Consolidarea Situatiilor Financiare

CONSOLIDAREA
SITUAŢIILOR
FINANCIARE
Lect.univ.dr.Gavril Chiş
(Suport de curs pentru studii aprofundate)
2005
Cuprins
Cap.I. Aspecte generale privind grupurile de societăţi…………………........ 1

1.1.Definirea grupurilor de societăţi……………………………………........ 1
1.2.Premisele apariţiei grupurilor de societăţi……………………………….. 2
1.3.Consideraţii juridice privind grupurile de societăţi……………………… 3
Cap.II. Necesitatea consolidării situaţiilor financiare

5
Perimetrul şi metodele de consolidare…………………………………
2.1.Necesitatea şi obiectivul situaţiilor financiare consolidate……………… 5
2.2.Perimetrul de consolidare……………………………………………….. 6
2.3.Procentajul de control şi alegerea metodei de consolidare ……………... 8
2.4.Retratări şi ajustări prealabile ale conturilor individuale în vederea
consolidării……………………………………………………………… 17
Cap.III. Consolidarea propriu-zisă a situaţiilor financiare ………………… 27

3.1.Consolidarea situaţiilor financiare prin aplicarea metodei integrării globale 27
…………………………………………………………………...
3.2.Consolidarea situaţiilor financiare prin integrare proporţională………… 44
3.3.Consolidarea situaţiilor prin metoda punerii în echivalenţă…………….. 48
Cap.IV. Procedee de consolidare a situaţiilor

51
Consolidarea structurilor complexe…………………………………
4.1.Despre procentajul de interes……………………………………………. 51
4.2.Procedee de consolidare a situaţiilor financiare…………………………. 54
4.2.1. Consolidarea pe paliere…………………………………………… 54
4.2.2. Consolidarea directă……………………………………………… 55
4.3.Exemplificarea procedeelor de consolidare în cazul structurilor
56
complexe…………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………… 77
Cap. I. Aspecte generale privind grupurile de

societăţi
Grupurile de societăţi se constituie prin reuniunea unor intreprinderi
independente din punct de vedere juridic, „dar legate strâns între ele prin participaţii şi
relaţii contractuale”.1)
1.1.Definirea grupurilor de societăţi
În literatura de specialitate se regăsesc mai multe definiţii ale grupului.
Astfel în literatura contabilă franceză2) grupul este definit ca fiind „un ansamblu constituit
din mai multe societăţi, având fiecare existenţă proprie, dar unite prin legături diverse, în
virtutea cărora una dintre ele, numită societate-mamă exercită un control asupra
ansamblului, constituind, în acelaşi timp, o unitate de decizie. Celelalte societăţi sunt
dependente faţă de societatea-mamă”.
În înţelesul Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 27 „grupul este
reprezentat de o societate-mamă împreună cu toate filialele ei”, iar în înţelesul Normelor
contabile din România3) grupul este un „ansamblu de societăţi format din societatea care
consolidează – persoană juridică română (consolidantă) – şi filialele acesteia – societăţi
române şi străine”.
Societatea-mamă este deci o intreprindere cu personalitate juridică care are
una sau mai multe filiale, fiecare cu propria lor personalitate juridică.
Filiala este intreprinderea controlată de o altă întreprindere (cunoscută ca
societate-mamă).
Controlul semnifică autoritatea societăţii-mamă de a conduce politicile
financiare şi operaţionale ale unei intreprinderi (filiale) pentru a obţine beneficii din
activitatea ei sau, cu alte cuvinte, controlul este dat de puterea de a conduce politicile
privind finanţarea şi exploatarea unei intreprinderi, astfel încât să obţină avantaje din
activităţile sale.
________________________
1). Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol.II,Ed. Economică, Bucureşti, 1998, pag.673
2). Memento Pratique Comptable, Francis Lefebvre
3). Ordinul ministrului finanţelor nr.772/02.06.2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor publicat în
Monitorul Oficial al României, partea I, Nr.374/2000
Prin urmare, societatea-mamă poate avea propriile sale activităţi
operaţionale - comerciale sau industriale – controlând şi coordonând în acelaşi timp
societăţile din cadrul grupului.
În cazul în care societatea-mamă nu are activităţi operaţionale ci doar
gestionează titlurile de participare pe care le deţine la societăţile din cadrul grupului,
coordonează activitatea diverselor intreprinderi din grup şi asigură nevoile de finanţare de
ansamblu, aceasta (societatea-mamă) este cunoscută sub numele de societate holding pur.
1.2. Premisele apariţiei grupurilor de societăţi

