1.

Diferenta dintre semn si simptom:

Semnul, spre deosebire de simptom(traire subiectiva), este o manifestare a bolii care poate fi constatată
în mod obiectiv de către examinator.

2.Cele 4 metode ale examenului fizic al pacientului: Inspectie, palpare, percutie, ascultatie.

3.Inspectia este: examinarea vizuală a pacientului.

4.Palparea este: examinarea pacientului prin intermediul simţului tactil al mâinilor.

5.Percutia este: examinarea pacientului prin simţul auditiv, în urma lovirii ritmice a unor arii
corporale.

6.Ascultatia este: = examinarea fenomenelor acustice determinate de vibraţiile spontane care se produc
în interiorul toracelui, abdomenului sau vaselor.

7.Coilonichia este: unghiile concave, in lingura

8.Gruparea de semne si simptome este: Sindromul.

9.Sindromul poate fi prezent in cadrul: mai multor boli

10. O boala se poate manifesta prin unul sau mai multe: sindroame

11.Pe scurt, ce descriem la examenul fizic al aparatului respirator:

Torace: scolioză, cifoscolioză, normal conformat

Murmur vezicular prezent bilateral (normal) / diminuat pe partea dreaptă / hemitorace drept +/1 inf
(pleurezie, pneumonie)

-raluri: subcrepitante, crepitante, ronflante.

-raluri crepitante supraadăugate hemitorace drept+/1 inf

-Suflu cavernos

12.Pe scurt ce descriem la examenul fizic al aparatului digestiv:

-abdomen suplu, mobil cu respiraţia, nedureros spontan si la palpare.

-in hipocondrul drept: formaţiune tumorală palpabilă .....cm, elastică / nodulară / netedă/ bine
delimitată, mobilă pe planurile adiacente.

-Tranzit prezent / absent de... zile, prezent doar pt gaze.

-Ficat, căi biliare, splină (... cm) in limite fiziologice / la 1 cm sub rebordul costal/hepatomegalie, ficat
neted / nodular in ciroză, metastaze hepatice.
 12. Pe scurt ce descriem la examenul fizic al aparatului renal
Loje renale: nedureroase, dureroase
Puncte ureterale : nedureroase, dureroase
Manevra giordano: pozitiva, negativa
Mictiuni: fizologice normocrome,hematurie, urini hipercrome,disurie,...

13.Pe scurt ce descriem la examenul fizic al aparatului cardiovascular:

Aria matităţii cardiace:

(percuţie): in limite normale / cord mărit in diam transversal

Soc apexian prezent sp V ic stâng pe linia claviculara

Sufluri cardiace: tricuspidian, mitral, sistolic, diastolic

Tensiunea la internare....

Alura ventriculară....

14.Inaltimea sub limita inferioara fiziologica se numeste: nanism

15.Cauze principale gigantism:

1.Hipersecreţia de STH= -gigantism hipofizar

- acromegalie (dacă hipersecreţia apare la adult).

2.Anomalia genetică sporadică= gigantism cerebral.

16.Trei semne importante in acromegalie:

Facies caracteristic
Mâini şi picioare mari
Piele îngroşată şi grasă, uleioasă.

17.Clinic, nanismul se clasifica in:

Nanism armonic, în care proporţia normală dintre segmentele corpului este conservată.

Nanism disarmonic, în care există şi tulburări de proporţionalitate.

18.Formula de calcul indice de masa corporala: indicele Quételet: BMI = G (kg) / β (m)

19.Peste ce valoare al IMC consideram obezitate morbida? : Gradul 3 (obezitatea morbidă): IMC ≥
40.

19.Peste ce valoare a IMC consideram obezitate grad 2? : Gradul 2: IMC = 35-39,9

20. Peste ce valoare a IMC consideram obezitate grad 1? : Gradul 1: IMC = 30-34,9
21.Care este cea mai importanta cauza de casexie?: rolul central în instalarea caşexiei îl joacă
citokinele.

