Geografie Continentele Extraeuropene Cai

Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale”, Bucureşti
Şcoala Gimnazială Discovery, Voluntari
IOAN MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE
CONTINENTELE EXTRAEUROPENE
Caietul elevului pentru clasa a VII-a

ISBN 978-973-0-31438-0
BUCUREŞTI – 2020
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti
Şcoala Gimnazială Discovery, Voluntari
IOAN MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE
CONTINENTELE EXTRAEUROPENE

Pentru uz intern
UTILIZATOR
Nume și prenume.......................................................
..............................................................................................
Clasa..................................................................................
ISBN 978-973-0-31438-0
Bucureşti
2020
Geografie. Continentele extraeuropene. Caietul elevului pentru clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, ISBN 978-973-0-31438-0, Bucureşti, 2020
1
COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE” ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY
www.cnilcb.ro www.ScoalaDiscovery.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor nr. 163, Sector 1 Voluntari-Pipera – Str. Drumul Potcoavei nr. 100
Telefon: 0212.301.021 Tel. 0212.690.036
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com scoaladiscovery@yahoo.com
Referenţi: Lect. univ. Serafima ROŞCOVAN, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Republica Moldova
Prof. dr. Lucian ŞERBAN, Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu”, Bacău
Prof. gr. I. Dorina NEDELEA, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Bucureşti
Prof. gr. I Mariana GHERGHINĂ, Liceul Teoretic „Constantin Brătescu”, Isaccea
Prof. gr. I Sorin MIRCEA, Şcoala Gimnazială Prejmer-Braşov
Prof. dr. Mihai DUMITRESCU, Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuţă”, Bucureşti
Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ

Imagine copertă: Prof. dr. Mihai DUMITRESCU
Ioan MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu
geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și
profesor gradul I – este autorul sau coautorul a peste 60 de cărți și broșuri (studii de specialitate, monografii,
enciclopedii, dicționare, cărți școlare etc.). A publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de
geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie
economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 150 de
articole de popularizare și cu caracter școlar.
ISBN 978-973-0-31438-0
Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai

cu acordul autorului.
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
2
C U P R I N S
A S I A/4
Asia – poziția geografică şi ţărmurile / 4
Asia – hidrografia: caracteristici generale. Fluvii şi lacuri / 7
Asia – contraste biogeografice / 11
Asia – elemente de diversitate umană (diversitatea etnică, lingvistică, culturală şi confesională) / 13
Asia – harta politică şi marile aglomeraţii umane / 14
Asia – resursele naturale, activităţile economice şi contrastele economice regionale / 18
Asia – studii de caz: particularităţile geografice ale unor state, Asia în lumea contemporană / 20
A F R I C A / 23
Africa: poziția geografică – simetrie latitudinală. Relieful – caracteristici generale. Riftul african / 23
Africa: hidrografia, clima şi biogeografia – caracteristici generale / 25
Africa: specificul demografic / 29
Africa: harta politică şi marile oraşe / 30
Africa – studii de caz: problemele Africii în lumea contemporană şi particularităţi geografice ale unor state / 32
A M E R I C A D E N O R D Ş I A M E R I C A D E S U D / 35
America de Nord şi America de Sud: poziția geografică şi ţărmurile / 35
America de Nord şi America de Sud: relieful – caracteristici generale. Sistemul Muntos Cordiliero-andin / 36
America de Nord şi America de Sud: hidrografia – caracteristici generale. Fluvii şi lacuri / 38
America de Nord şi America de Sud: diferenţieri climatice şi biogeografice / 40
America de Nord şi America de Sud: elemente de diversitate umană (etnică, lingvistică, confesională şi
culturală) / 42
Harta politică şi contraste teritoriale între state / 44
Forme de aglomerare urbană / 46
Diferenţe economice regionale / 46
Particularităţi geografice ale unor state / 50
A U S T R A L I A, O C E A N I A Ş I A N T A R C T I C A / 51
Australia – caracterizare geografică generală / 51
Studiu de caz: unicitatea biogeografică australiană / 53
Oceania – particularităţi geografice / 56
Antarctica – elemente de identitate geografică / 58
E L E M E N T E D E G E O G R A F I A M E D I U L U I Î N C O N J U R Ă T O R / 59
Componentele mediului înconjurător şi relaţiile dintre acestea / 59
Degradarea mediului înconjurător, o problemă a lumii contemporane. Schimbări globale ale mediului / 61
BIBLIOGRAFIE / 65
3
A S I A
ASIA – POZIȚIA GEOGRAFICĂ ŞI ŢĂRMURILE
 Observă harta de mai jos şi scrie numele oceanelor care mărginesc continentul la:
 nord = …………………………...;  est = …………………………..…;  sud = ………………..……………
Denumirea de Asia provine, Asia - poziţia geografică

se pare, din cuvântul asirian
„asu”, care înseamnă răsărit. A
fost folosită mai întâi de greci, in
antichitate, pentru a desemna
pământurile aflate la răsărit de
lumea lor.
Asia – parte a plăcii
tectonice Eurasiatice – ocupă
30% (44.407.000 km2) din
suprafața uscatului Terrei.
Spre vest, Munţii Ural,
Marea Caspică, Munţii Caucaz
şi Marea Neagră separă Asia de
Europa.
Canalul Suez, inaugurat în
anul 1869, leagă mările Mediterană și Roșie și separă Asia de Africa, iar Strâmtoarea Bering desparte Asia
de America de Nord.
 Punctele extreme ale continentului sunt reprezentat
de capurile: Celiuskin, Dejnev, Piai (sau Buius) şi Baba.
 Cu ajutorul manualului sau atlasului
geografic, completează graficul alăturat cu
numele punctelor extreme (capurilor) în funcţie
de poziţia geografică.
 Ţărmurile Asiei sunt destul de crestate, cu numeroase
peninsule, insule şi golfuri şi scăldate de numeroase mări.
 Activitate în perechi. Analizaţi harta de mai

jos („Ţărmurile Asiei”) şi, cu ajutorul manualului şi
atlasului geografic, realizaţi următoarele sarcini
de lucru:
a. scrieţi numele mărilor marcate cu litere de la A la N:

A. ……………………………….. B. ……………………………….. C. ………………………………..
D. ……………………………….. E. ………………………………... F. ………………………………...
G. ………………………………. H. ……………………………….. I. ………………………………...
J. Golful ………………………… K. ……………………………….. L. ………………………………...
M. ………………………………. N. ………………………………..
b. scrieţi numele peninsulelor marcate cu numere de la 1 la 9:
1. ……………………………….. 2. ……………………………….. 3. ………………………………..
4. ……………………………….. 5. ………………………………... 6. ………………………………...
7. ………………………………. 8. ……………………………….. 9. ………………………………...
c. scrieţi numele insulelor şi arhipelagurilor marcate cu litere de la a la g:
4
a. ……………………………….. Ţărmurile Asiei
b. ………………………………..
c. ………………………………..
d. ………………………………..
e. ………………………………..
f. ………………………………...
g. ………………………………..
d. marcaţi, pe hartă, cu  – Golful Aden1,
cu  – Golful Persic şi  – Golful Oman2.
 În Asia unt prezente mai multe tipuri de
ţărmuri: cu fiorduri (în nord), cu delte (Gange-
Brahmaputra), cu estuare (gura de vărsare a
fluviului Chang Jiang), vulcanice (în arhipelagurile
Japonez, Filipine ş.a.), cu mangrove (în sud) etc.
  
ASIA – RELIEFUL: CARACTERISTICI GENERALE,

UNITĂŢI MAJORE. MUNŢII HIMALAYA
A. Caracteristicile generale ale reliefului

 relieful Asiei este extrem de variat, fiind consecinţa interacţiunii agenţilor interni (mişcările tectonice,
vulcanismul) şi externi (precipitaţii, temperaturi, vânt ş.a.);
 relieful continentului s-a format prin adăugarea unor fâşii mai noi de uscat3 la fragmentele foarte
vechi, denumite scuturi (Angara sau Siberian, Sinic sau Chinez, Arab şi Indian), care au aparţinut, în trecut,
continentelor Laurasia şi Gondwana;
 altitudinea medie a reliefului este de cca. 960 m, altitudinea maximă este de 8.848 m (în Munţii
Himalaya)4, iar cea minimă, de -427 m (la ţărmul Mării Moarte);
 estul şi sud-estul continentului se evidenţiază printr-o mare activitate seismică şi vulcanică (vulcanii
Kliucev, Fuji, Pinatubo, Krakatoa sau Krakatau, Tambora ş.a.) determinată de contactele tectonice ale
Plăcii Eurasiatice cu plăcile Nord-Americană, Pacifică, Filipinelor şi Indo-Australiană;
 în nord şi pe munţii înalţi este prezent relieful glaciar (câmpii de eroziune, morene etc., în nord, şi
circuri glaciare, văi glaciare, creste, pe munţii înalţi), iar în regiunile aride tropicale şi temperate, dune,
câmpuri cu bolovănişuri ş.a.
 Cu ajutorul manualului sau atlasului geografic, realizează următoarele sarcini de lucru:
a. localizează, pe hartă, altitudinile extreme din Asia;
b. localizează, pe hartă, scuturile Angara sau Fuji   Arhip. Filipine
Siberian, Sinic sau Chinez, Arab şi Indian; Kliucev   Arhip. Indonezian
c. realizează corespondenţa între vulcani şi Krakatoa   Arhip. Japonez
arhipelagurile ori peninsulele în care se Pinatubo   Pen Coreea
găsesc .  Pen. Kamceatka
1
Comunicarea între Golful Aden şi Marea Roşie se face prin Strâmtoarea Bab el Mandeb.
2
Comunicarea între Golful Persic şi Golful Oman se realizează prin Strâmtoarea Ormuz.
3
Aceste fâşii de uscat sunt în cea mai mare parte lanţuri muntoase (unele foarte erodate) formate în orogenezele
caledoniană, hercinică şi alpină.
4
Cel mai înalt vârf din Munţii Himalaya este Chomolungma („Zeiţa mamă a munţilor”) sau Everest (8.848 m). Conform
altor surse, vârful ar atinge altitudinea de 8.850 m.
5
B. Unităţile majore de relief
Munţii şi podişurile ocupă cca. 75% din suprafaţa continentului, restul de cca. 25% fiind câmpii.
 Munţii vechi sunt tociţi şi cu altitudini mai reduse (Altai, Tian Shan, Ural ş.a.), în timp ce munţii
tineri (aparţinând orogenezei alpine) sunt, în general, mai înalţi (Himalaya, Karakorum, Caucaz ş.a.).
 Podişurile s-au format prin eroziune şi prin acumulări de sedimente. Se evidenţiază podişurile: Tibet,
Siberiei Centrale, Pamir, Deccan, Arabiei, Iranului, Deşertul Gobi, Podişul de Loess ş.a.
 Câmpiile sunt poziţionate, în mare parte, în regiunile marginale ale continentului (Câmpia Siberiei de
Vest, Câmpia Siberiei de Nord, Câmpia Indusului, Câmpia Gangelui, Câmpia Mesopotamiei, Câmpia
Chinei de Est sau Marea Câmpie Chineză ş.a.).
 Activitate în perechi. Utilizaţi manualul sau atlasului geografic şi stabiliţi valoarea de
adevăr pentru propoziţiile de mai jos.
A / F  Munţii Kolîma sunt situaţi în vestul Asiei.
A / F  Podişul Deccan ocupă partea centrală a Peninsulei Malacca.
A / F  Podişul Siberiei Centrale este situat între fluviile Enisei şi Lena.
A / F  Lacul Aral se află în arealul Câmpiei Turanului.
A / F  Câmpia Mekongului este situată în Peninsula Indochina.
A / F  Între munţii Kunlun şi Himalaya se află Podişul Tibet.
A / F  Câmpia Mesopotamiei are deschidere la Golful Aden.
A / F  Podişul Anatoliei ocupă o parte din Peninsula Asia Mică.
A / F  La sud de Marea Caspică se află Munţii Elburs.
A / F  Munţii Verhoiansk se întind la vest de fluviul Lena.
C. Munţii Himalaya („Ţara Zăpezilor” sau „Casa Zăpezii”)

 Activitate în perechi. Utilizaţi manualul sau alte surse şi caracterizaţi Munţii Himalaya,
precizând:
a. poziţia geografică: _________________________________________________________________;
b. unităţile de relief vecine de la nord şi sud: ___________________________________________;
c. orogeneza în care au fost înălţaţi: ___________________________________________________;
d. înălţimea maximă şi vârful în care se înregistrează: ___________________________________;1
e. orientarea generală a lanţului montan: ______________________________________________;
f. o consecinţă a altitudinii ridicate: ____________________________________________________.
 EXERSEAZĂ: Scrieţi numele
unităţilor de relief marcate, pe harta
alăturată, cu numere (1-14):
1. ..............................................................
2. ..............................................................
3. ..............................................................
4. ..............................................................
5. ..............................................................
6. ..............................................................
7. ..............................................................
8. ..............................................................
9. ..............................................................
10. ............................................................
11. ............................................................
12. ............................................................
13. ............................................................
14. ............................................................
  
1
Primul om care a ajuns pe Vârful Everest a fost Edmund Percival Hillary, la 29 mai 1953. El a fost însoţit de şerpaşul
Tenzing Norgay. Primul român care a ajuns pe acest vârf a fost Constantin Lăcătuşu, la 17 mai 1995.
6
ASIA – HIDROGRAFIA: CARACTERISTICI GENERALE.
FLUVII ŞI LACURI
A. Caracteristicile generale ale hidrografiei

Continentul Asia este destul de bogat în ape curgătoare şi lacuri.
Relieful variat şi diversitatea climatică au determinat o repartiţie neuniformă a apelor de suprafaţă.
Relieful, mai înalt în centru şi mai scund spre margini, a influenţat direcţia de scurgere a principalelor ape
curgătoare, iar din cauza unor condiţii climatice, pe continent sunt prezente întinse regiuni endoreice1 şi,
chiar, areice2.
 Utilizează manualul sau atlasului geografic şi localizează: Regiunea endoreică central-
asiatică, Regiunea endoreică aralo-caspică şi Regiunea endoreică arabă.
B. Fluviile Asiei
Cinci fluvii asiatice sunt cuprinse în topul celor mai întinse zece ape curgătoare de pe glob. Acestea
sunt: Chang Jiang (6.370 km), Enisei (5.539 km), Huang He (5.464 km), Obi (5.410 km) şi Amur (4.444 km).
Unele fluvii formează la gurile de vărsare estuare – Obi (cel mai lung estuar de pe glob: 800 km),
Enisei, Chang Jiang ş.a. –, iar altele delte – Lena, Huang He, Gange ş.a.
 Activitate în perechi. Se dau fluviile: Amur, Brahmaputra, Chang Jiang (Yangtze),
Enisei, Eufrat, Gange, Huang He, Indus, Irrawaddy, Kolîma, Lena, Mekong, Obi şi Tigru.
Utilizaţi manualul sau atlasul şcolar, identificaţi pe acestea fluviile de mai sus şi completaţi
tabelul de mai jos.
 Fluviile care se varsă în:
Oceanul Arctic Oceanul Pacific Oceanul Indian
 Identifică pe hartă lacul în care se varsă apele curgătoare denumite Sîr-Daria /

Sârdaria şi Amu-Daria / Amudaria.
 Lacul …………………..
 Chang Jiang („Fluviul Lung” / „Apă Mare”) / Yangtze („Fluviul Albastru”) este fluviul ale cărui ape
antrenează cea mai puternică hidrocentrală operaţională din lume („Cele Trei Defileuri”, cu puterea de
18,2 GWh). Lacul format în spatele barajului Sanxia (cel mai mare baraj de pe glob: 2.310 m lungimea la
coronament) are suprafaţa de 1.085 km2.
 Huang He / Hwang Ho („Fluviul Galben”) este fluviul care transportă cea mai mare cantitate de
aluviuni de pe glob (34-50 kg/m3 sau 1,1 mil. t/an), cu cele mai multe schimbări naturale ale albiei de
curgere (27) şi ale gurii de vărsare (5) şi cu cea mai rapidă avansare anuală a deltei (aproximativ 200 m).
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului sau atlasului şcolar, completaţi în
tabelul de mai jos pentru fluviile Obi şi Chang Jiang.
Fluviul Locul de unde O unitate de relief Marea în care se
izvorăşte străbătută varsă
Obi
Chang Jiang
1
Regiune endoreică = regiune în care apele curgătoare se varsă în lacuri ori se pierd prin evaporarea şi infiltraţia apei.
2
Regiune areică = regiune fără ape curgătoare.
7
C. Lacurile Asiei
 Utilizează manualul sau atlasului geografic şi scrie numele principalelor lacuri din Asia.
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
În Asia se găsesc numeroase lacuri. Unele sunt foarte întinse – Marea Caspică (371.000 km2),
Marea/Lacul Aral (13.900 km2) –, din această cauză fiind numite „mări”, unele sunt foarte adânci – Lacul
Baikal (1.642 m), iar altele au nivelul apei sub cel al Oceanului Planetar – Marea Moartă (-398 m).
 După modul de formare, cuvetele lacurilor sunt extrem de variate. Se evidenţiază următoarele tipuri
de lacurile:
 tectonice: Marea Caspică, Baikal, Aral, Balhaş, Lobnor/lop Nur, Qinghai/Tsing-hai/Kukunor, Marea
Moartă, Tuz, Van, Biwa;
 vulcanice: Tazawa, Shikotsu, Mashu, Toya (în Japonia), Kavak-Idjen (în Indonezia), Kurilsk (în Pen.
Kamceatka);
 glaciare: Taimâr (în Federaţia Rusă);
 carstice: Kizören (în Podişul Anatoliei, Turcia);
 de baraj natural: Sarez (pe râul Murgab, Tadjikistan);
 antropice (artificiale): Kreasnoiarsk (pe Enisei), Kamensk şi Novosibirsk (pe Obi), Trei Defileuri (pe
Chang Jiang).
 Activitate în perechi. Rezolvaţi următoarea investigaţie:
În anul 1960, Aral era printre cele mai mari patru lacuri din lume (68.500 km 2). În
prezent, suprafaţa sa este de doar 13.900 km2.
Utilizaţi diferite surse de informare şi scrieţi cauza care a generat reducerea suprafeţei
Lacului Aral într-un interval de timp atât de mic.
  
ASIA – DIFERENŢIERI CLIMATICE.

