5. Elemente de calcul a amortizoarelor.

5.a. Rolul funcţional şi caracteristicile amortizorului.

Amortizorul are rolul de preluare şi disipare a energiei mecanice rezultată în urma mişcării
oscilatorii a autovehiculului în plan vertical, prin transformarea acestei energii în căldură produsă prin
frecarea internă, proces denumit amortizare.
Montarea amortizorului este făcută în paralel cu elementul elastic şi împreună creează o forţă
rezistentă la deplasarea verticală dintre partea suspendată şi partea nesuspendată, Fig.1.

Fig.1 Schema de principiu a dispunerii elementelor suspensiei.

1-pistonul amortizorului, 2- corp amortizor, 3-partea suspendată, 4- partea nesuspendată punte,5-
ridicătură, 6- adâncitură.

Deplasarea pistonului 1 în corpul amortizorului ( cilindru) este împiedicată de prezenţa unui

lichid cu viscozitate mare, care este forţat să treacă prin orificiile calibrate din piston.
Legătura dintre forţa de rezistenţă care acţionează asupra pistonului şi viteza de deplasare a
pistonului în cilindru este cunoscută sub numele de caracteristică de amortizare, adică:
Fa  C e  V pr
unde: - Fa forţa de amortizare,
- C e coeficientul de rezistenţă al amortizorului,
- r exponentul vitezei pistonului ( 0  r  2 )
V
- p viteza pistonului.
În funcţie de valorile lui r ( care depind de dimensiunile orificiilor din piston , de supapele de
închidere şi de vâscozitatea lichidului) există trei tipuri de caracteristici de amortizare, Fig.2., Zona
haşurată reprezintă puterea absorbită în timpul amortizării.

Fig.2 Tipuri de caracteristici de amortizare.

1- caracteristică regresivă, FaI , r   0,1 ,
2- caracteristică liniară, FaII , r  1 ,
3- caracteristică progresivă, FaIII , r  1,2 

Caracteristica de amortizare optimă este caracteristica progresivă, r  1,2  , care la viteze de

oscilaţie mici ale pistonului are forţe mici de amortizare, forţe care cresc foarte mult într-un timp scurt
dacă viteza de oscilaţie creşte.
După valorile pe care le au coeficienţii de rezistenţă C ed la cursa de destindere şi respectiv
C ec la cursa de comprimare, amortizoarele pot fi:

1
 - dacă C ed  C ec , amortizoare cu caracteristică simetrică,
- dacă C ed  C ec , amortizoare cu caracteristică asimetrică,
- dacă C ec  0 , amortizoare cu simplă acţiune.
1
În general C ed   2  5  C ec , iar coeficientul mediu de amortizare C e    C ed  C ec  şi este:
2
1500  3000 Ns / m la autoturisme,
3000  8000 Ns / m la autocamioane,
7000  7500 Ns / m la autobuze.
Cerinţele impuse amortizorului:
- amortizarea corespunzătoare a oscilaţiilor verticale,
- coeficient de amortizare constant,
- fiabilitate ridicată pentru toate condiţiile de drum, atât la temperaturi joase(-35 0C), cât şi la
temperaturi ridicate ( 500C),
- gabarit cât mai redus,
- construcţie simplă şi montare uşoară,
- limitarea sarcinilor transmise de la roţi la caroserie.
Dacă se utilizează amortizoare necorespunzătoare în suspensia unui autovehicul, atunci apar
următoarele dezavantaje:
- micşorarea sau chiar anularea sarcinii pe roată , care poate provoca alunecarea sau chiar
patinarea roţii în timpul frânării sau demarajului,
- creşte posibilitatea de derapare ceea ce duce la reducerea stabilităţii traiectoriei,
- produce o uzură accentuată a pneurilor,
- determină distrugerea elementelor suspensiei şi ale cadrului prin rupere.

5.b. Soluţii constructive de amortizoare telescopice hidraulice.

În Fig.3, se prezintă un amortizor hidraulic bitubular, unde:
1- piston cu supape de destindere şi compresie,
2- ansamblul supapelor de legătură dinre camera 4 a pistonului şi camera 5 de compensare,
3- sistem de ghidare şi etanşare,
4- camera inferioară a pistonului,
5- camera de compensare a pistonului,
6- capăt superior amortizor legat de partea suspendată,
7- bucşă elastică de cauciuc,
8- tijă,
9- tub de protecţie,
10- capăt inferior,
11- tub rezervor,
12- piuliţă filetată la exterior,
13- carcasă,
14- garnitură de etanşare,
15- arc pentru comprimare garnitură,
16- cilindru de lucru,
17- şurub de montare a pistonului,
18- arc,
19- rondelă de obturare cu fante,
20- rondelă de sprijin care acoperă găurile interioare,
21- rondelă care acoperă găurile exterioare,
22- arc lamelar,
23- rondelă supapă cu fante pentru orificiile interioare,
24- rondelă supapă pentru orificiile exterioare,
25- şurub de montaj cu piuliţă, rondelă arc lamelar,
26- rondelă,
27- arc lamelar, Fig.3 Amortizor hidraulic bitubular
28- inel pentru împiedicarea emulsionării lichidului.
Caracteristicile de amortizare ale amortizorului hidraulic bitubular sunt arătate în Fig.4.

2
 Fig.4 Caracteristicile de amortizare ale amortizorului hidraulic bitubular.

În Fig.5 , se prezintă un amortizor telescopic monotubular, unde:

1- rondelă supapă de comunicare,
2- piston,
3- rondelă supapă de obturare,
4- rondelă de sprijin,
5- capul supapei,
6- membrană de cauciuc care acoperă camera pistonului cu lichid de camera de compensare cu aer
comprimat,
7- sistem de prindere inferior,
8- rondelă limitatoare,
9- rondela supapei de comprimare cu fantă inelară,
10- scaun supapă de admisie.

Fig.5 Amortizor telescopic monotubular.

În Fig. 6 se prezintă un amortizor hidropneumatic. Acest amortizor este realizat din camera de
compresie 1 care conţine azot sub presiune, iar pistonul 2 de separare este mobil. Cu ajutorul acestui
amortizor se poate face amortizarea şocurilor atât prin trecerea forţată a lichidului prin orificiile
calibrate ale pistonului 3, cât şi prin comprimarea şi destinderea gazului care se află sub pistonul de
separare 6.

Fig.6 Amortizor hidropneumatic

5.c. Calculul amortizorului telescopic.

La proiectarea unui amortizor hidraulic telescopic se determină următoarele mărimi:
- caracteristica de amortizare la roata autovehiculului,
3
 - caracteristica efectivă a amortizorului,
- diametrul pistonului,
- dimensiunile orificiilor calibrate din piston,
5.c.1. Caracteristica de amortizare la roata autovehiculului, Fig.7, - exprimă legătura dintre forţa
de amortizare la roată Far şi viteza de oscilaţie a roţii Vr , adică:
Far  C  Vr

unde C constanta elastică de amortizare.

Fig.7 Schema de determinare a Caracteristicii de amortizare la roata autovehiculului.

Ecuaţia de momente scrisă în raport cu punctul de articulaţie O1 ne dă legătura dintre forţa de

amortizare Fa dată de amortizor şi forţa de amortizare la roată Far , adică:

Far  l  F a l1  cos   0 de unde:

l
Fa  Far 
l  cos 
Viteza de oscilaţie a roţii este Vr , iar V p viteza de oscilare a pistonului amortizor. Braţul
v l
inferior oscilează cu viteza unghiulară   r , de unde rezultă că viteza punctului A este V A  Vr  1
l l
Dacă notăm în Fig.7, 1- braţ inferior (A1), 2- tijă piston (A2), 3- cilindru (A3), rezultă
următoarea ecuaţie de viteze pe direcţie verticală:
 
  V A3 V
V A1  V A 2   A2 A3 rezultă poligonul de viteze, de unde:
 O2 A IIO2 A


l1
V  V A 2 A3  V A  cos   Vr   cos 
l

l l
Dacă se ţine seama că Fa  C e  V p , unde Fa  Far  l  cos  şi V p  Vr  1  cos  rezultă
1

l
legătura dintre constanta elastică C e a amortizorului şi constanta de amortizarea la roată C , adică:

4
 l l1 l
C e  V p  C  Vr  de unde rezultă C e  Vr   cos   C  Vr  sau
l1  cos  l l1  cos 
2
 l 
C e  C   
l
 1  cos  
5.c.2. Diametrul tijei pistonului d p - se alege în aşa fel încât presiunea maximă din lichidul şi
temperatura de încălzire să nu modifice caracteristica de amortizare şi fiabilitatea amortizorului. Se
recomandă:
  d p2
- aria pistonului S p  2  10 3  i  Gs cm 2   de unde se determină d p diametrul pistonului
4
  d p2 l
la amortizorul monotubular şi S p  1.25  10 3  i  G s  cm 2   la amortizorul bitubular, iar i  l ,
4 1

raportul de transmitere a forţei de la roată la amortizor, G s - greutatea suspendată în [N].

5.c.3. Dimensiunile orificiilor calibrate din piston.
Se dimensionează din condiţia de menţinere constantă a amortizării efective. Se scrie ecuaţia lui
Bernoulli pentru un punct din lichidul comprimat şi pentru un punct situat în jetul din orificiu şi se
obţine:
V2
p ,
2
Debitul prin orificiu este Q    a  V unde :   0.6  0.7 coeficient de debit, a secţiunea orificiului,
2 p
Q  Acil  V p , unde Acil aria cilindrului, V p viteza pistonului, iar V  . Din egalarea expresiilor

debitului se obţine:
2 p
 a  Acil  V p

Dacă se urmăreşte obţinerea unei caracteristici progresive de amortizare avem:
Acil  p
Fa C e V p2  Acil  V p de unde rezultă V p  , sau
Ce
2 p A p A cil Acil  p
 a  Acil  cil , de unde a  
 Ce  2  Ce
Parametrii constructivi şi funcţionali ai amortizorului se definitivează prin încercări experimentale.