În opinia autorilor francezi Jacques Richard, Pascal Simons şi Jean-Michel
Bailly exprimate în lucrarea „Comptabilité et analyse financiere des groupes” fenomenul
care a condus la apariţia grupurilor de intreprinderi îl reprezintă politicile de concentrare a
intreprinderilor. Aceste politici apar ca o consecinţă a tendinţei intreprinderilor de a domina
piaţa şi de a depăşi, prin câmpul lor de acţiune, frontierele ţării lor de origine. În atare
condiţii ele caută să devină cât mai puţin vulnerabile şi cât mai performante, recurgând la
concentrări. „Concentrarea la nivelul unui grup este procesul de întărire a controlului, a
informării, a puterii, precum şi de comasare a patrimoniului în mâinile câtorva persoane
fizice şi/sau juridice, ceea ce va permite conducătorilor acestei entităţi să utilizeze enorme
mijloace financiare şi de producţie pentru o politică coerentă şi mai puţin dependentă de
circumstanţele legate de ţara de implantare, de climatul social etc.” 4)
În plan economic pot fi întâlnite următoarele forme de concentrare:
-concentrare orizontală; şi
-concentrare verticală.
Concentrarea orizontală presupune regruparea intreprinderilor care
fabrică aceeaşi categorie de produse realizându-se o integrare a tuturor fazelor ciclului de
producţie şi de distribuţie. În acest caz grupul îşi creează un bun control al pieţei şi
posibilitatea de a impune preţurile.
__________________
4). Comptabilité et analyse financiere des groupes
Prin concentrare verticală se realizează o regrupare a intreprinderilor
cliente unele faţă de altele, realizându-se integrarea unor activităţi diferite, complementare
sau similare. În acest caz grupul va avea un control total al ciclului de producţie, de la
materia primă la produsul finit, şi un control parţial al pieţei.
Concentrarea verticală este întâlnită sub două forme (tipuri):
-concentrare verticală în amonte;
-concentrare verticală în aval.
Concentrarea verticală în amonte presupune ca o întreprindere să preia
controlul asupra furnizorilor săi, iar concentrarea verticală în aval presupune ca o
întreprindere să preia controlul asupra clienţilor săi. În primul caz societatea-mamă va
controla aprovizionările cu materii prime, materiale, semifabricate etc. livrate de filiale, iar
în cel de-al doilea caz ea va prelua controlul distribuţiei produselor vândute prin filiale.
1.3.Consideraţii juridice privind grupurile de societăţi

Din punct de vedere juridic, fiecare societate din grup are propria
personalitate juridică, are denumire, sediu social, domiciliu fiscal, naţionalitate şi
organisme proprii de conducere.
Grupul ia naştere din momentul în care o intreprindere dobândeşte
acţiuni/părţi sociale (titluri de participare) ale altor intreprinderi în scopul deţinerii
controlului sau exercitării unor influenţe asupra acestora.
Titlurile de participare pot fi dobândite prin:
-constituire a unei/unor societăţi noi (filiale) de către societatea-mamă care
deţine un procent de 50 – 100% din acţiunile sau părţile sociale emise
de filială(filiale);
-aportul parţial de active a societăţii-mamă la o altă societate în schimbul
acţiunilor sau părţilor sociale, a căror deţinere îi conferă societăţii-
mamă un anumit procent din capital şi controlul asupra celeilalte
societăţi;
-subscrierea de acţiuni sau părţi sociale la o altă societate, la care are loc o
creştere a capitalului prin aporturi noi în numerar şi/sau în natură,
societatea subscriptoare dobândind în acest fel controlul asupra
societăţii care îşi majorează capitalul;
-cumpărarea acţiunilor (cotate sau necotate la bursă) sau a părţilor sociale
ale unei societăţi. Societatea cumpărătoare dobândeşte astfel controlul
asupra societăţii emitente a acţiunilor sau părţilor sociale.
Cap.II. Necesitatea consolidării situaţiilor
financiare. Perimetrul şi metodele
de consolidare
2.1. Necesitatea şi obiectivul situaţiilor