MUSONII
A. Diferenţieri climatice
Datorită extinderii în latitudine (aproximativ între Polul Nord şi Ecuator), a întinsei suprafeţe
continentale, a lanţurilor montane (care împiedică circulaţia maselor de aer), a unităţilor acvatice vecine
(Oceanul Arctic, Oceanul Pacific, Oceanul Indian) etc., clima Asiei este extrem de variată.
 Activitate în perechi. Citiţi documentul de mai jos şi rezolvaţi sarcinile de lucru  şi .
DOCUMENT
 Clima polară (în insulele Severnaia Zemlea, Noua Siberie): temperaturi medii anuale: -10…-50oC;
precipitaţii: sub 150-200 mm/an (sub formă de ninsoare); bat vânturile polare.
 Clima subpolară (extremitatea nordică a continentului): temperaturi medii anuale: cca. 0oC;
temperatura medie în cursul verii: sub 10oC; precipitaţii: sub 300-400 mm/an (predominant sub formă de
ninsoare); bat vânturile polare.
 Clima temperat-continentală rece (între aproximativ 50 şi 65o lat. N, în Câmp. Siberiei de Vest, Pod.
Siberiei Centrale etc.): temperaturi medii anuale: 1-5oC; în timpul iernii temperaturile coboară frecvent la
8
-35oC;1 precipitaţii: sub cca. 400 mm/an; bat vânturile de vest (pătrunderi ale vânturilor polare); ierni
geroase, cu ninsori.
 Clima temperat-continentală excesivă / continentală aridă (Câmp. Turanului, Deşertul Gobi etc.):
temperaturi medii anuale: 5-10oC; amplitudini termice: peste 20oC; precipitaţii: sub 250-300 mm/an.
 Clima temperată umedă (în estul continentului, nordul Arhip. Japonez): temperaturi medii anuale: 5-
12oC; precipitaţii: 600-1.000 mm/an (venite dinspre Oceanul Pacific).
 Clima subtropicală / mediteraneană (la Marea Mediterană): temperaturi medii anuale: 15-20oC;
precipitaţii: 400-800 mm/an; verile sunt calde şi uscate, iar iernile blânde şi umede.
 Clima subtropicală cu ploi de vară (în sud-estul Chinei, sudul Arhip. Japonez): temperaturi medii
anuale: 15-18oC; precipitaţii: 1.000-1.500 mm/an (cantităţi mai ridicate vara, aduse de musoni).
 Clima tropicală uscată / tropicală aridă (în Pen. Arabă, Pod. Iranului): temperaturi medii anuale:
25-30oC (cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte: peste 40oC); precipitaţii: sub 300 mm/an (au
caracter neregulat); bat vânturile alizee şi sunt frecvente furtunile de nisip.
 Clima musonică (în peninsulele India şi Indochina): temperaturi medii anuale: 20-25oC;2 precipitaţii:
peste 1.500-2000 mm/an (cad în timpul verii); la poalele Munţilor Himalaya se înregistrează chiar şi 10.000
mm/an;3 bat vânturile musonice; sunt două anotimpuri (sezoane): cald şi uscat (iarna) şi cald şi ploios (vara).
 Clima ecuatorială (în sudul Pen. Malacca, arhipelagurile Indonezian şi Filipine): temperaturi medii
anuale: 26-27oC; amplitudini termice: 3-4oC; precipitaţii: peste 2.000 mm/an (plouă aproape în fiecare zi,
după amiaza); este calm ecuatorial (nu bat vânturi permanente şi sezoniere).
 Scrieţi tipurile de climă din
regiunile geografice marcate, pe
harta alăturată, cu numerele:
1. ...........................................................
2. ...........................................................
3. ...........................................................
4. ...........................................................
5. ...........................................................
6. ...........................................................
7. ...........................................................
8. ...........................................................
9. ...........................................................
10. .........................................................
 Încercuiţi litera corespun-

zătoare răspunsului corect
pentru afirmaţiile de mai jos:
1. În nordul Câmpiei Siberiei
de Vest clima este:
a. subecuatorială b. subtropicală c. subpolară
2. Clima musonică este specifică Peninsulei:
a. Asia Mică b. Coreea c. Indochina
3. În estul Mării Caspice predomină clima:
a. continentală aridă b. temperată umedă c. tropicală uscată
4. Precipitaţiile în climatul ecuatorial au valori medii anuale de:
a. sub 1.000 mm b. 1.000-2.000 mm c. peste 2.000 mm
1
Oimeakon este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a Emisferei Nordice (-71,2°C, la
o o
26.I.1926; -67,7 C, la 6.II. 1933). Așezarea este situată într-o depresiune din Siberia Centrală (Federaţia Rusă), la 63 27’
o
lat. N și 142 47’ long. E.
2
Assam, regiunea geografică în care s-a înregistrat recordul de precipitaţii (peste 10.000 mm pe an), este un stat în India.
În localitatea Cherrapunji / Cherrapunjee a căzut cea mai mare cantitate de precipitaţii dintr-un an (22.990 mm în 1861;
o o
„Polul Ploii”). Oraşul este situat la poalele regiunii prehimalayene Garo-Khassi-Jaintia, la 25 lat. N şi 91 long. E.
3
Bangkok este capitala în care se înregistrează temperatura medie anuală cea mai ridică (28°C). Localitatea este
o o
situată în Thailanda, la 13 45’ lat. N și 100 28’ long. E.
9
5. Cele mai scăzute temperaturi din Asia s-au înregistrat în localitatea:
a. Bangkok b. Oimeakon c. Tokyo
B. Musonii
Musonii sunt vânturi periodice care bat în sudul Asiei şi în Oceanul Indian. Se formează ca urmare a
diferenţelor de temperatură şi presiune atmosferică1 create de masa continentală şi întinderea acvatică.
 Utilizează manualul sau alte surse de informare şi realizează sarcinile de lucru  şi .
 Completează schiţa de mai jos şi explică formarea musonului de vară şi musonului
de iarnă.
Musonul de vară Musonul de iarnă
 Scrie caracteristicile musonului de vară şi ale musonului de iarnă.

 musonul de vară: ___________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 musonul de iarnă: ___________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Analizează tabelul ală- Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
turat şi scrie: T (oC) 27,0 28,3 29,5 30,5 29,9 29,5 29,0 28,8 28,3 28,1 27,8 26,5
a. intervalul cu temperaturi P (mm) 13 20 42 91 247 157 175 219 334 292 49 6
.
medii lunare mai mari de 28,5oC: _______________________________________________________________;

b. intervalul cu precipitaţii medii lunare mai mari de 100 mm: ____________________________________;
c. tipul de climă redat de datele din tabel: ______________________________________________________.
  
1
Pe hărţile climatic şi meteorologice presiunea ridicată a aerului este marcată cu M, iar presiunea scăzută cu D.
10
ASIA – CONTRASTE BIOGEOGRAFICE
Clima şi relieful determină
formarea zonelor şi etajelor de
vegetaţie. Vegetaţia asigură hrană şi
adăpost animalelor. La rândul lor,
vieţuitoarele contribuie la formarea
solurilor.
 Utilizează manualul sau alte
surse de informare şi scrie numele
zonelor biogeografice caracte-
ristice regiunilor marcate, pe
harta alăturată, cu numerele:
1. ...........................................................
2. ...........................................................
3. ...........................................................
4. ...........................................................
5. ...........................................................
6. ...........................................................
7. ...........................................................
8. ...........................................................
9. ...........................................................
10. .........................................................
 Activitate în perechi. Parcurgeţi conţinutul tabelului de mai jos („Vegetația, fauna şi

solurile Asiei”) şi rezolvaţi sarcinile de lucru marcate cu  şi .
Vegetația, fauna și solurile Asiei
Zonă Poziţia Vegetaţia Fauna Solul
biogeografică geografică
 Tundră În extremitatea nordică a Ierburi mărunte, muşchi, Urs polar (alb), ren, vulpe Soluri de tundră
continentului. licheni, mesteceni pitici, sălcii polară, lup de tundră, bufniţă (mlăştinoase în timpul
pitice. polară. verii).
Între cca. 50 şi 65o lat. Pin, larice, brad, molid. Samur, vulpe, râs, elan, ren, Cenuşii de pădure,
 Păduri de conifere N, în Câmp. Siberiei de hermelină, zibelină. podzoluri.
(taiga) Vest, Pod. Siberiei
Centrale etc.
La sud de taiga, cu Mesteacăn, plop tremurător, Cerb pătat, tigrul de Amur, Brune şi cenuşii de
 Păduri de foioase extindere mai mare în arţar, stejar, tsuga, tei de câine enot, leopard, lup, pădure.
estul continentului şi în Amur. fazan auriu.
nordul Arhip. Japonez
În partea centrală a Ierburi mărunte: păiuş, colilie,Antilopă saiga, cal sălbatic, Cernoziom.
 Stepă continentului. pelin, pir. cămilă cu două cocoaşe
(bactriană).
În deşerturile Takla Pelin, rogoz, cătină roşie, Asin sălbatic (culan), cămilă Cenuşii de deşert,
 Deşerturi şi semi-
saxaul. cu două cocoaşe, râs de arenosoluri.
deşerturi temperate Makan, Gobi ş.a. deşert, pisică de barcană.
 În regiunea Mării  Stejari, cedru de Liban, pin  Şacal, hienă, muflon,  Terra rossa.
 Vegetaţie subtro- Mediterane. de Alep, laur. broască ţestoasă, scorpion.
picală (meditera-
neană)  În estul continentului,  Chiparos, cedru, arbore de  Cerb sika, câine enot,  Brune şi cenuşii de
sudul Arhip. Japonez. camfor, magnolie, palmieri. vierme de mătase. pădure.
În Pen. Arabă, Pod. Iran, Ierburi, arbuşti spinoşi Gazelă Oryx, râs de deşert, Arenosoluri, calci-
 Deşerturi şi semi- Deşertul Thar. (saxaul). pisică de barcană, cămilă cu soluri, gipsosoluri.
deşerturi tropicale În oaze: palmieri, curmal. o cocoaşă (dromader), reptile.
11
În peninsulele Indochina, Pădure luxuriantă în care o Panda, tigru, ursul buzat, Feralsoluri.
India ş.a. parte din speciile de arbori îşi ursul negru himalayan, reptile
 Păduri musonice pierd frunzele în anotimpul (cobră, piton).
secetos. Abanos, tec,
palisandru, santal, bambus.
În Pen. India. Ierburi înalte, acacia.
Bivol indian, rinocer cu un Roşii de savană.
 Savană corn, elefant indian, antilopă,
panteră, tigru, hienă dungată.
În sudul Pen. Malacca, Pădure luxuriantă, corona- Maimuţe (urangutan, Laterite.
arhipelagurile ment etajat. Palmieri, arbore maimuţă cu nas mare, gibon),
 Păduri ecuatoriale Indonezian şi Filipine. de pâine, ficus, ferigi rinocer cu un corn, şopârlă
arborescente, orhidee, liane. zburătoare, pasărea para-
disului, reptile (varan1, cobră,
piton).
 Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Păiuşul şi colilia sunt ierburi specifice:
a. pădurii ecuatoriale b. savanei c. stepei d. tundrei
2. Samurul şi hermelina trăiesc în:
a. deşertul tropical b. pădurea musonică c. savană d. taiga
3. Cămila bactriană este caracteristică:
a. pădurii de conifere b. pădurii de foioase c. semideşertului temperat d. tundrei
4. Rinocerul indian trăieşte în:
a. deşertul tropical b. pădurea de foioase c. regiunea mediteraneană d. savană
5. Arborele de camfor este specific:
a. estului Asiei b. nordului Asiei c. sudului Asiei d. vestului Asiei
6. Ferigile arborescente şi lianele dau un aspect luxuriant:
a. pădurii de conifere b. pădurii ecuatoriale c. pădurii de foioase d. savanei
7. Tecul, santalul şi ursul panda intră în compunerea biodiversităţii:
a. pădurii de conifere b. pădurii musonice c. savanei d. stepei
8. Ursul polar şi ierburile mărunte sunt specifice:
a. deşerturilor temperate b. deşerturilor tropicale c. stepei d. tundrei
9. Zona biogeografică din vestul Pen. Asia Mică este cea:
a. a deşerturilor temperate b. mediteraneană c. de stepă d. de tundră
10. În insulele din sudul Arhip. Japonez este caracteristică vegetaţia:
a. pădurii ecuatoriale b. pădurii de foioase c. de semideşert d. subtropicală
 Scrieţi două deosebiri între caracteristicile zonelor biogeografice din Pen.
Kamceatka şi Pen. Indochina.
 Mangrovele – prezente pe ţărmurile peninsulelor India şi Indochina, arhipelagurilor Filipine şi

Indonezian – sunt formaţiuni forestiere supuse fluctuaţiilor diurne ale nivelului oceanic. Sunt păduri dese,
impenetrabile, veşnic verzi, contorsionate. Arborii au talie redusă şi prezintă rădăcini aeriene
(pneumatofori), care le asigură stabilitatea. Dispun de un mecanism care asigură eliminarea excesului de
sare prin frunze. Înmulţirea se realizează prin păstăi alungite şi ascuţite, care se înfig în mâl.
 Iacul este un animal caracteristic regiunilor înalte din Podişul Tibet. Este un mamifer rumegător, cu
înălţimea, la greabăn, de cca. 2 m, acoperit cu păr lung, de culoare brună, aspru în părţile laterale. Are
umerii aduşi, o cocoaşă pe ceafă şi coarne mari, curbate în sus.
  
1
Varanul de Komodo, cea mai mare şopârlă din lume (2-3 m lungime şi 110-130 kg greutate), trăieşte în Arhip.
Indonezian. Se hrăneşte cu mamifere mici, şerpi şi păsări, dar poate ucide şi mamifere mari (porci, capre, căprioare
etc.). În cazul unei muşcături, saliva sa, încărcată cu bacterii, provoacă infecţii mortale.
12
ASIA – ELEMENTE DE DIVERSITATE UMANĂ
(DIVERSITATEA ETNICĂ, LINGVISTICĂ,
CULTURALĂ ŞI CONFESIONALĂ)
Populaţia Asiei numără aproximativ 4,6 miliarde de locuitori (cca. 60% din populaţia globului). China
şi India au fiecare peste un miliard de locuitori, ceea ce înseamnă că doi din 10 locuitori de pe Terra sunt
chinezi şi doi indieni.
Asia este, în ceea ce priveşte vârsta medie a populaţiei, un continent destul de Structura populaţiei
tânăr. Aproximativ 25% din locuitori săi au sub 14 ani şi doar 12% peste 65 de din Asia pe medii de
ani. habitat
Repartiţia populaţiei pe medii de habitat (rural şi urban) este destul de
echilibrată.
 Pe glob, populaţia urbană deţine 55,3% din totalul locuitorilor, iar
în Asia, doar 50,1% din totalul continentului. Explică această situaţie.
Pe continent, densitatea populaţiei variază de la o regiune la alta fiind influenţată de condiţiile
naturale, de dezvoltarea economică etc. Sunt prezente atât regiuni foarte sărace în populaţie (Siberia, Pen.
Arabia, Asia Centrală ş.a.), cât şi regiuni cu mari concentrări de populaţie (estul Chinei, arhipelagurile
Indonezian, Japonez, Filipine ş.a.).
 Scrie câte un factor care să explice densitatea populaţiei redusă (A) ori ridicată (B) din:
A. Pod. Arabiei →
Pod. Tibet →
Câmp. Siberiei de Vest →
B. Arhip. Japonez →
Câmp. Gangelui →
Câmp. Chinei de Est →
Asia prezintă o mare diversitate culturală care se datorează atât istoriei sale milenare, cât şi varietăţii
rasiale, etnice, confesionale şi tradiţiilor numeroaselor sale popoare.
În Asia se disting mai multe grupe rasiale, între care:
 mongoloidă (în partea centrală, estică şi sud-estică);
 europoidă (în Orientul Apropiat şi Mijlociu etc.);
 indoneziano-malaieziană (în Indonezia şi Malaysia);
 indiană (în Asia de Sud).
 Foloseşte diferite surse de informare şi scrie câte două ţări în care majoritatea
locuitorilor aparţin grupelor mongoloidă, europoidă şi indiană.
 mongoloidă: ________________________________________________________________________;
 europoidă: _________________________________________________________________________;
 indiană: ____________________________________________________________________________.
În Asia se vorbesc cca. 2.300 de limbi, cuprinse în cadrul a mai multor familii lingvistice:
 indo-europeană (rusa, hindi, persana ş.a.);
 sino-tibetană (chineza, tibetana, birmana ş.a.);
 uralo-altaică (turca, azera, mongola ş.a.);
 semito-hamitică (araba, ebraica);
 australo-asiatică (malaeza, vietnameza, indoneziana);
 alte limbi (coreeana, japoneza1 ş.a.).
1
Conform unor opinii, coreeana şi japoneza ar fi înrudite cu limbile altaice.
13
 Explică marea varietate a limbilor vorbite în Asia.
Din punct de vedere confesional, în Asia trăiesc: hinduişti (cca. 25%), musulmani (24%), budişti (12%)
creştini (7%) ş.a.
 Activitate în perechi. Folosiţi diferite surse şi scrieţi câte un stat în care se practică
predominant:
hinduismul = islamismul = budismul =
creştinismul = şintoismul = iudaismul =
 Activitate în perechi. Realizaţi corespondenţa dintre confesiuni (A) şi centrele
confesionale (B).
A B
budism   Ierusalim
creştinism   Lhasa
hinduism   Mecca şi Medina
islamism   Varanasi / Benares
  
ASIA – HARTA POLITICĂ ŞI

MARILE AGLOMERAŢII UMANE
A. Harta politică a Asiei
În Asia se găsesc 47 de state. Din acestea, câteva sunt transcontinentale: Federaţia Rusă, Turcia,
Kazahstan ş.a.
Cele mai recente modificări produse pe harta politică a Asiei sunt:
 destrămarea Uniunii Sovietice (în 1991) în 15 state, dintre care nouă în Asia (Armenia, Azerbaidjan,
Federaţia Rusă, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan);
 cedarea teritoriului dependent al Marii Britanii, Hong Kong, Chinei (în 1997);
 cedarea teritoriului dependent al Portugaliei, Macao, Chinei (în 1999);
 proclamarea independenţei faţă de Indonezia a Timorului de Est (în 2002).
În funcţie de poziţia geografică a teritoriului, statele din Asia se grupează în: state continentale, state
peninsulare şi state insulare.
Cele mai întinse teritorii le au Federaţia Rusă, China, India şi Kazahstan1, iar cele mai populate sunt
China (1,4 mld. loc.), India (1,3 mld. loc.), Indonezia, Pakistan, Bangladesh şi Japonia.
\
Cele mai numeroase ţări asiatice sunt republici (Armenia, Israel, Laos, Yemen ş.a.), o mică parte fiind
monarhii (Bahrain, Bhutan, Kuwait, Oman, Qatar ş.a.).
Din punct de vedere geografic, ţările Asiei au fost grupate în mai multe regiuni: Asia de Vest şi de Sud-
Vest (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Turcia ş.a.), Asia de Sud (India, Maldive ş.a.), Asia de Sud-
Est (Myanmar, Vietnam ş.a.), Asia de Est (China, Japonia ş.a.), Asia Centrală (Kazahstan, Uzbekistan ş.a.)
şi Asia de Nord (Federaţia Rusă).
 Activitate în perechi. Cu ajutorul hărţii politice din manual, completaţi în tabelul de
mai jos.
Nr. Patru state fără ieşire la Patru state peninsulare Patru state insulare
mare (continentale)
1.
2.
3.
4.
1
La polul opus ca suprafaţă se găsesc Kuwaitul, Bhutanul şi Singapore.
14
 Activitate în perechi. Analizaţi harta
alăturată şi rezolvaţi următoarele cerinţe:
A Folosiţi harta din manual şi tabelul
„Regionarea statelor Asiei” şi scrie: numele
ţărilor marcate cu numere, formele de
guvernământ şi capitalele lor.
B Coloraţi pe hartă:
 cu albastru Asia de Vest şi de Sud-Vest;
 cu verde deschis Asia de Sud;
 cu roşu Asia de Sud-Est;
 cu galben Asia de Est;
 cu portocaliu Asia Centrală;
 rămâne colorată în alb Asia de Nord.
A
Nr. Statul Forma de guvernământ Capitala
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Regionarea statelor Asiei
Numele statului Forma de guvernământ Capitala
Asia de Vest şi de Sud-Vest (Orientul Apropiat şi Mijlociu)1
Arabia Saudită monarhie Riyadh
Armenia republică Erevan
Azerbaidjan republică Baku
Bahrain monarhie Manama
Emiratele Arabe Unite monarhie Abu Dhabi
Iordania monarhie Amman
Irak republică Bagdad
Iran republică Teheran
Israel republică Ierusalim
Kuwait monarhie Al Kuwait
Liban republică Beirut
1
Inclusiv statele caucaziene: Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.
15
Oman monarhie Masqat
Qatar monarhie Doha
Siria republică Damasc
Turcia republică Ankara
Yemen republică Sanaa
Palestina1 republică Ramallah (centru administrativ)
Asia de Sud
Afganistan republică Kabul
Bangladesh republică Dhaka
Bhutan monarhie Thimphu
India republică New Delhi
Maldive republică Malé
Nepal republică Kathmandu
Pakistan republică Islamabad
Sri Lanka republică Colombo
Asia de Sud-Est
Brunei monarhie Bandar Seri Begawan
Cambodgia monarhie Phnom Penh
Filipine republică Manila
Indonezia republică Jakarta
Laos republică Vientiane
Malaysia monarhie Kuala Lumpur
Myanmar republică Naypyidaw
Singapore republică Singapore
Thailanda monarhie Bangkok
Timorul de Est republică Dili
Vietnam republică Hanoi
Asia de Est
China republică Beijing
Coreea de Nord republică Phenian
Coreea de Sud republică Seul
Japonia monarhie Tokyo
Mongolia republică Ulan Bator
Taiwan2 republică Taipei
Asia de Centrală
Kazahstan republică Nur-Sultan
Kîrgîzstan republică Bişkek
Tadjikistan republică Duşanbe
Turkmenistan republică Aşgabat
Uzbekistan republică Taşkent
Asia de Nord
Federaţia Rusă republică Moscova (în Europa)
B. Marile aglomerări umane

Aşa cum am mai arătat, populaţia Asiei nu este uniform răspândită pe continent. Cele mai mari
concentrări se găsesc în Singapore (peste 7.000 loc./km2), Bahrein (cca. 1.800 loc./km2), Bangladesh (peste
1.000 loc./km2), în estul Chinei, în zonele litorale ale Japoniei, Indiei etc. Situaţia este foarte diferită în state
precum Mongolia (cca. 2 loc./km2), Kazahstan (6 loc./km2), Rusia (8. loc./km2) ş.a. în care condiţiile
naturale sunt destul de restrictive.
Cei mai mulţi asiatici (50,1%) trăiesc în mediul rural, în locuinţe de tip iurtă, karaan, izbă, gasshō-
zukuri, din lut şi paie şi pe piloni.
 Foloseşte manualul ori diferite surse de informare şi scrie regiunile în care se găsesc
locuinţele / casele de mai jos.
iurtă = _____________________ karaan= ___________________ izbă= ______________________
gasshō-zukuri = _____________ din lut şi paie= ______________ pe piloni= __________________
1
Palestina este recunoscută de peste 130 de ţări membre ONU. Consideră capitala sa ca fiind Ierusalimul de Est.
2
Taiwanul este recunoscut de doar 20 de ţări.
16
În contrast cu aşezările rurale, în Asia se găsesc cca. 275 de oraşe cu peste un
milion de locuitori şi şapte din cele mai mari zece arii metropolitane de pe glob.
 Observă graficul alăturat şi precizează numele celor şapte arii
metropolitane.
Cea mai complexă aglomerare urbană din Asia şi (după unii specialişti) chiar din
lume este megalopolisul Tokaido.
 Citeşte documentul de mai jos şi răspunde în scris la următoarele
întrebări:
 Unde este situat megalopolisul DOCUMENT
Megalopolisul Tokaido este situat în lungul
Tokaido?
ţărmului sud-estic al Insulei Honshu (Japonia) şi se
_______________________________________ întinde pe o axă lungă de cca 700 km. S-a format prin
 Cum se numesc conurbaţiile aflate unirea a trei conurbaţii (Tokyo, Nagoya şi Osaka-Kobe),
în compunerea sa? ocupă o suprafaţă de 70.000 km2 şi concentrează peste
60 milioane locuitori. Înglobează şapte metropole
_______________________________________ (Tokyo, Kawasaki, Yokohama, Nagoya, Osaka, Kyoto şi
 Câţi locuitori trăiesc în cadrul me- Kobe) şi numeroase oraşe mai mici (Chiba, Hamamatsu,
galopolisului? Suzuka ş.a.).
_______________________________________ În cadrul său se evidenţiază regiunea industrială
 Care este cea mai importantă Keihin (Tokyo, Kawasaki, Yokohama şi Chiba), în care
funcţionează cca. 60% din companiile nipone şi în care
regiune industrială din cuprinsul său? se realizează aproximativ 25% din volumul producţiei
_______________________________________ industriale naţionale.
 Activitate în perechi. Se dau

Asia – oraşe cu peste 10 milioane de locuitori
pe harta alăturată, marcate cu
numere (1-14), poziţiile geografice
ale oraşelor Beijing, Calcutta,
Dhaka, Guangzhou, Istanbul,
Jakarta, Karachi, Manila, Mumbay
(Bombay), Osaka, New Delhi, Seul,
Shanghai şi Tokyo.
Folosiţi manualul sau atlasul
şcolar, identificaţi numele oraşelor
marcate, pe hartă, cu numere
(1-14) şi completaţi tabelul de mai
jos.
Nr. Oraş Ţară Nr Oraş Ţară

1. 8.
2. 9.
3. 10.
4. 11.
5. 12.
6. 13.
7. 14.
  
