4 AMENAJAREA LOCURILOR DE MUNCA IN

CONFORMITATE CU NORMELE DE SANATATE SI

SECURITATE IN MUNCA

4.1 GENERALITATI CU PRIVIRE LA AMENAJAREA

LOCURILOR DE MUNCA

Respectarea principiilor ergonomice de baza la amenajarea locurilor

de munca sporeste siguranta, imbunatateste conditiile de munca si previne
efectele negative asupra sanatatii si a capacitatii de munca a angajatilor.
Printr-o amenajare ergonomica potrivita se influenteaza pozitiv atat intregul
sistem de lucru cat si increderea in factorul uman.
La conceperea locurilor de munca conform principiilor ergonomice
trebuie respectate urmatoarele aspecte:
 reguli ergonomice,
 analize ergonomice,
 evaluari ergonomice.
Masurile luate se repeta in mod deschis cu grade de detaliere diferite
si rezultate tot mai concrete. Aspectele ergonomice relevante trebuie
studiate cu atentie in cadrul acestor pasi. La stabilirea masurilor tehnice,
informatice si organizatorice se vor efectua studii, analize si evaluari
ergonomice.
Reguli ergonomice
La stabilirea de obiective si cerinte trebuie verificata interactiunea
intre mijloacele tehnice de munca si utilizator si efectele acestei interactuni
asupra sanatatii, capacitatii de munca si a starii generale a utilizatorului. De
regula cerintele ergonomice trebuie privite ca o componenta individuala in
conceptul complet.
Analize ergonomice
Subiectul analizelor ergonomice il reprezinta interactiunea “Mijloace
tehnice – Utilizator” si efectele acesteia asupra utilizatorului.
Particularitatile, criteriile si unitatile de masura vor fi elaborate in
conformitate cu principiile ergonomice de baza.
Evaluari ergonomice
In procesul de conceptie/planificare se efectueaza mai multe
evaluari, care devin din ce in ce mai concrete. Criteriile aflate la baza
acestor evaluari trebuie sa reflecte particularitatile locului de munca, ale
mijloacelor tehnice precum si conditiile locului de munca. La evaluarea
datelor cantitative trebuie aduse dovezi atat pentru valorile masuratorilor cat
si pentru valorile estimative – dovezi ca acestea se gasesc in limitele
valorilor ergonomice sau a plajelor de valori acceptate.
Daca un astfel de proces s-a incheiat cu succes in toate privintele, se pun in
aplicare masurile stabilite in ceea ce priveste ergonomia; acceptanta de catre
utilizatori si angajati trebuie verificata ulterior.
Alte indicatii despre principiile ergonomice se gasesc in urmatoarele
norme europene:
 EN 614-1 “Termeni si principii generale legate de reguli
ergonomice de baza”,
 EN 614-2 “Reguli ergonomice de baza – interactiunea intre
amenajarea utilajelor si sarcinile de munca”,
 EN ISO 10075-1 “Principii ergonomice de baza cu privire la
stresul psihic – aspecte generale si termeni”.
Termenul “ergonomie” in normele citate inseamna prelucrarea unui
domeniu stiintific multidisciplinar si a aplicarii acestuia. La aplicarea
principiilor ergonomice in amenajarea sistemelor de lucru e important sa se
tina cont de capacitati, calitati, limite si nevoi umane, atunci cand se
analizeaza conlucrarea intre om, tehnologie si mediu de lucru. Sistemul de
lucru porneste de la un concept care conecteaza operatori, utilaje (inclusiv
masinarii), loc de munca, mediu de lucru, procese de lucru, sarcini de lucru,
management si organizare precum si relatiile dintre acestia. Complexitatea
unui sistem de lucru se intinde de la un atelier cu un singur muncitor care
foloseste instrumente/utilaje manuale pana la un sistem automatizat cu
personalul aferent.
Mijloacele de lucru constituie o componenta a sistemului de lucru si
nu trebuie privite izolat. Folosirea corespunzatoare a mijloacelor de lucru
porneste de la utilizator si tine cont de interactiunea preconizata a
utilizatorului cu mijloacele de lucru si cum anume se integreaza aceste
mijloace in sistemul complet. Acest lucru e cu atat mai important cu cat
interdependenta dintre mijloacele de munca si alte componente ale
sistemului e mai mare. La folosirea unui instrument sau al unei masini omul
devine parte integranta a unui sistem inchis, acest asa numit sistem om-
masina.
La analiza sistemului de lucru om-masina trebuie acceptate
compromisuri intre nevoile omului si cerintele masinii. Prioritatea nr. 1 insa
o reprezinta sarcina adaptarii masinii/ a uneltelor si a conditiilor de munca
respective calitatilor omului.
4.2 REGULI PRIVIND AMPLASAREA MIJLOACELOR DE
PRODUCTIE LA PRELUCRARILE PRIN ASCHIERE
Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor, inclusiv
incaperile auxiliare, administrative si social sanitare ale acestora, se vor
amplasa si amenaja in asa fel incat sa fie respectate prevederile Normelor
Generale de Securitate a Muncii precum si Normele Generale de Paza si
Stingerea Incendiilor.
Se recomanda ca atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere
amplasate in aceeasi hala cu procese tehnologice care genereaza noxe
dispersate in toata hala, vor fi separate prin compartimentare
Elementele de care trebuie sa se tina seama la amplasarea atelierelor
mecanice sunt urmatoarele:
 Caile de circulatie
Se recomanda ca latimea cailor de circulatie din hale se va stabili
conform prevederilor Normelor Generale de Sanatate si Securitate In
Munca.
In cazul cailor de circulatie din hale in care se gasesc linii de cale
ferata, sinele nu trebuie sa depaseasca nivelul drumului carosabil.
 Pardoseli
Pardoselile vor indeplini conditiile prevazute in Normele Generale
de Sanatate si Securitate In Munca.
 Accesul in ateliere sau hale
Accesul in atelierele sau halele de prelucrari prin aschiere a
metalelor se face prin usi cu dimensiuni corespunzatoare gabaritului
mijloacelor de transport, pieselor, produselor si utilajelor si trebuie sa
previna patrunderea curentilor de aer
 Distante minime de amplasare
Masinile-unelte si utilajele vor fi astfel amplasate incat distantele
minime dintre gabaritul lor functional maxim si celelalte elemente
inconjuratoare sa fie conform tabelului 4.1.
La amplasarea masinulor-unelte, utilajelor inclusiv a agregatelor
independente care le compun, precum si a dotarilor locului de munca, se va
tine seama de urmatorii factori, in sensul asigurarii unui effort minim din
partea executantului si securitatii acestuia:
 caracterul productiei si fluxul tehnologic:
 marimea seriei de fabricatie, marimea loturilor;
 forma, marimea si greutatea pieselor care se prelucreaza;
  modul de alimentare cu semifabricate si evacuare a produselor
finite;
 gradul de mecanizare si automatizare;
 modul de actionare al lucratorului asupra utilajului, frecventa si
amplitudinea miscarilor efectuate de lucrator;
 modul de organizare si dotare al locului de munca;
 numarul de utilaje la care lucreaza acelasi lucrator;
 frecventa si complexitatea operatiilor de reglare a utilajelor si
sculelor;
 frecventa si complexitatea operatiilor de revizie si reparatie a
utilajelor pe locul de functionare.