financiare consolidate
Informaţiile utilizate de contabilitatea financiară, la nivelul unei
întreprinderi individuale care face parte dintr-un grup, se dovedesc a fi insuficiente, atât
pentru utilizatorii interni (conducere, acţionari/asociaţi) cât şi pentru cei externi (furnizori,
clienţi, bănci, administraţie).
Întreprinderile care compun grupul ţin fiecare contabilitatea proprie şi
prezintă propriile conturi anuale, însă din analizarea individuală a acestora nu se poate
aprecia corect situaţia economică şi financiară de ansamblu.
Presupunem, spre exemplu5), că societatea ALFA se constituie prin aport în
numerar de 100.000 u.m.; imediat după constituirea sa această societate constituie o a doua
societate BETA cu un capital social de 50.000 u.m., pentru care aduce un aport în numerar
de 40.000 u.m. reprezentând 80 % din capitalul noi societăţi. Diferenţa de 10.000 u.m.
aparţine altor acţionari.
Bilanţul de constituire a celor două societăţi se prezintă, în formă
simplificată, astfel:
Bilanţul societăţii ALFA

Participaţii în BETA 40.000 Capital social 100.000
Disponibilităţi 60.000
TOTAL ACTIV 100.000 Total pasiv 100.000
_________________
5). Exemplu inspirat după lucrarea autorului Bernard Colasse, Contabilitate generală, ediţia a 4-a, Editura Moldova, 1995
(Traducere de Neculai Tabără)
Bilanţul societăţii BETA

Disponibilităţi 50.000 Capital social 50.000
Analistul care nu cunoaşte legăturile de participaţie care există între

societăţile ALFA şi BETA ar putea aprecia că aceste două societăţi reprezintă împreună o
entitate economică care dispune de mijloace financiare ce se ridică la 150.000 u.m. Dar nu
este aşa, deoarece capitalul lui BETA cuprinde 40.000 u.m. ce provin de la ALFA şi prin
urmare mijloacele lor financiare se ridică la 150.000 u.m. – 40.000 u.m. = 110.000 u.m. şi
nu la 150.000 u.m. cât ar rezulta din unirea matematică a celor două bilanţuri.
Bilanţul grupului ( ALFA U BETA)

Disponibilităţi 110.000 Capitalul grupului 110.000
Obiectivul consolidării situaţiilor financiare este acela de a prezenta
patrimoniul, situaţia financiară şi rezultatul intreprinderilor cuprinse în perimetrul de
consolidare, ca şi cum ar fi vorba despre o singură întreprindere.
Prin urmare, situaţiile financiare consolidate trebuie să furnizeze o imagine
fidelă şi corectă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii aferente
societăţilor incluse în consolidare, luate ca un tot unitar.
2.2. Perimetrul de consolidare
În scopul consolidării situaţiilor financiare este necesar, mai întâi să se

delimiteze ansamblul întreprinderilor care aparţin grupului sau, cu alte cuvinte, să se de
termine perimetrul de consolidare.
Perimetrul de consolidare cuprinde un ansamblu format din societatea-
mamă (societatea consolidantă) şi filiale sale (societăţile consolidabile), respectiv
societăţile asupra cărora societatea-mamă deţine, în mod direct sau indirect:
a). – un control exclusiv,

b). – un control comun, sau
c). o influenţă semnificativă.
a). Controlul exclusiv

Se presupune că există un control exclusiv de drept dacă societatea-mamă
deţine, direct sau indirect, prin intermediul filialelor sale, mai mult de 50 % din drepturile
de vot într-o altă întreprindere.
Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 27 „Situaţii financiare
consolidate şi contabilitatea investiţiilor în filiale” nu se limitează numai la controlul de
drept. Potrivit acestuia trebuie să fie incluse, de asemenea, în perimetrul de consolidare,
toate intreprinderile al căror control rezultă din circumstanţe de fapt. Norma la care facem
referire enunţă patru situaţii în care operează controlul de fapt:
 societatea-mamă ajunge să posede mai mult de jumătate (50 %) din
drepturile de vot, ca urmare a unui acord cu alţi investitori;
 ea are autoritatea să conducă politicile financiare şi operaţionale (de
exploatare) ale intreprinderii prin lege sau printr-un acord (contract);
 ea are puterea să numească sau să înlocuiască majoritatea membrilor
consiliului de administraţie sau ai unui alt organ de conducere echivalent; sau
 ea are autoritatea de a transmite majoritatea voturilor la adunările
consiliului de administraţie sau la cele ale unui alt organ de conducere echivalent .
Aceeaşi normă (IAS 27) menţionează două cazuri de excludere din
perimetrul de consolidare.
În primul caz se face precizarea că o filială nu trebuie să fie inclusă în
perimetrul de consolidare dacă ea este controlată numai temporar de către societatea-mamă
care a achiziţionat şi a păstrat participaţiile (filiala) cu singurul scop de a fi revândute, într-
un viitor apropiat.
În cel de-al doilea caz , excluderea vizează filiale care funcţionează sub
restricţii severe pe termen lung, restricţii care afectează în mod semnificativ capacitatea
filialelor de a transfera fonduri către societatea-mamă.
b). Controlul comun