17
ASIA – RESURSELE NATURALE,
ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ŞI
CONTRASTELE ECONOMICE REGIONALE
A. Resursele naturale
 Ce sunt resursele naturale? De ce sunt importante acestea?
În ansamblu, Asia este un continent bogat în resurse naturale.
Resursele de subsol (resursele litosferei) din Asia sunt reprezentate de petrol (cca. 48% din totalul
mondial sunt concentrate în regiunea Golfului Persic: Arabia Saudită, Irak, Iran, Emiratele Arabe Unite,
Kuwait ş.a.), gaze naturale (Federaţia Rusă, Qatar ş.a.), cărbuni, minereu de fier, minereuri neferoase ş.a.
Între resursele de suprafaţă se evidenţiază: apele curgătoare cu potenţial hidroenergetic ridicat (Chang
Jiang, Enisei ş.a.), radiaţia solară, energia eoliană (valorificată în Japonia, China, India ş.a.), energia
geotermală (în Japonia, Indonezia ş.a.), energia mareelor (Coreea de Sud), pădurile tropicale şi taigaua
siberiană, solurile fertile (din Câmp. Chinei de Est, Câmp. Indo-Gangetică, Câmp. Mesopotamiei etc.) ş.a.
 Activitate în perechi. Analizaţi harta de mai jos („Asia – resurse ale subsolului”) şi
scrieţi:
a. cinci state bogate în petrol, altele decât cele din regiunea Golfului Persic;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b. cinci state în care se Asia – resurse ale subsolului
găsesc gaze naturale;
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
c. cinci state în care se
găsesc cărbuni;
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
_________________________
d. cinci state bogate în
minereu de fier.
_________________________
_________________________
_________________________
_______________________________________________________________________________________
B. Activităţile economice şi contrastele economice regionale

Activităţile agricole desfăşurate în Asia sunt foarte diversificate. Sunt prezente atât regiuni cu
agricultură de subzistenţă (slab productivă) – în centrul şi nordul continentului etc. –, cât şi regiuni cu
agricultură intensivă, comercială (cu productivitate ridicată) – în sudul şi sud-estul continentului, Pen. Asia
Mică etc.
18
În sud-estul Chinei, Pen. Indochina, Câmp. Gangelui etc. predomină cultura orezului; în arhipelagurile
Indonezian şi Filipine – plantaţiile cu arbori de cafea, cacao, bumbac etc.; la Marea Mediterană – citrice,
măslini, cereale etc.
 Scrie doi factori care determină contrastele agricole din Asia.
 Explică din ce cauză în regiunile semiaride se practică păstoritul nomad.

Şi industria Asiei prezintă mari diferenţieri teritoriale. Industria extractivă este caracteristică regiunii
Golfului Persic, Asiei Centrale şi Siberiei, iar industria prelucrătoare (energetică, chimică, constructoare de
maşini ş.a.) Asiei de Est, Sud-Est şi Sud (Japonia, China, Coreea de Sud, India ş.a.).
 Analizează harta alăturată şi scrie Concentrări industriale
principalele concentrări industriale din:
a. Japonia: ____________________________;
b. China: ______________________________
_______________________________________
________________________________________;
c. India: ________________________________
________________________________________.
Transporturile sunt mai dezvoltate în Asia de
Est, Sud-Vest şi Sud.
 Explică afirmaţia de mai sus.
În Asia sunt căi ferate pentru trenuri de mare
viteză (în Japonia, China, Federaţia Rusă), mari
porturi (Shanghai, Singapore, Shenzhen, Busan
ş.a.) şi aeroporturi (la Beijing, Dubai, Tokyo,
Shanghai ş.a.).
Transsiberianul este cea mai lungă cale ferată din lume (peste 9.000 km) – de la Moscova la Vladivostok.
Comerţul. Statele Asiei exportă materii prime (petrol, gaze naturale, cărbuni ş.a.), produse prelucrate
(autoturisme, produse IT, textile ş.a.) şi produse agricole (orez, ceai, citrice ş.a.).
 Foloseşte manualul ori alte surse de informare şi scrie cele mai exportate produse de:
Afganistan → ___________________________; Mongolia → _____________________________;
Arabia Saudită → _______________________; Pakistan → ______________________________;
China → ________________________________; Federaţia Rusă → _______________________;
Coreea de Sud → _______________________; Sri Lanka → _____________________________;
Japonia → ______________________________; Turcia → ________________________________.
Deşi unele state nu dispun de dotări corespunzătoare, turismul ocupă un loc destul de important în
economia Asiei.
 Activitate în perechi. Realizaţi corespondenţa dintre atracţiile turistice (A) şi statele în
care se găsesc (B).
A B
Armata de teracotă China
Burj al-Arab Emiratele Arabe Unite
Pamukkale / „Castelul de bumbac” India
Taj Mahal Japonia
Templul Meiji Turcia
  
19
ASIA – STUDII DE CAZ:
PARTICULARITĂŢILE GEOGRAFICE ALE UNOR STATE,
ASIA ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ
A. Particularităţi geografice ale unor state
 Activitate pe grupe. Folosiţi manualul ori alte surse de informare şi caracterizaţi
statele de mai jos, prin completare în tabele.
► Grupa 1: India
1 Poziţia geografică:
2 Marea şi golful la care are ieşire:
3 Patru unităţi de relief:
4 Două tipuri de climă:

5 Trei ape curgătoare:
6 Două zone de vegetaţie:
7 Forma de guvernământ:
8 Numărul locuitorilor:
9 Două caracteristici ale
populaţiei:
10 Oraşul-capitală:
11 Trei oraşe mari:
economiei:
► Grupa 2: China
2 Trei mări la care are ieşire:
3 Cinci unităţi de relief:
4 Trei tipuri de climă:

5 Trei fluvii:
6 Două lacuri:
7 Trei zone de vegetaţie:
11 Patru oraşe mari:
economiei:
► Grupa 3: Japonia
2 Cele mai mari patru insule:
3 Două unităţi de relief:

5 Două lacuri:
20
9 Două caracteristici ale populaţiei:
11 Patru oraşe mari:
economiei:
► Grupa 4: Turcia
2 Mările la care are ieşire:

5 Două ape curgătoare:
6 Două lacuri
11 Trei oraşe mari:
economiei:
B. Asia în lumea contemporană

 Reorientările demografice şi problema sărăciei
Unele regiuni din Asia se confruntă cu suprapopularea şi sărăcia.
Asia concentrează cca. 60% din populaţia lumii, iar 2/3 din locuitorii Terrei sunt din China şi India.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar şi a altor surse stabiliţi şi scrieţi:
a. numele celor mai mari şase state asiatice după numărul de locuitori;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b. numele celui mai dezvoltat stat din cele şase;
_______________________________________________________________________________________
c. cum influenţează suprapopularea unor state precum India, Indonezia, Pakistan şi
Bangladesh nivelul de trai al locuitorilor.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Conflictele
Din cauza diversităţii etnice, religioase şi ideologice, revendicărilor teritoriale, exploatării resurselor
naturale etc., Asia se confruntă cu numeroase conflicte interne şi între statele vecine.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi şi scrieţi cauzele conflictelor din statele
marcate, în harta de mai jos, cu cifre (conflicte interne) şi litere (conflicte între state).
 în 1. …………………………., din cauze _________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
21
 în 2. …………………………., din cauza _____ Conflicte în Asia
__________________________________________
__________________________________________
__________________________________________;
. între A. …………………………. şi B. ………
…………………., din cauza ________________
__________________________________________
__________________________________________;
. între C. …………………………………………
şi D. …………………………………………, din
cauza ____________________________________
__________________________________________.
 Transportul hidrocarburilor din regiunea Caspică spre Europa
Hidrocarburile (petrol şi gaze) din regiunea Mării Caspice atrag atenţia unor state din Europa. În
scopul transportului lor spre Europa, prin gazoducte şi oleoducte, au fost iniţiate mai multe proiecte:
Nabucco, South Stream, Eastring sau BRUA (Bulgaria–România–Ungaria–Austria).
 „Tigrii” sau „dragonii” asiatici şi tehnologia de vârf
În ultimele decenii, câteva ţări mici din zona Pacificului, care gravitează în jurul Japoniei, au o
economie foarte dinamică. Datorită acestui fapt, aceste ţări recent industrializate, au fost denumite „tigri”
sau „dragoni” asiatici. Recent, lor li s-au adăugat „leii asiatici” (Malaysia, Thailanda, Indonezia şi
Filipine), dar cu o dezvoltare economică mult mai lentă.
 Foloseşte manualul ori alte surse de informare şi scrie numele „tigrilor” asiatici din
perioada 1960-1990.
_______________________________________________________________________________________
 Smogul – o consecinţă a poluării
În prezent, marile oraşe din China sunt tot mai poluate (cu monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de
sulf ş.a.), iar populaţia se confruntă cu smogul urban.
 Foloseşte diferite surse de informare şi prezintă situaţia locuitorilor dintr-un oraş
puternic poluat, din China.
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________ Lipeşte o imagine
____________________________________________________ sugestivă.
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
  
22
A F R I C A
AFRICA: POZIȚIA GEOGRAFICĂ – SIMETRIE LATITUDINALĂ.

RELIEFUL – CARACTERISTICI GENERALE. RIFTUL AFRICAN
A. Poziţia geografică – simetrie latitudinală

 Observă harta de mai jos şi scrie:
a. numele oceanelor care mărginesc Africa la:
 est = …………………………...;  vest = …………………………..….
b. principalele coordonate geografice care traversează continentul Africa.
…………………………………………………………………………………………………………………..
Africa, cu o suprafaţă de Africa - poziţia geografică
cca. 30 mil. km , se evidenţiază
2
printr-o dispunere relativ

simetrică faţă de Ecuator,
având ca puncte extreme
capurile: Ras ben Sakka (la
nord), Ras Hafun (la est),
Acelor/Agulhas (la sud) şi
Verde (la vest).
Numele său poate proveni
de la tribul Afridilor (din
regiunea Tunisiei), cucerit de
romani în sec. II î.Ch., de la
cuvântul grecesc „aphrike”
(„fără frig”) sau de la cuvântul
latinesc „aprica” („însorită”).
În 1487-1488, navigatorul portughez Bartolomeo Diaz a ajuns în sudul continentului, la Capul
Furtunilor (sau Capul Bunei Speranţe), iar în 1497-1498, compatriotul său, Vasco da Gama, a ocolit
continentul şi a ajuns pe coastele sudice ale Asiei.
În interior, în secolul al XIX-lea, Africa a fost cercetată de mai mulţi exploratori, între care: David
Livingstone, Henry Morton Stanley, António da Silva Porto ş.a.
Canalul Suez şi Strâmtoarea Bab el-Mandeb separă Africa de Asia şi Strâmtoarea Gibraltar, Africa de
Europa.
Ţărmul Africii prezintă puţine sinuozităţi. Se evidenţiază doar golfurile Guineei şi Aden şi Pen. Somalia.
Cea mai mare insulă a Africii este Madagascar. Alte insule mai mici sunt: Canare, Capului Verde,
Comore, Seychelles ş.a.
 Analizează harta tipurilor de climă din Africa, stabileşte şi scrie cum influenţează
simetria latitudinală a continentului distribuirea tipurilor de climă pe suprafaţa sa.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Foloseşte manualul ori alte surse de informare şi completează pe harta „Africa –
ţărmurile şi hidrografia”: C. Ras ben Sakka, C. Ras Hafun, C. Acelor, C. Verde, Marea
Mediterană, Marea Roşie, Canalul Suez, Golful Guineei, Pen. Somalia, I. Madagascar şi Str.
Mozambic.
B. Relieful – caracteristici generale. Riftul african

Relieful Africii este predominant de podiş (cca. 64% din suprafaţa continentului): Sahara, Darfur,
Abisiniei (Etiopiei), Angolei ş.a. Podişurilor li se adaugă largi depresiuni (Ciad, Congo, Kalahari ş.a.),
23
munţi – formaţi prin încreţire (Atlas, Capului), prin prăbuşire (Scorpiei) şi vulcanici (Kilimanjaro, 5.895 m,
Kenia, Camerun ş.a.) şi câmpii (Somaliei, Mozambicului, Guineei, Senegambiei).
Africa – ţărmurile şi hidrografia
 Identificaţi pe harta din manual ori din atlas următoarele unităţi de relief: munţii Atlas,
Ahaggar (Hoggar), Tibesti, Camerun, Kenya, Kilimanjaro, Capului şi Scorpiei, podişurile
Sahara, Darfur, Abisiniei şi Angolei, depresiunile Ciad, Congo şi Kalahari şi câmpiile
Somaliei, Mozambicului, Guineei şi Senegambiei.
C. Riftul african
În urmă cu cca. 25 de milioane de ani a debutat fracturarea scoarţei terestre din estul continentului,
Placa Somaleză deplasându-se spre est de cea Africană. Fractura, cunoscută sub numele de Marele Rift1
1
Rift – „despicătură verticală care străbate scoarţa în întregime, făcând posibilă ieşirea materiei topite din
astenosferă; este creată de curenţii ascendenţi ai circuitelor convective din astenosferă care, topind şi presând baza
scoarţei, o rup” (M. Ielenicz, coord., Dicţionar de geografie fizică, Edit. Corint, Bucureşti, 1999, p. 363).
24
African, cel mai mare de pe uscat de pe glob, porneşte de la „Triunghiul” Afar (la Marea Roşie) şi continuă
spre sud până la cursul inferior al fluviului Zambezi.
 Cu ajutorul manualului ori utilizând alte surse pentru Marele Rift African
documentare, scrie:
a. procesele naturale care au loc de-a lungul Marelui Rift African;
____________________________________________________________
____________________________________________________________
b. consecinţele deplasării spre est a Plăcii Somaleze.
____________________________________________________________
____________________________________________________________ 1. Riftul Occidental; 2. Riftul Oriental;
a. „Triunghiul” Afar.
  
