Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
3. Pericardita fibrinoasa
Caracterizata prin depunerea unei retele de fibrina albicioase pe pericardul
visceral si parietal care ii da aspect macro de "tartina de unt dezlipita" sau
"limba de pisica".
-micro: tesut adipos subepicardic, epicard cu tesut conjunctiv lax fibrozat,
fibrina (filamentoasa, formeaza plaje) depusa pe pericardul ingrosat prin
fibroza. Clinic, 7-10% au frecaturi pericardice aspre. Evolutie este spre
rezorbtie, fie spre aderente fibroase inconstante.
18.Bronhopneumonia
Pneumonie lobulara caracterizata prinalveolita exudativa centrata de o Br.
Plina cu puroi{alveolele sunt si ele pline cu PMN si bacterii}Poate fi cu
focare diseminate sau cu focare confluente
Calea de inf:diseminare hematogena.Afecteaza varstele extreme(copii mici
sau batrani)cu aparare imuna scazuta.Are debut insidios>focarele au
dimensiuni variabile:mici..mari.
MACRO:particule aspirate neuniform cu zone dense si aerate. leziuni
lobulare multiple, avand in centru o bronhie, raspandite in ambii plamani,
separate de plaje de parenchim pulmonar normal. Leziunile conflueaza
uneori (se unesc), ocupand aproape un lob.
Aspirat morf.polimorf
Fiecare focar e centrat de br. Cu dop de puroi si exudat fibrinos si
serofibrinos.In jur:aspirat de cocarda: alveolita fibropurulenta(int),alveolita
fibrinohemoragica,alv.fibrino-seroasa/ seroasa(ext),gr.cu emfizem acut
compensat intre focare.Unele focare:focare de congestie,focare de
reabsorbtie....
Agenti patologici:microbieni(stafilococ,streptococ),gaze de lupta,complicatii
microbiene ale gripei sau viroze{CMV},rujeola[bronhopneumonia cu celule
gigante}
Complicatii abcedare,fibroza focalizata,zonala,,pleurezie.
25.Emfizemul pulmonar
Dilatatie permanenta si anormala a CRI distal de bronhiola terminala prin
ruperea septurilor alveolare,cu formarea de spatii aeriene chistice.Scade
elasticitatea si complianta pulmonara.Creste capacitatea reziduala
functionala.
-emfizem centrolobular=ap. In lobii superiori si este asociat fumatului.
-emfiz.panacinar=ap. in lobiiinf.si este asociat deficitului de α1-antitripsina
-scleroemfizem pulmonar paraseptal=apare frecvent la varstnici subpleural
in lobii sup. Pe o cicatrice si se poate rupe dand pneumotorax.
SI in caz de lez subpleurale la tineri care se pot rupe(la sportivi). Copiii fac
rareori pneumotorax „cu supapa" într-o bronhie lobara, care duce la
distensie rapida, amenintatoare de viata (emfizemul congenital lobar).
Micro:alveole rupte(spatiu aerian)sau cu septuri ingrosate.
58.Boala Crohn:enterita regional ace afecteaza cel mai des ultima ansa
ileala care se prezinta sub forma unei leziuni discontinue, transmurale.in
aparitia bolii sunt enuntate cause genetice, autoimmune si factorii de
mediu.macro:initial este o ulceratie aftoida cu aspect stantat.apoi ulceratia
se dezvolta longitudinal, se interconecteaza si delimiteaza o serie de arii
normale cu aspect de piatra de pavaj.lumenul se ingusteaza prin fibroza iar
peretele devine rigid.micro:infiltrate inflamator transmural, fibroza,
granuloame sarcoid-like ce au in centru o degenerescenta hialina inconj de
gelule epiteloide, cellule pigmentare si limfocie.granulomul poate fi mucos
sau muscular.prezinta risc crescut de a dezvolta cancer.
79.Glomerulonefrita membrano-proliferativa.
Apare frecvent la adolescenti si adulti tineri,putand cauza un sdr mixt
nefritic/nefrotic.
