1
- dacă C ed C ec , amortizoare cu caracteristică simetrică,
- dacă C ed C ec , amortizoare cu caracteristică asimetrică,
- dacă C ec 0 , amortizoare cu simplă acţiune.
1
În general C ed 2 5 C ec , iar coeficientul mediu de amortizare C e C ed C ec şi este:
2
1500 3000 Ns / m la autoturisme,
3000 8000 Ns / m la autocamioane,
7000 7500 Ns / m la autobuze.
Cerinţele impuse amortizorului:
- amortizarea corespunzătoare a oscilaţiilor verticale,
- coeficient de amortizare constant,
- fiabilitate ridicată pentru toate condiţiile de drum, atât la temperaturi joase(-35 0C), cât şi la
temperaturi ridicate ( 500C),
- gabarit cât mai redus,
- construcţie simplă şi montare uşoară,
- limitarea sarcinilor transmise de la roţi la caroserie.
Dacă se utilizează amortizoare necorespunzătoare în suspensia unui autovehicul, atunci apar
următoarele dezavantaje:
- micşorarea sau chiar anularea sarcinii pe roată , care poate provoca alunecarea sau chiar
patinarea roţii în timpul frânării sau demarajului,
- creşte posibilitatea de derapare ceea ce duce la reducerea stabilităţii traiectoriei,
- produce o uzură accentuată a pneurilor,
- determină distrugerea elementelor suspensiei şi ale cadrului prin rupere.
2
Fig.4 Caracteristicile de amortizare ale amortizorului hidraulic bitubular.
În Fig. 6 se prezintă un amortizor hidropneumatic. Acest amortizor este realizat din camera de
compresie 1 care conţine azot sub presiune, iar pistonul 2 de separare este mobil. Cu ajutorul acestui
amortizor se poate face amortizarea şocurilor atât prin trecerea forţată a lichidului prin orificiile
calibrate ale pistonului 3, cât şi prin comprimarea şi destinderea gazului care se află sub pistonul de
separare 6.
l
Fa Far
l cos
Viteza de oscilaţie a roţii este Vr , iar V p viteza de oscilare a pistonului amortizor. Braţul
v l
inferior oscilează cu viteza unghiulară r , de unde rezultă că viteza punctului A este V A Vr 1
l l
Dacă notăm în Fig.7, 1- braţ inferior (A1), 2- tijă piston (A2), 3- cilindru (A3), rezultă
următoarea ecuaţie de viteze pe direcţie verticală:
V A3 V
V A1 V A 2 A2 A3 rezultă poligonul de viteze, de unde:
O2 A IIO2 A
l1
V V A 2 A3 V A cos Vr cos
l
l l
Dacă se ţine seama că Fa C e V p , unde Fa Far l cos şi V p Vr 1 cos rezultă
1
l
legătura dintre constanta elastică C e a amortizorului şi constanta de amortizarea la roată C , adică:
4
l l1 l
C e V p C Vr de unde rezultă C e Vr cos C Vr sau
l1 cos l l1 cos
2
l
C e C
l
1 cos
5.c.2. Diametrul tijei pistonului d p - se alege în aşa fel încât presiunea maximă din lichidul şi
temperatura de încălzire să nu modifice caracteristica de amortizare şi fiabilitatea amortizorului. Se
recomandă:
d p2
- aria pistonului S p 2 10 3 i Gs cm 2 de unde se determină d p diametrul pistonului
4
d p2 l
la amortizorul monotubular şi S p 1.25 10 3 i G s cm 2 la amortizorul bitubular, iar i l ,
4 1