AFRICA: HIDROGRAFIA, CLIMA ŞI BIOGEOGRAFIA –

CARACTERISTICI GENERALE
A. Hidrografia Africii
În Africa se găsesc o parte dintre cele mai mari fluvii de pe glob: Nil (6.670 km lungime), Congo / Zair
(4.700 km), Niger (4.200 km), Zambezi1 (2.650 km) ş.a.
Apele curgătoare din Africa se varsă în Oceanul Atlantic (Senegal, Congo, Orange ş.a.), Oceanul Indian
(Limpopo, Zambezi) şi Marea Mediterană (Nil). Unele formează la vărsare estuare (Congo), iar altele delte
(Nil, Zambezi, Niger).
Râul Okavango formează în nord-vestul Deşertului (Depresiunii) Kalahari cea mai mare deltă
interioară de pe Terra.
 Cu ajutorul hărţii din manual, scrie numele apelor curgătoare marcate, pe harta de mai
sus („Africa – ţărmurile şi hidrografia”), cu numere de la 1 la 8.
1. ……………………………….; 2. ……………………………….; 3. ……………………………….;
4. ……………………………….; 5. ……………………………….; 6. ……………………………….;
7. ……………………………….; 8. ………………………………..
 Citeşte documentul de mai jos referitor la Delta Okavango.
DOCUMENT
Delta Okavango este un întins bazin endoreic (peste 17.000 km2), situat în Depresiunea Kalahari
(Botswana). Uscatul este cuprins într-un imens labirint de canale, lagune şi lacuri, cea mai mare parte a
apei pierzându-se prin evaporare. Aici trăiesc cca. 200 de specii de mamifere (leu, ghepard, hienă,
hipopotam, rinocer, impala, gnu, mangustă, câine sălbatic african, babuin, maimuţă vervet ş.a.),
aproximativ 550 de specii de păsări (flamingo, struţ, cormoran, dropie, vultur, raţă egiptenă etc.) şi reptile
(crocodil, broască ţestoasă, piton, cobră egipteană ş.a.).
Cele mai mari lacuri naturale din Africa sunt de origine tectonică – Victoria (68.800 km2), Tanganyika
(32.900 km2), Malawi (29.600 km2), Turkana (6.750 km2), Albert (5.300 km2) ş.a. – şi sunt situate în regiunea
Marelui Rift African. Acestora li se adaugă şoturile din Sahara (lacuri sărate), lacurile vulcanice (Assal2,
din „Triunghiul” Afar) etc.
1
Pe Zambezi se află Cascada Victoria / Mosi-oa-Tunya („Fumul tunător”), cascada cu cel mai mare debit (4.500 t apă/s) şi
cu cea mai largă perdea de apă (1.708 m). A fost descoperită de misionarul David Livingstone, la 16 noiembrie 1855, care
i-a dat numele în cinstea reginei Victoria, a Marii Britanii. Are înălțimea de 110 m, iar ceața rezultată din pulverizarea apei
se ridică până la 25-30 m.
2
Lacul Assal are cea mai ridicată salinitate din Africa (370 g/l)? Este situat pe teritoriul statului Djibouti, la 155 m sub
nivelul mării (în Marele Rift African) şi este considerat cel mai jos punct de pe continent. Este alimentat de izvoare
25
Se evidenţiază şi lacurile artificiale destinate producerii energiei electrice (hidroenergetice): Volta1
(8.500 km2, pe râul omonim), Kariba (5.400 km2, pe Zambezi), Nasser (5.250 km2, pe Nil) ş.a.
 Cu ajutorul hărţii din manual ori folosind alte surse, scrie litera corespunzătoare lacurilor
marcate, pe harta de mai sus („Africa – ţărmurile şi hidrografia”), cu A, B, C, D, E, F şi G.
Albert → Ciad → Edward → Malawi →
Tana → Tanganyika → Victoria →
B. Clima Africii
Clima Africii este influenţată de mai mulţi factori, cum ar fi: poziţia geografică, circulaţia generală a
maselor de aer, unităţile acvatice vecine, altitudinea reliefului ş.a.
 Foloseşte harta din manual ori din atlas şi scrie tipurile de climă din Africa de la Ecuator
spre latitudinile mai mari.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Citeşte documentul de mai jos şi precizează:
a. o deosebire între clima ecuatorială şi clima tropicală aridă;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b. o deosebire între clima subecuatorială şi clima subtropicală.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
DOCUMENT
 Clima ecuatorială: temperaturi medii anuale: 25-27oC; amplitudini termice: 3-4oC; precipitaţii: peste
2.000 mm/an (plouă aproape în fiecare zi, după amiaza).
 Clima subecuatorială: temperaturi medii anuale: 20-28oC; precipitaţii: peste 1.000-1.500 mm/an; două
anotimpuri (sezoane): cald şi ploios (vara) şi cald şi secetos (iarna), când bat şi vânturile alizee.
 Clima tropicală semiaridă şi aridă / tropicală uscată: temperaturi medii anuale: 25-30oC (cu diferenţe
mari de temperatură între zi şi noapte: peste 40oC); precipitaţii cu caracter neregulat: sub 300 mm/an în
regiunile semiaride şi sub 150 mm/an în regiunile aride; bat vânturile alizee şi sunt frecvente furtunile de nisip.
 Clima subtropicală / mediteraneană: temperaturi medii anuale: 15-20oC; precipitaţii: 400-800 mm/an;
verile sunt calde şi uscate, iar iernile blânde şi umede.
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi:
a. cauza precipitaţiilor abundente din climatul ecuatorial;
_______________________________________________________________________________________
b. cauza formării celor două sezoane din climatul subecuatorial;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
c. cauza precipitaţiilor reduse din climatul tropical arid.
_______________________________________________________________________________________
C. Caracteristici biogeografice
 Cu ajutorul manualului şcolar ori utilizând alte surse, scrieţi trei factori care influenţează
răspândirea vieţuitoarelor în Africa.
1. _____________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
sărate şi de apele Golfului Aden. Concentraţia mare de sare este nefavorabilă vieţii, dar reprezintă cea mai importantă
resursă a acestui mic stat african.
1 3
Lacul Volta este cel mai mare lac antropic de pe glob. Deţine un volum de apă de cca. 148 km şi este situat pe
teritoriile statelor Ghana şi Burkina Faso.
26
3. ___________________________________________ Africa – harta zonelor biogeografice
_____________________________________________
 Analizează harta alăturată şi scrie numele
zonelor biogeografice din Africa.
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
_____________________________________________
 Pădurea ecuatorială este luxuriantă şi veşnic
verde. În ea trăiesc maimuţe (gorile, paviani,
cimpanzei), papagali, reptile ş.a. 1. pădure ecuatorială; 2. savană; 3. stepă tropicală şi
 Savana este formată din ierburi înalte. Sunt semideşert tropical; 4. deşert tropical; 5. zona/
prezenţi arbori rari (acacia şi baobabi) şi păduri-galerii vegetaţie subtropicală; 6. vegetaţie etajată.
(pe malurile râurilor). Fauna este constituită din carnivore (leu, leopard, hienă ş.a.) şi ierbivore mari (bivol,
antilopă, girafă, zebră, elefant ş.a.)
 Stepa tropicală şi semideşertul tropical ocupă, între altele, zona Sahelului. Vegetaţia este constituită
din ierburi rare, iar fauna este mai săracă (hiene, struţi, scorpioni, reptile ş.a.).
 Deşertul tropical este aproape lipsit de vegetaţie. În oaze sunt palmieri şi curmali. Fauna este
reprezentată de cămila africană (dromader), şacal, hienă, scorpion.
 Vegetaţia subtropicală (mediteraneană) cuprinde specii termofile (stejar de stâncă, stejar veşnic
verde, leandru, mirt), iar în cadrul faunei se evidenţiază şacalul, broasca ţestoasă, magotul (în nordul
continentului), pinguinul (în sudul Africii).
 Activitate în perechi. Scrieţi tipurile de climă în care s-au dezvoltat următoarele zone
biogeografice:
 Pădurea ecuatorială → ___________________________________________________________
 Savana → ________________________________________________________________________
 Deşertul tropical → _______________________________________________________________
 Vegetaţia mediteraneană → _____________________________________________________
 Realizează corespondenţa dintre speciile de animale (A) şi zonele biogeografice
caracteristice (B).
A B
dromader deşert
girafă mediteraneană
gorilă de pădure pădure ecuatorială
magot savană
 Cum explicaţi prezenţa pinguinilor pe coastele din sudul Africii?
Ştiai că …
 elefantul african este cel mai mare reprezentant al faunei de uscat (aproximativ 4-5 m înălţime şi 3-5
tone greutate)? Elefanţii trăiesc în grupuri mici compuse din descendenţii femelei dominante. Masculii duc o
viaţă solitară. Sunt vânaţi de braconieri pentru colţii lor din fildeş.
 struţul este cea mai mare (până la 2,75 m înălţime şi peste 100-130 kg greutate) şi cea mai rapidă
(atinge viteza de 70 km/oră) pasăre alergătoare? Ochii au diametrul de 5 cm, fiind cei mai mari în cadrul
vertebratelor terestre.
 Sahara este cel mai întins deşert de pe Terra (9.400.000 km2, cca. 1/3 din suprafaţa Africii)? Este o
vastă regiune endoreică, reţeaua hidrografică fiind reprezentată de ueduri.
 Serengeti este parcul naţional cu cea mai bogată faună mare (peste 30 specii) şi cu aproximativ 500 de
specii de păsări? Este situat într-o regiune cu savană în nordul Tanzaniei şi se întinde pe 30.000 km2.
Regiunea vulcanică Ngorongoro, din sud-estul parcului, a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.
27
 Foloseşte diferite surse şi realizează albumul „Fauna Africii”
FAUNA AFRICII
 Leul  Gorila
Lipeşte o imagine sugestivă. Lipeşte o imagine sugestivă.
 Caracteristici  Caracteristici
 Antilopa gnu  Crocodilul de Nil
 Flamingo  Musca ţeţe
  
28
AFRICA: SPECIFICUL DEMOGRAFIC
A. Evoluţia şi răspândirea geografică a populaţiei Africii
Populaţia Africii numără aproximativ 1,3 miliarde locuitori (cca. 17% din populaţia mondială).
De-a lungul timpului, până la începutul secolului al XX-lea, Africa – evoluţia numerică a populaţiei
Africa a fost destul de slab populată. Începând din a doua
jumătate a secolului al XX-lea, populaţia continentului a
înregistrat o creştere spectaculoasă.
La această creştere numerică a contribuit bilanţul / sporul
natural ridicat.
 Identifică şi scrie două cauze pentru care Africa
a fost slab populată, până în secolul al XX-lea.
1. ________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
 Calculează bilanţul natural al populaţiei Africii ştiind că în intervalul 2010-2015 rata
natalităţii medii a fost de 35,9‰ şi cea a mortalităţii medii, de 9,4‰.
_______________________________________________________________________________________
În Africa, densitatea medie a populaţiei este de aproximativ 42 loc./km2. Însă, din cauza condiţiilor
naturale foarte diferite, răspândirea locuitorilor este neuniformă.
 Cu ajutorul manualului şcolar ori utilizând alte surse, scrie:
a. regiunile cu densitatea locuitorilor ridicată: _____________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b. regiunile cu densitatea locuitorilor redusă: _____________________________________________
_______________________________________________________________________________________
B. Diversitatea populaţiei Africii

Africa este un continent tânăr (cca. 41% din locuitorii săi având vârste cuprinse între 0 şi 14 ani) şi
57,5% din locuitorii săi trăiesc în sate.
Din punct de vedere rasial, în  Folosiţi diferite surse pentru informare şi scrieţi
Africa se evidenţiază: principalele trăsături somatice şi modul de viaţă al
 arabo-berberii, în Africa de Nord; pigmeilor.
 negrii, la sud de Sahara. În cadrul lor _____________________________________________________
se disting: _____________________________________________________
 sudanezii;
_____________________________________________________
 bantu (în Africa Centrală şi de Sud);
 pigmeii (în pădurea ecuatorială); _____________________________________________________
 hotentoţii şi boşimanii (în sudul _____________________________________________________
continentului). _____________________________________________________
În Africa se vorbesc peste 1.300 de limbi şi dialecte. Se evidenţiază familiile lingvistice: afro-asiatică (în
nord şi nord-est), nilo-sahariană (în partea centrală a Saharei şi în bazinul superior al fluviului Nil) şi
nigero-kordofaniană (la sud de Sahara).
Din punct de vedere religios, se evidenţiază două culte: musulman (sau islamic) şi creştin.
 Activitate în perechi. Folosiţi manualul sau alte surse de informare şi scrieţi regiunile
geografice în care sunt majoritari:
a. creştinii: ____________________________________________________________________________
b. musulmanii: _________________________________________________________________________
  
29
AFRICA: HARTA POLITICĂ ŞI MARILE ORAŞE
A. Harta politică
Pe harta politică a Africii pot fi identificate 54 de state. Dintre acestea, trei sunt monarhii (Maroc,
Lesotho şi Eswatini/Swaziland), iar restul sunt republici.
Cu excepția Etiopiei, Libiei și Egiptului, toate celelalte state și-au dobândit independența în secolul al
XX-lea (deceniul șase al secolului a fost numit și „deceniul decolonizării”).
Cea mai recentă modificare produsă pe harta politică a Africii a avut loc în anul 2011, când Sudanul de
sud şi-a proclamat independenţa.
Cel mai întins stat din Africa este Algeria (cca. 2,3 mil. km2), iar cel mai populat, Nigeria (cca. 190,9 mil. loc.).
 Activitate în perechi. Analizaţi harta de mai jos şi cu ajutorul manualului şcolar ori
utilizând alte surse, completaţi în tabel numele statelor marcate cu numere şi tipurile de ţări
după poziţia geografică a teritoriului.
CATEGORIA ÎN FUNCŢIE DE POZIŢIA
STATUL
După poziţia geografică a
GEOGRAFICĂ A TERITORIULUI
1. ..................................................... ………………………………………… teritoriului, statele se împart în:
2. ..................................................... ………………………………………… state fără ieşire la mare, cu
faţade la mare, peninsulare şi
3. ..................................................... …………………………………………
insulare.
4. ..................................................... …………………………………………
5. ..................................................... …………………………………………
Africa – harta politică
6. ..................................................... …………………………………………
7. ..................................................... …………………………………………
8. ..................................................... …………………………………………
9. .................................................... …………………………………………
10. ................................................... …………………………………………
11. ................................................... …………………………………………
12. ................................................... …………………………………………
13. ................................................... …………………………………………
14. ................................................... …………………………………………
15. ................................................... …………………………………………
16. ................................................... …………………………………………
17. ................................................... …………………………………………
18. ................................................... …………………………………………
În funcţie de poziţia geografică în cadrul continentului, ţările africane au fost grupate în cinci regiuni:
Africa de Nord (Libia, Tunisia ş.a.), Africa de Vest (Niger, Senegal ş.a.), Africa Centrală (Burundi,
Camerun ş.a.), Africa de Est (Etiopia, Sudan ş.a.) şi Africa Sudică (Angola, Mozambic ş.a.).
Regionarea statelor Africii
Africa de Nord
Algeria republică Alger
Egipt republică Cairo
Libia republică Tripoli
Maroc monarhie Rabat
Mauritania republică Nouakchott
Sahara Occidentală republică El Aaiún (sub ocupaţie marocană)
Tunisia republică Tunis
Africa de Vest
Benin republică Porto Novo - legislativă;
Cotonou - administrativă
Burkina Faso republică Ouagadougou
Capul Verde republică Praia
30
Côte d’Ivoire republică Yamoussoukro
Gambia republică Banjul
Ghana republică Accra
Guineea republică Conakry
Guineea-Bissau republică Bissau
Liberia republică Monrovia
Mali republică Bamako
Niger republică Niamey
Nigeria republică Abuja
Togo republică Lomé
Senegal republică Dakar
Sierra Leone republică Freetown
Africa Centrală
Burundi republică Bujumbura
Camerun republică Yaoundé
Rep. Centrafricană republică Bangui
Ciad republică N’Djamena
Rep. Congo republică Brazzaville
Rep. Dem. Congo republică Kinshasa
Guineea Ecuatorială republică Malabo
São Tomé şi Príncipe republică São Tomé
Africa de Est
Comore republică Moroni
Eritreea republică Asmara
Etiopia republică Addis Abeba
Djibouti republică Djibouti
Kenia republică Nairobi
Madagascar republică Antananarivo
Mauritius republică Port Luis
Rwanda republică Kigali
Seychelles republică Victoria
Somalia republică Mogadishu
Sudan republică Khartoum
Sudanul de Sud republică Juba
Tanzania republică Dodoma
Uganda republică Kampala
Africa Sudică
Africa de Sud republică Pretoria - administrativă
Cape Town - legislativă
Bloemfontein - judecătorească
Angola republică Luanda
Botswana republică Gaborone
Eswatini (Swaziland) monarhie Mbabane - administrativă
Lobamba - legislativă
Leshoto monarhie Maseru
Malawi republică Lilongwe
Mozambic republică Maputo
Namibia republică Windhoek
Zambia republică Lusaka
Zimbabwe republică Harare
 Cu ajutorul tabelului de mai sus ori a manualului şcolar, realizează corespondenţa
dintre oraşele-capitală (A) şi state (B).
A B
Abuja Angola
Bujumbura Burundi
Luanda Kenia
Nairobi Libia
Tripoli Nigeria
31
B. Marile oraşe din Africa
Africa este continentul cu cel mai redus grad de urbanizare, doar 42,5% din totalul populaţiei locuieşte
în oraşe.
Totuşi, în ultimele decenii a sporit numărul oraşelor cu peste un milion de locuitori, ajungând în prezent
la 63. În cadrul acestora se evidenţiază: Cairo (18,7 mil. loc.), Lagos (13,5 mil. loc.), Kinshasa (11,8 mil.
loc.), Luanda (7,7 mil. loc.), Dar es Salaam (6,0 mil. loc.), Johannesburg (5,5 mil. loc.), Khartoum (5,3 loc.
loc.) şi Alexandria (5,0 mil. loc.).
Ritmul ridicat de creştere a populaţiei urbane a fost determinat de deplasarea masivă a populaţiei rurale
spre oraşe, la periferiile marilor centre urbane dezvoltându-se centre insalubre şi cu criminalitate ridicată.
 Activitate în perechi. Analizaţi harta „Africa – oraşele cu peste 5 milioane de locuitori”
şi completaţi tabelul de mai jos cu numele oraşelor şi ţările în care se găsesc.
Africa – oraşele cu peste
Numele oraşului Ţara în care se găseşte
5 milioane locuitori*
1. ..................................................... ......................................................
2. ..................................................... ......................................................
3. ..................................................... ......................................................
4. ..................................................... ......................................................
5. ..................................................... ......................................................
6. ..................................................... ......................................................
7. ..................................................... ......................................................
8. ..................................................... ......................................................
*valorile se referă la numărul locuitorilor

din aglomeraţiile urbane.
  
AFRICA – STUDII DE CAZ:

PROBLEMELE AFRICII ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ ŞI
PARTICULARITĂŢI GEOGRAFICE ALE UNOR STATE
A. Problemele Africii în lumea contemporană
În prezent, Africa se confruntă cu insuficienţa resurselor de apă, cu subdezvoltarea şi sărăcia, cu
numeroasele conflicte armate, cu mortalitatea ridicată ş.a.
I. Insuficienţa resurselor de apă
Africa, unul dintre cele mai populate continente, deţine doar până la 10% din rezervele de apă dulce ale
planetei.
Din cauza condiţiilor naturale foarte diferite, pe continent sunt prezente regiuni foarte sărace în ape de
suprafaţă (Deşertul Sahara, Depresiunea Kalahari, Deşertul Namib ş.a.).
 Activitate în perechi. Folosiţi manualul sau alte surse de informare şi scrieţi câteva
consecinţe generate de resursele de apă insuficiente.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
II. Africa dispune de resurse naturale bogate, dar se confruntă cu subdezvoltarea şi sărăcia
Africa deţine importante resurse naturale: cărbuni, petrol, gaze naturale, minereu de fier, aur,
minereuri neferoase, diamante ş.a.
32
 Cum explicaţi faptul că, deşi Africa dispune de importante resurse naturale, numeroase
state de pe continent sunt subdezvoltate economic, iar populaţia acestora este foarte
săracă?
III. Conflictele
În ultimele decenii, în 34 de state africane s-au produs peste 15.500 de conflicte.
 Activitate în perechi. Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi câteva cauze şi
consecinţe ale conflictelor din interiorul statelor şi dintre state africane.
a. cauzele conflictelor: _________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. consecinţele conflictelor: _____________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
IV. Maladiile
În Africa, diferitele maladii (malaria, Despre Ebola: „Virusul provoacă iniţial febră mare,
Ebola, SIDA ş.a.) ucid anual mii de copii şi dureri de cap, dureri musculare, conjunctivită şi slăbiciune,
adulţi. înainte de a trece la etape mai severe cu vărsături, diaree şi
sângerări. Nu există niciun vaccin şi niciun tratament
 Cum explicaţi situaţia precizată
cunoscut. Infecţia poate fi oarecum ţinută sub control prin
mai sus?
măsuri simple, cum ar fi spălarea mâinilor, mănuşi, măşti
 Activitate în perechi. Identificaţi şi ochelari de protecţie.” (http://epochtimes-
şi scrieţi câteva măsuri destinate romania.com/news/cea-mai-infectioasa-boala-bantuie-affrica---
reducerii morbidităţii1 în Africa. 214821).
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
V. Deşertificarea
În Africa, procesul de deşertificare, început în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, este tot mai intens şi
ameninţă Sahelul (zona care face trecerea de la deşert la savană).
 Activitate în perechi. Folosiţi manualul ori alte surse de informare şi scrieţi:
a. poziţia geografică a Sahelului: _______________________________________________________;
b. cinci ţări cu teritorii în Sahel: ___________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. trei măsuri care au fost luate ori care pot fi luate pentru limitarea deşertificării în Africa: ____
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
B. Particularităţi geografice ale unor state

► Grupa 1: Egipt
2 Mările la care are ieşire:
3 Peninsula asiatică ce aparţine Egiptului:
4 Trei deşerturi:
5 Formele de relief din Deşertului Libiei:
1
Morbiditate – raportul dintre numărul bolnavilor și întreaga populație dintr-un anumit loc, într-o anumită perioadă
de timp.
33
7 O apă curgătoare:
8 Un lac artificial (hidroenergetic):
12 Trei oraşe mari, altele decât capitala:
13 Oraşele-porturi situate la intrarea şi
ieşirea din Canalul Suez:
14 Trei obiective turistice:
► Grupa 2: Rep. Dem. Congo
2 Oceanul la care are ieşire:
3 Trei unităţi de relief:
5 Un fluviu:
6 Trei lacuri tectonice:
8 Două parcuri naţionale:
populaţiei:
11 Patru resurse naturale:
economiei:
► Grupa 3: Africa de Sud
2 Oceanele la care are ieşire:
3 Statul enclavă din Africa de Sud:

6 Două ape curgătoare:
8 Două parcuri naţionale:
11 Două caracteristici ale populaţiei:
12 Oraşele-capitală:
13 Patru oraşe, altele decât cele cu
statut de capitală:
economiei:
  
34
AMERICA DE NORD ŞI AMERICA DE SUD
AMERICA DE NORD ŞI AMERICA DE SUD:

POZIȚIA GEOGRAFICĂ ŞI ŢĂRMURILE
Pentru europeni, America a America de Nord şi America de Sud, pe harta lumii
fost multă vreme un teritoriu
necunoscut. Abia la 12 oct.
1492, flota spaniolă condusă de
Cristofor Columb, în drumul
spre „Indii”, a ajuns în Insula
San Salvador, din Insulele
Antile. Câţiva ani mai târziu,
Amerigo Vespucci stabileşte
faptul că teritoriul descoperit de
Cristofor Columb nu este Asia,
ci un nou continent, care va fi
numit America. În anul 1500,
navigatorul Pedro Álvarez
Cabral ia în stăpânire pentru
coroana portugheză un întins
teritoriu din America de Sud (parte din actuala Brazilie), iar în 1513, conchistadorul1 Vasco de Balboa
traversează Istmul Panama şi descoperă Oceanul Pacific.
 Observă harta de mai sus („America de Nord şi America de Sud, pe harta lumii”) şi
încercuieşte varianta corectă:
1. America este situată integral în emisfera:
a. estică b. nordică c. sudică d. vestică
2. Ţărmurile Americii sunt scăldate de apele oceanelor:
a. Arctic, Atlantic şi b. Arctic, Atlantic şi c. Arctic, Indian şi d. Atlantic, Indian şi
Indian Pacific Pacific Pacific
America, având orientarea generală nord–sud (cca. 18.300 km), este scăldată de trei oceane: Arctic (în
nord), Atlantic (în est) şi Pacific (în vest). Cel mai apropiat continent este Asia (în nord-vest), de care este
despărţită prin Strâmtoarea Bering.
Punctele extreme ale Americii sunt: America Centrală
 Promontoriul Murchison (Pen. Boothia), în nord;
 Capul Froward, în sud;
 Capul Branco/Ponta do Seixas, în est;
 Capul Prince of Wales, în vest.
America (aproximativ 28,5% din suprafaţa uscatului) este
alcătuită din două continente – America de Nord (cca. 21,8 mil. km2)
şi America de Sud (17,8 mil. km2) – legate printr-un istm şi un şir
de insule (Antile: Antilele Mari şi Antilele Mici), care formează
America Centrală (2,9 mil. km2).
Între America de Nord şi America Centrală se află Istmul
Tehuantepec, iar între America Centrală şi America de Sud, Istmul
Panama.
1
Conchistador – aventurier spaniol plecat să cucerească teritorii în America, imediat după descoperirea continentului.
35
Complexitatea ţărmurilor Americii este dată de numeroasele articulaţii: golfuri (Hudson, Mexic ş.a.),
peninsule (Boothia, Labrador, Florida ş.a.), capuri (Hatteras, Coqueiros ş.a.), strâmtori (Bering, Davis,
Magellan, Drake) etc.
 Activitate în perechi. Analizaţi harta de mai jos („America – ţărmuri, insule,
peninsule”) şi, cu ajutorul manualului şi atlasului geografic, scrieţi:
a. numele oceanelor și mărilor marcate America – ţărmuri, insule, peninsule
cu literele A, B, C, D şi E;
A. …...……………………………………………….
B. …...………………………………………………..
C. …...……………………………………………….
D. …...……………………………………………….
E. …...………………………………………………..
b. numele golfurilor marcate cu literele
a, b, c, d şi e;
a. …...……………………………………………….
b. …...……………………………………………….
c. …...……………………………………………….
d. …...……………………………………………….
e. …...……………………………………………….
c. numele insulelor şi arhipelagurilor
marcate cu numerele 1, 2, 3 şi 4;
1. …...………………………………………………..
2. …...………………………………………………..
3. …...………………………………………………..
4. …...………………………………………………..
d. numele peninsulelor marcate cu
numerele 5, 6, 7, 8 şi 9.
5. …...………………………………………………..
6. …...………………………………………………..
7. …...………………………………………………..
8. …...……………………………………………….. 9. …...………………………………………………..
  