Consta in -proliferarea foitei parietale a capsulei glomerulare Bowman pe
seama proliferarii epiteliale si mezangiale,reduplicare mb, -„lobulatia”
glomerulului
Etiologie:Exista mai multi factori etiologici implicati in aparitia
glomerulonefritei proliferative.Cei mai importanti sunt reprezentati de
:streptococi,tipuri nefritice fiind tipuirile 2,4 si 12.Alti agenti sunt
reprezentati de unii agenti infectiosi si de anumite boli imune cum ar fi
lupusul.
Poate fi de 2 tipuri::1.idiopatic(90%)-cu depunere de complexe imune si
complement(ex:in LES) -2. cu depozite dense de complement in
membrana,evolutieIR(10%)
Morfologie: Glomerulonefrita proliferartiva afecteaza simetric ambii
rinichi.Acestia apar usor crescuti de volum si prezinta hemoragii petesiale
la nivel cortical.
La microscopia optica se poate observa o hipercelularitate glomerulara data
de proliferarea celulelor epiteliale,mezangiale precum si un infiltrat
inflamator cu granulocite,limfocite si monocite.Se poate observa de
asemenea si existenta unui edem al celulelor endoteliale,uneori
determinand obstructia glomerulului.La micoscopia electronica se pot
observa depozite amorfe ,electronodense pe versantul epitelial al
membranei bazale,cu aspect de „cocoasa”.Se pot observa de asemenea si
depozite granulare aflate in mezangiu de-a lungul membranei.Depozitele
sunt formate de IgG si C3.
80.GN lupica
Se caracterizeaza prin :1.hipercelularitate mezangiala 2.capilare„in
sarma”(wire loops),”semilune” fibroase cu ingrosarea mb.3.depozite
subendoteliale de tip IgG,C3 si fibrina
Dupa OMS se clasifica in 4 tipuri:mezangiala, focal proliferativ,difuz
proliferativ, membranoasa
81.Nefropatia diabetica
Preangiopatic-ingrosarea MBG(glicozilare non-enzimatica a proteinelor) si
arterioscleroza hialina ce duce la ischemie glomerulara.Glomeruloscleroza
diabetica(difuza/nodulara)det proteinurie,hialinizare glomerulara si
IRC.Pozitia ateroamelor pe artera renala/aorta abdominala in cadrul
macroangiopatiei duce la ischemie renala glomerulara.Risc crescut de a face
pielonefrita si necroza papilara.
82.Sindrom nefrotic
Reprezentat prin proteinurie cu lipoproteinemie(scaderea albuminelor
plasmatice,lipidurie cu hiperlipidemie(colesterol crescut) si edeme.
Cauze:
Adult-DZ,LES,amiloidoza(40%)
-GN membranoasa(20%)
-GN proliferativa(15%)
Copil-GN cu leziuni minine(60%)
-glomeruloscleroza focala(10%)
-GN proliferativa(10%)
Histopatologie:se poate exprima prin 3 forme:
nefroza lipoida(sdr nefrotic cu leziuni glomerulare minime)
glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinizare
nefropatia membranoasa(depozite subepiteliale de IgG si C3 de tip
„lumpy-dumpy” apar frecvent la adulti prin depunere de complexe imune in
glomerul. Membrana e ingrosata si hiperpermeabila. In 50% din cazuri se
poate a junge la IRC. Majoritate a cazurilor sunt idiopatice.
83.Pielonefrita acuta.
Este o infectie bacteriana nespecifica a rinichiului.
Etiologie:Agentii etiologici implicati in aparitia pielonefritei acute sunt
reprezentati de BGN(Escherichia coli,Klebsielle si Proteus),coci
GP(Stafilococi,Streptococcus fecalis)si diversi fungi.