Controlul comun sau controlul concomitent rezultă din împărţirea
controlului unei intreprinderi exploatate în comun de un număr limitat de asociaţi sau de
acţionari. Deciziile se vor lua prin acordul comun al asociaţilor, şi nici una dintre societăţi
nu este capabilă, în mod singular, să exercite un control exclusiv.
c). Influenţa semnificativă

Se apreciază că o societate exercită o influenţă semnificativă asupra unei
alte societăţi în cazul în care deţine un procentaj de 20 % - 50 % din drepturile de vot ale
acţionarilor sau ale asociaţilor din acea societate.
2.3. Procentajul de control şi alegerea metodei

de consolidare
Procentul de control se stabileşte pornindu-se de la drepturile de vot şi este
dat de raportul dintre drepturile de vot deţinute într-o societate şi numărul total al
drepturilor de vot ale acesteia.
În cazul în care o societate este deţinută direct sau indirect de societatea-
mamă şi de alte societăţi din cadrul grupului, procentul de control al societăţii-mamă în
această societate se obţine adunând procentele de control corespunzătoare fiecărui deţinător
de titluri ale acesteia. Adunarea se referă doar la procentele de control relative la societăţile
deţinătoare care sunt controlate exclusiv de societatea-mamă. În caz contrar are loc o
ruptură a lanţului de control.
În funcţie de mărimea procentului de control apreciem modul în care este
exercitat controlul, adică:
-control exclusiv;
-control comun (control concomitent);
-influenţă semnificativă.
În raport de natura controlului sau a influenţei exercitate de către societatea-
mamă (societatea consolidantă) alegem metoda de consolidare aplicabilă, aşa cum se
prezintă în tabloul de mai jos:
Natura controlului sau influenţei exercitate de către Metoda de consolidare aplicabilă
societatea consolidantă
Control exclusiv Integrarea globală
Control comun Integrarea proporţională
Influenţă semnificativă Punerea în echivalenţă
Pentru determinarea procentului de control trebuie să ţinem seama de

tipurile de legături care există între societatea-mamă şi celelalte societăţi din cadrul
grupului.
În practicile de consolidare se întâlnesc patru tipuri de legături6):
-legături directe;
-legături indirecte;
-legături încrucişate (reciproce);
-legături circulare.
a). Legături directe
O societate M deţine 80 % din drepturile de vot ale societăţii F1, 35 % din
drepturile de vot ale societăţii F2 şi 10 % din drepturile de vot ale societăţii F3.
_______________________
6) Neculae Feleagă, Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol.II, Editura Economică, Bucureşti 1998, pag.679
Din legăturile prezentate în figura 1 se constată următoarele:
 F1 este supusă controlului exclusiv din partea societăţii M (deoarece 80%
> 50%) şi trebuie să fie consolidată prin integrarea globală;
 F2 este supusă unei influenţe semnificative (deoarece 50% >35%> 20%)
şi va fi supusă punerii în echivalenţă;
 F3 nu este supusă unui control exercitat de societatea M (10% < 20%) şi
prin urmare ea nu este inclusă în perimetrul de consolidare, fiind lăsată în afara
ansamblului de consolidat.
b). Legături indirecte
Exemplul nr.1
Societatea M deţine 70% din drepturile de vot în societatea F1 care ea însăşi
deţine 12% din drepturile de vot în societatea F2.
70 % 12 %
F1 F2
M
Figura 2
În figura 2 se constată participări indirecte ale societăţii M în societatea F2.