Tab. 4.1 Distante minime de amplasare a masinilor-unelte si utilajelor

Gabaritul in mm
Distanta de Zona de
Nr.c
la masina lucru Mic, Mediu, de Mare, de la Foarte
rt
la: intercalata pana la la1500x750 3500x2000 mare, peste
500x750 la3500x2000 la5000x3000 5000x3000
Elementele fara 400 500 600 800
constructiei
1
(perete, una 800 800 1000 1200
stalp)
Elementele fara 800 800 800 800
de incalzire
2
montate una 1200 1200 1200 1200
langa perete
Drum fara 300 300 400 500
3 carosabil si
una 1000 1000 1200 1300
de trecere
fara 400 600 800 1200
una 1000 1200 1400 1600
Alta masina-
4
unealta comuna 1200 1400 1600 1800

doua 1400 1600 1800 2000

Elementele fara 600 700 800 1000
de
mecanizare
5
(cai cu role, una 1000 1100 1200 1400
transportoare
etc)
Loc de fara 300 400 500 600
depozitare,
6
obiecte de una 800 800 1000 1200
inventar
  Complexitatea si particularitatile constructive si functionale ale
utilajelor:
 spatii necesare deplasarii organelor mobile ale utilajelor,in
timpul functionarii acestuia;
 existenta unor agregate auxiliare ale utilajului amplasate in afara
gabaritului masinii propriu-zise ca: rezervoare si agregate de
filtrare a lichidelor de racire, rezervoare si grupuri ale sistemului
hidraulic de actionare etc.;
 spatii necesare deschiderii capacelor, usilor;
 spatii necesare demontarii anumitor parti ale utilajelor, in cursul
operatiilor de revizie si reparatie;
 spatii de acces pentru anumite mijloace de ridicat si transportat
necesare montarii, demontarii si intretinerii utilajului;
 existenta unor constructii speciale aferente utilajului (fundatii,
canale).
 Particularitatile constructive ale cladirilor:
 marimea si adancimea fundatiilor stalpilor halei;
 existenta subsolurilor sau a unor niveluri inferioare si conditii
impuse de structura de rezistenta respectiva;
 existenta unor canale pentru retele energetice la care este
racordat utilajul sau pentru transportarea de deseuri.