Morfologie:Semnele caracteristice pielonefritei acute sunt inflamatia
interstitiala supurativa si necroza tubulara.Supuratia poate aparea sub
forma unor abcese focale discrete ce afecteaza unul sau ambii rinichi sau
sub forma unor zone mari ,de supuratie coalescenta sub forma de
semiluna.Distributia acestor leziuni este imprevizibila,dar in cazul
pielonefritei asociate cu reflux,ele apar mai ales la polul inferior si la polul
superior.
In stadiile incipiente ,prezenta infiltratului inflamator se limiteaza la tesutul
interstitial.Curand insa,reactia va implica tubulii si va aparea un abces
caracteristic ce implica distrugerea tubulilor.Numeroase neutrofile ajung
adesea in tubii colectori.Caracteristic ,glomerulii par sa fie rezistenti la
infectii,acestia fiind afectati de pielonefrita fungica.In conditii speciale
sunt intalnite 3 complicatii ale pielonefritei acute.Necroza papilara este
observabila mai ales la diabetici si la cei cu obstructii ale tractului
urinar.Necroza papilara apare de obicei bilateral,dar poate aparea si
unilateral.Pot fi afectate de la una la alta pana la toate piramidele
rinichiului implicat.Pe sectiune,2/3 distale ale piramidelor prezinta necroza
alb-cenusie sau galbena ce se aseamana cu infarctul.Microscopic,tesutul
necrotic seamana cu necroza specifica infarctului,cu conservarea
cintururilor tubulilor.Raspunsul leucocitelor este limitat la zonele dintre
tesutul normal si cel distru.Pielonefroza se observa in cazurile in care
exista o obstructie completa sau poate drena si astfel umple pelvisul
renal,calicele si ureterele,producand pielonefroza.Acesul perinefritic
imp[lica extensia inflamatiei supurative prin caposula renala catre tesutul
perirenal.
84.Pielonefrita cronica.
Este o afectiune tubulo-interstitiala in urma careia apar cicatrici cortico-
medulare ce deformeaza rinichiul si modifica forma calicelor,acestea
ramanand boante.Pielonefrita cronica reprezinta stadiul final al multor
afectiuni renale. Etilogie:Exista 2 forme de pielonefrita cronica.Prima este
pielonefrita cronica obstructiva,reprezentata de prezenta unei obstructii pe
calea urinara.Aceasta forma de pielonefrita poate fi bilaterala sau
unilaterala.A doua forma este reprezentata de pielonefrita cronica de reflux
ce se produce intrarenalsau vezico-urinar. Morfologie.Din punct de vedere
macroscopic rinichiul apare scazut de volum,calicele apar dilatate si
deformate.Se pot vedea de asemenea si cicatrici cortico-medulare
deformate.Rinichii afectati de pielonefrita cronica prezinta tubii dilatati,cu o
substanta intens eozinofila prezenta in lumen,asemanatoare cu coloidul
tiroidian.Acest aspect al rinichiului se numeste tiroidizarea rinichiului.Se
pot observa de asemenea cilindri hialini,prezenta unui infiltrat inflamator
cronic in interstitiu precum si o fibroza periglomerulara.
86.Rinichiul polichistic
Afectiune transmisa autosomal dominant (gena PKD1 de pe cr 16 (90%) si
PKD2 de pe cr 2(10%).
Evoluţie:severă, 75 decese în perioada perinatală
Asociaza chiste hepatice pulmonare,pancreatice si anevrisme „berry”(in
mura) cerebrale.
Rinichiul e transformat intr-o masa de chiste mari cu hemoragie
intrachistica cu compresie pe organele abdominale.
Distrugerea treptata a nefronilor duce la IRC si HTA.