Cancere cu diverse localizări

SIDA
Infectii
Depresii

22.Cu ce teste biologice abordam pacientul cu scadere ponderala importanta?:

teste biologice -HL, VSH, TSH, glicemie, Fe seric, feritina serică, test pentru hemoragiile oculte fecale,
examen sumar de urină şi, la bărbat, PSA

23.Trei semne de alarma la pacientul cu scadere ponderala importanta:

1. Indigestii frecvente / tulburări de deglutiţie

2. Modificarea habitudinilor colonice / urinare
3. Sângerări sau eliminări de materiale biologice neobişnuite
4. Răceala care nu se vindecă
5. Tuse / raluri bronşice persistent

24.Casexia reprezinta: = pierderea excesivă în greutate, mai ales prin pierderea masei musculare
scheletice, în contextul unui reacţii inflamatorii cronice.

25.Factori predispozanti ai obezitatii?

 Genetici

 De mediu (1.Tipul alimentelor, 2.Cantitatea aportului alimentar, 3.Orarul meselor,

4.Sedentarismul)

 Psihologici(dependenta)

26.Ce face pancreasul la obezi?: concentraţia glucozei in sânge creşte, ceea ce stimulează pancreasul
să producă insulina in cantitate mare (hiperinsulinism iniţial).

27.Sindromul metabolic reprezinta asocierea: obezitate în măr + DZ + HTA + dislipidemie

(cvartetul morţii, Kaplan), având ca element etiopatogenic comun creşterea rezistenţei tisulare la
insulină.

28.In sindromul metabolic trigliceridele au valoare peste: ≥150 mg%

29.In sindromul metabolic colesterolul: <40 mg% B / <50 mg% F

30.In sindromul metabolic se ia in considerare tensiunea arteriala peste: TA s ≥ 130 mm Hg / TA

d ≥ 85 mm Hg

31. In sindromul metabolic se ia in considerare glicemia peste: ≥100 mg%

32.Decubitul ventral apare mai frecvent in: criza de ulcer

33.In ce afectiuni apare ortopneea?

afecţiunile cardiace cu insuficienţă ventriculară stângă şi astmul bronşic în criză.

34.In ce afectiuni apare decubitul lateral ca si pozitie antialgica?: decubit lateral, cu capul în
hiperextensie, gambele flectate pe coapse şi acestea pe abdomen (colica renală, meningite).

35.Faciesul vultuos apare mai des in: bolile febrile şi mai ales în pneumonia francă lobară.

36.Faciesul vultuos reprezinta: congestia intensă a feţei, apare in bolile febrile

37.Ptoza palpebrala reprezinta: caderea pleoapei in urma unei leziuni congenitale sau dobandite a
musculaturii sau inervatiei pleoapei.

38.Mioza reprezinta: micșorarea diametrului pupilar, ca urmare a contracției mușchiului circular al

irisului. 

39.Midriaza reprezinta: dilataţia pupilei, pupilă mare

40.Enoftalmia reprezinta: Pozitie anormala a globului ocular care se afla infundat in orbita

41.Exoftalmia reprezinta: protruzia globilor oculari (Proeminență accentuată a globilor oculari în

afara orbitelor).

42.Faciesul cirotic – mica descriere: are trăsături atone, cu pielea galben-brună, buzele carminate,
limba depapilată, lăcuită, de nuanţă zmeurie, părul uscat şi friabil.

43.Facies basedownian – mica descriere: Faciesul hipertiroidian este frapant prin expresia de spaimă
imprimată de protruzia globilor oculari (exoftalmie), ceea ce face să se vadă sclerele albe deasupra
irisului. Tegumentele sunt subţiate şi adesea acoperite de picături de sudoare, iar buzele pot prezenta un
tremor fin.

44.Facies mixedematos – mica descriere: Faciesul hipotiroidian este palid, cu pielea aspră şi
îngroşată datorită depunerii de mucoid în ţesutul celular subcutanat. Trăsăturile devin inexpresive,
mongoloide, iar mimica este absentă. Părul este aspru, friabil şi decolorat, iar cel din treimea externă a
sprâncenelor lipseşte. Limba este hipertrofiată şi prezintă amprente dentare pe margine.

