Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Troparul Sfinţilor Mucenici doctori fără de arginţi Chir şi Ioan şi al celor împreună cu
dânşii, glasul al 5-lea:
Sălăşluindu-se darul Treimii în inimile voastre cele curate, Preafericiţilor Chir şi Ioan, v-aţi
arătat înfricoşători izgonitori ai duhurilor celor necurate; şi aţi fost tămăduitori ai neputinţelor, nu
numai ai celor descoperite, ci şi ai celor ascunse. Drept aceea, îndrăzneală având către
Dumnezeu Cel Iubitor de oameni, prin rugăciunile voastre, cele neîncetate, tămăduiţi patimile
noastre.
Stăpânire asupra înşelăciunii ai luat, Fericite Chir, având împreună pătimitor al ostenelilor pe
măritul Mucenic Ioan. Pentru aceasta, împreună vă îndulciţi de cea mai aleasă desfătare în ceruri.
Femeile îndumnezeite râvnind la fapta cea bună a Sfinte Tecla, cucernic s-au îmbrăcat în
veşmântul fecioriei, cel asemenea cu îngerii; şi de dragostea muceniciei, în vederea luptelor, s-au
pregătit.
Din tine, Preacurată, cea Plină de har, ne-a Răsărit nouă Soarele dreptăţii, Hristos; şi a luminat pe
cei ce şedeau înainte întru cele mai întărite închisori ale întunericului.
Cântarea a 3-a. Irmos: Se veseleşte de Tine...
Mucenicii cei prealăudaţi, cu trupul cel neputincios, împuterniciţi de Patimile lui Hristos, au
biruit pe ucigaşul de oameni.
Mucenicii lui Hristos primind chinurile trupeşti, se bucurau duhovniceşte, de Desfătarea Cea
Nepieritoare.
Cu Crucea, slăbiciunea firii femeieşti s-a întărit; drept aceea bărbăteşte a pus pe fugă pe
vrăjmaşul balaur.
Numai tu, Maica lui Dumnezeu, te-ai făcut celor de pe pământ Mijlocitoare a bunătăţilor celor
mai presus de fire. Pentru aceasta strigăm ţie: Bucură-te!
Irmosul:
Se veseleşte de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu eşti Puterea mea, Doamne şi Scăparea şi
Întărirea mea.
Lumina Cea Neînserată a harului a pus capăt înşelăciunii celei iubitoare de întuneric a
vrăjmaşului, arătând pe Sfinţii Mucenici Chir şi Ioan, strălucind ca nişte luminători.
Atraşi au fost de dragostea Preasfintei Treimi, mucenicii; şi de Dânsa fiind întăriţi, Sfinţii Chir şi
Ioan cu unirea cea mai bună, s-au arătat organe ale lui Dumnezeu.
Cât de sfânt este locaşul vostru cel de tămăduiri, nebiruiţilor mucenici? Că alungă lepra duhurilor
celor viclene şi tuturor celor ce bolesc le dă har tămăduitor de rele.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Fără ispită de nuntă ai născut, o, Fecioară! Şi după naştere te-ai arătat iarăşi Fecioară. Pentru
aceasta neîncetat şi cu credinţă neîndoielnică strigăm ţie: Bucură-te Stăpână!
Cei doi mucenici Te-au dorit pe Tine, Mântuitorule; Tu Sfinte, după vrednicie te-ai odihnit întru
Sfinţii Tăi Chir şi Ioan.
Al Tău lucru este, Bunule, surparea vrăjmaşului; Tu, cu Crucea Ta, i-ai făcut pe ei mărturisitori
ai dreptei cinstiri de Dumnezeu şi cu mărire i-ai încununat pe ei.
Sfinţii Mucenici Ioan şi Chir cu cuget neînfricat viteze au făcut pe fecioare, îmbărbătându-le să
Te iubească numai pe Tine, Doamne.
Pe tine Pavăză Nebiruită asupra vrăjmaşilor te punem înainte; pe tine Ancoră şi Nădejde a
mântuirii noastre te-am câştigat, Dumnezeiască Mireasă.
Mucenicii au ales mai bine a se jertfi pentru Hristos, decât a jertfi vrăjmaşului; au dat întâietate,
faţă de vicleanul tiran, Celui Ce ca un Miel S-a jertfit pentru noi, din milostivire.