Din legăturile prezentate în figura 2 se desprind următoarele:
 Societatea M exercită un control exclusiv asupra societăţii F1 (deoarece
70% > 50%) care va fi consolidată prin integrare globală;
 Societatea F2 nu este supusă unei influenţe semnificative din partea lui M
deoarece societatea F1, supusă unui control exclusiv din partea societăţii M, nu deţine decât
12% din drepturile de vot în societatea F2 . Societatea F1 întrerupe lanţul de control al
societăţii M asupra societăţii F2 şi aceasta din urmă este exclusă din perimetrul de
consolidare.
Exemplul nr.2
Societatea M deţine 75% din drepturile de vot în societatea F1, care ea însăşi
deţine 45% din drepturile de vot în societatea F2. Totodată societatea M deţine 15% din
drepturile de vot în societatea F3 care la rândul său deţine 70% din drepturile de vot în
societatea F4.
Din figura de mai sus se constată participări indirecte ale societăţii M în

societăţile F2 şi F4, prin intermediul societăţilor F1 şi, respectiv, F3.
Din figura nr.1 rezultă următoarele:
 Societatea M exercită un control exclusiv asupra societăţii F1 care va fi
consolidată prin integrare globală;
 Societatea F2 este supusă unei influenţe semnificative din partea societăţii
M care deţine prin intermediul societăţii F1 un procent de 45 % din drepturile de vot.
Societatea F2 va fi consolidată prin punerea în echivalenţă;
 Societatea F3 nu este controlată de societate şi nu se află sub influenţa
semnificativă a societăţii M. Prin urmare societatea F3 se exclude din perimetrul de
consolidare.
 Societatea F4 nu este supusă controlului sau influenţei societăţi M,
deoarece societatea F3 asupra căreia societatea M nu deţine un control exclusiv întrerupe
lanţul de control. Ca atare nici societatea F4 nu se include în perimetrul de consolidare.
Exemplul nr.3
Societatea M deţine 85 % din drepturile de vot în societatea F 1, care deţine
70% din drepturile de vot în societatea F2 şi care, la rândul ei, deţine 30% din drepturile de
vot în societatea F5. Totodată societatea M deţine 18 % din drepturile de vot în societatea
F3, care deţine 60% din drepturile de vot în societatea F4 şi care, la rândul ei, deţine 85%
din drepturile de vot în societatea F5.
M
Din figura 4 se constată participări indirecte ale societăţii M în societăţile
F2, F4 şi F5 prin intermediul altor societăţi.
Din legăturile de participare prezentate rezultă următoarele
 Societatea F1 se află sub controlul exclusiv al societăţii M şi va fi
consolidată prin integrare globală.
 Societatea F2 se află la rândul său, sub controlul exclusiv al societăţii M,
deoarece ea este controlată de o altă societate F1 asupra căreia societatea M exercită, de
asemenea un control exclusiv. Societatea F2 va fi şi ea consolidată prin integrare globală.
 Prin intermediul societăţii F2, controlată exclusiv de societatea M, asupra
societăţii F5 se exercită o influenţă semnificativă de către societatea M. Prin urmare
societatea F5 va fi consolidată prin punerea în echivalenţă.
 Participarea de 18% a societăţii M în societatea F3 întrerupe cel de-al 2-
lea lanţ de control asupra societăţilor F3 şi F4 care sunt excluse din perimetrul de
consolidare.
c). Legături încrucişate (reciproce)
Societatea M deţine 65 % din drepturile de vot în societatea F1 care deţine
35 % din drepturile de vot în societatea F2. Totodată societatea M deţine 60 % din
drepturile de vot în societatea F2 care, la rândul său, deţine 25 % din drepturile de vot în
societatea F1.
Procentele de control ale societăţii-mamă (M) în societăţile F1 şi F2 se

determină astfel:
 Societatea M exercită un control direct exclusiv asupra societăţii F1 în
proporţie de 65 %. Totodată prin intermediul societăţii F2, controlată exclusiv de societatea
M, se exercită controlul în proporţie de 25 % asupra societăţii F1. Rezultă că societatea M
deţine asupra societăţii F1 un procent de control de 90 % (65 % + 25 %).
 Societatea M deţine controlul direct exclusiv asupra societăţii F2, proporţia
fiind de 60 %. De asemenea societatea M deţine, prin intermediul societăţii F1 asupra căreia
exercită un control exclusiv, 35 % din drepturile de vot în societatea F2. Prin urmare
societatea M deţine asupra societăţii F2 un procent de control de 95 % (60 % + 35 %).
d). Legături circulare
Societatea M deţine 55 % din drepturile de vot în societatea F1 care deţine
30 % din drepturile de vot în societatea F2, care deţine 25 % din capitalul societăţii M.
Remarcă: Dacă societatea-mamă deţine propriile acţiuni sau o filială deţine

