Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 2
Colectarea datelor
1
Surse de date statistice
În scopul aplicării metodelor statistice de analiză a fenomenelor şi proceselor
social-economice este necesar să avem la dispoziţie date statistice.
Sursele de date statistice se pot clasifica în: surse primare şi
surse secundare de date.
Dacă datele statistice sunt obţinute direct prin organizarea unei observări
statistice (totale sau parţiale), atunci persoana sau instituţia care a realizat o
astfel de observare este o sursă primară de date statistice.
Dacă datele sunt deja prelucrate în tabele şi grafice (în scopuri publice sau
private) şi publicate de persoane sau instituţii specializate, ele vor fi surse
secundare de date.
Datele primare sunt obţinute prin observări totale sau
parţiale
Dacă înregistrarea valorilor caracteristicilor urmărite se face pentru toate unităţile
statistice din colectivitatea generală (de ex. recensământul populaţiei)vorbim de
observare totală.
Dacă înregistrarea valorilor caracteristicilor urmărite se face de la o parte a
colectivităţii generale vorbim de observări parţiale, (de ex. sondajul statistic).
2
Surse de date statistice
Indiferent de amploarea observării (totale sau parţiale)
culegerea datelor se poate face prin:
3
Etapele cercetării statistice
Procesul cunoaşterii statistice presupune organizarea şi parcurgerea unor etape distincte
şi succesive care includ operaţiile de observare sau culegere a datelor, de sistematizare şi
prelucrare, de analiză şi interpretare a rezultatelor.
Etapele cercetării statistice sunt:
observarea statistică - etapă în care se culeg date de la
unităţile colectivităţii studiate, pentru toate caracteristicile
urmărite;
prelucrarea statistică - etapă în care datele culese sunt
sistematizate şi sunt calculaţi indicatorii statistici primari şi
derivaţi, absoluţi şi sintetici ce caracterizează fenomenul
studiat;
analiza şi interpretarea rezultatelor - etapă în care sunt
verificate ipotezele, formulate concluziile şi fundamentate
procesele decizionale.
4
Observarea statistică
Observarea statistică reprezintă acţiunea de culegere, de la
unităţile statistice, a valorilor referitoare la caracteristicile
urmărite, după criterii riguros stabilite.
5
Planul observării statistice
1. Scopul observării se formulează în momentul declanşării
procesului cercetării şi depinde de scopul general al
investigaţiei statistice.
6
Planul observării statistice
4. Formularele de înregistrare reprezintă suportul material pe
care se vor înregistra datele culese. Pot fi de două tipuri: fişă
sau listă.
Formularele sunt însoţite de instrucţiuni, pentru a se asigura înţelegerea clară a
conţinutului lor şi furnizarea de răspunsuri corecte şi reale.
Fişa este un formular individual, completat de către o singură unitate de
observare.
Se foloseşte când programul observării este amplu (cuprinde mai multe caracteristici ale
căror valori urmează a fi înregistrate) sau când unităţile de observare sunt împrăştiate
teritorial.
Lista este un formular colectiv, completat cu date pentru mai multe unităţi de
observare.
Se utilizează atunci când programul observării este mai sumar (cuprinde mai puţine
caracteristici) sau când unităţile statistice sunt mai concentrate teritorial.
5. Timpul observării indică două aspecte:
timpul la care se referă datele (poate fi un singur moment, numit „moment
critic” sau un interval de timp, în funcţie de tipul fenomenului analizat (static
sau dinamic))
timpul când se efectuează înregistrarea datelor (este, de regulă, un interval,
cu o dată limită precisă)
6. Măsurile organizatorice cuprind toate elementele care
asigură buna organizare şi desfăşurare a observării statistice.
7
Sondajul statistic
Sondajul sau selecţia statistică este o metodă de observare
statistică parţială frecvent utilizată.