Alte boli chistice:-nefronofizia familiara juvenila,boala chistica
medulara,chiste renale simple.Boala renală polichistică autosomal
dominantă (adultă)
Genetică:gena ADPKD-1 – cromozomul 16p13.3
Evoluţie:simptomele debutează în decada 4-a, progresează lent spre uremie
Asocieri:boală polichistică hepatică,chiste splenice, pancreatice,
pulmonare,anevrisme cerebrale
Boli chistice medulare
.1. Rinichiul medular spongios
Definiţie:Boală caracterizată prin chiste mici (< 5 mm) în una sau mai multe
papile renale
Microscopie:Chiste tapetate de un epiteliu cubic sau cilindric, care
comunică cu ductele colectoare din papilele renale
Clinică:2. Complexul nefronoftizie – boală chistică medulară
Definiţie.Grup de boli renale familiale, transmise autosomal-recesiv sau
dominant, caracterizate prin chiste renale medulare, rinichi sclerotici şi
insuficienţă renală progresivă
Macroscopie:Rinichi contractaţi,Dilataţii chistice < 1 cm, de obicei la
joncţiunea cortico-medulară
Microscopie:iniţial – atrofia tubilor, care prezintă membrane bazale
îngroşate, apoi pierderea tubilor,chiste cortico-medulare,scleroză
glomerulară secundară,fibroză interstiţială şi infiltrat inflamator nespecific
Clinic:Progresiune spre azotemie în 5 ani; răspunde pentru 10-20 din
insuficienţele renale din copilărie
89.Cistite
Etiologie:bacterii,virusuri,ciuperci,paraziţi
Forme anatomoclinice:cistita acută,cistoscopie.Forme particulare:c.
Hemoragică,c. Supurativă,c. Ulcerativă,c. gangrenoasă
Cistita cronică:c. foliculară,c. Eozinofilică,c. interstiţială (ulcerul
Hunner),malakoplakia
(corpusculi Michaelis-Gutmann)
cistita chistică(prezenţa unor spaţii chistice în cuiburile Brunn)
92.Seminomul testicular
Este o tumora maligna frecventa. Este o tumora a celulelor germinative din
testicul si afecteaza barbatii cu varsta intre 15 si 45 de ani.
Etiopatogenie:Semiomul reprezinta 50%din tumorile celulelor germinative
testiculare. El este mai frecvent intalnit in decadele a treia si a patra de
viata. Cauzele nu sunt cunoscute. Totusi se considera ca anomalii in
dezvoltarea celulelor germinale sunt importante in dezvoltarea semiomului.
Astfel de anomalii se intalnesc in criptorhidism si in sdr ce au ca rezultat
disgenezia testicular,cum sunt sdr Klinefelter sau feminizarea testiculara.
Morfologie:Semiomul are un aspect tipic lobular,o culoare alb-censie sau
galbui rosietica si se prezinta sub forma de nodul bine determinat. Testiculul
afectat de semiom poate atinge dimensiuni de pana la 10 ori mai mari decat
normal. Au existat cazuri in care au aparut hemoragii si necroze dar acestea
sunt rare. In gen tumora este unilaterala si frecvent nu invadeaza
albugineea si epididimul.
Nodulul este compus din celule tumorale poliedrice poligonale cu citoplasma
clara si nucleiii rotunzi mari pozitionati central,inconjurate de conjunctive
pline cu limfocite. Aceste celule sunt asezate in cuiburi separate de o stroma
fibrovasculara ce contine nr limfocite. Valorile serice ale beta-hCG sunt
crescuta la aproximativ o treime,dar val AFP(alfa fetoproteina) raman
normale in afara de situata in care exista o componenta teratogena.
Semiomul tinde sa ramana localizat in testicul,iar atunci cand totusi se
raspandeste ,o face pe cale limfatica.De obicei semiomul este sensibil la
chemoterapie si la radioterapie iar pacientii in marea lor majoritate sunt
vindecabili
98.Carcinomul de prostata
Tumora maligna a epiteliului gl prostatice.A 3-a cauza de deces la barbatii
de peste 50 ani.Gasita frecvent incidental la autopalpare.Nu se asociaza cu
boli cu transmitere sexuala,fumat,expunere la
noxe,diete,HBP.Clinic:Afecteaza orice lob. Cel mai frecvent lobul posterior .
