≤τ at =40÷50 MPa
producând un efort de răsucire: Wp Wp . În cazul în care
4 4
π D −d
W p= ⋅
axul volanului este tubular: 16 D , unde D - diametrul exterior al axului, d -
diametrul interior al axului.

Fig.4

Mecanismul de acționare ( propriuzis).

Mecanismul de acționare are rolul de a realiza un raport de transmitere
ia convenabil,
i a =12÷30 în funcție de tipul de autovehicul și de asemenea trebuie să asigure autofrânarea ( să
nu fie un mechanism reversibil care să transmit mișcarea de la roti la volan) și cu un randament
ridicar care să asigure o forță redusă de acționare la volan.
Pentru acționarea mecanismului sunt folosite următoarele tipuri de sisteme:
- Melc – roată melcată
- Melc globoidal – sector dințat ( o porțiune dintr-o roată melcată)
- Melc globoidal – rolă cu 2..3 dinți care se rostogolește pe dinții melcului, rola
fiind montată pe un bolț cu ajutorul unor rulmenți, iar bolțul are axul paralele cu
melcul.
- Mecanism cu șurub:
o șurub – piuliță – manivelă
o șurub oscilant – piuliță
o șurub – piuliță oscilantă
 o șurub – piuliță – sector dințat.
Mecanismul de acționare de tipul melc – roată melcată are o răspândire mare la
autovehicule. Dintre acestea cea mai răspândită construcție fiind fiind cea cu melc globoidal – rolă.
La soluțiile actuale aceste mecanisme sunt utilizate mai rar deoarece asigură unnrandament scăzut,
au gabarite mari și necesită operații complicate pentrureglarea jocului de angrenare. Aceste
mecanisme au un raport de transmitere constant.
În cazul mecanismului cu șurub – mișcarea volanului ajunge la roțile directoare prin
intermediul unui mecanism șurub – piuliță care asigură modificarea mișcării de rotație a șurubului
în mișcare de tranzlație a piuliței, iar mai departe către levierul de direcție prin intermediul unei
manivele sau a altei piese de legătură.
Avantajul utilizării acestor mecanisme în construcția autocamioanelor grele este că asigură
un raport mare de transmitere la dimensiuni de gabarit reduse. Acest raport de transmitere se asigură
însă cu un randament scăzut determinat de frecările care au loc între piuliță și șurub.
Uzurile care apar între filetul șurubului și filetul piuliței nu pot fi compensate decât prin
realizarea unei noi piulițe.
La mecanismele cu șurub – piuliță raportul de transmitere se poate realiza cu valoare
constantă sau variabil.

a. Mecanism de acționare cu melc globoidal – sector dințat. Fig.5.

Fig.5. 1 – arbore volan, 2- melc globoidal, 3 – sector dințat, 4 – arborele levierului de direcție, 5 –
piuliță de fixare reglare joc axial rulmenți radial- axiali cu role conice, 6- șurub de reglare pe
direcție axială a uzurii sectorului dințat.

La acest tip de mecanism de acționare se fac următoarele reglaje:

- Melcul globoidal se montează pe axul volanului și este rezemat în carcasă prin
intermediul a 2 rulmenți radial-axiali cu role conice cu montaj în X
( pretensionare prin capac), iar sectorul dințat este corp comun ( sau presat) pe
axul levierului de direcție.
 - Jocul axial pentru arborele melcat este preluat de piulița de reglare din capac,
care se asigură cu un știft.
- Jocul dintre melc și sectorul dințat se reglează prin rotirea șurubului în capac,
care deplasează axul levierului de direcție, șurub solidar cu axul levierului de
direcție.
Acest tip de mecanism de acționare are un randament scăzut η<0,5 și un raport de
i
transmitere a - constant., Fig.6.

Fig.6

Calculul angrenajului melc – sector dințat.

Se determină prin calcul forța tangențială care acționează asupra sectorulu dințat, după care
se calculează tensiunea de încovoiere din angrenajul melc – roată melcată cu relația de calcul de la
roți dințate cu dinți drepți particularizată pentru acest caz:

Ft
σ F= ⋅K ⋅K ⋅K ⋅K ⋅Y ⋅Y Y
b⋅m a A V Fβ Fα F β Sa
unde : - K A factor de utilizare,
-
K V factor dinamic intern

-
K Fβ factor de rapartiție a sarcinii pe lățimea danturii
-
K Fα factorul de rapartiție frontal a sarcinii pentru calculul solicitării la piciorul dintelui
- YF factorul de formă a dintelui
-
Y β factorul înclinării dinților
-
Y Sa factorul concentratorului de tensiune la piciorul dintelui.
'
- lățimea b trece în lățimea b deoarece are loc o îmbrăcare a dinților roții pe melc.
'
b =0 , 87⋅d 0 , d 0 diametrul de divizare al melcului.

