Concediu medical 2021: Cum îţi poţi lua liber de la

muncă pentru problemele medicale

avocatnet.ro/articol_56978/Concediu-medical-2021-Cum-iţi-poţi-lua-liber-de-la-muncă-pentru-problemele-
medicale.html

Lucia Tozaru

Conform OUG nr. 158/2005, persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de

asigurări sociale de sănătate, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, au
dreptul la concedii medicale şi indemnizaţiile aferente dacă:

realizează venituri din desfăsurarea unui contract individual de muncă, a unui

raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum
şi alte venituri asimilate salariilor;
realizează în România veniturile descrise mai sus de la angajatori din state care nu
intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale;
beneficiază de indemnizaţie de şomaj, potrivit legii.

Concediile medicale și indemnizațiile la care astfel de persoane au dreptul sunt:

pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente
în afara muncii;
pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv
pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli
profesionale;
concediul pentru accidente de muncă și boli profesionale;
pentru maternitate;
pentru îngrijirea copilului bolnav;
de risc maternal.

Dacă pentru unele dintre aceste afecţiuni este necesar un stagiu minim de cotizare la
sistemul de asigurări de sănătate, pentru altele a fost eliminată condiţia stagiului de
cotizare, respectiv de şase luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se

1/4
acordă concediul medical. Pentru eliberarea unor dintre concediile medicale de
incapacitate temporară de muncă este nevoie să fie prezentată o adeverință de la
angajator din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de
muncă avute în ultimele 12 luni.

Această adeverinţă şi, implicit, stagiul minim de cotizare a fost eliminat pentru concediile
şi indemnizaţiile medicale acordate pentru bolile infectocontagioase din grupa A, în care
este inclusă şi boala provocată de virusul COVID-19, pentru măsura izolării
sau carantinării, pentru urgenţele medico-chirurgicale, tuberculoză, cancer şi SIDA.

În cazul concediilor medicale eliberate de un medic specialist, a fost eliminată necesitatea

validării concediului medical şi de către medicul de familie. Astfel, din vara anului trecut,
concediile medicale eliberate de medicii specialişti pot fi predate direct angajatorului, fără
ştampila medicului de familie.

Iată care sunt tipurile de concedii medicale şi indemnizaţiile aferente lor:

Concediul pentru incapacitate temporară de muncă

Concediul pentru incapacitate temporară de muncă se acordă în cazul bolilor obişnuite

sau accidentelor în afara muncii. De asemenea, aici sunt încadrate şi concediile acordate
celor diagnosticaţi cu SIDA, cancer sau tuberculoză.

Pentru incapacitate temporară de muncă se acordă un concediu de cel mult 183 de zile în
interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire. Indemnizaţia de concediu medical
pentru boală obişnuită este de 75% din baza de calcul care, în cazul angajaţilor, se
determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din
care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară
lunar.

Totuşi, concediul poate fi și mai lung, în cazul anumitor boli cardiovasculare, stabilite de
Casa Națională de Asigurări de Sănătate, concediul este de un an, în intervalul ultimilor
doi ani.

De asemenea, cei care suferă de SIDA sau cancer primesc concediu medical iniţial de un
an şi jumătate, schimbare apărută în februarie 2020. În cazul bolnavilor de TBC,
concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe toată
perioada de tratament până la vindecare, indiferent de durata acestuia. În cazul acestor
afecţiuni, indemnizaţia este de 100% din baza de calcul.

Totodată, cuantumul indemnizaţiei este de 100% din aceeași bază de calcul pentru
urgenţele medico-chirurgicale.

Concediile pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea

capacității de muncă

2/4
Un astfel de concediu li se acordă pentru prevenirea îmbolnăvirilor, în cazul bolilor
infectocontagioase din grupa A, și recuperarea capacității de muncă persoanelor care au
de suferit accidente de muncă sau boli profesionale.

