BAZELE STATISTICII

CURS 2
Concepte de bază utilizate în statistică

1
Măsurarea datelor. Tipuri de scale
 Prelucrarea statistică ţine cont de tipul datelor şi de scala pe care
acestea sunt măsurate.
 Toate datele statistice colectate sunt transpuse pe o scală de
măsurare
 Măsurarea presupune, în anumite cazuri, asocierea unor numere
variantelor/valorilor variabilei de interes
 Indicatorii statistici calculaţi pentru o variabilă depind de nivelul de
scalare utilizat.
 Patru niveluri de măsurare sunt utilizate (de la cea mai slabă la cea
mai puternică:
1. scala nominală,
2. scala ordinală
3. scala de interval
4. scala de raport.
 Prelucrarea datelor statistice se va face în mod distinct, în funcţie de
gradul de „rafinament” al scalei.

2
SCALA NOMINALĂ
 SCALA NOMINALĂ (de clasificare sau scala denumirilor)
este utilizată pentru măsurarea variabilelor de tip nenumeric
(calitativ) .
 Ea clasifică subiecţii în grupe ai căror membri diferă după
caracteristica scalară (nenumerică), fără să implice existenţa
unei gradări sau distanţe între grupe.
 Numerele ataşate unor variante reprezintă eticheta categoriei
respective.
 Scala nominală oferă cea mai slabă formă de măsurare,
deoarece nu se pot determina diferenţe între clase şi nici nu se
poate face o ordonare între categorii.

3
SCALA NOMINALĂ
 Exemple: ocupaţia, sexul, statutul marital, tipul de
asigurare etc.
 Deşi variantele sunt convertite în numere, caracteristicile
rămân de tip nenumeric, calitativ şi orice prelucrare
aritmetică este lipsită de sens.
Presupunem că pentru variabila „ocupaţia”, s-au stabilit variantele de
răspuns codificate: actor – 1, muncitor – 2, inginer – 3, economist – 4,
şi 10 persoane au fost întrebate ce ocupaţie au, înregistrându-se
variantele: 3; 1; 3; 4; 4; 2; 4; 3; 2; 2. Media acestor valori este 2,8 –
valoare lipsită complet de semnificaţie. Tot ceea ce putem face cu
aceste date este să numărăm de câte ori apare fiecare variantă de
răspuns şi să calculăm (în acest exemplu) proporţia persoanelor care
se încadrează în fiecare categorie ocupaţională.
SCALA NOMINALĂ

Prelucrări posibile:
- Determinarea frecvenţelor absolute (numărăm de câte
ori apare fiecare variantă de răspuns)
- Determinarea frecvenţelor relative (calculăm
proporţia unităţilor statistice din fiecare categorie)
- Determinarea valorii modale (varianta de raspuns cu
frecventa cea mai mare)
SCALA ORDINALĂ
 SCALA ORDINALĂ este utilizată pentru măsurarea variabilelor de tip
nenumeric (calitativ) ale căror variante de răspuns pot fi ordonate.
 Unităţile pot fi înşiruite una relativ cu cealaltă şi se poate realiza,
astfel, o ierarhizare, dar distanţa între numerele acordate nu este
obligatoriu egală.
 Numerele pe scala ordinală nu reprezintă intervale egale pe scala de
măsurare.

Variabilă Clase Clase

Variabilă ordinală
ordinală ordonate ordonate
*
Primare
**
Gimnaziale Categorii ale
Studii ***
Liceale hotelurilor
****
Universitare
*****

6
SCALA ORDINALĂ

 Prelucrări posibile:

 - Realizarea unei ierahizări a unităţilor statistice

- Determinarea frecvenţelor absolute
- Determinarea frecvenţelor relative
- Determinarea frecvenţelor absolute şi relative
cumulate
 - Determinarea valorilor modală şi mediană
SCALA DE INTERVALE

 SCALA DE INTERVALE (sau cardinală) este prima scală

numerică, ce foloseşte unităţi de măsurare egale.

 Permite nu numai interpretarea ordinii notărilor pe scală, dar şi

a diferenţelor dintre ele.

 În plus, faţă de scala nominală şi cea ordinală, intervalele

dintre categoriile de pe scală sunt presupuse a fi egale.

 O caracteristică a scalei de interval este absenţa unui punct

zero absolut.

8
SCALA DE INTERVALE

 Pe scala de interval, numerele stabilite pe scală sunt

arbitrare. Chiar dacă unui punct de pe scală i se atribuie
valoarea „0“, acest lucru nu reprezintă absenţa absolută
a caracteristicii măsurate.
Punctul „0“ pe scala de temperatură Celsius sau Fahrenheit ilustrează
acest lucru.

 Judecăţi comparative ca „de două ori mai mult”, „de

patru ori mai puţin” etc. nu pot fi făcute pentru
compararea valorilor specifice măsurate pe o scală de
interval.
 Nu are sens multiplicarea sau divizarea valorilor.
SCALA DE RAPORT
 SCALA DE RAPORT (proporţională) se utilizează pentru măsurarea
variabilelor numerice, fiind scala care permite ca afirmaţiile făcute
pe baza operaţiilor de adunare, diferenţă, multiplicare sau divizare să
aibă sens.
 Pentru variabilele măsurate pe această scală putem afirma, cu precizie, că, de pildă, o
persoană cu vârsta de 30 ani are de două ori mai mult decât cea de 15. Punctul zero nu este
neapărat necesar să fie o valoare măsurată a variabilei; este suficient să existe efectiv pe
scală.
 Timpul de alergare pe distanţa de 50 metri este măsurat pe o scală de raport (proporţională),
deşi nimeni nu poate practic parcurge distanţa de 50 metri în 0,00 secunde.

 Un punct zero absolut sugerează absenţa totală a caracteristicii sau însuşirii care
este studiată.
Variabilă numerică Nivel de măsurare
Greutatea (în kg) Raport
Vârsta (în ani sau zile) Raport
Salariul (în lei, EUR etc.) Raport

10
SCALA DE RAPORT

 Prelucrări posibile:

- Determinarea frecvenţelor absolute şi relative

- Determinarea indicatorilor tendinţei centrale, ai
variabilităţii şi ai formei distribuţiei
- etc.
Bibliografie
 E. ŢIŢAN, STATISTICĂ. TEORIE ŞI APLICAŢII ÎN SECTORUL
TERŢIAR, Ed. Meteor Press, Buc., 2005, pag.14-23

 A. ISAIC-MANIU, C. MITRUŢ, V. VOINEAGU, STATISTICĂ, Ed.

Universitară, Buc., 2004, pag.19-32

 V. VOINEAGU, E. ŢIŢAN, S. GHIŢĂ, C. BOBOC, D. TODOSE,

STATISTICĂ. BAZE TEORETICE ŞI APLICAŢII, Ed. Economică,
Buc., 2007, pag.9-21

12