45.Ce reprezinta anasarca? : Acumularea voluminoasă şi generalizată de lichid

46.Principalul mecanism in edem: perturbarea unuia sau a mai multor componente ale legii lui
Starling.

-Extravazarea lichidului în sectorul interstiţial, promovată de Pres hidrostatica si pres oncotica

-Întoarcerea lichidului din sectorul interstiţial în cel intravascular, promovată de Pres hidrostatica si
pres oncotica.
-Coeficientul de permeabilitate modulează schimburile lichidiene dintre cele 2 sectoare

-Debitul limfatic preia în condiţii normale cca 10% din lichidele şi 50% din proteinele extravazate în
ţesutul interstiţial.

47.Cea mai frecventa cauza patologica de crestere a presiunii hidrostatice:

 Insuficienţa cardiacă congestivă (ICC)

 Obstrucţia venoasă: tromboflebita

 Expansiunea volumului intravascular: iatrogenă.

48.Scaderea volumului circulant are 2 consecinte.Care sunt? :

i. Scăderea fluxului plasmatic renal

ii. Scăderea ratei impulsurilor trimise de la nivelul baroreceptorilor (atriali, sinocarotidieni, aortici
etc).

49.Scaderea fluxului plasmatic renal determina:

 Vasoconstricţie corticală, cu scăderea filtratului glomerular în nefronii cu ansă scurtă

(responsabili cu formarea urinii cu concentraţie crescută de Na).

 β-stimularea aparatului juxtaglomerular, cu creşterea secreţiei de renină.

50.Nivelele crescute de renina determina: activarea accelerată a angiotensinogenului şi formarea

unor cantităţi crescute de angiotensină II şi III (AT II, AT III), care stimulează sinteza de aldosteron
(ALD). ALD determină la rândul său retenţie hidrosalină.

51.Mecanismul ce intretine edemul este: este reprezentat de retenţia hidro-sodată la nivelul

rinichiului.

52.Dupa remisia edemului, tegumentele apar: uscate şi plicaturate

53.Edemul cardiac apare mai des: retromaleolar

?- insuficienţa cardiacă congestivă, pericardita constrictivă

?-se extinde progresiv pretibial, apoi la întregul membru pelvin, scrot, peretele trunchiului şi faţă,
asociindu-se cu hidrotorax (uni-/bilateral), ascită (inconstantă şi puţin voluminoasă) şi edem visceral
(pulmonar, hepatic, renal şi cerebral) .
54.Edemul renal apare mai des: pleoape, fata, dorsum-ul mainii

?- în glomerulonefrite, în sindromul nefrotic

?-se extinde relativ rapid la membrele pelvine (hidartroza genunchilor este frecventă), peretele
abdomenului şi al toracelui posterior, asociindu-se cu hidrotorax de obicei bilateral, hidropericard,
ascită (fără circulaţie colaterală) şi edeme viscerale (laringele, bronhiile, intestinul, retina, encefalul şi
meningele).

55.Edemul hepatic este reprezentat mai des de: ascita

?-scăderea Πp (Πp = presiunea oncotică a plasmei)

?-Este progresiv şi se extinde la gambe, bilateral şi simetric, organele genitale externe, asociindu-se cu
hidrotorax drept / bilateral

56.Edemul angioneurotic se manifesta mai des la nivelul: fata, buze, mucoasa bucala si glota

Afectează adeseori mucoasele: bucală, linguală, glotică şi laringiană (cu disfonie, disfagie, dispnee şi
posibilă asfixie) sau intestinală (cu fenomene subocluzive).

57.Declivitatea edemului este specifica edemului: cardiac şi celui carenţial.

58.Edemul simetric apare in afectiuni: cardiace, renale, hepatice, carenţiale, endocrine şi cele
angioneurotice.

59.Edemul asimetric apare in cauze: inflamatorii, venoase şi limfatice.

60.Exemple de edem moale: edemul renal, hepatic, carenţial, angioneurotic.

61.Exemple de edem ferm: edemul inflamator şi cel venos

62.Exemple de edem dur: edemul limfatic.