4.3 CERINTE PENTRU SISTEMELE DE MUNCA

Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca sistemele de munca

trebuie sa determine dezvoltarea si conceperea de sisteme de lucru care sa
corespunda nevoilor omului, sigurantei sale, sanatatii si starii generale a
acestuia precum si nevoilor tehnice si economice.
Exista foarte multe prevederi si reglementari la nivel european
referitoare la sistemele de munca, dintre care ne oprim la urmatoarele:
 Antropometrie/Masurile corpului
Locurile de munca trebuie amenajate tinand cont de masurile
corporale ale grupului de utilizatori care va lucra acolo. Sa va tine cont daca
la locul respectiv vor lucra femei sau barbati sau de ex. daca e vorba de
persoane din emifera nordica sau cea sudica.
Se va tine cont printre altele de urmatoarele date si principii
antropometrice:
 Masuri corporale (masura statica, masura in miscare) ale
populatiei europene (vezi EN 547-3 ,,Masuri corporale la om")
  EN 294 ,,Distante de siguranta impotriva atingerii zonelor
periculoase cu membrele superioare",
 EN 349 ,,Distante minime pentru evitarea strivirii partilor
corpului "
 EN 811 ,, Distante de siguranta impotriva atingerii zonelor
periculoase cu membrele inferioare".

