Caracterizaţi toracele din punct de vedere al structurii morfologice

.Descrieţi piciorul si aripa la insecte. Menţionati rolul fiecărei formaţiuni

Toracele este format din 3 segmente: protorace (prothorax ) segmetul anterior, mezotorace
(mesothorax ) segmentul median si metatorace (metathorax ) segmentul posterior. Fiecare segment
toracic este alcatuit la randul lui dintr-o serie de clerite si anume tergum sau notum -scleritul dorsal
sternum -scleritul ventral si pleura -sleritele laterale

Fig. 1 - Secţiune transversală printr-un segment toracal :Tg - tergit; Pl - pleure; St - sternit; Ar -

aripi;Pc - picioare(după S n o d g r a s s)

Legătura dintre pleure şi tergite şi între pleure şi sternite se face prin membranele de articulaţie numite
conjunctive, care dau toracelui posibilitatea să-şi mărească sau să-şi micşoreze volumul în timpul
respiraţiei,circulaţei sângelui etc. Scleritele toracelui corespuzator fiecarui segment poarta urmatoarele
denumiri pronotum prosternum si propleure la protorace, mesonotum , mesosternum mesopleure la
mezotorace si metanotum metasternum si metapleure la metatorace
Dezvolarea segmentelor toracelui difera dupa felul de viata a insectelor .Astfel la insectele alergatoare
(carabide,cicindelide), inotatoare (dytiscide ) saritoare(halticide ) si sapatoare (gryllotalpide )
protoracele este mobil si bine dezvoltat. La insectele zburatoare (dipfere, hymenoptere, odonate etc)
sunt mai dezvoltate mezotoracele si metatoracele

Apendicele toracelui
Toracele insectelor prezintă ca apendice organele de locomoţie formate din aripi şi picioare

Aripile (alae) sunt evaginaţiuni tegumentare paranotale articulate pe marginea lateroexterna si dorsala
a toracelui. Majoritatea insectelor au doua perechi de aripi inserate pe mezatorate (aripile anterioare si
metatorace(aripile posterioare ); La odonate ca o excepţie aripile sunt prinse dorsal in regiunea
mediana. La insectele care au o singura pereche de aripi acesta se gaseşte pe mezotorace (diptere)
rareori pe metatorace(strepsiptere).
Aripile sunt formate din doua membrane sclerificate, suprapuse si sudate intre ele pe margini. In
cavitatea lor pătrunde sângele. precum si ramificaţiile traheale si nervi.; ingroşările acestora din urma
formeaza nervurile

Forma, mărimea,consistenţa şi nervaţia aripilor variază mult la diferite grupe de insecte . Astfel
aripile pot fi triunghiulare, dreptunghiulare, ovale etc. În mod obişnuit aripile anterioare sunt mai mari
decat cele posterioare; în unele cazuri perechea a doua de aripi depaşeşte ca marime prima pereche
(orthoptere, plecoptere).

Astfel la diptere sunt reduse aripile posterioare iar la strepsitere cele anterioare. Ele formează
balansiere si respectiv halterele. La unele insecte cele doua perechi de aripi sunt reduse sau lipsesc la
ambele sexe (anoplure,mallophage,aphaniptere etc ) ssau numai la unul din sexe (la femelele de
Operopthera brumata, Erannis defoliaria, Penthophera morio etc ) la insectele primitice apterygote
aripile n-au existat niciodata. Prezenţa sau lipsa aripilor poate constitui o manifestare a dimorfismului
sexual (Coccidae). Dupa consistenţa aripile sunt membranoase (diptere. hymenoptere), membranoase
cu solzi (lepidoptere), perfamentoase sau tegmine (orthoptere) elitre sau chitinoase (coleoptere ) si
hemielitre(heteroptere)

La o aripi indiferent de forma ei se deosebesc urmatoarele regiuni de orientare: baza (basis) partea cea
mai apropiata de torace; Vârf(apex)-partea distala, marginea anterioara sau costala (costa) marginea
aripii situata inainte in timpul zborului şi marginea posterioara (dorsum) marginea opusa celei
anterioare; marginea exterioara (termen ) marginea aripei opuse bazei

Nervatia aripilor este continuita din nervuri(venae )longitudinale si transversale si este caracteristica
diferitelor grupe de insecte. Nervurile longitudinale sunt costala(vena costalis ) subcostala (vena
subcostalis) adesea cu 2 ramuri, radiala (vena radialis), obisnuit cu 5, ramuri mediala (vena medialis )
cu 4 ramuri cubitala (vena cubitalis) adesea cu 4 ramuri si anala(vena analis) in cazurile tipice cu 4
nervuri. Nervurile scurte care unesc nervurile longitudinale formeaza nervurile transversale. Ele
poarta in general o denumire dubla corespunzatoare nervurilor longitudinale pe care le unesc (nervura
mediocubitala, radiomediala etc) Porțiunea delimitată de nervuri transversale şi longitudinale se
numeşte celulă, iar partea aripii delimitată de 2 nervuri longitudinale se numeşte câmp.