RELIEFUL – CARACTERISTICI GENERALE.
SISTEMUL MUNTOS CORDILIERO-ANDIN
A. Relieful – caracteristici generale
Complexitatea reliefului american este consecinţa interacţiunii agenţilor interni (mişcările tectonice,
vulcanismul etc.) şi externi (particularităţile climatice, dinamica gheţarilor, acţiunea apelor curgătoare
etc.), pe plăcile tectonice Nord-Americană şi Sud-Americană, la contactul cu placa Pacifică şi mezoplăcile
Juan de Fuca, Gorda, Cocos, Caraibelor/Antilelor, Nazca şi Scoţia.
Cele mai vechi uscaturi sunt fragmente din străvechile continente Laurasia (Scutul Laurenţian/
Canadian) şi Gondwana (Scutul Brazilian şi Guyana). Treptat, acestor scuturi străvechi (astăzi podişuri şi
câmpii) s-au adăugat noi forme de relief continental (munţi, podişuri, câmpii).
Munţii au fost înălţaţi în orogenezele caledoniană, hercinică (Munţii Apalaşi/Appalachi) şi alpină
(Cordiliera Nord-Americană – munţii Brooks, Alaskăi, Coastei, Stâncoşi etc. – şi Munţii Anzi).
36
Printre cele mai întinse podişuri din America sunt Podişul Labrador, Podişul Preriilor, Podişul
Guyanei/Guyanelor şi Podişul Braziliei, iar dintre câmpii se evidenţiază Câmpia Hudson/Nord-Canadiană,
Câmpia Mississippi, Câmpia Amazonului, Câmpia La Plata.
 Identifică pe harta din manual sau atlas mezoplăcile: Juan de Fuca, Gorda, Cocos,
Caraibelor/Antilelor, Nazca şi Scoţia
 Activitate în perechi. Cu ajutorul hărţii/hărţilor din manual, completaţi în tabelele de
mai jos.
a. unităţile de relief din America de Nord;
Munţi Podişuri Câmpii
b. unităţile de relief din America de Sud.

Munţi Podişuri Câmpii
 Stabileşte valoarea de adevăr (A – adevărat sau F – fals).

a. Câmpia Orinoco este situată între Munţii Anzi şi Podişul Guyanelor.
b. Munţii Appalachi sunt înălţaţi în orogeneza alpină.
c. Podişul Patagoniei ocupă partea nordică a Americii de Sud.
d. Podişul Preriilor este situat în vestul Munţilor Stâncoşi.
e. Câmpia Mississippi are deschidere la Golful Mexic.
B. Sistemul muntos Cordiliero-Andin

 Citeşte documentul de mai jos şi scrie:
 orogeneza în care a fost înălţat DOCUMENT
sistemul muntos Cordiliero-Andin; Cuprins între Peninsula Alaska şi Arhipelagul Ţara de
______________________________________ Foc, sistemul muntos Cordiliero-Andin este cel mai lung de
pe glob (aproximativ 20.000 de km). Lăţimea sa ajunge la
 limitele latitudinale ale sistemului 1.600 km în America de Nord şi 900 km în America de Sud.
muntos; Altitudinile sale ating 6.194 m, în Vârful McKinlei (M-ţii
______________________________________ Alaskăi), 6.962 m, în Vârful Aconcagua (în M-ţii Anzi).
 altitudinea maximă şi vârful în Formată în orogeneza alpină (în urmă cu cca. 60 de
care se înregistrează; mil. ani), unitatea de relief este formată din numeroase
lanţuri montane dispuse paralel (Munţii Stâncoşi, Munţii
______________________________________
Cascadelor, Sierra Madre Orientală, Sierra Madre
 câte o formă de relief creată de Occidentală), între care se găsesc văi largi, depresiuni şi
gheţari şi de apele curgătoare; podişuri (Yukon, Columbia, Colorado, Boliviei), unele
______________________________________ semiaride şi chiar aride (Valea Morţii, Podişul Marelui
______________________________________ Bazin, Atacama).
Pitorescul lanţului montan Cordiliero-Andin este dat de
 cauza prezenţei vulcanilor în
marea varietate reliefului. Încântă pe iubitorii de drumeţii şi
cadrul sistemului muntos.
alpinişti, relieful glaciar cu circuri şi creste golaşe ori cu
______________________________________ gheţari, canioanele (Colorado) şi numeroşii vulcani
______________________________________ (Yellowstone, Popocatépetl, Cotopaxi, Chimborazo ş.a.).
37
 Localizează pe harta din manual sau din atlas vârfurile McKinlei şi Aconcagua şi
vulcanii Popocatépetl, Cotopaxi şi Chimborazo.
 Foloseşte diferite surse de informare şi caracterizează Canionul Colorado şi Valea
Morţii, urmând indicaţiile de mai jos.
 Canionul Colorado  Valea Morţii
 Scrie principalele caracteristici ale Canionului  Scrie câteva curiozităţi despre Valea Morţii.
Colorado.
  

HIDROGRAFIA – CARACTERISTICI GENERALE.
FLUVII ŞI LACURI
A. Hidrografia – caracteristici generale
Apele continentale ale Americii sunt influenţate de caracteristicile climei şi reliefului.
Pe continent, majoritatea regiunilor sunt exoreice. Cu întinderi mult mai modeste, sunt prezente areale
endoreice (Podişul Marelui Bazin ş.a.) şi areice (Deşertul Atacama).
Pe cursurile lor, apele curgătoare au „săpat” canioane (Colorado – Marele Canion ş.a.) şi cascade
(Angel, Iguaçu), iar la gurile de vărsare au creat delte (Mackenzie, Mississippi, Orinoco) şi estuare (Sfântul
Laurenţiu, Paraná ş.a.)
 Activitate în perechi. Utilizaţi manualul sau atlasul şcolar şi scrieţi numele fluviilor care
se varsă în:
a. Oceanul Arctic: _____________________________________________________________________;
b. Oceanul Atlantic (inclusiv în Golful Mexic şi Marea Caraibilor): ___________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. Oceanul Pacific: _____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Lacurile, mai numeroase în nordul Americii, au origini diferite: glaciare şi tectonico-glaciare (Marile
Lacuri – Superior, Michigan etc. –, Sclavilor ş.a.), tectonice (Marele Lac Sărat, Titicaca), lagune
(Maracaibo, Laguna dos Patos) etc.
38
B. Fluvii şi lacuri
În America se găsesc o parte dintre cele mai mari fluvii de pe Terra: Amazon (cca. 6.440 km lungime),
Mississippi (împreună Missouri – 5.970 km), Paraná (cu Rio de la Plata – 4.880 km), Mackenzie (4.240 km) ş.a.
 Amazon este fluviul cu cea mai largă albiei de curgere (25 km după confluenţa cu Madeira), cu cel
mai întins bazin hidrografic (7.050.000 km2), cu cel mai mare număr de afluenţi şi subafluenţi (15.000, Rio
Negro, Madeira, Tapajós, Xingú ş.a.), cu cel mai mare debit mediu (180.000 m3/s sau 219.766 m3/s, după
alte opinii), cu cea mai mare lungime de pătrundere a apelor de la gura de vărsare spre amonte în timpul
fluxului mareic (circa 1.000 km; fenomenul „pororoca”) și cu cel mai lung curs navigabil (transatlanticele
pătrund aproximativ 1.600 km, iar vasele mai mici 3.700 km, de la gura fluviului).
 Mississippi este fluviul cu cele mai multe modificări artificiale ale cursului (în anii 1765, 1821, 1877,
1893, 1932, 1952; diguri – peste 4.000 km lungime –, canale şi baraje). Izvorăşte din Lacul Itasca, străbate
Pod. Missouri şi Câmp. Mississippi şi se varsă în Golful Mexic printr-o deltă. Amenajarea fluviului s-a făcut în
scopul prevenirii inundaţiilor, pentru realizarea unei căi de transport şi pentru producerea energiei electrice.
 Urmăreşte, pe hartă, cursurile fluviilor Amazon şi Mississippi.
 Marile Lacuri reprezintă cel mai întins complex lacustru cu apă dulce din lume (245.000 km2).
Formarea celor cinci mari lacuri din alcătuire datează din timpul ultimei ere glaciare, când toată Canada şi
nordul Statelor Unite ale Americii (SUA) au fost acoperite de un strat gros de gheaţă. După topirea acestuia,
în scoarţa Pământului s-au format spaţii goale care s-au umplut cu apă formând cele cinci Mari Lacuri.
 Utilizează manualul sau atlasul şcolar şi scrie:
a. numele lacurilor care intră în compunerea Marilor Lacuri: _______________________________
______________________________________________________________________________________;
b. numele fluviului care face legătura Marilor Lacuri cu Oceanul Atlantic: ___________________.
 Activitate în perechi. Utilizaţi manualul sau atlasul şcolar şi scrieţi în tabel numele
fluviilor şi lacurilor marcate pe hărţile de mai jos cu numere şi litere.
America de Nord – fluvii şi lacuri America de Sud – fluvii şi lacuri
Fluvii Lacuri
1. …...…………………………………………………….. a. …...…………………………………………………….
2. …...…………………………………………………….. b. …...…………………………………………………….
39
3. Churchill c. …...…………………………………………………….
4. …...…………………………………………………….. d. …...…………………………………………………….
5. …...…………………………………………………….. e. …...…………………………………………………….
6. …...…………………………………………………….. f. …...……………………………………………………...
7. …...…………………………………………………….. g. …...…………………………………………………….
8. …...……………………………………………………..
* * *
9. …...……………………………………………………..
 Titicaca este lacul navigabil situat la cea mai
10. …...……………………………………………………
mare altitudine (3.812 m). Încă din anul 1862 deţine
11. …...…………………………………………………… recordul mondial al celei mai înalte căi navigabile
12. …...…………………………………………………… din lume pentru nave de mare tonaj. Se întinde pe un
13. …...…………………………………………………… platou arid, înconjurat de vârfurile Munţilor Anzi de
14. …...…………………………………………………… unde primește 25 de afluenți.
 Foloseşte diferite surse de informare şi caracterizează Cascada Niagara şi Lacul Crater.
 Cascada Niagara  Lacul Crater
  

DIFERENŢIERI CLIMATICE ŞI BIOGEOGRAFICE
A. Diferenţieri climatice
În America, datorită distribuirii uscatului în latitudine, altitudinii reliefului, distribuirii lanţurilor montane,
curenţilor oceanici calzi şi reci etc., sunt prezente aproape toate tipurile de climă: ecuatorială, subecuatorială,
tropicală aridă, temperat-oceanică, temperat-continentală, polară ş.a.
 Analizează harta climei din manual sau din atlas şi scrieţi tipul de climă dominant din:
a. Insula Groenlanda: __________________________________________________________________;
b. sudul peninsulelor Alaska şi Labrador: _________________________________________________;
c. podişurile Preriilor şi Patagoniei: _______________________________________________________;
d. Podişul Marelui Bazin: ________________________________________________________________;
e. peninsulele Florida şi California: _______________________________________________________;
f. podişurile Guyanelor şi Braziliei: ________________________________________________________;
g. Câmpia Amazonului: ________________________________________________________________.
 Activitate în perechi. Analiză comparativă. Observaţi cu atenţie harta climei din
manual ori din atlas şi scrieţi:
a. tipurile de climă care se găsesc în America de Nord şi nu se găsesc în America de Sud: ___
_______________________________________________________________________________________;
40
b. tipurile de climă care se găsesc în America de Sud şi nu se găsesc în America de Nord: ___
_______________________________________________________________________________________.
 Analizează tabelul de mai jos şi, pe baza textului din „Document”, scrie:
a. tipurile de climă redate cu: Caracteristicile tipurilor de climă din zona caldă
A. …...……………………………………………………. Tipul de Temperaturile Precipitaţiile medii
B. …...…………………………………………………….. climă medii anuale ( C)
o lunare (l/m2)
C. …...……………………………………………………. A 25-30 Sub 350
B 26-27 2.000-3.000
b. o consecinţă a precipitaţiilor reduse din
C 25-28 1.000-1.500
tipul A;
………………………………………………………………………………………………………………………………
c. tipul de vegetaţie din regiunea climatică C.
………………………………………………………………………………………………………………………………
B. Diferenţieri biogeografice
Zonele biogeografice sunt în strânsă legătură cu zonele climatice, iar vegetaţia asigură hrana şi
adăpostul faunei.
 Pe baza conţinutului din documentul de mai jos („America – aspecte biopedo-
climatice”), rezolvă următoarele sarcini de lucru:
a. Realizează corespondenţa dintre tipurile de vegetaţie (A) şi tipurile de climă (B).
A B
campos ecuatorială
pampas subecuatorială
selvas subpolară
taiga temperat-continentală
tundră temperată-rece
b. Realizează corespondenţa dintre speciile de animale (A) şi tipurile de vegetaţie (B).
A B
baribal deşert
bizon pădure de foioase
leming prerie
scorpion selvas
tapir tundră
DOCUMENT
America – aspecte biopedoclimatice
► În zona caldă se evidenţiază:
 clima ecuatorială, cu temperaturi ridicate şi precipitaţii abundente, din Câmpia Amazonului, determină
prezenţa pădurii ecuatoriale luxuriante (selvas), cu arbori-de-cauciuc, liane, orhidee, în care trăiesc maimuţe,
tapiri, tarantule, şerpi anaconda ş.a. Solurile au fertilitate scăzută (feralsoluri)
 clima subecuatorială, din Podişul Braziliei şi Podişul Guyanei, se remarcă prin prezenţa a două sezoane:
cald şi ploios şi cald şi secetos. Vegetaţia este formată din ierburi înalte şi arbuşti – savană, numită campos şi
llanos. Solurile sunt roşii de savană.
 clima tropicală aridă, prezentă în Deșertul Atacama şi Podişul Mexicului, se evidenţiază prin temperaturi
ridicate şi precipitaţii scăzute. Din această cauză vegetaţia şi fauna sunt foarte sărace (cactuşi, smocuri de
iarbă, reptile, scorpioni). Soluri: subțiri şi de culoare roşiatică.
► În zonele temperate sunt prezente mai multe tipuri de climă. Între acestea se remarcă:
 clima temperat-continentală şi temperat-continentală excesivă, din Podişul Preriilor şi Podişul Patagoniei,
prezintă ierni geroase şi veri călduroase. Din cauza precipitaţiilor scăzute, vegetaţia este de stepă, cunoscută
ca prerie (în America de Nord) şi pampas (în America de Sud). Animale caracteristice sunt rozătoarele, dar
sunt şi specii mai mari (bizonul). Solurile au fertilitate ridicată (cernoziomuri).
41
 clima temperat-oceanică este mai extinsă în America de Nord. Verile sunt răcoroase şi iernile blânde.
Vegetaţia dominantă este pădurea de foioase, cu fagi, arţari, carpeni. Animalele specifice sunt: lupul, jderul,
ursul negru (baribal).Soluri sunt brune şi cenuşii.
 clima temperată-rece se prezintă sub forma unei fâşii, de la Oceanul Atlantic la Oceanul Pacific, în Canada
şi Alaska. Din cauza iernilor lungi cu temperaturi foarte scăzute, zona biogeografică este cea a pădurii de
conifere (taigaua nord-americană). Între speciile de arbori se evidenţiază tsuga şi Bradul Douglas, iar dintre
animale, ursul grizzly, elanul şi cerbul canadian. Solurile caracteristice sunt podzolurile.
► Zona rece, prezentă în America de Nord, se caracterizează prin două tipuri de climă:
 clima subpolară, prezentă în nordul Canadei şi Alaska, a dus la formarea vegetaţiei de tundră. Fauna este
destul de săracă (leming, vulpe polară, caribu) şi solurile au fertilitate redusă.
 clima polară este caracteristică Insulei Groenlanda şi arhipelagului din nordul Canadei. Din cauza
condiţiilor climatice, uscatul este acoperit cu calote glaciare şi fauna săracă (foca, ursul polar).
► Pe munţii înalţi, clima şi vegetaţia sunt etajate în funcţie de altitudine.
 Cum explicaţi faptul că în America de Sud nu există tundră?
 Foloseşte diferite surse de informare şi scrie principalele caracteristici ale următoarelor
specii de păsări:
 Condor  Nandu
  

ELEMENTE DE DIVERSITATE UMANĂ
(ETNICĂ, LINGVISTICĂ, CONFESIONALĂ ŞI CULTURALĂ)
A. Evoluţia şi răspândirea populaţiei
Prin cele peste un miliard de persoane (aproximativ America – evoluţia numerică a populaţiei
14% din totalul populaţiei lumii), America ocupă locul al
treilea între celelalte continente.
Densitatea medie a populaţiei este de cca. 25 loc./km2,
mult sub media mondială. Din cauza condiţiilor naturale şi
economice, populaţia este neuniform răspândită. Cele mai
mari concentrări de populaţie se găsesc în nord-estul
Statelor Unite ale Americii, în regiunea Marilor Lacuri, în
sud-estul Braziliei etc., iar cele mai mici densităţi, în nordul
Canadei, în regiunile muntoase înalte în Câmpia
Amazonului etc.
 Foloseşte graficele referitoare la populaţia Americii („America – evoluţia numerică a
populaţiei” şi „America – distribuţia populaţiei”) şi alte surse şi scrie:
a. anul în care America a depăşit 500 de milioane de locuitorii: ___________________________;
b. anul în care America va depăşi un miliard de locuitorii: _________________________________;
c. continentul care concentrează cea mai mare pondere a populaţiei: ___________________;
42
d. câte o cauză a densităţii mici a populaţiei în: America – distribuţia populaţiei
 nordul Canadei: ____________________________________;
 Câmpia Amazonului: _______________________________.
B. Diversitatea populaţiei
 Structura etnică
Până la sosirea europenilor, populaţia autohtonă era formată din
amerindieni şi eschimoşi.
 Populația autohtonă, decimată în mare parte de coloniştii europeni, ocupă areale discontinue.
 Amerindienii (indienii sau „pieile roşii”) au o densitate a populației mai mare în America Centrală istmică şi în
unele state din Munţii Anzi.
 Eschimoşii (inuiţii) populează nordul Canadei, Alaska şi Groenlanda şi numără doar câteva zeci de mii de
persoane.
 Populaţia albă este în mare parte descendentă a coloniștilor europeni (spanioli şi portughezi, în America
Latină, englezi şi francezi, în Statele Unite ale Americii şi în Canada). Treptat, acestora li s-au adăugat olandezi,
italieni, germani, irlandezi, ruşi ş.a.
 Populaţia afro-americană a ajuns în America în urma comerţului cu sclavi negri din Africa. Sclavii au fost
aduşi pentru a munci pe marile plantaţii de bumbac, trestie-de-zahăr, tutun. În prezent, deţin ponderi mai mari în
America Centrală insulară (Jamaica, Bahamas, Barbados), în Brazilia şi în Statele Unite ale Americii.
 Rezolvă următoarele sarcini de lucru:
a. aminteşte-ţi regiunile americane cucerite de conchistadorii Francisco Pizarro (1478-1541) şi
Hernán Cortés (1485-1547);
b. scrie două cauze care au determinat actuala structură etnico-rasială a populaţiei Americii:
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________;
c. foloseşte manualul şcolar sau alte surse şi scrie amestecurile rasiale care au determinat
apariţia în America a unor populaţii de …
 … metişi: ____________________________________________________________________________;
 … mulatri: ___________________________________________________________________________;
 … zambos: __________________________________________________________________________;
 … cholos: ____________________________________________________________________________.
 Structura lingvistică este dominată de limbile naţionale derivate din familia indo-europeană:
 limbi romanice: spaniola (în Argentina, Venezuela, Cuba, Uruguay, Paraguay, Chile, Mexic ş.a.),
portugheza (Brazilia) şi franceza (Canada). Datorită predominanţei limbilor de origine latină, Mexicul,
America Centrală şi America de Sud formează America Latină.
 limbi germanice: engleza (Statele Unite ale Americii, Canada, Guyana, Belize), olandeza (Surinam).
În ţările în care autohtonii sunt mai numeroşi, limbile vorbite de ei sunt considerate naţionale.
 Cu ajutorul textului de mai sus, încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect
pentru următoarele afirmaţii:
 În cele mai numeroase ţări din America de Sud limba oficială este:
a. engleza b. franceza c. portugheza d. spaniola
 Olandeza este limba oficială în:
a. Belize b. Chile c. Surinam d. Uruguay
 Engleza este limba oficială în:
a. Belize b. Brazilia c. Cuba d. Venezuela
 Brazilia are ca limbă oficială:
a. engleza b. franceza c. portugheza d. spaniola
43
 Structura confesională a Americii este destul de complexă. Totuşi, se pot observa următoarele
aspecte: în America Latină (Argentina, Brazilia, Mexic ş.a.) predomină catolicismul, impus de colonizatorii
spanioli şi portughezi, iar în America Anglo-saxonă, protestantismul.
 Cultural, America este destul de eterogenă, cauza principală fiind originea geografică iniţială a
populaţiei. Nivelul cultural destul de ridicat este susţinut de nivelul de alfabetizare al locuitorilor, care
depăşeşte în majoritatea ţărilor media mondială (86,5%).
 Explică rolul alfabetizării în creşterea bunăstării populaţiei.
  