Durerea e tardiva datorita afectarii sp perineurale capsulare. Combinarea
dintre ex prostatei la tuseul rectal Eco si titru PSA poate sugera existenta
unei leziuni maligne.Macroscopic: consistenta dura a gl,aspect
nodular,culoare cenusie sau galbena
Histopatologic:Arhitectura lobulara e pierduta datorita acinilor neoplazici ce
distorsioneaza stroma. Se obsv 2 tipuri de celule:fie celule clare cu
citoplasma spumoasa;fie celule fusiforme cu citopliasma condensata
.Celulele au nuclei proeminenti si diferite grade de anaplazie.Gradul de
diferentiere se bazeaza pe diferentierea glandulara si patternul de crestere
in relatie cu stroma.Tratamentul include terapie
antiandrogenica,radioterapie si chimioterapie
Prgnosticul:Se coroboreaza cu gradul de diferentiere.Tumorile bine
diferentiate au o rata de supravietuire de la 5 la 15 ani.Metastazele cele mai
frecvent apar in ggl regionali,oase plamani,ficat,creier.
99.Mastitele(caractere generale)
Infectii ale sanului .Pot fi acute/cronice/cu leziuni reactive
Acuta nesupurativa-Apare prin fisuri ale mamelonului-Stafilococ
auriu,streptococ.
-Apare in lactatie si poate evolua spre un abces mamar
Cronica cu plasmocite-Frecvent la femeile multipare in decada 5-
6.Infectii plasmocitare periductale si in peretii ductelor.Se asociaza
cu ectazii ductale(dilatatii ale ductelor ce sunt pline cu secretie
lactata uscata) si fibroza periductala.Se mai poate asocia cu
adenoame hipoproliferative si un nivel crescut de PRL
Leziuni reactive.Apar postraumatic cu necroza grasoasa. In implanturi cu
silicon pot produce granuloame de corp strain(pe sectiune siliconul are
aspect de’fagure de miere’
100.MASTOPATIA FIBROCHISTICĂ
Definiţie :forma de hipeplazie ce implica elemente epiteliale si stromale ca
urmare a raspunsului anormal al celulei somatice la hormonii
ovarieni(hiperstrogenism)
Epidemiologie:vârsta 20-40 ani, vârf în premenopauză
Patogeneză:dezechilibru hormonal, cu excesul estrogenilor
creştere absolută (tumori ovariene funcţionale)
deficit de progesteron (femei anovulatorii)
Histologic:-hipeplazie epiteliala ductala si acinara(adenoza)-fibroza, -dilatii
chistice ductale cu metaplazie apocrina
Asocierea adenozei cu o fibroza intensa produce adenoza sclerozanta ce
poate fi confundata clinico-radiologic cu un cancer mamar.
2 forme histologice.Simpla ,monoproliferativa ce intrunesate cele 3 criterii
de diagnostic
Proliferativa,ce are drept caracteristica o proliferare epitelial hiperplazica
intraductala cu model cribriform sau papilar. Hipeplazia ductala atipica
creste riscul dezvoltarii unui carcinom mamar(in forma proliferativa)
Criterii de diferentiere intre hiperplazia ductala si CIS
Hiperplazia ductala->1 populatie celulara,-nucleui paralel cu lumenele sec,-
axe conjunctivo-vasculare prezente,-celule mioepiteliale prezenta
CIS ductal-populatie de celule ,-nuclei perpendiculari pe lumene,-axe
conjunctivo-vasculare absente,-celule mioepiteliale absente
101.FIBROADENOMUL
102.Tumor phyloides
Survine mai ales în decada a 6-a.Comportament variabil: unele se vindecă
după rezecţie, altele recidivează, o proporţie mică (3-12) metastazează pe
cale hematogenă
Macroscopie:nodul rotund ,solid alb-cenusiu,uneori cu degerescenta chistica
sau infarcte hemoragice la femei in jurul varstei de 40-45 ani.,dimensiuni de
la câţiva cm zeci de cm,leziunile mai mari prezintă protuberanţe
Microscopic:Se urmaresc 2 elemente de diagnostic :hipercelularitate
stromala si elemente glandulare benigne cu aspect de fante inguste
tapetate de un epiteliu turtit.
