unei ischemii periferice.

Embolia pulmonară determină creşterea presiunii în

circulaţia arterială pulmonară. În aceste condiţii şi în cazul co-existenţei unei
comunicări între cele două atrii la nivelul septului interatrial, un tromb poate
ajunge în cordul stâng şi apoi în circulaţia arterială sistemică.

Embolia gazoasă se poate întâlni la bolnavii operaţi pentru afecţiuni cardiace

sub circulaţie extracorporală, la care nu s-a evacuat corect aerul din cavitătile
inimii înainte de închiderea lor. În boala de cheson (boala scafandrilor), elementul
gazos embohizat este azotul. Acesta este dizolvat în plasmă la presiune mare (de
exemplu, la scafandri). În cazul decompresiunii rapide, plasma devine
suprasaturată şi azotul generează bule care realizează embolii gazoase.

      Embolia grăsoasă se întâlneşte la bolnavii cu traumatisme majore, la care

lezarea unui segment arterial se poate însoţi de antrenarea unor particule grăsoase
în fluxul sangvin.

      Embolii se opresc, în general, la locurile de bifurcaţie a arterelor, deoarece

diametrul fiecărei ramuri este mai mic decât al vasului principal care se bifurcă.

   În practica medico – chirurgicală, majoritatea emboliilor arteriale interesează

membrele. Membrul inferior este de 6 ori mai frecvent afectat decât cel
superior. 70 – 80% din episoadele embolice interesează vasele axiale ale
membrelor.
 Diagnosticul ischemiei acute a membrelor este în principal un diagnostic
clinic. Semnele clinice principale sunt durerea, paloarea, absenţa pulsurilor,
paresteziile, paralizia şi răceala tegumentelor (regula celor „6P”).

Din anamneză şi la examenul clinic general, obţinem date în legătură cu etiologia

emboliei: afectare cardiacă, anevrisme, traumatisme etc. Ischemia acută embolică
este un diagnostic clinic. Investigaţii suplimentare nu sunt de obicei necesare.

 Examenul Doppler certifică absenţa sau încetinirea marcată a fluxului

sangvin distal.
 Arteriografia nu este necesară în cazul prezenţei unei surse emboligene
evidente (spre exemplu, fibrilația atrială) asociată unei ocluzii arteriale
bruşte. Angiografia este utilă în cazul în care există dubii cu privire la
diagnostic.

Bibliografie:
https://newsmed.ro/
https://www.bmj.com/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/