La amenajarea locurilor de munca, inaltimea la care se desfasoara

activitatea sau alte inaltimi ale statiilor de lucru vor tine cont de
dimensiunile corporale ale utilizatorilor si de tipul de activitate.
Partile corpului, in special capul, bratele, mainile, picioarele,
genunchii si laba piciorului trebuie sa aiba destul spatiu de miscare. Acest
spatiu trebuie sa permita si schimbarea pozitiei. Manerele partilor actionate
manual trebuie sa fie potrivite ca forma si functie mainii si dimensiunilor
corporale ale utilizatorilor. Parti actionate frecvent, manere si pedale se vor
gasi aranjate in zona optimala de activitate a mainilor si picioarelor, atunci
cand utilizatorul se afla in pozitia de lucru normala. In raza sa de actiune
trebuie sa existe intrerupatoare de siguranta usor de atins si de actionat.
 Dimensiuni de acces pentru actiuni de reparatii si intretinere
Pentru activitati de acces, intretinere si reparatii se vor realiza
deschideri respectiv acces pentru a permite activitatile respective (vezi EN
547-1 ,,Principii de baza pentru stabilirea dimensiunilor pentru acces cu
intregul corp la locuri de munca cu masini" si EN 547-2 ,,Principii de baza
in ceea ce priveste dimensiunile pentru locuri de acces"). Daca in aplicatii
deosebite se cere purtarea de echipament de protectie, purtarea de unelte sau
o libertate de miscare mai mare, atunci se va tine cont de aceste nevoi
speciale.
 Biomecanica/Forte corporale
Prin biomecanica se intelege stiinta fortelor mecanice si a miscarilor
la vietuitoare. La activitati de ridicare si transportare, dar si la impingere,
apasare si actionare a unor parti mobile grele, nivelul de efort fizic uman
trebuie sa se afle in limite suportabile. Aceste limite depind de multi
parametri, ca de ex. de inaltimea si frecventa actiunii precum si de pozitia
corpului (stand, sezand, in genunchi, culcat), de sex, varsta, constitutia
corporala si nivelul de pregatire al angajatului. De asemenea trebuie avut in
vedere ca forta necesara trebuie creata cu ajutorul grupelor corespunzatoare
de muschi si ca forta necesara nu trebuie sa depaseasca aprox. 30 % din
forta maxima; dupa caz trebuie folosite instrumente mecanice ajutatoare.
Dupa posibilitati trebuie evitata o activitate musculara statica intensa, asa
cum apare ea la actiuni de (sus)tinere cu mainile si bratele, eventual
diminuarea ei prin folosirea de instalatii de sprijin/sustinere pentru maini si
brate. Pentru reducerea fortei folosite de om se va incerca folosirea in
propriul avantaj a fortei gravitationale. Parti mobile, manere si pedale vor fi
amplasate in asa fel incat sa poata fi actionate cu efort fizic minim.
Valori ale fortelor corporale pot fi gasite in norme europene ca:
 EN 1005-1 “Activitate fizica umana – Termeni”
 EN 1005-2 “Actionare manuala a obiectelor in relatie cu masini
si parti ale masinilor;
 EN 1005-3 “Limite de forta recomandate pentru actionarea
masinilor”
 Amenajarea locurilor si a mijloacelor de munca
 Masurile corporale
Locurile si mijloacele de munca cu care omul ajunge in contact fizic
trebuie adaptate pentru capacitatea functionala optima a formei corporale a
omului.Premisele pentru aceasta sunt cunostintele si respectarea masurilor
corporale ale persoanei.
Masurile corporale depind in special de sex, varsta, rasa, regiune de
locuire si variatii in timp respectiv tendinte de dezvoltare.
La amenajarea de locuri si mijloace de munca cu respectarea
masurilor corporale se folosesc plaje de masuri corporale. Ideal ar fi de ex.
folosirea unei plaje de valori intre 5% si 95% a masurilor corporale la
barbati si femei, pentru a cuprinde aproximativ 95% a populatiei
muncitoare. In acest sens poate fi necesara instalarea de mecanisme de
reglaj la locurile si mijloacele de munca.
 Spatiu vizual
Indicatiile pentru amenajarea spatiului vizual la locul de munca se
pot extrage tinand cont de axul vizual normal al persoanei aflate intr-o
pozitie relaxata, sezand sau stand, precum si din marimea campului fetei
(fara a misca fata sau ochii), campului vizual (cap nemiscat, ochi miscandu-
se) si a campului inconjurator (miscare a capului si a ochilor).
Trebuie insa tinut cont de faptul ca vederea precisa este posibila doar
intr-un unghi de cateva grade in jurul punctului vizual.
Pentru o amenajare corecta a activitatii rezulta deci ca toate punctele
vizuale importante trebuie plasate in campul fetei (pe cat posibil chiar in
centru) si la inaltimea normala a axului vizual.
 Solicitari inegale ale corpului
Prin technologizarea si automatizarea continua a muncii, greutatea si
solicitarile corporale alternante scad. In schimb se creeaza tot mai des locuri
de munca unde activitatea se desfasoara fie stand in picioare fie pe scaun.
La activitatea in picioare se solicita foarte tare picioarele. La activitatea pe
scaun se solicita foarte tare aparatul de sprijin si coloana vertebrala. De
aceea e mai bine daca activitatile pe scaun, in picioare si in mers alterneaza.
Astfel se obtine o solicitare sanatoasa in timpul muncii.
Solicitari alternante se intalnesc la locurile de munca cu alternanta
stand/sezut. La acestea inaltimea nivelului de lucru atunci cand persoana sta
in picioare dar si nivelul scaunului trebuie sa poata fi adaptate fiecarei
persoane care poate lucra acolo (atat cele mai inalte cat si cele mai mici).
Aceste cerinte sunt indeplinite de ex. de scaunele reglabile pe inaltime si
rotative. In cazul optim, unui astfel de loc de munca stand/sezut i se adauga
si activitati din mers.
La activitati prelungite pe scaun ar trebui sa existe macar o
alternanta frecventa intre pozitia de sedere inspre in fata, normala si spre