acţiuni ale societăţii-mamă, în procesul de consolidare a situaţiilor financiare respectivele
acţiuni vor fi considerate acţiuni proprii şi, prin urmare, ele sunt private de drept de vot.
În cazul de faţă este vorba despre acţiunile societăţii M deţinute de
societatea F2 şi asupra căreia societatea M exercită o influenţă semnificativă prin societatea
F1 (deci societatea M deţine propriile acţiuni, ca efect al unei legături circulare).
Societatea F1 va fi consolidată prin integrare globală, iar societatea F2 prin
punerea în echivalenţă.
Având în vedere cele expuse mai înainte, prezentăm următoarea
organigramă, pentru determinarea perimetrului de consolidare (vezi figura 7):
Precizări:
- societatea S1 este deţinută în comun de societăţile M1 şi M2(câte 50%);
- între societăţile M1 şi M3 s-a încheiat un acord prin care aceasta din urmă (M3)
cedează drepturile de vot deţinute în societatea S2 (15%) în favoarea societăţii M1;
- din acţiunile totale ale societăţii S5 drepturile de vot vizează doar 60%, diferenţa
de 40% fiind acţiuni cu dividend prioritar, fără drept de vot, deţinute de alţi acţionari decât
M1 şi S4.
Tipul contractului exercitat de societatea M1 asupra societăţilor S1, S2…S10,
precum şi metodele de consolidare folosite sunt precizate în tabelul următor:
Societatea Procentajul Precizări Tipul de control Metoda de

de control consolidare
S1 50% Control în comun Control comun Integrarea
cu societatea M2 (concomitent) proporţională
S2 40% + 15% = 55% Procentajul de Control exclusiv Integrarea
control depăşeşte de fapt globală
50% urmare
acordului încheiat
cu societatea M3
S3 75% Control exclusiv Integrarea
de drept globală
de drept globală
S5 (12% 5 ) Drepturile de vot Control exclusiv Integrarea
6,% 1 vizează numai de drept globală
6% 0
60% din acţiunile
societăţii S5
S6 18% Nu este supusă În afara
controlului perimetrului de
consolidare
S7 30% Influenţă Punerea în
semnificativă echivalenţă
S8 15% + 0% = 15% Lanţul de control Nu este supusă În afara
este întrerupt în S7 controlului perimetrului de
consolidare
Societatea Procentajul Precizări Tipul de control Metoda de
de control consolidare
de drept globală
S10 25% + 30% = 55% Control exclusiv Integrarea
de drept globală
2.4. Retratări şi ajustări prealabile ale conturilor