Imunohistochimic tumora phylloides arata pozitivitatea la CD34 si bei-2.
Componenta stromala are aspect fibroblastic uneori cu focare de tesut
adipos matur. Varianta maligna prezinta atipii nucleare,mitoze
,hiperproliferarea stromei sarcomatoasa cu diferentiere liposarcomatoasa
sau de tip histiocitom fibros malign,uneori cu metaplazie cartilaginoasa sau
osoasa . Metastazele sunt pe cale sanguina in plaman si oase cu elemente
stromale ;exceptional pe cale limfatica in ggl axilari.
1. Carcinomul medular
Incidenţă: 1
Survine la femei mai tinere
Macroscopie
tumorămare (aproximativ 5 cm diametru), moale, cărnoasă, bine
circumscrisă
Microscopie
plaje extinse “sinciţiale” de celule mari, veziculare, cu nuclei
pleomorfi, nucleoli
proeminenţi şi mitoze frecvente
infiltrat limfoplasmocitar la periferie şi în tumoră
margine compresivă, nu infiltrativă
Prognostic – mai favorabil.
110.Vaginitele(caractere generale)
Infectia mucoasei vaginale-apare prin prin transmitere sexuala,cel mai
frecvent cu Cardenella,Trichomonas,Candida.Alte vulvo-vaginite:infectia cu
Virus Herpes Simplex 2 ce produce o serie de vezicule intraepiteliale,pline
cu lichid seros si celule cu nucleu „in teanc de farfurie”.Infectia cu
TreponemaPallidum apar sifilinele primare prin sancrul dur si adenopatie
satelita inghinala.Gardenella:protozoar in forma de „lamaie”, ce determina o
infectie acuta cu PMN,frotiul cu aspect de „cer innorat”.
Candida:fung-forma vegetativa cu aspect de „bastonas”sau spor
Chlamydia:infiltratii limfatice nodular stromale.
111.Cervicita cronica
Macroscopie:mucoasa – roşie, tumefiată, granulară
Microscopie:infiltrat mononuclear(cervicită foliculară),epiteliul(hiperplazie
şi modificări reactive cu atipii,pierderea glicogenului (testul Schiller –
negativ) confuzie cu displazia),glandele endocervicale(metaplazie
pavimentoasă),stenoza glandelor cervicale datorită inflamaţiei şi
fibrozei,dilataţii chistice (chiste Naboth)
116.ENDOMETRIOZA
Definiţie:Prezenţa glandelor endometriale şi stromei în afara uterului
Vârsta medie în momentul diagnosticului:25-30 ani
Localizare:în ordinea frecvenţei
ovare – ligamente uterine – sept rectovaginal –
peritoneul pelvian – cicatricile de laparotomie
mai rar – ombilic, vagin, vulvă, apendice, limfoganglioni
pelvieni
la distanţă- plămâni, pleură, rinichi
Patogeneză:reflux mentrual,metaplazia seroasei peritoneale,embolie
limfatică sau hematogenă
Macroscopie :noduli roşii - albăstrui (1-5 mm),glandele,fibroză în jurul
focarelor ,ovar – chiste “şocolat”
Microscopie:glande endometriale şi stromă,vindecare ţesut fibros şi
macrofage încărcate cu hemosiderină
Trăsături clinice:dismenoree (corelaţii cu implantele pe ligamentele
uterosacrate),infertilitate
118.Adenocarcinomul endometrial
Incidenţă - 20 din cancerele ovariene;frecvent la femeile
obeze cu HTA,diabet sau nulipare
Bilateralitate - 1/3 din cazuri
Vârstă -după menopauză
Macroscopie - arii chistice şi solide
Microscopie - aspect similar cu al unui carcinom endometrioid
- grade diferite de diferenţiere
în 15-50 din cazuri - cancer endometrial sincron (probabil
independent)
Histopatologic:poate fi de 4 tipuri-adenocarcinom de tip intestinal,de tip