Cei ce sfâşiau fără de milă pe mucenici, simţeau durere; iar celor sfâşiaţi, rănile li se păreau ca
nişte săgeţi de copii; căci erau întăriţi, în chip minunat, de Dumnezeiescul Duh.
Prin naşterea ta ne slobozim din blestemul strămoaşei Eva; că tu, Fecioară Maică, născând pe
Hristos, în locul blestemului, ne-ai izvorât toată Binecuvântarea.
Irmosul:
Jertfi-voi Ţie, Doamne, cu glas de laudă; strigă către Tine Biserica, curăţindu-se de spurcatul
sânge al demonilor, cu Sângele cel curs, prin milostivire, din coasta Ta.
Din Dumnezeiescul har primind, sfinţilor, dar de minuni, faceţi minuni neîncetat, tăind toate
patimile noastre cu meşteşugul tămăduitor cel nevăzut, de Dumnezeu Înţelepţite Chir, cu Sfântul
Ioan cel pururea mărit. Că voi sunteţi Dumnezeieşti doctori.
Luptătorii cumpănind cugetarea, ca într-un taler de cântar, cu greutatea Slavei Celei Preacurate,
strigau: Binecuvântat eşti în Biserica Slavei Tale, Doamne.
Mucenicii necunoscând planurile vrăjmaşului şi îndepărtând cu scârbă toate feluritele lui amăgiri
şi chinuri, strigau: Binecuvântat eşti în Biserica Slavei Tale, Doamne.
Nelegiuiţii îndemnau cumplit la tăgăduirea lui Dumnezeu Cel Adevărat din Fire; dar Sfinţii
Mucenici şi doctori fără de arginţi Chir şi Ioan, cei nebiruiţi, pornind de la zidire, arătau pe Cel
Ce este Ziditorul tuturor, strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Nebuneşte fiind turbaţi de înşelăciune, tiranii cei ce cugetau cele pământeşti, împingeau la viaţă,
prin moarte, pe cei ce aveau vieţuirea nestricată întru înălţime şi care strigau: Binecuvântaţi toate
lucrurile Domnului pe Domnul.
Cuvântul Cel din Tatăl, fiind mai înainte fără de maică, mai târziu a fost fără de tată, Întrupându-
Se din tine, Preacurată, Cel Ce era mai înainte fără de trup, vrând, pentru milostivire, să
mântuiască pe cei ce cântă: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului, pe Domnul.
Irmosul:
Mâinile întinzându-şi Daniel în groapă, gurile leilor cele deschise le-a închis; iar puterea focului
au stins-o, încingându-se cu fapta bună, tinerii cei iubitori de dreapta cinstire de Dumnezeu,
strigând: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Doi luminători luminează făcliile minunilor, dintr-O Singură Fântână purtătoare de Lumină,
scoţând bolnavilor tămăduiri, din harul cel nestricăcios; pe aceştia după vrednicie să-i mărim.
Milostiveşte-te spre mine, Hristoase, când vei veni cu Slavă să judeci lumea; risipeşte negura
patimilor mele, cu rugăciunile Aceleia ce Te-a născut şi cu ale Sfinţilor Tăi mucenici, ca un Bun
şi Mult Milostiv.
Irmosul:
Hristos, Piatra Cea Netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine, Fecioară, Munte Netăiat,
S-a tăiat, adunând firile cele osebite. Pentru aceasta bucurându-ne, pe tine, Născătoare de
Dumnezeu, te mărim.
Călcând la pământ desfătările cele josnice, v-aţi ridicat cu strălucire, prin har, către
Dumnezeiasca înălţime a muceniciei, Luptătorilor Chir şi Ioan, luminătorii lumii. Pentru aceea
ne rugăm ca să ne izbăviţi pe noi de întunericul păcatelor şi de boli, rugându-vă Dumnezeului
tuturor.
SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 4-lea. Podobie:
Cel Ce Te-ai Înălţat...
Pe Tine, Cel Născut din Tatăl Cel fără de început, văzându-te pe Cruce spânzurat, Ceea ce în
vremile cele de pe urmă te-a născut, cu Trup, striga: vai mie, Preaiubite Iisuse! Fiule, Cel Ce eşti
Slăvit de Îngeri ca un Dumnezeu, de ce voind eşti acum Răstignit de oamenii cei nelegiuiţi? Te
laud pe Tine, Îndelung Răbdătorule.