spate (sezut dinamic). Astfel se va realiza o diminuare a solicitarii statice a
muschilor spatelui si a aparatului de sprijin.
Solicitari inegale apar si atunci cand pozitiile de lucru sunt
deosebite, de ex. la munca deasupra capului, munca in pozitie aplecata,
torsionarea corpului, spatiu liber pentru picioare. O astfel de reducere a
solicitarilor care pot duce, in anumite cazuri, la scaderea capacitatii de
munca, se poate realiza cu diferite instalatii de lucru, de ex. prin bancuri de
lucru speciale, instalatii de rotire si alte asemenea.
 Fortele corpului
Fortele corpului uman depind in mare masura de varsta, sex,
dimensiuni si greutate corporala. Aceste forte sunt masurabile si ating
valoarea maxima la barbatii de 20-25 ani.
La solicitarea dimanica, de ex. la lovituri cu ciocanul, exista o
alternanta permanenta intre contractie si relaxare a muschilor.
La solicitarea statica, de ex. la folosirea masinii de gaurit deasupra
capului, muschiul se afla mult timp intr-o stare de tensiune. Durata de
rezistenta depinde de nivelul de solicitare. Abia la mai putin de 15 % din
forta maxima nu se mai poate masura o scadere a puterii musculare. De
aceea aceasta valoare este considerata ca limita pentru solicitarea continua /
pe termen lung pentru activitati musculare statice.
Valoarea fortei unui om depinde de pozitia corpului, de directia
miscarii si de pozitia punctului de aplicare.
 Pozitia corpului
La amenajarea locurilor de munca se acorda atentie reducerii
fluxului de forte prin corp, astfel incat sa fie solicitate cat mai putine grupe
de muschi. Relatiile sunt indicate in figura 7, unde se efectueaza activitati
de tastare, masina fiind actionata cu picioarele.
Multe locuri de munca sunt prea joase, distanta vizibila si de munca
devine astfel prea mare, drept urmare multi angajati trebuie sa lucreze
aplecati, obosind deci mai repede si acuzand dureri de spate.
 Pozitia de lucru stand pe scaun este de preferat fata de pozitia in
picioare. Este insa avantajos din punct de vedere psihologic daca angajatul
poate alterna aceste pozitii, fapt care previne aparitia senzatiei de
monotonie, in special atunci cand desfasoara activitati repetitive (de ex.
impachetarea unui produs bunuri pentru livrare).
,,Evaluarea pozitiei corpului la activitatea cu masini” se face in
conformitate cu normele EN 1005-4
 Miscarile corpului
Locurile de munca trebuie amenajate in asa fel incat miscarile
corpului si a partilor corpului sa corespunda ritmului si traseelor naturale de
miscare.
Se vor respecta urmatoarele principii de baza:
 se evita pe cat posibil pozitii ale corpului fara (posibilitate
de) miscare;
 evitarea miscarilor des repetate care pot duce la
imbolnaviri sau raniri;
 mijloacele de lucru care presupun folosirea fortei fizice
vor fi construite in asa fel incat sa permita miscarea libera
in sensul aplicarii fortei;
 miscarile cu cerinte de mare exactitate vor trebui
efectuate cu efort fizic cat mai mic;
 la miscari identice repetate se vor monta sisteme de
ghidaj ajutatoare.
 Emisii
La organizarea locurilor de munca, trebuiesc luate in considerare
efectele tuturor emisiilor asupra acestuia, a muncitorului, cat si asupra
mediului ambient.
 Zgomot si vibratii
Emisiile acustice si vibratiile care apar la locul de munca in
momentul punerii in functiune a utilajelor, ar trebui sa fie reduse pe cat
posibil, prin luarea unor masuri de siguranta.
Trebuie sa se aiba in vedere in special
o Emisiile acustice, produse de utilaje, ca de exemplu stoparea
folosirii motoarelor si a aparaturilor, sau reducerea folosirii
acestora pe cat posibil;
o in cazul emisiilor acustice produse de catre parti extinse ale
utilajelor, emanatiile ar trebui reduse la o valoare minima, prin
luarea unor masuri de siguranta primare (modificari, alegera unor
materiale care produc mai putin zgomot, rezistenta materialelor)
cat si prin masuri secundare de siguranta (folosirea dispozitivelor
de reducere a intensitatii sunetului);
 o sa apara cat mai putine turbulente la folosirea aerului in timpul
lucrului respectiv a aerului de control, ca de exemplu prin
folosirea duzelor de aer si a supresoarelor de sunet cat mai
silentioase;
o sa se foloseasca ecrane, inchideri partiale sau totale la depasirea
valorilor de 75 dB(A);
o sa nu se propulseze vibratii asupra altor parti componente, in
cazul asamblarii, respectiv a fixarii utilajelor care emit vibratii
puternice, ca de exemplu folosirea elementelor izolatoare
(elemente cu arc, parti de amortizare, suporturi etc.).
Alte detalii pot fi extrase din normele europene: pentru acustica: EN
3743-1/-2, 3746, 4746, 11200, 11201, 11202, 11203 si 11204 si pentru
vibratii mecanice: EN 1032 si 1033, cat si EN 28662-1.
 Caldura si frigul
Emisiile de caldura si frig aparute in timpul functionarii utilajului,
trebuie reduse la maxim prin luarea unor masuri constructive si de natura
tehnica, astfel incat sa nu poata duce la imbolnavirea angajatului. Pentru
emisiile radiatiilor de caldura, trebuiesc respectate urmatoarele valori:
Puterea de munca si confortul angajatilor la locul de munca sunt
influentate de diferiti parametri.
Cele mai importante componente climatice care au efect asupra
angajatilor sunt:
o temperatura aerului t [°C]
o umiditatea f [%]
o viteza aerului v [ m/s]
o temperatura radiatiilor solare, respectiv radiatiile de caldura ale
suprafetelor incalzite E [W/m2]
Trebuiesc de asemenea luati in considerare factorii ce tin de fiecare
individ in parte:
o volumul de munca [kJ/min],
o imbracamintea (valoarea de izolare [clo]; 1 clo = 0,155 m2 K/W),
o timpul de expunere [h].