HARTA POLITICĂ ŞI
CONTRASTE TERITORIALE ÎNTRE STATE
În America se găsesc 35 de state. America – harta politică
 După forma de guvernământ, majoritatea (25) sunt
republici (Statele Unite ale Americii, Venezuela, Brazilia ş.a.).
Cu excepţia Canadei, celelalte monarhii sunt state mici,
situate în America Centrală (Bahamas, Jamaica ş.a.).
 În funcţie de localizarea teritoriului se găsesc: ţări
continentale (Bolivia, Paraguay), ţări cu deschidere la mare
(Mexic, Chile) şi ţări insulare (Cuba, Jamaica).
 După suprafaţa teritoriului, în America se găsesc
state foarte mari, printre cele mai mari din lume (Canada,
Statele Unite ale Americii, Brazilia), dar şi state foarte mici
(Saint Kitts şi Nevis, Grenada, Jamaica).
 Cu ajutorul hărţii politice din manual, scrie
numele statelor marcate, pe harta alăturată, cu
numere de la 1 la 14.
1. …………………………… 2. ……………………………
3. …………………………… 4. ……………………………
5. …………………………… 6. ……………………………
7. …………………………… 8. ……………………………
9. …………………………… 10. …………………………..
11. ………………..………… 12. …………………………..
13. ………………………….. 14. …………………………..
 Foloseşte harta politică din manual şi alte

surse şi stabileşte valoarea de adevăr (A = adevărat
sau F = fals) a următoarelor afirmaţii:
a. Statul Chile se întinde de la nord la sud pe
coasta Oceanului Atlantic.
b. Majoritate statelor monarhii se găsesc în
America de Sud.
c. Bolivia este o ţară fără ieşire la mare.
d. Cuba este o ţară insulară.
e. După forma de guvernământ, Canada este monarhie.
 Statele-monarhii din America. Foloseşte tabelul de mai jos („Regionarea statelor din
America”) şi scrie statele-monarhii din America. Informează-te, folosind internetul, despre
conducerea şi organizarea lor.
44
Regionarea statelor din America
America de Nord
Canada monarhie Ottawa
Mexic republică Ciudad de Mexico
Statele Unite ale Americii republică Washington
America Centrală
Antigua şi Barbuda monarhie Saint John’s
Bahamas monarhie Nassau
Barbados monarhie Bridgetown
Belize monarhie Belmopan
Costa Rica republică San José
Cuba republică Havana
Dominica republică Roseau
Rep. Dominicană republică Santo Domingo
El Salvador republică San Salvador
Grenada monarhie Saint George’s
Guatemala republică Ciudad de Guatemala
Haiti republică Port-au-Prince
Honduras republică Tegucigalpa
Jamaica monarhie Kingston
Nicaragua republică Managua
Panama republică Panama
Saint Kitts şi Nevis monarhie Basseterre
Santa Lucia monarhie Castries
Saint Vincent şi Grenadine monarhie Kingstown
America de Sud
Argentina republică Buenos Aires
Bolivia republică La Paz - administrativă
Sucre - constituţională
Brazilia republică Brasília
Chile republică Santiago
Columbia republică Bogotá
Ecuador republică Quito
Guyana republică Georgetown
Paraguay republică Asunción
Perú republică Lima
Surinam republică Paramaribo
Trinidad şi Tobago1 republică Port of Spain
Uruguay republică Montevideo
Venezuela republică Caracas
  
1
Conform altor opinii, Trinidad şi Tobago aparţin Americii Centrale.
45
FORME DE AGLOMERARE URBANĂ
Peste 80% din populaţia Americii trăieşte în oraşe. Cele mai mari aglomeraţii urbane de pe continent
sunt metropolele (Ciudad de México, New York, Buenos Aires, Rio de Janeiro, Lima, Miami, Santiago, Los
Angeles ş.a.) şi megalopolisurile (Boswash, Marilor Lacuri, Brazilian, de pe Coasta Pacificului).
În America Centrală şi de Sud, la marginea marilor oraşe sunt prezente cartiere ale săracilor, denumite
favelas (în Brazilia), barrios sau barriados (în Perú, Chile, Venezuela ş.a.).
Cele mai urbanizate ţări sunt: Argentina şi Uruguay (peste 90%), Statele Unite ale Americii, Canada,
Mexic, Chile, Brazilia ş.a. (între 80 şi 90%).
 Cu ajutorul hărţii Americii din manual ori din atlas, scrie numele metropolelor marcate,
pe harta de mai jos, cu numerele:
1. ……………………………………
America de Nord (I) America Centrală şi de Sud (II) –
metropole şi megalopolisuri
2. ……………………………………
3. ……………………………………
4. ……………………………………
5. ……………………………………
6. ……………………………………
7. ……………………………………
8. ……………………………………
 Analizează harta
alăturată şi scrie litera
corespunzătoare megalo-
polisurilor de mai jos.
Boswash  de pe Coasta Pacificului 
Marilor Lacuri  Brazilian 
 Cu ajutorul textului din documentul de mai jos, încercuieşte litera corespunzătoare
răspunsului corect pentru următoarele afirmaţii:
1. La est de Munţii Apalaşi se află megalopolisul denumit:
a. Boswash b. Brazilian c. de pe Coasta Pacificului d. Marilor Lacuri
2. S-a dezvoltat datorită exploatării diamantelor, cultivării arborelui de cafea etc.,
megalopolisul:
3. În megalopolisul Marilor Lacuri se evidenţiază oraşul:
a. Belo Horizonte b. Boston c. Chicago d. San Diego
4. Zona urbanizată San-San aparţine megalopolisului denumit:
5. Megalopolisul care se întinde şi pe teritoriul Canadei, s-a dezvoltat datorită fluviului:
a. Colorado b. Columbia c. Mississippi d. Sfântul Laurenţiu
DOCUMENT
Megalopolisurile din America – aspecte generale
►Boswash este cel mai întins megalopolis (cca. 140.000 km2) şi numără aproximativ 40 mil. de locuitori (1/8
din populaţia Statelor Unite ale Americii). Este situat în nord-est, de-a lungul ţărmului Oceanului Atlantic.
Cele mai importante oraşe care intră în compunerea sa sunt: Boston, New York, Philadelphia, Baltimore şi
Washington.
La dezvoltarea megalopolisului Boswash au contribuit:  ţărmul propice amenajărilor portuare;  poziţia
geografică avantajoasă, ce permite intense legături cu Europa şi cu interiorul statului;  resursele naturale din
46
Munţii Apalaşi (cărbuni, minereuri etc.).
►Megalopolisul brazilian numără peste 40 mil. de locuitori, fiind printre cele mai dinamice din punct de
vedere demografic şi economic.
Cu forma generală de triunghi – cu baza spre litoral –, megalopolisul brazilian s-a format prin concentrarea
a trei metropole (São Paulo, Rio de Janeiro şi Belo Horizonte) şi a unor oraşe mai mici.
Dezvoltarea sa a avut la bază:  ariile depresionare şi spaţiile deschise la Oceanul Atlantic;  fluxul
comercial maritim al oraşului Rio de Janeiro;  cultivarea trestiei-de-zahăr şi a arborelui de cafea;  resursele
subsolului (minereu de fier, aur şi diamante).
►Megalopolisul Marilor Lacuri este situat în zona de graniţă dintre Statele Unite ale Americii şi Canada şi
numără peste 50 mil. de locuitori.
Cuprinde:  zona urbanizată ChiPitts (cu metropolele Chicago, Detroit, Pittsburg ş.a.), din Statele Unite ale
Americii, şi  axa urbană a Canadei Toronto-Ottawa, cu oraşele Toronto, Ottawa, Montreal, Québec ş.a.
Premisa formării sale a constituit-o marile unităţi acvatice: Marile Lacuri şi fluviul Sfântul Laurenţiu.
►Megalopolisul de pe coasta Pacificului se întinde pe cca. 700 km, în vestul Statelor Unite ale Americii.
Cuprinde:  zona urbanizată San˗San (San Francisco˗San Diego) şi  zona urbanizată din nord-vestul ţării
(oraşele Seattle şi Portland). În cadrul său se evidenţiază metropolele Seattle, San Francisco, San Jose, Los
Angeles şi San Diego, iar evoluţia sa este remarcabilă.
 Realizează, accesând internetul, o colecţie de imagini reprezentând aspecte ale
cartierelor sărace (favelas) din marilor oraşe braziliene. Descrie viaţa locuitorilor din
aceste cartiere.
Lipeşte o imagine sugestivă. Lipeşte o imagine sugestivă. Lipeşte o imagine sugestivă.
 Descrie viaţa locuitorilor din cartierele sărace braziliene.
  
DIFERENŢE ECONOMICE REGIONALE

Agricultura. Datorită condiţiilor naturale şi investiţiilor, agricultura practicată în America este foarte
diversificată. Continentul este un important producător de soia, porumb, sorg, trestie-de-zahăr, cafea,
citrice etc.:
soia: Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina ş.a.
porumb: Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina ş.a.
sorg: Statele Unite ale Americii, Mexic, Argentina ş.a.
trestie-de-zahăr: Brazilia, Mexic, Cuba ş.a.
cafea: Brazilia, Columbia, Honduras, Perú, Ecuador, Guatemala, Mexic ş.a.
citrice: Statele Unite ale Americii,Brazilia, Honduras, Ecuador ş.a.
47
Creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine, cabaline ş.a.) situează unele state americane între marii
producători mondiali de carne, lapte, brânzeturi (Brazilia, Statele Unite ale Americii, Canada, Argentina ş.a.).
În Statele Unite ale Americii şi Canada se America – harta resurselor naturale
practică agricultura intensivă, mecanizată, cu
producţii ridicate.
În America Latină se evidenţiază atât
agricultura intensivă, cât şi agricultura extensivă,
cu producţii mult mai scăzute.
 Cum explici faptul că în unele ţări din
America Latină se practică şi agricultura
extensivă, chiar de subzistenţă?
Industria. Prin diferitele sale ramuri, industria
– susţinută de prezenţa resurselor naturale (petrol,
minereu de fier, ape curgătoare cu potenţial
hidroenergetic ş.a.) – este prezentă în toate statele
din America.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul
informaţiilor din tabelul de mai jos, realizaţi
harta resurselor naturale din america,
conform legendei ().
petrol şi gaze Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic,
naturale: Venezuela, Argentina, Columbia ş.a.
cărbuni: Canada, Statele Unite ale Americii,
Brazilia, Chile, Columbia ş.a.
minereu de Canada, Statele Unite ale Americii, Mexic,
fier: Brazilia, Chile, Perú, Columbia ş.a.
aur şi argint: Brazilia, Mexic, Cuba ş.a.
Industria de vârf (electronică şi electrotehnică,
aeronautică, farmaceutică etc.) este specifică
statelor dezvoltate (Statele Unite ale Americii,
Canada, Brazilia, Mexic).
Pe continent, marile concentrări industriale sunt
situate în regiunile de exploatare a resurselor
subsolului (cărbuni, petrol, minereu de fier) şi în zonele litorale: Nord-Estul Statelor Unite ale Americii,
Sudul Canadei, La Plata (Argentina) ş.a.
 Scrie numele concentrărilor industriale redate pe harta de mai jos şi ţările în care se
găsesc, după model: San Francisco (SUA).
America de Nord (I) America Centrală şi de Sud (II) –
…………………………………
concentrări industriale
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
…………………………………
48
Transporturile. În America, rețelele de transport sunt printre cele mai dezvoltate la nivel mondial, însă
înregistrează mari discrepanţe în repartiţia teritorială. Sunt mai dezvoltate în America Anglo-saxonă
(Statele Unite ale Americii şi Canada) şi în unele ţări America Latină (Mexic, Brazilia şi Argentina).
Reţeaua feroviară leagă coasta Oceanului Atlantic de cea a Oceanului Pacific, prin mai multe magistrale
transcontinentale: Halifax-Vancouver (Canada), New York-Los Angeles (Statele Unite ale Americii), Buenos
Aires-Valparaiso (Argentina-Chile).
Reţeaua rutieră este mult mai dezvoltată şi modernizată în America de Nord. Cele două Americi, de
Nord și de Sud, sunt legate de magistrala Panamericana, care străbate vestul lor, pe o lungime de peste
25.000 km.
Transporturile pe apă – fluviale şi maritime – au contribuit la dezvoltarea comerţului şi a unor regiuni
urbanizate. Datorită acestui fapt s-au dezvoltat porturi precum: New York (Statele Unite ale Americii),
Halifax (Canada), Rio de Janeiro (Brazilia).
Transporturile aeriene din America de Nord sunt America – principalele porturi
printre cele mai dezvoltate din lume. Mari aeroporturi
se găsesc în New York (Statele Unite ale Americii),
Ciudad de México (Mexic), Toronto (Canada) etc.
 Stabiliţi, cu profesorul de la clasă, şi
scrieţi fluviile şi lacurile cu trafic fluvial
important.
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
____________________________________________
 Analizează harta alăturată şi asociază
porturile menţionate în coloana A, cu ţările
unde se găsesc, prezentate în coloana B.
A B
1. Duluth a. Argentina
2. La Plata b. Brazilia
3. Lima c. Canada
4. Santos d. Chile
5. Valparaiso e. Perú
f. SUA
.
Comerţul exterior asigură ţărilor mărfurile necesare. Ţările dezvoltate din America de Nord (Statele
Unite ale Americii şi Canada) exportă produse prelucrate şi tehnologie superioară, în timp ce ţările din
America de Sud exportă resurse naturale şi produse agricole.
Turismul. În America, turismul este dezvoltat diferit de la un stat la altul, fiind influenţat de atracţiile
turistice (peisaje naturale, vestigii istorice, festivaluri, concursuri sportive), de căile de comunicaţii şi de investiţii.
 Foloseşte diferite surse de informare şi caracterizează următoarele obiective turistice:
 Oraşul Teotihuacán (Mexic)  Machu Picchu (Perú)  Gheţarul Perito Moreno
(Argentina)
  
49
PARTICULARITĂŢI GEOGRAFICE ALE UNOR STATE
► Grupa 1: Statele Unite ale Americii
2 Oceanele şi mările la care
au ieşire:
3 Principalele unităţi de
relief:
4 Tipurile de climă:
5 Apele curgătoare:
6 Principalele lacuri:
7 Principalele tipuri de
vegetaţie:
10 Două aspecte ale
populaţiei:
12 Cinci oraşe mari, altele
decât capitala:
13 Trei caracteristici ale
economiei:
14 Trei obiective turistice:
► Grupa 2: Brazilia
2 Oceanul la care are ieşire:
3 Trei unităţi de relief:
4 Trei tipuri de climă:
5 Trei ape curgătoare:

6 Trei tipuri de vegetaţie:
populaţiei:
11 Cinci oraşe mari, altele
decât capitala:
economiei:
13 Două obiective turistice:
  
50
A U S T A L I A, O C E A N I A Ş I A N T A R C T I C A
AUSTRALIA – CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ GENERALĂ

Australia, cel mai mic continent Australia - poziţia geografică
(7,682 mil. km2), este situat în
Emisfera Sudică. În compunerea sa
intră Insula Tasmania, separată de
Strâmtoarea Bass.
Numele continentului vine de
la latinescul „australis”, care
înseamnă sudic.
Teritoriul său, scăldat de apele
oceanelor Pacific şi Indian, se
întinde între următoarele puncte
extreme: Capul Byron (la est),
Capul Wilson (la Sud), Steep Point
(la vest) şi Capul York (la nord).
Ţărmurile continentului sunt
puţin crestate. Totuşi, se evidenţiază
peninsulele Arnhem, Capului York şi Eyre şi golfurile Carpentaria (la nord) şi Marele Golf Australian (la
sud).
 Foloseşte harta din manual sau din atlas şi scrie numele
.
golfurilor (A şi B) şi mărilor (1, 2, 3 şi 4) marcate pe harta alăturată:

 golfuri:
A. ……………………………………….. B. ………………………………………...
 mări:
1. ………………………………………... 3. ………………………………………...
2. ………………………………………... 4. ………………………………………...
În general, relieful Australiei este format din lanțuri montane, în est, depresiuni (centrale) care
corespund unor câmpii și podişuri, în est. Se evidenţiază:
 munţii: Marii Cumpene de Ape, Alpii Australiei (2.230 m, în Vârful Kosciuszko), MacDonnell şi Musgrave;
 podişuri: Australiei de Vest, Kimberley şi Barkly;
 câmpii: Nordică (Carpentaria), de Mijloc (Eyre), Sudică (Murray-Darlind) şi Nullarbor.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul harţii din manual sau din atlas, scrieţi numele
unităţilor de relief marcate, pe harta de mai jos, cu litere şi numere:
 munţii marcaţi cu litere de la A la D: Australia – principalele
unităţi de relief
Alpii Australiei  MacDonnell 
Marii Cumpene de Ape  Musgrave 
 podişurile marcate cu numere de la 1 la 3:
Australiei de Vest  Barkley 
Kimberley 
 câmpiile marcate cu litere de la a la d:
Carpentaria  Eyre 
Murray-Darling  Nullarbor 
Poziția geografică a Australiei influențează clima, care este în cea mai mare parte tropicală
aridă, cu precipitaţii reduse şi cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte. Precipitaţiile
51
reduse şi temperaturile ridicate au transformat centrul şi vestul continentului în întinse deşerturi
(Marele Deşert de Nisip, Marele Deşert Victoria ş.a.).
În nord, datorită vânturilor Australia – tipurile de climă
musonice, clima este tropicală umedă. În
sud, clima este subtropicală, iar în
Insula Tasmania, temperat-oceanică.
Climatului arid face din Australia un
continent sărac în ape de suprafaţă. Se
evidenţiază doar fluviul Murray (cu
afluentul Darling) şi lacul tectonic Eyre.
Celelalte ape curgătoare şi lacuri sunt
mici şi cu apă numai în perioadele cu
precipitaţii.
 Identifică pe harta din manual
ori din atlas Lacul Eyre şi apele
curgătoare Murray şi Darling.
Australia este un stat-continent:
monarhie, stat federal, compus din şase
state şi două teritorii.
Populația și așezările. O perioadă de 1. climă tropicală umedă; 2. climă tropicală semiaridă; 3. climă
timp după descoperirea sa, Australia a fost tropicală aridă; 4. climă subtropicală;
colonie penală1 britanică. 5. climă temperat-oceanică.
În prezent, este continentul cu cei mai puţini locuitori şi cu cea mai mică densitate a populaţiei
(3 loc./km2). Regiuni întinse din partea sa centrală şi vestică sunt aproape nelocuite.
Majoritatea populaţiei este formată din albi, urmaşi ai coloniştilor britanici.
Aborigenii, destul de numeroşi în trecut, au fost aproape exterminaţi de albi şi nevoiţi să locuiască în
regiuni inospitaliere.
Cei mai mulţi australieni locuiesc în mediul urban Australia – principalele oraşe
(aproape 90%), în oraşe concentrate pe coastele de sud-est şi
est (Sydney, Melbourne, Brisbane) şi sud-vest (Perth).
 Foloseşte harta din manual sau din atlas şi
scrie numele oraşelor marcate cu numere (1, 2, 3, 4
şi 5) pe harta alăturată.
1. …………………………….. 2. ……………………………..
3. …………………………….. 4. ……………………………..
5. ……………………………..
 Cum se numeşte capitala Australiei?
Economia Australiei este printre cele mai dezvoltate din
lume.
Industria este bazată pe prelucrarea resurselor locale
(minereu de fier, bauxită, cărbuni, aur) şi pe cele importate. Cele mai mari centre industriale sunt în sud-
estul continentului (Sydney, Melbourne ş.a.).
Agricultura este specializată în creşterea animalelor (bovine, ovine) şi pe cultivarea cerealelor şi
plantelor tropicale.
Australia exportă minereu de fier, bauxită, cărbuni, produse agricole (carne, lână cereale) etc. şi
importă maşini, bunuri de larg consum ş.a.
Transporturile sunt concentrate în regiunile mai populate din sud şi sud-est, unde au fost construite
magistrale feroviare (Transaustralianul) şi rutiere.
Legăturile cu celelalte continente se fac maritim şi aerian, importante porturi şi aeroporturi găsindu-se
la Sydney, Melbourne, Adelaide, Brisbane ş.a.
1
Colonie penală = colonie înfiinţată pentru deţinuţii condamnaţi la muncă forţată.
52
Datorită dezvoltării transportului aerian, turismul în Australia a luat avânt în ultimii ani. Cele mai
importante atracţii pentru turişti sunt plajele, Marea Barieră de Corali, monoliţii1 (Uluru), marile oraşe,
concursurile sportive (Australian Open, la Melbourne).
 Activitate în perechi. Accesați https://www.seat61.com/Australia.htm. Observaţi
harta traseelor feroviare din Australia. Urmăriți pe hartă traseul magistralei feroviare Indian
Pacific (Transaustralianul), care leagă oraşele Perth şi Sydney. Scrieţi în caiet:
a. unităţile de relief pe care le străbate: ________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. o apă curgătoare pe care o traversează: ______________________________________________
c. oraşele metropole de pe traseul său: _________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Ştiai că …
 Uluru sau Ayers Rock este un masiv golaş situat în partea centrală a Australiei, în climatul tropical
arid? Este un monolit alcătuit predominant din gresie, cu lungimea de aproximativ 3 km, lăţimea de 2 km şi
înălţimea de 869 m. Uluru este considerat un munte sfânt de către aborigenii Anangu.
 Australia este cea mai bogată ţară în fântâni arteziene naturale? Dacă reţeaua apelor de suprafaţă este
foarte săracă, apele subterane ocupă o treime din întinderea continentului. Cea mai mare cantitate de apă este
stocată în Marele Bazin Australian, situat în partea central-estică a continentului.
  
STUDIU DE CAZ: UNICITATEA BIOGEOGRAFICĂ

AUSTRALIANĂ
 Activitate în perechi. Citiţi documentul de mai jos şi rezolvaţi sarcinile de lucru.
DOCUMENT Australia – zonele biogeografice
Originalitatea biogeografică a Australiei
este dată de prezenţa pe suprafaţa sa a
numeroase specii endemice2, necunoscute ori
dispărute de pe celelalte continente
(marsupialele3, monotremele4 etc.). Această
situaţie a fost cauzată de izolarea
îndelungată a continentului, între mari
întinderi de apă.
Distribuţia spaţială a zonelor
biogeografice corespunde în mare măsură
tipurilor de climă.
 Pădurea tropicală corespunde extre-
mităţii nordice a Australiei, cu climă
tropicală umedă şi cu influenţe ale vânturilor
musonice. Arborii pădurii sunt de înălţime
medie şi mare: palmieri, eucalipţi, acacii.
Aspectul luxuriant este dat de prezenţa unor
specii precum: lianele, bambusul, feriga
arborescentă. 1. pădure tropicală; 2. savană şi pădure rară;
3. stepă, scrub, semideşert; 4. pădure subtropicală;
În acest tip de pădure şi-a găsit adăpost o
5. pădure temperată australă.
1
Monolit = formă de relief construită dintr-un singur bloc de piatră.
2
Endemic = specie care trăieşte numai într-un anumit areal.
3
Marsupial = mamifer la care femela are o pungă în regiunea abdomenului, în care ţine puii după naştere.
4
Monotrem = mamifer primitiv care se înmulţeşte prin ouă, cu cioc şi cu corpul acoperit cu păr sau cu ţepi.
53
faună destul de bogată: cangurul arboricol, câinele-zburător, veveriţa marsupială zburătoare, koala,
pasărea paradisului, pasărea liră.
 Savana ocupă o parte din nordul şi din estul continentului. Predominante sunt ierburile mai înalte
(iarba-cangurilor), presărate, în locurile mai umede, cu arbori cu aspect ciudat (arborele-candelabru,
iarba-copac, arborele butelie).
În savană trăiesc: furnicarul marsupial, şobolanul marsupial, cangurul roşu, varanul, emu ş.a.
 Stepa şi scrubul ocupă arealele semiaride. Scrubul este o asociatie vegetala întâlnit doar în
Australia şi este alcătuit din specii rezistente la secetă: arbuşti şi plante cu ţepi.
Fauna este destul de asemănătoare cu cea de savană. Aici trăiesc: echidna, şoarecele săritor
marsupial, cârtiţa marsupială ş.a.
 Deşertul ocupă regiunile din interiorul continentului şi este foarte sărac în vieţuitore. Totuşi, se
găsesc arbuşti rari şi iarbă-arici.
Fauna este adaptată la secetă: varanul de nisip, şarpele cărămiziu, broasca de nisip.
 Pădurea subtropicală ocupă sud-estul şi sud-vestul continentului. Densitatea arborilor este mai
mică, dominante fiind diferitele specii de eucalipt şi acacia. Este populată cu animale precum: cangurul
nocturn, dragonul-bărbos, papagalul, ornitorincul.
 Pădurea temperată din Insula Tasmania este veşnic verde şi este dominată de fag şi de conifere. În
desişurile sale trăiesc: diavolul tasmanian, vulpea marsupială, pisica de Tasmania, vombatul.
Sarcini de lucru:
1. Distribuţia vieţuitoarelor din Australia corespunde tipurilor de climă. Scrieţi zonele
biogeografice caracteristice următoarelor tipuri de climă:
 tropicală umedă: ……………………………….
 tropicală-aridă: ……………………………….
 subtropicală: ……………………………….
 temperat-oceanică: ……………………………….
2. Asociaţi zonelor biogeografice din coloana A, speciile de animale din coloana B.
A B
______1. deşert a. cangur arboricol
______2. savană b. echidnă
______3. scrub c. furnicar marsupial
______4. pădure temperată d. pisică de Tasmania
______5. pădure tropicală e. urs panda
f. varan de nisip
Ştiai că …
 macrosamia este cea mai longevivă plantă? Este o ferigă întâlnită în Australia și care trăieşte 15.000 de ani.
 dingo este un prădător feroce care ameninţă cu dispariţia unele specii?
 echidna este un insectivor marsupial, cu corpul acoperit cu ţepi? Este un animal nocturn.
 ornitorincul este o „combinaţie” între mamifer, reptilă şi pasăre? Este un animal amfibiu, depune ouă şi
puii sunt hrăniţi cu lapte.
 Pentru ocrotirea vieţuitoarelor, în Australia au fost declarate numeroase rezervaţii naturale şi parcuri
naţionale (Parcul Național Kosciuszko, Parcul Național Royal). Unele dintre acestea, de importanţă
internaţională, fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO (Marea Barieră de Corali, Parcul Naţional
Kakadu).
 Proiect în echipă
În ultimele decenii sunt tot mai numeroase ştirile referitoare la pericolele care
ameninţă Marea Barieră de Corali, situată în estul Australiei, în apele Oceanului Pacific.
Formaţi echipe de câte patru, cinci colegi şi realizaţi o investigaţie asupra acestor
pericole precum şi măsurile luate până în prezent.
 Dacă aţi fi în posibilitatea de a decide, voi ce măsuri aţi lua pentru salvarea acestui
unicat al Terrei?
54
 Foloseşte diferite surse şi realizează albumul „Fauna Australiei”
FAUNA AUSTRALIEI
 Diavolul Tasmanian  Vombalul
 Emu  Pasărea liră
  
55
OCEANIA – PARTICULARITĂŢI GEOGRAFICE
Oceania este o regiune vastă (80 mil. km2) care cuprinde toate insulele din centrul şi sud-vestul
Oceanului Pacific. Adunat, uscatul ocupă cca. 1,3 mil. km2 (cca. 800 000 km2, după alte surse).
Oceania, cu cele aproximativ 10.000 de insule, este împărţită în patru subregiuni:
 Polinezia (în partea centrală),
 Micronezia (în nord-vest),
 Melanezia (în vest),
 Noua Zeelandă (în sud-vest).
 Localizează pe harta din manual sau din atlas Polinezia, Micronezia, Melanezia şi
Noua Zeelandă.
Majoritatea insulelor mici sunt de origine vulcanică şi coraligenă. Cele mari (Insula Noua Guinee şi
insulele Noii Zeelande) au origine continentală şi relief muntos.
În Insulele Hawaii, care aparţin Statelor Unite ale Americii, se găsesc unii dintre cei mai înalţi vulcani
de pe glob (Mauna Loa şi Mauna Kea), cu altitudini de peste 4.000 m.
 Cel mai mare vârf din Oceania este Puncak Jaya/„Vârful izbândei” (4.884 m; 5.030 m,
după alte surse). Foloseşte diferite surse de informare pentru a nota denumirea insulei şi a ţării.
_________________________________________________________________________________________
Apele curgătoare din insulele Oceaniei sunt scurte şi cu scurgere constantă. Doar cele din Noua
Zeelandă înregistrează creşteri primăvara, datorită topirii zăpezilor din munţi. Lacurile din Insula de Nord
a Noii Zeelande sunt vulcanice, iar cele din Insula de Sud, glaciare.
Datorită poziţiei geografice şi influenţei Oceanului Pacific, în cea mai mare parte a Oceaniei clima este
caldă şi umedă. Numai în sud-vest, în Noua Zeelandă, clima este temperat-oceanică.
Vegetația, adaptată climei, este predominant tropicală (păduri, savană şi mangrove). În păduri se
găsesc palmieri, ferigi arborescente, arbori-de-pâine, sagotieri. În Noua Zeelandă sunt păduri veşnic verzi
(subtropicale şi temperate) şi, pe munţii înalţi, arbuşti şi păşuni alpine. Pădurile sunt alcătuite din specii de
pin (roşu, alb, kauri), araucaria, palmieri ş.a.
Fauna este dominată de reptile (şerpi, broaşte-ţestoase) şi păsări (kiwi, pasărea-paradisului, takahe ş.a.).
Populaţia. Densitatea medie a populaţiei din  Accesează adresa http://populatie.
Oceania este redusă (10 loc./km2). Fac excepţie statele population.city/world/oc şi culege date
mici ca întindere (Nauru, Tuvalu), în care densitatea referitoare la populația Oceaniei (număr
populaţiei depăşeşte 400 loc./km2.
de locuitori, natalitate etc.). Stabileşte
Populaţia autohtonă este formată din
melanezieni, polinezieni şi micronezieni. concluziile.
Melanezienii au pielea de culoare mai închisă și părul __________________________________________
creţ, polinezienii sunt veniţi din sud-estul Asiei, iar ___________________________________________
micronezienii sunt puternic metisaţi. Albii sunt
___________________________________________
majoritari numai în Noua Zeelandă.
Aşezările urbane sunt, în general, mici. Cele mai ___________________________________________
mari oraşe sunt în Noua Zeelandă (Auckland, ___________________________________________
Christchurch, Wellington). ___________________________________________
Harta politică. Locuitorii Oceaniei sunt cuprinşi în 13 ţări, între care opt republici (Micronezia, Palau
ş.a.) şi cinci monarhii (Papua Noua Guinee, Noua Zeelandă ş.a.).
Cele mai întinse ţări din Oceania sunt Papua Noua Guinee (462.800 km2) şi Noua Zeelandă (268.000
km2), iar cele mai mici, Nauru (21 km2) şi Tuvalu (26 km2).
În toate ţările Oceaniei se vorbeşte limba engleză. În unele, sunt considerate limbi oficiale şi cele
vorbite de autohtoni.
Statele Oceaniei
Fiji republică Suva
Kiribati republică South Tarawa (Bairiki)
56
Insulele Marshall republică Dalap-Uliga-Diarrit (Majuro)
Micronezia republică Palikir
Nauru republică Yaren
Noua Zeelandă monarhie Wellington
Palau republică Ngerulmud
Papua Noua Guinee monarhie Port Moresby
Samoa monarhie Apia
Insulele Solomon monarhie Honiara
Tonga monarhie Nuku’alofa
Tuvalu monarhie Funafuti1
Vanuatu republică Port Vila
 Activitate în perechi. Folosiţi tabelul de mai sus („Statele Oceaniei”) și realizaţi
corespondenţa dintre state (A) şi capitale (B).
A B
Kiribati   Apia
Micronezia   Palikir
Noua Zeelandă   Port Moresby
Papua Noua Guinee   Port Vila
Samoa   South Tarawa
Vanuatu   Wellington
Economia. Resursele naturale din Oceania sunt limitate cantitativ. În subsol unor insule se găsesc
fosfaţi, nichel, cupru, hidrocarburi.
Industria este mai dezvoltată în Noua Zeelandă (extractivă, energetică, chimică, constructoare de maşini).
În majoritatea ţărilor Oceaniei agricultura este tradiţională, cu producţii reduse. Se cultivă taro, batate,
manioc, trestie-de-zahăr, palmieri-de-cocos ş.a.
Creşterea ovinelor reprezintă principala activitate agricolă din Noua Zeelandă. Datorită producţiilor
ridicate, Noua Zeelandă ocupă poziţii importante între statele lumii exportatoare de lână şi carne.
Legăturile între insule se realizează pe cale maritimă şi aeriană, transporturile terestre fiind mai
dezvoltate numai în Noua Zeelandă.
Principalele atracţii turistice sunt Insulele Hawaii, Insula Insulele Marchize ş.a.
Ştiai că …
 în Insula Paştelui (Rapa Nui) din sud-estul Oceaniei se găsesc aproape 900 de statui monumentale (maoi)?
 Noua Zeelandă este cel mai cunoscut stat din Oceania. Ocupă o suprafaţă de cca. 267.700 km 2 şi
numără aproximativ 4,77 mil. loc.
 Analizează harta de mai jos („Noua Zeelandă”), identifică în atlas ori în manual şi
scrie:
a. marea marcată cu cifra 1; Noua Zeelandă  Înlocuieşte cifrele cu
1. ………………………………………... literele corespunzătoare
b. strâmtoarea marcată cu cifra 2; şi vei obţine numele unor
ţări din Oceania.
2. ………………………………………...
c. insulele marcate cu cifrele 3 şi 4;
1 A U 2 U
3. ………………………………………...
3 U 4 A 5 U
4. ………………………………………...
6 A 5 A U
d. muntele marcat cu cifra 5;
7 A 8 9 A
5. ………………………………………... F 10 J 10
e. oraşele marcate cu cifrele 6 şi 7. 3 9 1 G A

6. ………………………………………... 4 A 1 U A 3 U
7. ………………………………………..
  
1
Clădirile administrative se află în satul Vaiaku.
57
ANTARCTICA – ELEMENTE DE IDENTITATE GEOGRAFICĂ
Antarctica este o regiune geografică situată în cea mai mare parte în interiorul Cercului Polar de Sud. Este
compusă din:  Antarctida, continentul propriu-zis, şi  insulele şi mările din jurul continentului, aparţinând
oceanelor Pacific, Atlantic şi Indian.
Antarctica a fost descoperită de Fabian von Belllingshausen şi Mikhail Lazarev, în anul 1820.
Francezul Dumont d’Urville a păşit primul pe continentul antarctic (între 1837 şi 1840), iar primul om care
a ajuns la Polul Sud geografic a fost norvegianul Roald Amundsen (la 14 decembrie 1911). O lună mai târziu, la
17 ianuarie 1912, a ajuns la Polul Sud şi britanicul Robert Falcon Scott. Acesta a murit pe drumul de întoarcere.
Primul român care a ajuns în Antarctica a fost Emil Racoviţă (1897-1899), iar primul geograf român,
Gheorghe Neamu (1971-1972).
98% din suprafaţa continentului este acoperită cu un strat de gheaţă (calotă glaciară), care are grosimea
medie de cca. 2.000 m. Uneori, gheaţa depăşeşte marginile continentului şi formează gheţari de şelf.
Altitudinea medie a reliefului este de 2.165 m, iar cea maximă de 4.897 m (5.140 m, după unele
măsurători), în Masivul Vinson. Cele mai importante unităţi de relief sunt: Podişul Wegener, Platoul
Antarctic şi Munţii Transantarctici.
În Insula Ross se află vulcanul activ Erebus (3.794 m), cel mai sudic vulcan de Terra.
Clima Antarcticii este extrem de aspră. Temperaturile medii au valori de -15…-35oC, iar precipitaţiile
sunt de 50-200 mm/an. Vânturile ating viteze de 300 km/h.
 Cum de numesc blocurile de gheaţă care se desprind din gheţarii de şelf şi banchize şi
plutesc pe apă? Dar vânturile permanente care bat în Antarctica?
Vegetaţia din Antarctica este foarte săracă şi este formată din alge, muşchi şi licheni. Fauna, prezentă
pe ţărmuri şi în mările mărginaşe, cuprinde: pinguini, pescăruşi, foci, balene etc.
 Activitate în perechi. Analizaţi harta de mai jos („Antarctica”), identificaţi în atlas ori
în manual şi scrieţi:
 oceanele marcate cu literele: Antarctica
A. ........................................... B. ...........................................
C. ..........................................
 mările marcate cu literele:
a. ........................................... b. ...........................................
c. .......................................... d. ...........................................
e. ...........................................
 peninsula marcată cu cifra:
1. ...........................................
 unităţile de relief marcate cu cifrele:
2. ........................................... 3. ...........................................
4. ..........................................
În subsolul se găsesc: cărbuni, petrol, uraniu, sulf ş.a.
Continentul Antarctida este considerat fără populaţie. Totuşi, aici îşi desfăşoară activitatea numeroşi
specialişti, la staţiuni de cercetări precum: Amundsen-Scott (a SUA), Vostok (a Federaţiei Ruse), Dumont
d’Urville (a Franţei), Marele Zid (a Chinei), Davis (a Australiei) ş.a.
Conform Tratatului Antarctic (1959), în Antarctica nu se desfăşoară activităţi economice, deşi şapte
state revendică unele teritorii: Argentina, Australia, Chile, Franţa, Marea Britanie, Noua Zeelandă şi
Norvegia.1 Aceste teritorii nu sunt recunoscute internaţional, Antarctica fiind considerată „zonă specială de
conservare şi bază de cercetări ştiinţifice în scopuri paşnice”.
Ştiai că …
 temperatura minimă absolută înregistrată în Antarctica este de 89,2oC?
 apa din calota glaciară a Antarcticii reprezintă cca. 70% din apa dulce a planetei?
  
1
În anul 1986 s-a adăugat şi Brazilia, care a fondat Zona Antarctică Braziliană.
58
ELEMENTE DE GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
COMPONENTELE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI

RELAŢIILE DINTRE ACESTEA
Mediul reprezintă totalitatea elementelor naturale (relief, aer, apă, sol, plante şi animale) şi a celor
construite de om. În geografie, mediul reprezintă obiectul de studiu al geografiei mediului.
 Elementele care compun mediul sunt de două categorii:
 naturale: abiotice (cele care alcătuiesc potenţialul ecologic al mediului) şi biotice (comunităţile de
plante şi animale – biocenozele);
 antropice (acţiunile umane care determină modificări ale mediului).
 Pe baza textului
de mai sus, comple-
tează graficul alăturat
cu elementele care
intră în compunerea
mediului.
 Activitate în perechi. Citiţi documentul de mai jos şi rezolvaţi sarcinile de lucru.