Sondajul se foloseşte pentru a înlocui o observare totală, de mare amploare, mai dificil
de realizat, care presupune angajarea unor cheltuieli ridicate de resurse materiale,
financiare şi umane.
Avantaje ale utilizării sondajului statistic:
Este o metodă este aplicabilă în toate cazurile în care se urmăreşte realizarea unei
economii de resurse băneşti, de muncă şi de timp pentru obţinerea unui volum de date
necesar şi suficient, cu un grad de exactitate acceptabil.
Programul cercetării poate fi mai amplu, iar datele detaliate pot fi culese doar de la
unităţile statistice selectate în eşantion. Acest lucru permite o caracterizare mai
profundă a fenomenelor studiate prin metode statistice.
sondajul statistic devine absolut necesar când prin cercetarea statistică se distrug
unităţile statistice supuse analizei, ca de pildă în controlul statistic al calităţii producţiei
sondajul statistic poate fi utilizat pentru verificarea programului unei observări totale şi
pentru verificarea şi testarea unei ipoteze statistice.
8
Sondajul statistic
Sondajul statistic implică un grad de incertitudine referitor la
cunoaşterea situaţiei din colectivitatea generală
Nu vom fi niciodată 100% siguri că eşantionul selectat oglindeşte
perfect situaţia din colectivitatea generală.
Dacă se respectă anumite reguli în privinţa procedeului de selecţie
aleatoare şi a mărimii eşantionului, se poate garanta, cu un anumit
nivel prestabilit de încredere, reprezentativitatea eşantionului.
Există două categorii de sondaj: sondaj aleator (probabilist) şi
sondaj nealeator.
Folosirea selecţiei aleatoare (eşantionarea probabilistă), în care fiecare unitate statistică din
colectivitatea generală are şansa calculabilă şi diferită de zero să fie selecţionată în
eşantion, permite calcularea mărimii erorii şi stabilirea prealabilă a acestei mărimi.
În analiza statistică, singura cale pentru a putea folosi corect
inferenţa statistică, de la eşantion la colectivitatea generală, este să
utilizăm un sondaj probabilist.
Pentru multe studii este posibilă doar realizarea unei eşantionări nealeatoare (cum ar fi
ancheta statistică care oferă informaţii orientative).
9
Eroarea statistică
Orice măsurare statistică conţine erori
Eroarea = diferenţa dintre rezultatul obţinut prin înregistrare şi
mărimea reală a caracteristicilor observate
Erorile pot fi de înregistrare şi de calcul
Clasificarea erorilor:
1. Erori de observare statistică
2. Erori de prelucrare
3. Erori de reprezentativitate
4. Erori de modelare
În calculele statistice erorile se propagă pas cu pas fără nicio garanţie că ele se vor anula
Dacă eroarea statistică este cunoscută atunci rezultatul poate fi corectat
10
Erori de observare
1. Erori sistematice
- rezultă din acţiunea unui factor ce determină devierea variabilei studiate întotdeauna în
acelaşi sens
- surse de astfel de erori: încălcarea regulilor de delimitare a colectivităţii, a unităţii
statistice, de construire a chestionarelor, de selecţie a eşantionului
- distorsiunile pot fi introduse de răspunsuri incorecte ale persoanelor anchetate din
motive psihologice, economice etc. (de ex. dorinţa de a face impresie, de a răspunde pe
placul anchetatorului sau de a ascunde anumite aspecte - întrebări cu incidenţă fiscală sau ce
implică interese economice)
2. Erori întâmplătoare
- se produc în ambele sensuri şi diferă ca mărime
- influenţele lor se compenseză reciproc pe total şi nu afectează rezultatele
- sunt generate de cauze obiective şi nu pot fi evitate ci doar minimizate
3. Erori grosiere
- sunt cauzate de lipsa de experienţă, incompetenţă etc.
- trebuie depistate şi eliminate
11
Erori de observare
Concluzii
Orice măsurare statistică implică erori
12
Bibliografie
13