Pentru ca temperatura la locul de munca sa poata fi apreciata corect,
trebuie sa se ia in calcul toti parametrii. Aprecierea valorilor climatice
trebuie facuta cu ajutorul unor instrumente de masurat adecvate. Marimile
individuale, volumul de munca si imbracamintea sunt mai greu de masurat.
O aproximare a acestor valori se poate face cu ajutorul tabelelor.
Temperatura ideala se obtine atunci cand bilantul de caldura al
angajatilor este stabilizat in totalitate, ceea ce insamna caldura care intra =
caldura care iese. Asa se intampla in zona de confort. Starea senzoriala este
cea care semnalizeaza starea de bine in ceea ce priveste clima. Nu este
intotdeauna posibila mentinerea unor temperaturi care sa asigure confortul,
pe baza cerintelor tehnologice, ca de exemplu in depozitul frigorific sau in
bucatarie. In mediul cu temperaturi scazute exista pericolul aparitiei unor
pierderi mari de caldura, in mediul cu temperaturi ridicate, se pot inregistra
incalziri mari ale organismului. In timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu
in medii cu temperaturi scazute sau ridicate, nu trebuie depasit gradul de
rezistenta al imbracamintii de protectie si al timpului de expunere
corespunzator. Daca temperaturile sunt depasite chiar si in aceste conditii,
lucrul trebuie oprit, datorita pericolului de arsuri, de lesin din cauza
supraincalzirii corpului sau de inghetare si hipotermie.
Iluminare si redarea culorii
 Iluminarea si redarea culorii
Iluminarea trebuie sa fie in conformitate cu sarcinile care trebuie
indeplinite in timpul procesului de munca. In cazul in care iluminarea nu
este suficienta, angajatului trebuie sa i se puna la dispozitie o sursa
alternativa de lumina, care sa ii permita indeplinirea sarcinilor in conditii
confortabile. Deoarece intensitatea luminii depinde de nivelul de
luminozitate de care angajatul are nevoie, pentru a indeplini sarcinile,
pentru lucrurile care trebuiesc tratate in amanunt se pun la dispozitie corpuri
de iluminat mai mari decat pentru cele care nu necesita minutiozitate; pentru
iluminarea corpurilor mai intunecate, se folosesc corpuri de iluminat mai
mari decat pentru obiectele luminoase. Angajatii cu varste mai inaintate, au
nevoie de lumina mai puternica pentru a efectua aceeasi sarcina, pe care cei
mai tineri ar rezolva-o fara a avea nevoie de atata lumina. Randamentul si
devotamentul fata de munca depusa, cresc odata cu cresterea intensitatii
luminii, iar accidentele, greselile si rebuturile incep sa apara tot mai rar.
Datorita frecventei curentului alternativ si a diferentelor din retelele
de curent, lumina nu este itotdeauna constanta, avand cateodata efect de au
lumini intermitente. In acest caz poate aparea efectul de stoboscop, care face
ca piesele utilajelor de lucru sa apara ca elemente statice sau sa para ca se
rotesc in directia opusa, ceea ce poate duce la accidente grave. Acest efect
este dat mai degraba de lampi cu petrol, decat de becuri. In determinarea
culorilor, ochiul urmeaza mai degraba specrul luminii naturale. De aceea, la
iluminarea artificiala, ar trebui sa se foloseasca lampi, al caror spectru sa fie
cat mai asemanator celui dat de lumina naturala. Obiectele iluminate pot
prezenta culorile naturale, doar atunci cand lumina folosita contine spectrul
respectiv de culori. Recunoastem o suprafata rosie doar datorita faptului ca
rosul corpului reflecta culoarea rosie din spectrul luminos, in timp ce toate
celelalte elemente specrale ale sursei de lumina sunt absorbite. Daca si in ce
mod vedem suprafata rosie, depinde de lumina rosie a spectrului sursei de
lumina.
Si lumina prea puternica diminueaza puterea vizuala si duce la
oboseala. Orbirea directa are loc in momentul fixarii unei surse de lumina
puternica. Orbirea indirecta are loc datorita existentei unor surse puternice
de lumina in campul vizual, care insa nu se afla in directia in care sunt
indreptati ochii. Orbirea prin reflexie, datorita stralucii suprafetelor lucioase
are loc in cazul in care unghiul de reflexie este acelasi cu unghiul vizual.
Orbirea poate fi evitata sau inlaturata prin:
 asezarea surselor de lumina cat mai departe de directia in
care se indreapta privirea;
 alegerea corpurilor de iluminat mate (de exemplu site,
geamuri mate, reflectoare, protectii de ecran);
 alegerea corpurilor de iluminat cu intensitate redusa (de
exemplu neoane in loc de becuri);
 .folosirea suprafetelor mate.
Efectul de umbrire ajuta la recunoasterea unui obiect si a suprafetei
acestuia. Umbrele ajuta la identificarea obiectelor si la observarea zonelor
care ar putea prezinta pericole; acestea sunt menite si folosirii in siguranta a
uneltelor si a utilajelor. Lumina data de o singura sursa genereaza o singura
imagine in umbra corpurilor. Daca pe langa aceasta sursa se folosesc surse
alternative, care cad din alte directii ale incaperii, umbrele initiale se
iluminieza, inlesnind recunoasterea obiectului.
Culoarea sursei de lumina are un efect fizic si psihic important
asupra individului. Ceea ce este important in senzatia pe care o creaza
culoarea, este temperatura (°K) sursei de lumina. Cu cat temperatura este
mai mare, cu atat raportul de culoare albastra este mai mare; cu cat
temperatura este mai mica, cu atat raportul de culoare rosie este mai mare.
Pentru a obtine efecte asemanatoare cu cele create de lumina naturala,
trebuie sa se foloseasca lumina „alba naturala” amplificata la peste 1000
Lux. Trbuie evitata folosirea culorilor diferite in acelasi spatiu sau in spatii
invecinare.
Siguranta si capacitatea de lucru pot fi influentate in mod pozitiv
prin alegera corecta a punctelor dinamice de culoare.

Tab. 4.2 Proprietati dinamice ale culorilor

Efectele culorilor Spatiu Temperatura Dispozitie
de baza

Albastru Departare Frig linistitor

Verde Departare Foarte frig pana la Foarte linistitor
neutru
 Galben Apropiere Foarte cald Motivant

De exemplu, pentru utilajele mai mari se recomanda folosirea

nuantelor deschise de verde. Pentru distingerea zonelor de pericol, trebuie
sa se aleaga contraste corespunzatoare. Culorile care sunt folosite pentru
siguranta sunt rosul, galbenul, verdele, iar pentru ordine, se foloseste
albastrul.
Circuitele trebuiesc marcate cu o culoare sau prin numire, pentru ca
in cazul reparatiilor si in caz de urgenta sa poata fi scoase din functiune
repede si sigur.
Urmatoarele norme contin mai multe informatii pe aceasta tema: EN
12464-1 „Lumina si iluminare – iluminarea atelierelor in spatiile inchise si
EN 12464 ,,tehnica de iluminare aplicata – iluminarea atelierelor",
 Substante nocive si radiatii
Atelierele trebuie sa fie proiectate in asa fel, incat muncitorul si
starea acestuia de sanatate sa nu fie puse in pericol, deci trebuie ca
substantele nocive si radiatiile cu care se lucreaza sa fie evitate si
monitorizate.
Uneltele si aparatura in cazul carora nu se poate evita formarea si
prelucrarea substantelor nocive in cantitati mici, ca de exemplu la
sterilizarea cu peroxid de hidrogen, trebuie sa fie utilizate in medii inchise.
Daca acest lucru nu este posibil din punt de vedere tehnic, ca de exemplu in
cazul slefuirii materialelor, care emit particule ce pot dauna sanatatii,
acestea trebuie sa fie indepartate de la locul in care se afla sau se formeaza.
Gazele emanate de motoarele cu ardere, ca de exemplu la ferastraele cu lant,
trebuie indepartate in asa fel incat sa nu apara in campul de lucru al
angajatului. De preferat sunt masinariile cu catalizatori.
Se face referire la urmatoarele norme:EN 626 ,,Reducerea
imbolnavirii din cauza substantelor nocive emanate de utilaje”, –Partea 1
,,Principii si stipulari pentru producatorii de utilaje ",–Partea 2
,,Metodologie de elaborare a procedurilor de control"; EN 12198-1
,,Evaluarea si reducerea riscului cauzat de radiatiile emise de utilaje –
Principii generale".
 Clima
Confortul, capacitatea in munca si sanatatea sunt influentate in
special de temperatura la locul de munca, respectiv in mediul de lucru.
Acestea se pot asigura decat printr-o temperatura constanta a organismului.
Temperatura este constanta, cand temperaturile capului, pieptului si
mijlocului se mentin la valoarea constanta de 37,0° ± 0,8 °C (Fig. 1).
De aceea, caldura care se formeaza in organe si in musculatura,
trebuie data afara.Acest lucru se intampla in sepecial prin:
  schimb de caldura prin degajare in urma contactului cu substante
solide sau lichide;
 schimb de caldura prin convectie cu aerul care vine in contact cu
pielea. Volumul depinde in special de viteza aerului, diferenta de
temperatura, valoarea de izolare a imbracamintii ;
 radiatia de caldura;
 evaporarea sudorii.
Chiar daca nu se formeaza sudoare, organismul emana caldura prin
evaporarea acesteia. Intensitatea evaporarii depinde mai ales de proprietatea
aerului de absorbtie a apei (umiditatea aerului), de suprafata de evaporare,
de viteza aerului si de imbracaminte.
Confortul la locul de munca depinde de multi factori
 varsta,
 sex,
 conditie fizica,
 aclimatizare (obisnuirea cu conditiile climatice/ cu temperatura),
 imbracamintea (valoarea de izolare),
 volumul de munca (intensitatea muncii fizice),
 timp de desfasurare
Factorii climaici sunt:
 temperatura aerului
Temperatura aerului se masoara cu ajutorul termometrelor, mai ale
cu ajutorul termometrelor cu lichid si al celor termografe. In timpul
activitatilor care implica expunerea la caldura, trebuie sa se aiba grija ca
valorile sa nu fie schimbate datorita influentelor radiatiilor de caldura, ca de
exemplu prin infasurarea cu folie de aluminiu a termometrului
 umiditatea aerului
Umiditatea aerului se masoara in general cu higrometrul.
Pentru determinarea umiditatii aerului si a temperaturii aerului
deodata, se folosesc asa numitele psihrometre.
 viteza aerului
Viteza aerului se masoara mai ales cu un termo-anemometru.
Termo-anemometrul este dispus cu o un filament termic (termistor)
legat de o sonda cu maner, a carei temperatura se regleaza la diferite valori
dupa temperatura aerului si viteza aerului. Pe scala aparatului, se poate citi
imediat viteza aerului la o temperatura de 20°C.
Anemometrele rotative se pot folosi doar la viteze ale vantului mai
mari de 0,5 m/sec; in afara de asta, trebuie luata in considerare si directia
vantului.
 radiatii de caldura (temperatura mediului inconjurator).
 Radiatiile de caldura, respectiv temperatura mediului se masoara in
general cu ajutorul radiometru sau unui termometru glob.
In cazul radiometrului este vorba de un aparat de masurat in forma de sfera,
dotat cu sistem de afisaj mecanic, cu elemente termice. Astfel se poate
determina nu numai schimbul de radiatii pe o anumita suprafata, ci pe toate
suprafetele incaperii in acelasi timp. Aparatul afiseaza energia radianta, pe