DOCUMENT
Mediul are un caracter complex, între componentele sale stabilindu-se legături şi relaţii multiple.
Relieful reprezintă, în primul rând, suportul pentru celelalte componente. Prin altitudine determină
formarea etajelor de climă şi de vegetaţie, iar prin prezenţa pantei şi prin alcătuirea petrografică,
influenţează scurgerea, dezvoltarea aşezărilor umane ş.a.
Aerul și apa din atmosferă generează numeroase procese şi fenomene meteorologice (temperatura,
precipitaţiile, vântul ş.a.) care acţionează şi influenţează celelalte componente: erodează relieful,
alimentează cu apă râurile şi lacurile, oferă condiţii de viaţă plantelor şi animalelor, determină numeroase
activităţi economice etc.
Apa prezentă în mări şi oceane, pe continente (râuri, lacuri etc.) şi în atmosferă, modifică permanent
relieful (creează văi, estuare, faleze, delte ş.a.) şi reprezintă o resursă esențială pentru vieţuitoare.
Omul este dependent de apă. Primele civilizaţii s-au dezvoltat în preajma unor unităţi acvatice (în văile
fluviilor Tigru, Eufrat, Nil etc.), regiunile fără apă rămânând aproape nepopulate.
Apa prezentă în mări şi oceane, pe continente (râuri, lacuri etc.) şi în atmosferă, modifică permanent
relieful (creează văi, estuare, faleze, delte ş.a.) şi reprezintă o resursă esențială pentru vieţuitoare.
Omul este dependent de apă. Primele civilizaţii s-au dezvoltat în preajma unor unităţi acvatice (în văile
fluviilor Tigru, Eufrat, Nil etc.), regiunile fără apă rămânând aproape nepopulate.
Solul asigură hrana plantelor şi reprezintă principala resursă pentru agricultură. Unele specii
faunistice s-au adaptat la viaţa din sol.
Mediile de viaţă în care se stabilesc relaţii strânse între vieţuitoare şi componentele abiotice se numesc
ecosisteme. Plantele au o importanţă deosebită: fixează solul, menţin constantă compoziţia atmosferei,
contribuie la circulaţia apei în natură, reprezintă adăpostul şi hrana pentru numeroase specii de animale
ş.a.
Pentru a-şi asigura cele necesare vieţii, omul a acţionat şi acţionează continuu asupra celorlalte
componente. Prin intervenţia sa (despăduriri, practicarea agriculturii, exploatarea resurselor subsolului,
construirea de aşezări etc.), cea mai mare parte a mediului a suferit transformări.
Sarcini de lucru:
1. Scrieţi două consecinţe ale relaţiilor existente între relief, climă şi vegetaţie.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
59
2. Stabiliţi valoarea de adevăr (A – adevărat sau F – fals) Relaţiile dintre componentele
pentru propoziţiile de mai jos. mediului
Regiunile fără apă sunt foarte populate. A / F
Falezele şi deltele sunt create de apă. A / F
Plantele asigură hrana pentru numeroase specii de
animale. A / F
Solul menţine constantă compoziţia atmosferei. A / F
Mediul este transformat prin defrişări şi practicarea
agriculturii. A / F R – relief; A – aer; H – apă;
V – viețuitoare; S – sol;
O – om și acțiunile sale
 În regiunile tropicale-aride, apa subterană ieşită la suprafaţă determină formarea
unui peisaj distinct. Scrie cum se numeşte acesta şi prin ce se deosebeşte de regiunile
vecine.
 Activitate în perechi. În funcţie de adaptarea la temperatura aerului, plantele sunt

împărţite în:  plante care au nevoie de temperaturi de peste 20 oC (megaterme), plante
adaptate la temperaturi de 15-20oC (mezoterme) şi plante care trăiesc la temperaturi de
0-15oC (microterme).
Scrieţi:
a. categoriile de plante, în funcţie de adaptarea la temperatură, în care se încadrează
speciile de mai jos:
 arborele-de-cauciuc: …………………………  măslinul: …………………………
 bananierul: …………………………  molidul: …………………………
 bradul: …………………………  portocalul: …………………………
b. o adaptare a plantelor la temperaturile scăzute.
_________________________________________________________________________________________
 În funcţie de gradul de transformare a componentelor naturale de către om, se disting:  medii

naturale,  medii antropizate şi  medii antropice.
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, scrieţi caracteristicile tipurilor de medii de mai
jos şi exemplificaţi.
 mediul natural. _________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 mediul antropizat. ______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 mediul antropic. ________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Surprinde într-o fotografie mediul înconjurător din orizontul tău local. Analizează-i
conţinutul şi scrie:
 elementele naturale şi antropice;
60
 relaţiile dintre componentele mediului înconjurător pe care le poţi identifica.
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________ Lipeşte imaginea sugestivă.
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
  
DEGRADAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR,

O PROBLEMĂ A LUMII CONTEMPORANE.
SCHIMBĂRI GLOBALE ALE MEDIULUI
A. Degradarea mediului înconjurător, o problemă a lumii contemporane
La început, intervenţiile oamenilor asupra mediului au fost nesemnificative. În cadrul comunităţilor
primitive, principala lor preocupare a fost aceea de a-şi procura hrana vânând animale ori culegând
roadele plantelor.
Nevoia de hrană şi dezvoltarea unor abilităţi, au transformat oamenii primitivi din vânători-culegători
în agricultori. Acest pas major, cunoscut în istoria umanităţii ca Revoluţia neolitică sau Revoluţia agricolă
s-a produs în urmă cu peste 10.000 de ani. Datorită practicării agriculturii, oamenii s-au sedentarizat,
construindu-şi adăposturi permanente.
Treptat, din nevoia de hrană şi confort, aceste societăţi umane în creştere, au transformat mediul
natural defrişând ori desţelenind din ce în ce mai întinse terenuri, în scopul cultivării plantelor.
Industria, care a debutat la sfârşitul secolului al XVIII-lea în Anglia (Revoluţia industrială), a devenit
în secolul al XX-lea cea mai importantă activitate economică. Dezvoltarea sa, din nevoia uneori
nejustificată de bunuri, a produs cele mai mari transformări negative ale mediului, prin exploatarea fără
precedent a resurselor naturale şi poluare.
Poluarea apei pune în pericol speciile acvatice şi reduce sursele de apă potabilă, iar poluarea aerului
afectează organismele terestre şi generează ploi acide, fiind principala cauză a încălzirii globale.
 Pe baza textului de mai sus, completează următoarele propoziţii:
1. În cadrul comunităţilor primitive, omul a fost un simplu vânător ori ..............................
2. În urmă cu peste 10.000 de ani s-a produs Revoluţia ..............................
3. Pentru cultivarea plantelor, omul a fost nevoit să .............................. ori să .............
................. terenurile cu vegetaţie naturală.
4. Revoluţia industrială a debutat în secolul .............................. în ..............................
5. Principala cauză a încălzirii globale o reprezintă .............................. ..............................
61
 De reţinut!
 În ultimele două secole, mediul  Pentru limitarea degradării, se
a suferit degradări majore  Degradarea constă în: impune aplicarea unor măsuri,
cauzate de: între care:
dezvoltarea intensă a agricul- reducerea arealelor cu vegetaţie diminuarea exploatării resurselor
turii, industriei şi transporturilor; naturală şi dispariţia ori naturale;
exploatarea abuzivă a resurselor ameninţarea cu dispariţia a unor reducerea emisiilor de gaze
naturale; specii de animale şi plante; poluante generate de activităţile
concentrarea populaţiei din ce în evoluţia climei prin creşterea industriale şi transporturi;
ce mai mare în anumite regiuni temperaturii şi scăderea gestionarea eficientă resurselor
geografice; precipitaţiilor, din cauza schimbării de apă;
generalizarea pe suprafeţe foarte compoziţiei atmosferei; împădurirea versanţilor afectaţi
întinse a spaţiului urban; degradarea resurselor de apă de eroziune;
acumularea deşeurilor. potabilă în regiunile suprapopulate; folosirea îngrăşămintelor
reducerea ori pierderea totală a organice în agricultură ş.a.
fertilităţii solurilor.
În prezent, eco-economia sau economia ecologică, ocupă un rol din ce în ce mai important în contextul
dezvoltării durabile. Ea se referă la o economie care se poate dezvolta pe termen lung fără a afecta mediul,
fiind dependentă de toate resursele locale (teren arabil, păşuni şi fâneţe, resurse forestiere, resursele
piscicole ş.a.).
 Exersează!
 Pădurea este considerată „plămânul verde al Terrei”. În ultimii 8.000 de ani suprafaţa
acoperită de pădure s-a redus la jumătate. Îndrumaţi de profesorul de la clasă, scrieţi:
a. două cauze ale reducerii suprafeţelor forestiere: _____________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. regiunile geografice în care suprafeţele forestiere s-au redus substanţial: ______________
_______________________________________________________________________________________;
c. două consecinţe ale reducerii suprafeţelor forestiere: _________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Pe glob, aproximativ 15% din totalul solurilor sunt degradate de activităţile omului.
Care este consecinţa majoră a degradării solurilor?
 „O situaţie a Direcţiei de Sănătate Publică arată că anul trecut au fost semnalate cinci
cazuri de intoxicaţie cu nitriţi la copii de sub un an, alimentați artificial sau mixt. Diagnosticul
de methemoglobinemie acută infantilă a fost generat de apa de fântână. Din fericire, nu au
fost semnalate decese la copii diagnosticaţi.” (http://www.opiniadedorohoi.ro)
a. Răspundeţi la următoarele întrebări:
Cum se numeşte substanţa care a provocat îmbolnăvirea celor cinci copii?
Cum a ajuns această substanţă în alimentaţia copiilor?
Cum credeţi că pot fi evitate astfel de accidente?
b. Află de pe internet ce este methemoglobinemia.
 Unele unităţi industriale (termocentralele, combinatele chimice, siderurgice etc.) şi
mijloace de transport degajă în atmosferă cantităţi însemnate de gaze poluante, între
care: monoxid de carbon, dioxid de sulf şi oxizi de azot. Caută pe internet şi scrie în caiet:
a. efectele negative ale acestor gaze asupra mediului şi sănătăţii oamenilor;
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. două surse de energie alternativă care ar putea înlocui termocentralele şi diminua
poluarea aerului.
_________________________________________________________________________________________
62
B. Schimbările globale ale mediului
Creşterea numărului populaţiei, urbanizarea, exploatarea şi prelucrarea resurselor reprezintă
principalii factori de presiune asupra tuturor componentelor sistemului terestru, presiune reflectată prin
modificări globale ale mediului. Printre aceste modificări se regăsesc:
schimbările climatice; intensificarea fenomenului El Niño;
efectul de seră; modificarea folosirii terenurilor;
reducerea stratului de ozon; modificările proceselor biologice, fizice şi chimice (biogeochi-
intensificarea deşertificării; mice) care asigură legăturile între învelişurile planetei ş.a.
Modificările climatice sunt cele mai evidente ameninţări asupra mediului. Conform măsurătorilor, în
ultimii 120 de ani temperatura medie pe Terra a crescut cu aproximativ 0,8oC. Au crescut, de asemenea,
valorile temperaturilor maxime, s-a redus numărul zilelor geroase, s-au intensificat ciclonii tropicali,
tornadele au devenit mai numeroase şi mai violente etc.
La tendinţa generală de creştere a temperaturilor aerului (încălzirea globală) contribuie şi
intensificarea efectului de seră, cauzat de prezenţa tot mai mare în atmosferă a unor gaze precum dioxidul
de carbon (CO2), oxidul de azot (N2O), metanul (CH4), hexafluorura de sulf (SF6) etc. Pe lângă originea
naturală a acestora, se adaugă aportul celor produse de om, în cantităţi din ce în ce mai mari începând din
a doua parte a secolului al XX-lea.
Efectele schimbărilor climatice sunt multiple şi afectează mediul şi societatea. Printre acestea se
evidenţiază:
modificarea calitativă şi cantitativă a resurselor de apă, ca urmare a topirii gheţarilor;
inundarea regiunilor litorale joase;
schimbarea limitelor geografice şi a compoziţiei vegetaţiei;
dezgheţul permafrostului1;
creşterea incidenţei bolilor infecţioase;
creşterea cererii de irigaţii în agricultură.
 Observă graficul alăturat şi rezolvă Evoluţia temperaturii medii globale
următoarele sarcini de lucru: între 1880 şi 2020
a. scrie anul în care temperatura medie
globală a înregistrat cea mai redusă valoare;
…………………………………………………………..
b. scrie perioada din secolul al XX-lea în care s-
a produs cea mai accelerată creştere a
temperaturi medii globale;
…………………………………………………………..
c. calculează cu cât au crescut temperaturile
medii globale în intervalul 1900-2000;
…………………………………………………………..
d. numeşte două consecinţe ale încălzirii globale.
…………………………………………………………..………………………………………………………
…..…………………………………………………………..…………………………………………………..
 Stratul de ozon, situat în stratosferă, se evidenţiază printr-o concentrare ridicată a
moleculelor de ozon (O3). El are un rol important în protejarea biodiversităţii.
Rezolvă următoarele sarcini de lucru:
Aminteşte-ţi ce este stratosfera şi de ce este important stratul de ozon.
Caută, folosind internetul, care sunt principalele gaze care deteriorează stratul de ozon şi
provenienţa acestora.
 Foloseşte diferite surse de informare şi află aspecte mai multe despre fenomenul El Niño.
1
Permafrost = strat de sol şi rocă permanent îngheţat.
63
 Deşertificarea este un proces aflat în strânsă legătură cu modificările climatice şi cu
presiunea sporită a societăţii omeneşti asupra mediului. Suprafaţa afectată şi ameninţată
de deşertificare reprezintă peste 26% din uscatul planetei.
Observă harta regiunilor cu risc ridicat de deşertificare şi scrie:
Regiunile cu risc ridicat de deşertificare
a. patru regiuni geografice
ameninţate de deşerti-
ficare;
__________________________
__________________________
__________________________
__________________________
b. două consecinţe ale
deşertificării;
__________________________
__________________________
__________________________
c. două măsuri care ar putea limita procesul de deşertificare.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
PROIECT
Pe 5 iunie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Mediului. Organizaţi o campanie în
scopul protejării mediului înconjurător din orizontul vostru local. Informaţi-vă asupra
calităţii mediului, a factorilor care îl degradează şi a măsurilor luate de autorităţi
pentru protejarea sa. Confecţionaţi afişe prin care să atrageţi atenţia populaţiei
asupra importanţei locuirii într-un mediu sănătos.
  
64
BIBLIOGRAFIE
Ciulache S [1985], Climatele Pământului, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Coteţ P. [1967], Europa şi Asia. Geografie fizică, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Coteţ P., Băcanu Laura [1972], Australia, Oceania şi Antarctica. Geografie fizică, Edit. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
Dragomirescu Ş., Săgeată R. [2011], Statele lumii contemporane, Edit. Corint, Bucureşti.
Fiscutean Mihaela, Fiscutean D., Mihai C., Popa Ionela, Holic Valentina [2019], Geografie – manual pentru
clasa a VII-a,Edit. Avantgarde Center, Bucureşti.
Gâştescu P. [1990], Fluviile Terrei, Edit. Sport-Turism, Bucureşti.
Gâştescu P. [2006], Lacurile Terrei, Edit. CD Press, Bucureşti.
Hârjoabă I., Rusu E. [1995], Geografia continentelor – Africa, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Lungu M. [2017], Atlas geografic general, Edit. Carta Atlas, Constanţa.
Marin I. [1993], Geografia lumii, Tip. Universităţii Bucureşti.
Mărculeţ I., Ştefan Narcizia (coord.) [2012], Mic dicţionar geografic şcolar, ISBN 978-973-0-12042-4,
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina [2013], Schimbările climatice globale – o problemă prioritară, Studii
Slătinene, Anul VII, vol. XII, nr. 1, 2013, Edit. Hoffman, Slatina.
Mărculeţ I. (coord.) [2014], Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie
fizică, ISBN 978-973-0-16969-0, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti.
Mărculeţ I., Dumitrescu M. [2015], Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a,
ISBN 978-973-0-23668-2, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti.
Mărculeţ I., Dumitrescu M. [2017], Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene – clasa a VII-a,
ISBN 978-973-0-20574-9, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti.
Mândruţ O. [2008], Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti.
Muică Cristina, Buza M., Sencovici Mihaela [2009], Biogeografie. Compendiu, Edit. Universitară,
Bucureşti.
Neacşu M.-C. [2019], Geografie – manual pentru clasa a VII-a, Edit. CD Press, Bucureşti.
Neguţ S., Rădulescu Carmen-Camelia, Popa I. [2019], Geografie – clasa a VII-a, Edit. Art Klett, Bucureşti.
Popescu Manuela [2019], Atlas şcolar de geografie, Edit. Aramis, Bucureşti.
Rusu E. [1999], Geografia continentelor – Australia şi Oceania, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Rusu E. [2003], Geografia continentelor – Asia, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
***http://www.lspvs.ro/siteuri/geografie/harti%202.html
Ioan MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE. CONTINENTELE EXTRAEUROPENE

ISBN 978-973-0-31438-0
Bucureşti – 2020
65

Geografie Continentele Extraeuropene Cai

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Continentele Extraeuropene Cai

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Naţional „I. L.

Caietul elevului pentru clasa a VII-a

Caietul elevului pentru clasa a VII-a

Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ

Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai

ASIA – POZIȚIA GEOGRAFICĂ ŞI ŢĂRMURILE

Denumirea de Asia provine, Asia - poziţia geografică

 Activitate în perechi. Analizaţi harta de mai

a. scrieţi numele mărilor marcate cu litere de la A la N:

ASIA – RELIEFUL: CARACTERISTICI GENERALE,

A. Caracteristicile generale ale reliefului

C. Munţii Himalaya („Ţara Zăpezilor” sau „Casa Zăpezii”)

A. Caracteristicile generale ale hidrografiei

 Identifică pe hartă lacul în care se varsă apele curgătoare denumite Sîr-Daria /

ASIA – DIFERENŢIERI CLIMATICE.

 Încercuiţi litera corespun-

 Scrie caracteristicile musonului de vară şi ale musonului de iarnă.

medii lunare mai mari de 28,5oC: _______________________________________________________________;

 Activitate în perechi. Parcurgeţi conţinutul tabelului de mai jos („Vegetația, fauna şi

 Mangrovele – prezente pe ţărmurile peninsulelor India şi Indochina, arhipelagurilor Filipine şi

ASIA – HARTA POLITICĂ ŞI

B. Marile aglomerări umane

 Activitate în perechi. Se dau

Nr. Oraş Ţară Nr Oraş Ţară

B. Activităţile economice şi contrastele economice regionale

 Explică din ce cauză în regiunile semiaride se practică păstoritul nomad.

4 Două tipuri de climă:

4 Trei tipuri de climă:

3 Două unităţi de relief:

4 Două tipuri de climă:

B. Asia în lumea contemporană

AFRICA: POZIȚIA GEOGRAFICĂ – SIMETRIE LATITUDINALĂ.

A. Poziţia geografică – simetrie latitudinală

printr-o dispunere relativ

B. Relieful – caracteristici generale. Riftul african

AFRICA: HIDROGRAFIA, CLIMA ŞI BIOGEOGRAFIA –

Lipeşte o imagine sugestivă. Lipeşte o imagine sugestivă.

 Antilopa gnu  Crocodilul de Nil

Lipeşte o imagine sugestivă. Lipeşte o imagine sugestivă.

 Flamingo  Musca ţeţe

Lipeşte o imagine sugestivă. Lipeşte o imagine sugestivă.

B. Diversitatea populaţiei Africii

*valorile se referă la numărul locuitorilor

AFRICA – STUDII DE CAZ:

B. Particularităţi geografice ale unor state

5 Două tipuri de climă:

AMERICA DE NORD ŞI AMERICA DE SUD:

AMERICA DE NORD ŞI AMERICA DE SUD:

b. unităţile de relief din America de Sud.

 Stabileşte valoarea de adevăr (A – adevărat sau F – fals).

B. Sistemul muntos Cordiliero-Andin

Lipeşte o imagine sugestivă. Lipeşte o imagine sugestivă.

AMERICA DE NORD ŞI AMERICA DE SUD:

America de Nord – fluvii şi lacuri America de Sud – fluvii şi lacuri

AMERICA DE NORD ŞI AMERICA DE SUD:

AMERICA DE NORD ŞI AMERICA DE SUD:

 Foloseşte harta politică din manual şi alte

Lipeşte o imagine sugestivă. Lipeşte o imagine sugestivă. Lipeşte o imagine sugestivă.

 Descrie viaţa locuitorilor din cartierele sărace braziliene.

DIFERENŢE ECONOMICE REGIONALE

5 Trei ape curgătoare:

AUSTRALIA – CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ GENERALĂ

golfurilor (A şi B) şi mărilor (1, 2, 3 şi 4) marcate pe harta alăturată: