Buruiana Stefan Cosmin – 9F

REFERAT

FORTELE IN NATURA SI TEHNICA

1.SCRIPETII

Un scripete este un mecanism simplu format dintr-o roată canelată

de-a lungul periferiei, care servește la schimbarea direcției unei forțe și
transmiterea ei prin intermediul unui cablu sau a unui lanț, acesta
rulând pe periferia ei.

-tipuri: -scripete fix

-scripete compus

-scripete mobil

-utilizare:

Scripetele este folosit in transportul greutatilor si scoaterea apei din

fantana.

-istorie:

Conceptul de masina simpla provine de la filosoful grec Arhimede,

care a cercetat masinile simple. Mai tarziu filosofii greci au stabilit 5

masini simple.
2.FORTA DE FRECARE

Forța de frecare este componenta tangențială la suprafața de contact

dintre două corpuri a forței de sprijin pe care unul din corpuri o exercită
asupra celui de-al doilea. În timpul deplasării, forța de frecare are sens
opus mișcării adică încetinește mișcarea. Ea depinde de natura și de
masa corpului și apare la alunecare și rostogolire. Totdeauna forța de
frecare la alunecare este mai mare decât forța de frecare la rostogolire.

În caz că singurele forțe dintre corpuri provin din accelerația

gravitațională, relația de calcul a forței de frecare este: coeficientul de
frecare μ înmulțit cu reacțiunea normală N creată de corp :

Forța de frecare la alunecare este direct proporțională cu forța de

apăsare exercitată de corp asupra suprafeței de mișcare. Forța de
frecare este nulă până în momentul în care forța orizontală externă F
încearcă să miște corpul.

-IN NATURA SI TEHNICA-

frecarea in tehnica - frecarea în rulmenţi

 Pentru studiul pierderilor prin frecări în rulmenţi se vor adânci în
primul rând aspectele frecării de rostogolire. Dacă pe suprafeţele de
contact există o lubrifiere săracă şi când vitezele de rotaţie sunt reduse,
va exista un regim de frecare uscată sau mixtă. Forţa de frecare
elementară va avea direcţia rezultantei vitezelor relative de alunecare
diferenţială, care, în cazul general, are componente pe direcţiile celor
două axe ale elipsei de contact şi o componentă tangenţială datorată
vitezei unghiulare de pivotare.

Dacă nu se ţine seama de adeziunea ce are loc pe o porţiune a

suprafeţei de contact, atunci, în prima aproximaţie, coeficientul de
frecare va fi acelaşi pe întreaga zonă de contact şi va depinde de natura
materialelor şi de starea suprafeţelor şi lubrifierea lor. Se pot calcula
forţele şi momentele de frecare care apar în ecuaţiile de echilibru.

Momentul forţelor de frecare elementare în raport cu axa care trece

prin centrul bilei, perpendiculară pe linia care defineşte unghiul de
presiune. Similar cu momentul forţelor de frecare luat în raport cu axa
Oy, existent numai în cazul când momentul giroscopic nu este frânat de
forţele de frecare.

Calculul pierderilor prin frecare în rulmenţi, se poate trata mai uşor

dacă se consideră independent mişcarea de rostogolire şi cea de
pivotare. Pe lângă factorii menţionaţi anterior frecarea de rostogolire
mai depinde şi de fenomenul de adeziune de pe o anumită porţiune a
zonei de contact.

În afară de pierderile prin frecare datorate alunecării relative dintre

suprafeţele de contact, în procesul de rostogolire mai apar şi pierderi
datorate histerezisului elastic.
frecarea in natura – Avalansele
Cu forte dinamice ale naturii,avalansele, au un mecanism de
declansare brutal din impulsuri variate,,prioritate fiind acumularea in
covorul de zapada,rezistenta acestuia,structura ca si
vanturile,temperatura considerandu-se ca avand un rol secundar,dar cu
importanta in caderile mari de precipitatii solide.

Avalansele reprezinta in esenta o forma a eroziunii mecanice,cea mai

neasteptata si cea mai spectaculoasa,rezultata din actiunea directa a
fortei de gravitatie asupra maselor de zapada aflate intr-un echilibru
instabil si cu o slaba coeziune in adancime.

In deplasarea avalanselor pe pante intra in joc nu numai unghiul de

frecare static,dar si unghiul de frecare cinetic,desigur mult mai slab

3.FORTA ELASTICA

Forta elastica este forta care readuce corpul la forma initiala, dupa
incetarea actiunii fortei deformatoare.

Actiunea unei forte asupra unui corp poate produce deformarea

corpului.

-Consideram un rsort de lungime l0

Se atarna corpul cu greutate G->

Resortul se intinde pana la lungimea l1.

Se noteaza alungirea resortului cu Dl 1

Dl 1 = l1 - l0

Caracteristici:

-directia: aceeasi cu Fd

-sensul: opus Fd

APLICATII IN NATURA SI TEHNICA

In istorie, razboinicii utilizau forta elastica utilizand arcul cu sageti.

In prezent, forta elastica este folosita la traambuline.

In natura forta elastica este intalnita in contractia musculara si in

elastina, care face pielea elastica.

Forta elastica este una din cele mai importante forte din natura.