care o schimba o persoana care desfasoara o activitate corporala cu o
temperatura medie a organismului de 32°C, cu mediul inconjurator. In
cazul termometrului glob este vorba de o bila de cupru vopsita in negru, cu
circumferinta de aproximativ 15 cm, in care este introdus un termometru
printr-un dop de guma. Este nevoie de aproximativ 20 de minute pentru ca
aparatul sa poata stabili un punct termic comun cu mediul inconjurator.
Temperatura in sfera (temperatura glob), temperatura medie radianta,
intensitatea medie a radiatiilor si temperatura si viteza aerului se pot citi cu
ajutorul nomogramelor.
 Aerarea
Trebuie sa existe siguranta ca aerul din mediul de lucru nu este
nociv, este curat din punct de vedere igienic si ca nu contine o
conglomeratie de substante daunatoare (gaze, aburi, fum, praf) si ca nu
exista riscul unei explozii.
In momentul aerisirii se deosebesc:
 aerisirea naturala (schimbul de aer decurge prin diferente de
temperatura sau de presiune),
 aerisire tehnica (prin utilaje de aerare) (schimbul de aer se face
prin ventilatoare sau prin duze de aerare)
Referitor la aerisirea naturala trebuie ca deschiderile prin care iese si
intra aerul (de exemplu ferestre, usi, deschideri in pereti, guri de aer, ducte,
trape ca de exemplu cupole etc.) trebuie sa fie dispuse astfel, incat:
 sa se produca o aerare completa a locului de munca (valum de
aer egal),
 sa se ia in considerare sursele puternice de caldura, zonele in
care apare poluarea aerului si miscarile particulelor care
murdaresc aerul.
Acestea pot fi obtinute daca:
 se face impartirea egala a deschiderilor in locurile de delimitare
ale incaperii,
 se foloseste un numar mai mare de deschideri mici in loc de un
numar mai redus de deschideri mari,
 dispunerea cat mai joasa, respectiv cat mai inalta a deschiderilor
in raport cu volumul de murdarire a aerului,
  aerisire proprie pentru sectoarele departate mult de pereti
exteriori, de exemplu prin guri de aer sau trape in tavan,
 acoperise care sa protejeze de razele solare si supraincalzirea von
aparaturii,
 deschideri speciale deasupra surselor mari de caldura sau intr-un
loc inalt pe acoperis (de exemplu la topire, stropire si incalzire),
 atentie atat la diametrul aerodinamic al prafului, densitatii la
gazare si aburire, cat si al curentilor de aer ca de exemplu la
efectul termic sau de ventilatie.
Sectiunile transversale ale deschiderilor de aerisire trebuie sa fie
calculate in asa fel, incat sa se faca aerisirea suficienta a incaperii si sa nu se
intretina formarea curentului. Acestea trebuie sa poata fi modificate, pentru
a se putea face aerisirea corespunzatoare indiferent de starea vremii.
Aerisirea naturala poate fi compemnsata prin folosirea temporara a
unor ventilatoare sau a unor tipuri de aerisire tehnica, de exemplu pentru a
mari schimbul de aer sau pentru a schimba directia curentului intrat in
incapere, in conditii nefavorabile.
Referitor la aerisirea tehnica, se recomanda ca aspirarea aerului
poluat sa se faca direct din locul in care se produce murdarirea, aceasta
metoda fiind practica si economica.
Aspirarea este necesara atunci cand aerul se murdareste sipoate
pune in pericol starea de sanatate a angajatilor, de exemplu la:
 sudare si taiere, cat si in cazul altor activitati asemanatoare;
 tratarea chimica sau electrochimica a unor suprafete metalice;
 curatarea cu diluanti in cisterne sau incinte inchise;
 vopsirile cu pistolul de vopsit;
 frecarea unor materiale;
 intrarea in contact cu substante canceroase;
 folosirea anestezicelor in Sali de operatie;
 activitati in care se poate intra in contact cu prafuri minerale care
dauneaza sanatatii .
Eliminarea cu succes a aerului murdar se face prin folosirea unor
sisteme de inchidere a factorilor cauzatori de poluare, ca de exemplu
incaperi inchise, capsule.
Trebuie ca aerul murdar sa fie impiedicat de a iesi, pentru a:
 se evita lipsa de etanseitate,
 fi deschiderile cat mai mici,
 se atinge o viteza de absorbtie de cel putin 0,5 m/s.
Instalatiile trebuie sa fie masurate din punct de vedere al stilului de
constructie, al marimii, al aranjarii in spatiu si al volumului de aer necesar
(volumul de aer miscat pe ora), cat si sub considerentul felului, volumului si
miscarii murdaririlor ce se formeaza, ca de exemplu sa fie masurat din punct
de vedere termic in asa fel, incat aerul murdar sa ramana in perimetrul
respectiv. Trebuie de asemenea luat in considerare faptul ca miscarile dense
ale aerului pot influenta procesele tehnice.
La asamblarea si configurarea instalatiilor trebuie luat in considerare
ca:
 aerul murdarit sa nu fie inspirat de angajat;
 sa nu fie influentate negativ alte instalatii de aerisire
 prin amplasarea gratiilor sau a sarmei, sa se impiedice ca
materialele sa ajunga in instalatiile de aerisire,.
Daca nu este posibila aerisirea adecvata a locului de munca aerisire,
trebuie ca in incapere sa existe o sursa de aerisire tehnica
Trebuie avut in considerare faptul ca usile, ferestrele si portile care
trebuie deschise din cand in cand pentru un interval mai scurt sau mai lung,
au o influenta asupra aerisirii si ca ar putea fi nevoie si de alte metode de
aerisire.