mucinos, carcinom adenoscuamossia denochatom
122.Chistadenomul ovarian
seros-tumora benigna .Proliferare adenomatoasa cu formare de chiste
tapetate de celule cubice(un singur rand)asezate pe o mb si cu secretia
unui lichid seros
mucinos-proliferare de celule cilindrice inalte asezate pe un singur rand cu
secretie de mucus. Prin rupere poate da pseudomixoma
peritoneala(insamantarea tumorala a acavitatii peritoneale)
papilifere-proliferari papilare sub forma unor papile cu un ax conjunctivo-
vacular
Tapetat cu celule cubo-cilindrice(unistratificat pe alocuri) ;mb intacta
;pozitia in stroma a corpilor psomatosi(concretiuni laminare proteo-calcare)
Seroase/mucinoase/sero-mucinoase
124.TUMORA BRENNER
Cu celule tranzitionale ,clare cu nucleu in forma de „bob de cafea” dispuse
in insule inconjurate de o stroma densa. Poate fi benigna ,border-line,sau
maligna(axe conjunctive tapetate de un epiteliu tranzitoriu stratificat cu
pleomorfism si mitoze atice). Uneori poate avea degenerescenta chistica
centrala.
Incidenţă 1-2 din tumorile ovariene
Vârsta > 40 ani
Patologie
Macroscopie de obicei mici, bine circumscrise, solide
Microscopie stromă fibroasă, abundentă cuiburi de celule asemănătoare
uroteliului
Comportament majoritatea – benigne arareori tumori de limită sau maligne.
127.Teratoamele imature
Epidemiologie
rare
primele două decade
Macroscopie
Microscopie
structură
amestec de ţesuturi
mature
imature
gradare
Clinic:extensie (peritoneu),metastaze:
limfoganglionii retroperitoneali, paraaortici
hematogene – plămâni, ficat
tumorile de grad înalt – chimioterapie profilactică
128.Tumora de granuloasă
Poate fi de tip juvenil sau adult.Are 3 forme
histologice:foliculara,trabeculara(celule dispuse in cordoane),difuza(cu
celule dispuse in plaje solide)
-tip adult
Epidemiologie:1,5 din tumorile ovariene,vârsta
Microscopie
celulele
aranjament
trabecular
microfolicular(corpusculi Call-Exner)
difuz
macrofolicular
Date clinice75 - semne de secreţie estrogenică
fetiţe
pseudopubertate izosexuală precoce
post-menopauză
hiperplazie simplă sau atipică
adenocarcinom endometrioid (5-10)
metroragii
foarte rare – efecte androgene
Evoluţie :potenţial maligne,grad de malignitate redus
Date clinice:precocitate izosexuală
Evoluţie:5 - maligne
129.Fibrotecomul ovarian
Tumora stromala benigna
Proliferarea unor celule alungite,bombate (plum-cells) cu lipide
intracitoplasmatice(col Sudan) cu dispozitie in „buchete” laxe sau vartejuri .
Uneori celulele pot fi clare(celule luteinizante).
130.Mola hidatiforma
Este un proces degenerativ distrofic al vilozitatii coriale insotita de
proliferare trofoblastica,ca urmare a decesului fetal in utero.
Etiologie:Importanta molei hidatiforme consta in faptul ca aceasta este un
precursor al coriocarcinomului. Apare mai frecvent la rasa neagra.
Microscopic:
-distrofie hidropica a vilozitatii coriale
-absenta vascularizatiei
-proliferarea citotrofoblastului si sincitiilor
Morfologie:
Mola hidatiforma poate fi de 3 tipuri:
1.Prima forma este mola hidatiforma completa,forma in care toate placenta
e transformata si nu exista fat. Cariotip 45 XX(80%)/46XY. Intotdeauna
este penetrat un ovul „gol” de un spermatozoid care se duplica.