Aripile servesc ca organe de zbor. Zborul insectelor se efectueaza fie prin miscarea fiecarei perechi de
aripi separat( unele odonate, mecoptere, plecoptere etc ) fie prin miscare simultana a celor doua
perechi de aripi cand ele sunt prinse prin dispozitive speciale(hamuli-la multe specii de hymenoptere,
frenulum-la fluturi cu zbor nocturn). La unele insecte zborul se realizeaza prin miscarea unei singure
perechi de aripi, cealalta avand rol de planor(orthoptere, coleoptere )Miscarea aripilor estre foarte
rapida si variaza mult la diferite specii. Numarul batailor aprimilor intr-o secunda este de 9 la Pieris
brassicae, de 28 la odonate, de 190-250 la Apis mellifica etc. Balansierele la diprere indeplinesc in
timpul zborului fuctia de asigurare a echilibrului.
 Fig. 2 - Schema nervaţiei unei aripi :Co - costala; Sb - subcostală;
Ra -radială; Me - medială; Cu - cubitală;An - anală; Ju - jugală;
Ps - prescut;
St - scut; Sc - scutel(dupăW e b e r)

Picioarele (pedes) in numar de 3 perechi( anterioare, mediane si posterioare) se articuleaza pe partea

ventrala a segmetelor toracice, in cavitatiie coxale intre pleura si sternit. cilindrica ,etc. Un picior tipic
de insecta este alcatuit din urmatoarele parti; coxa, trochanter,femur. tibie si tars . Uneori coxa este
divizata in subcoxa si coxa (blatta)

Coxa este articulata prin doi condili in cavitatea cotiloida. Ea poate acea diferite forme globularas,

Trochanterul, al doiela articol al piciorului este mic obisnuit de forma triungiunalara, mai rar
spiniform. La hymenopterele parazite trochanterul este dublu.

Femurul este articolul cel mai dezvoltat al piciorului. Forms si msrimea ssa variaza mult la diferite
specii de insecte

Tibia este de lungimea femurului insa mai subtire. Ea este prevazuta adesea cu pinteti si spini

Tarsul este format din 1-5 articole. La unele insecte inferioare (proture.diplure) are un singur articol;
la collembole tibia si tarsul sunt fuzionate,formand o singura piesa tibiotarsul. La majoritatea
insectelor superioare tarsul este alcatuit din 3-5 articole. Primul articol se numeste metatars iar cel
distar pre-tars. Acesta din urma prezinta 1-2 ghere care pot fi simple,bifide,dintate sau pectinate. Intre
gheare se gasesc uneori formatiuni adezice de diferite forme, cunoscute sub nume;le de empodium(o
prelungire mediana ca un par), arolium(o prelungire mediana sub forma de lob si pulvillus (doua
prelungiri sub forma de lobi.
Fig. 3- Picior de insectă(Blatta) : Cx - coxa; Tr - trochanter; Fm - femur; Ti - tibia;Ts - tars;
Gh - gheare; Ar - arolium(după I m m s)

 Fig. 4 - Formaţiuni adezive ale tarsului la insecte :a, b  Periplaneta americana

; c - Asilidae;Pr - pretars;Gh - gheare; Ar - arolium; Pv - pulvillus; Emp - empodium
(după W e b e r)

Principala funcţie a picioarelor este locomoţia;rareori ele servesc in alte scopuri . Picioarele sunt
actionate de musculatura toracelui si de o musculatura proprie. Dupa modul de viata a insectelor in
raport cu functiile pe care le indeplinesc articolele componente ale picioarelor au suferit diferite
modificari deosebindu-se mai multe multe tipuri de picioare:

Picioare pentru alergat si mers la care toate partile sunt lungi si subtiri si sunt la fel de
dezvolatate(carabide, cicindelide blattide etc

Picioare pentru sarit la care femurele posterioare sunt lungi si ingrosate (acridide, tettigoniide etc ) sau
coxa si trochaterul sunt mai dezvoltate(cicadide,psyllide,halticide etc)

Picioare pentru sapat, la care tibiile anterioare sunt latite si prevazute pe margini cu dinti puternici
(coropisnita, unele specii de carabeoide etc)

La insecte se intalnesc si alte tipuri de picioare -prehensoare, pentru inot, pentru fixat.
 Fig. 5 - Tipuri de picioarela insecte :a - de alergat(Cicindela); b - de mers(Nemobius);

c - de prehensiune(Mantis); d - de sărit(Locusta);e - defixat(Dytiscus);

f - de săpat(Gryllotalpa)(după F o l s o m ş.a.).

Bibliografie
https://www.academia.edu/7875766/Entomologie

https://biologie.uvt.ro/cursuri/CE_3.pdf

Curs de entomologie IFR 2020 Grozea Ioana