Acestea pot beneficia de:

indemnizație pentru reducerea timpului de muncă: aceasta se acordă pentru

reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală se acordă
asiguraților care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de
muncă. Cuantumul este egal cu diferența dintre baza de calcul (care se determină ca
în cazul concediul anterior prezentat) și venitul salarial brut realizat de asigurat prin
reducerea timpului normal de muncă, fără a depăși 25% din baza de calcul.
concediu și indemnizație pentru carantină/izolare sau pentru boli
infectocontagioase din grupa A, unde este încadrat şi COVID-19: acestea se acordă
asiguraților cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli
contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate
publică. În ceea ce privește indemnizația, aceasta este de 100% din aceeași bază de
calcul. Mai multe detalii despre eliberarea concediilor medicale pentru carantină şi
izolare regăsiţi în acest articol.
tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare: în acest
caz, asigurații aflați în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de
90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear și de recuperare a
capacității de muncă, pe baza biletului de trimitere, în condițiile prevăzute în
Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate. Durata tratamentului balnear este între
15 și 21 de zile, în funcție de cum stabilește medicul curant.

Concediul de maternitate

Acesta se acordă pentru sarcină și lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice. În

această perioadă se acordă și indemnizație de maternitate.

În concret, e vorba de două perioade diferite: cea pentru sarcină se referă la 63 de zile
înainte de naștere, în timp ce pentru lăuzie se referă la 63 de zile după naștere. De
asemenea, concediile pentru sarcină și lăuzie se pot compensa între ele, în funcție de
recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata
obligatorie a concediului de lăuzie să fie de minim 42 de zile calendaristice.

În privința cuantumul indemnizației, aceasta este de 85% din aceeași baza de calcul.

Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav

Acesta se acordă în scopul îngrijirii copilului bolnav în vârstă de până la şapte ani, iar în

3/4
cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de
18 ani.

În plus, în cazul copilului cu afecțiuni grave, asigurații au dreptul la concediu și

indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 16 ani.

În ceea ce privește cuantumul pentru acest concediu, acesta este de 85% din baza de
calcul menționată când am detaliat primul tip de concediu.

Concediul de risc maternal

Acesta se acordă, conform Ordonanței de urgență nr. 96/2003 privind protecția

maternității la locurile de muncă, dacă la locul de muncă al unor salariate gravide, care au
născut recent sau care alăptează există riscuri pentru securitatea sau sănătatea acestora
sau riscul apariției unei repercusiuni asupra sarcinii sau alăptării.

De asemenea, o altă condiție pentru acordarea unui astfel de concediu este dacă una din
salariatele de mai sus nu poate scăpa de riscurile respective, prin modificarea condițiilor
de muncă și/sau a programului de lucru sau prin repartizarea pe alt post de lucru fără
riscuri pentru sănătatea ori securitatea sa.

În acest caz, se acordă un concediu de cel mult 120 de zile, cu o indemnizație de 75% din
baza de calcul.

Concediul pentru accidente de muncă și boli profesionale

Conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli
profesionale, persoanele care suferă accidente de muncă sau boli profesionale beneficiază
de un concediu și de o indemnizație.

Totuși, ce sunt, mai exact, accidentele de muncă? Conform Legii nr. 319/2006 a
securității și sănătății în muncă, accidentele de muncă sunt: vătămarea violentă a
organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului
de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate
temporară de muncă de cel puțin trei zile calendaristice, invaliditate ori deces.

În privința concediului, durata acestuia este de 183 de zile. Totuși, această perioadă se
poate prelungi cu până la 90 de zile, în situații temeinic motivate de posibilitatea
recuperării medicale și profesionale a asiguratului, la propunerea medicului specialist.

În ceea ce privește cuantumul indemnizației, aceasta este de 80% din media veniturilor
salariale brute realizate în ultimele șase luni anterioare manifestării riscului (sau, pentru
cazuri de urgențe medico-chirurgicale, de 100% din media venitului lunar asigurat din
ultimele șase luni anterioare manifestării riscului).

4/4