2.A doua forma este mola hidatiforma partiala in care apare degradarea
totala,existand si embrion. Cariotip 69XXY
3Exista si o forma de mola hidatiforma invaziva care nu este prezenta
decat pe uter.
Aspectul microscopic releva numeroase vilozitati extrem de distinse,cu
stroma edematiata,care nu contine vase de sange.Trofoplastul ce inconjoara
prolifereaza circumferential si difuz.
139. Limfomul malign non-Hodgkin folicular: Acest tip este derivat din
celule normal prezente in foliculii sau in centrii germinali a
limfoganglionilor. Uneori acest tip este denumit LNH al centrilor foliculari si
cuprind 1/3 dintre toate limfoamele. Aceste limfoame pot recapitula
structuri normale ale centrilor germinativi si au un model de crestere
folicular (nodular). Modelul folicular poate fi gasit doar in limfoamele B, cum
ar fi tipul celulelor clivate si mici. Totusi in unelecazuri tumorile cu celule B
sunt destul de difuze. Prognosticul limfoamelor foliculare este mai favorabil,
acestea avand un grad mai scazut decat limfoamele difuze. Cei mai multi
bolnavi prezinta diseminare nodala, splenica, medulara, in toti centrii
germinativi ai tesutului limfoid dispersat. Paradoxal, limfomul de grad
scazut este incurabil. Totusi, de regula supravietuirea este relativ
indelungata (8-10 ani).
141. Limfomul Burkitt: LNH cu celule B apare cel mai frecvent in Africa unde
cei mai multi bolnavi sunt copii. Este posibila asocierea cu EBV si cu
translocatia cromozomiala. Tumorile primitive extralimfatice sunt tipice
pentru formele aparute in Africa, in osul mandibulardar au o predilectie si
pentru viscerele abdominale, ovare, san, spatiul epidural, sau in meninge.
Dezvoltarea in maduva osoasa produce manifestari in sangele periferic (ex.
Leucemii). Limfomul Burkitt apare probabil din transformarea celulelor
centrelor foliculare. Microscopic, celulele neoplazice sunt limfocite mici,
transformate, uniforme in forma si talie dar putin mai mari decat limfocitele
mici. Nucleii au o cromatina fin dispersata ca si a celulelor limfoide
primitive. Mitozele si macrofagele sunt abundente cu producerea de
macrofage caracteristice aspectului de “cer instelat”. In forme avansate
dezordinea este rapid fatala dar mai mult de jumatate dintre bolnavi sunt
puternic sensibili la chimioterapie.
149. Carcinomul tiroidian papilar: este cel mai obisnuit tip de cancer
tiroidian (70-80% din tumorile maligne care apar in tiroida). Tumora are o
distributie bimodala: 50% dintre bolnavi au sub 40 de ani iar 50% dintre
bolnavi au 60-70 ani. Apare mai frecvent la sexul feminin, prioritate avand
persoanele care au suferit iradieri la cap si gat. Clinic se palpeaza o masa
putin dureroasa la nivelul anterior al gatului si uneori metastaze in
limfoganglionii cervicali. Uneori tumora primara poate fi prea mica pentru a
fi evidentiata clinic. Macroscopic tumorile mici (denumite cancere oculte sau
sclerozante)seamana cu niste cicatrici. Tumorile mari au margini prost
definite desi unele sunt partial incapsulate. Se pot forma chiste, fibroza si
calcificari extensive. Microscopic se constata straturi unice si bine
diferentiate, aranjate pe axe fibrovasculare; nucleii “in geam mat” sunt
caracteristici; 40% dintre cancerele papilare contin calcosferite laminare
(corpi psamomatosi). Invazia limfaticaeste de obicei multipla intratiroidian
apoi in limfoganglionii cervicali (50% dintre bolnavi, in momentul
diagnosticului). Multe cancere papilare au si diferentieri foliculare (cancer
mixt papilar si folicular), evolutia acestora fiind asemanatoare cu a unui
cancer papilar. Tumora are o crestere extrem de lenta (rata de supravietuire
mai mare de 10 ani este de peste 95%).