- coeficienții de influență se adoptă la valorile:

K Fα =1 , Y F =1,4 Y β =1 ,
K A , K V =1 , pentru viteze reduse K Fβ=1
F
- t forța tangențială

Ft 2 =F am unde Ft 2 forța tangențială a sectorului dințat, F am forța axială a melcului.

F
Se poate determina forța tangențială a melcului tm
2⋅M V
Ftm =
d0 ,
 z1
tg γ 01=
q în care z 1 numărul de începuturi pentru melc, q coeficientul diametral
F
tg γ 01= tm
F am de unde se determină F am=F tm⋅tg γ 01=F t 2

În final se determină
σ ≤σF Fadmisibil .
b. Mecanism de acționare cu melc globoidal – rolă.
Caracteristic pentru acest mecanism este că înlocuiește mișcarea de alunecare
dintreflancurile dinților cu o mișcare de rostogolire realizată cu ajutorul unei role montată pe un bolț
prin rulmenți cu ace.
Pentru micșorarea dimensiunilor de gabarit radial se folosesc rulmenți cu ace la care
lipsește inelul exterior ( acesta fiind realizat direct în corpul rolei).
Bolțul este montat într-o furcă care se solidarizează cu axul levierului de direcție. Axul
bolțului este paralel cu axul melcului. O soluție constructivă se prezintă în Fig.7. Acest tip de
mecanism asigură un randament mai ridicat și un raport de transmitere
ia - constant.

Fig.7.
1 – șurub de reglaj , 2 – piuliță de asigurare, 3 – capacul lateral al casetei de direcție, 4 –
capul șurubului fixat axial de axul levierului de direcție, 5 – casetă, 6 – rulmenți radiali cu ace, 7 –
levierul de direcție, 8 – axul levierului de direcție, 9 – piuliță fixare levier pe ax, 10 – garnitură de
etanșare, 11 – furcă, 12 – melc globoidal, 13 – bucșă rezemare ax levier în casetă, 14 – bolț, 15 –
 șuruburi de fixare capac, 16 – garnituri de reglare, 17 – șaibă, 18, 19 – rulmenți radial – axiali cu
role conice montaj in X, 20 – capac casetă de direcție, 21 - rolă

Acest tip de mecanism este răspândit la autocamioane și autovehicule de teren. În Fig.8,

Fig.9, Fig.10 și Fig.11 se prezintă câteva soluții constructive de mecanisme de acționare cu melc
globoidal –rolă.

Fig.8. Mecanism de acționare cu melc globoidal – rolă de la autoturismele de teren ARO.

Reglarea jocului axial și a poziției axiale a melcului se face cu ajutorul garniturilor 2

montate între capacul 10 și carcasa 8.
Pentru reglarea jocului dintre dintre rolă și melc, se deplasează axial axul levierului de
direcție 7 cu ajutorul șurubului 18, blocat cu piulița 17. Fixarea poziției reglate se face cu știftul 16.
Axul 7 este rezemat în casetă prin rulmentul 19 și la ieșire printr-un lagăr de alunecare. 23-
levier de direcție, 21 – orificiu de ungere.
Pentru a se putea realiza reglarea din montaj există excentricitatea “e”

Fig.9
 În Fig.9 se prezintă o variantă la care reglarea jocului se face prin intermediul adaosurilor
de reglare 2, care se pot schimba. Acest mecanism de acționare este cu rolă triplă.
r
i a =i f⋅ 0
Raportul de transmitere r m , unde i f raportul realizat între freza melc de
r r
prelucrare a melcului și melc; 0 raza de divizare a melcului; m raza manivelei între punctul de
contact al dinților rolei cu flancul melcului și axul levierului de direcție.
În Fig. 10 și Fig. 11 se prezintă ssitemul de direcție de tip Gemmer GD 68 de la
autocamiaonele de tip ROMAN.

Fig.10
Fig.11