PROIECT COMANDA ACTIONARILOR ELECTRICE

Student: Mares Adrian

Grupa: 141IA

1
Cuprins
1.Introducere.........................................................................................................................................3
2.Codul implementat.............................................................................................................................4
3.Schema implementata.........................................................................................................................5
4.Raspunsuri..........................................................................................................................................8
5.Concluzii..........................................................................................................................................20

2
 1. Introducere
Proiectarea partii de comanda a unui sistem de actionare electrica, in principal,
implica acordarea regulatoarelor din cadrul schemei, dimensionarea filtrelor folosite la isirea
traductoarelor ce preiau informatii de process, respectiv alegerea corespunzatoare a
traductoarelor necesare.
In schimb, structura schemelor de reglare poate diferi semnificativ in functie de
criteriile folosite sau de obiectivele urmarite.
Aplicatiile indiustriale necesita adesea ca, pe langa controlul si reglarea unor
parametri considerati principali, sa fie nevoie si de realizarea limitarii unor parametrii
auxiliari, cum ar fi curentul de accelerare sau cel de franare al unei masinii de curent continuu
alimentata de la un convertor static de putere.Limitarea acelui parametru are defaot scoul de a
proteja intreg procesul/sistemul de actionare in cazul aparitiei unor socuri, solicitari

Figure 1 Schema bloc a sistemului de comanda si reglare

suplimentare.

3
 2. Codul implementat si date nominale
Codul implementat este urmatorul:
%%Date nominale
n=10; %numar criteriu
U_An=500; %[V]-tensiunea nominala
P_n=427257; %[W]-puterea nominala
n_n=850; %[rpm]-turatia nominala
omega_n=2*pi*n_n/60; %[rad/s]-viteza unghiulara nominala
eta_n=73/100; %[-]- randamentul nominal
I_An=1043; %[A]-curentul nominal
M_n=80; %[Nm]-cuplul nominal
R_A=0.043; %[ohm]-rezistenta indusului
L_A=25*10^(-3); %[H]-inductivitatea indusului
m=102; %[Kg]-masa motorului
J_A=0.0159; %[Kgm2]-momentul de inertie
M_s=M_n; %[Nm]-cuplul de sarcina
%%Date Calculate
%%Pentru Motorul de curent continuu
k_fi=(U_An-R_A*I_An)*60/2/pi/n_n; %[Wb]-constanta de flux
%%Pentru redresor-CTCCP
f=50; %[Hz]-frecventa nominala
p=6; %[-]-numarul de pulsuri
alfa=30; %[-]-unghiul de comanda
T_miu=1.67*10^-3; %[s]-constanta de timp a redresorului
U_A0=U_An/(sqrt(3)/2); %[V]-tensiunea de alimentare pentru alfa=0
k_0=U_An/10; %[-] - coeficient de amplificare
U_s=U_A0/(sqrt(2)*p/pi*sin(pi/p)); %[V]-tensiunea retelei
%%Sunt de curent
I_Amax=2.5*I_An; %[A]-Curentul maxim pe care il acceptam prin masina
U_cda=10; %[V]-tensiunea de comanda
k_Fi=U_cda/I_Amax; %[V/A]-constanta care face trecerea de la la val. maxima
la valoarea corenspunzatoare tensiunii de comanda
T_Fi=1.7*10^-3; %[s]-timpul de intarziere introdus de sunt
%%Tahogenerator
n_max=1.5*n_n; %[rpm]-turatia maxima acceptata
omega_max=2*pi*n_max/60; %[rad/s]- viteza maxima pe care o acceptam
k_F0=U_cda/omega_max;% [V/s]-constanta care face trecerea de la valoarea
maxima a vitezei la valoarea tensiunii de comanda
T_F0=0.007; %[s]- timpul de intarziere introdus de taogenerator

%%Regulator de curent
T_A=L_A/R_A; %[s]-constanta de timp electrica
kext_i=k_0*k_Fi/R_A; %[-]
T_sigmai=T_miu+T_Fi; %[s]-
T1_i=T_A; %[s]-constanta de timp 1 a regulatorului de curent
T2_i=2*kext_i*T_sigmai;%[s]- constanta de timp 2 a regulatorului de curent
%%Regulatorul de viteza unghiulara
kext_omega=R_A*k_F0/k_Fi/k_fi; %[-]
T_em=J_A*R_A/k_fi^2; %[s]-constanta mecanica
Tsigma_omega=2*T_sigmai-T_Fi+T_F0; %[s]
T1_omega=4*Tsigma_omega; %[s]-constanta de timp 1 a regulatorului de viteza
unghiulara

4
T2_omega=8*kext_omega*(Tsigma_omega^2)/T_em; %[s]-constanta de timp 2 a
regulatorului de viteza unghiulara

5
3. Schema implementata

6
7
4.Raspunsuri

Fara regulator

8
Cu regulator

9
 5.Concluzii
Am realizat implementarea unui redresor, acest bloc doar modeleaza redresorul nu
este o modelare reala ci doar introduce o intarziere,tensiunea la iesirea acestuia ajunge la
valoarea maxima mai tarziu fata de cazul in care aplicam tensiunea direct cu ajutorul unui
step.Alimentarea redresorului am realizat o cu ajutorul unei functii treapta de valoare maxima
10, care corespunde valorii nominale a tensiunii de alimentare a MCC-ului.
Pentru a realiza masurarea curentului am realizat modelul matematic al unui sunt de
curent, se poate observa faptul ca suntul introduce si el o intariere intre marimea reala si cea
masurata, indicata de dispozitivul de masura. Am ales un sunt de curent care sa suporte un
curent egal cu valoarea maxima a curentului impusa de catre noi .

Pentru măsurarea turației se va utiliza un tahogenerator pe care l-am ales in funcție de

turatia maxima care este egala cu 1.5*n_n=1275. Am ales tahogeneratorul BD2510B cu o
turație maxima cuprinsa intre 0 si 4000 rot/min.

In cadrul simulărilor am observat faptul ca valorile curentului si turației in cadrul

aplicării directe a tensiunii ating valori foarte mari, peste valoarea maxima admisa, de aceea
am realizat modelarea unor regulatoare de viteza si curent utilizate împreuna cu blocurile de
saturație pentru a limita valorile curentului si tensiunii.

Pentru a simula cat mai bine cazul real, am utilizat pentru alimentarea schemei un
semnal triunghiular, care simulează atat pornirea cat si oprirea motorului de curent continuu.

Pentru a se putea observa cat mai bine importanta utilizarii regulatoarelor si a

blocurilor

10