individuale în vederea consolidării
Întocmirea situaţiilor financiare consolidate se face pe baza situaţiilor
financiare individuale ale societăţilor din cadrul grupului. În acest sens sunt necesare
retratări şi ajustări ale conturilor individuale care se efectuează înaintea declanşării
operaţiilor propriu-zise de consolidare.
Retratările şi ajustările prealabile vizează, în principal următoarele:
a). retratările de omogenizare;
b). conversia conturilor societăţilor străine.
a). Retratările de omogenizare
Omogenizarea vizează datele de închidere şi metodele contabile folosite.
 Situaţiile financiare consolidate se elaborează la aceeaşi dată cu cea a
conturilor anuale ale societăţii-mamă.
În cazul în care exerciţiul financiar al unei societăţi de consolidat nu se
încheie la aceeaşi dată cu exerciţiul financiar al societăţii-mamă se procedează astfel7):
-dacă nu există o diferenţă mai mare de 3
luni între cele două date de încheiere,
situaţiile financiare consolidate se vor
elabora pe baza situaţiilor financiare ale
societăţii de consolidat pentru exerciţiul
său financiar anterior, încheiat înaintea
exerciţiului financiar al societăţii-mamă,
cu condiţia să fie luate în consideraţie
operaţiunile semnificative apărute între
cele două date; sau
____________________
7). Ordinul Ministrului Finanţelor nr.772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor (publicat în MO
nr.374/11.08.2000)
- dacă între cele două date de închiderea exerciţiului financiar există o
diferenţă mai mare de 3 luni, situaţiile financiare consolidate se vor elabora pe baza uni
bilanţ şi a contului de profit şi pierdere intermediare întocmite de societatea de consolidat
la data de închidere a bilanţului consolidat.
 Se ştie că în elaborarea conturilor individuale societăţile din cadrul
grupului pot folosi politici (metode) contabile diferite pentru reflectarea unor tranzacţii
asemănătoare. Ele au, spre exemplu, posibilitatea de a evalua imobilizările, prin includerea
sau nu în cost, a cheltuielilor financiare (cheltuieli cu dobânzile); ele pot evalua stocurilor
prin aplicarea metodelor CMP şi FIFO, dar şi prin metoda LIFO, ele au posibilitatea de a
utiliza regimul de amortizare liniară, degresivă sau accelerată, etc.
Dacă o societate din cadrul grupului a utilizat în conturile individuale,
metode diferite faţă de cele adoptate în situaţiile financiare consolidate ea trebuie să-şi
ajusteze conturile individuale şi să transmită în vederea consolidării, situaţii financiare
individuale retratate şi armonizate cu cele ale celorlalte societăţi din cadrul grupului.
Exemplul 1
La data de 30.06.N o societate F din cadrul grupului a înregistrat punerea în
funcţiune a unei instalaţii de lucru executată prin regie proprie la costul de producţie de
12.000 u.m., cu o durată de amortizare de 5 ani. Finanţarea lucrării a fost realizată printr-
un împrumut bancar, cu o dobândă de 600 u.m. Cheltuielile cu dobânda nu au fost incluse
în costul imobilizării de către societatea F.
Metoda de evaluare a costului de producţie aplicată de grup, pentru operaţii
similare, include cheltuiala cu dobânzile în costul de producţie al imobilizărilor.
Pentru înţelegerea operaţiei de ajustare prezentăm tratamentul contabil
aplicat de societatea F în condiţiile folosirii unei metode de evaluare a costului de producţie
diferită de cea aplicată de grup, prezentând în acelaşi timp tratamentul contabil al aceloraşi
operaţiuni, în condiţiile metodei de evaluare aplicată de grup:
 Tratamentul contabil în condiţiile metodei de evaluare utilizate de
societatea F:
-înregistrarea punerii în funcţiune a activului imobilizat, la cost
de producţie (exclusiv dobânzi):
30.06.N
2131„Echipamente tehnologice” = 722„Venituri din producţia de 12.000
imobilizări corporale”
-înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea instalaţiei aferente

exerciţiului N (12.000 u.m. x 20% x 6/12 = 1.200 u.m.):
31.12.N
6811„Cheltuieli de exploatare = 2813„Amortizarea instalaţiilor, 1.200
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor” animalelor şi plantaţiilor”
 Tratamentul contabil în condiţiile metodei de evaluare utilizate de

grup:
-înregistrarea punerii în funcţiune a activului imobilizat, la cost
de producţie (inclusiv cheltuiala cu dobânzile):
2131 „Echipamente tehnologice” = 722„Venituri din producţia de 12.600

-înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea aferente exerciţiului N

(12.600 u.m. x 20% x 6/12 = 1.260 u.m.).
6811„Cheltuieli de exploatare = 2813„Amortizarea instalaţiilor, 1.260

privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor” animalelor şi plantaţiilor”
În urma înregistrărilor contabile efectuate conturile prezintă următoarele

valori:
 înainte de operaţiile de retratare:
2131 „Echipamente tehnologice” 722 „Venituri din producţia

D C D imobilizări corporale” C
12.000 12.000
2813 „Amortizarea instalaţiilor, 6811 „Cheltuieli de exploatare

mijloacelor de transport, privind amortizarea
D animalelor şi plantaţiilor” C D imobilizărilor” C
1.200 1.200
 după operaţiile de retratare, în conturile consolidate, sunt necesare

următoarele valori:
722 „Venituri din producţia

D 2131 „Echipamente tehnologice” C D de imobilizări corporale” C
12.600 12.600
2813 „Amortizarea instalaţiilor, 6811 „Cheltuieli de exploatare

mijloacelor de transport, privind amortizarea
D animalelor şi plantaţiilor” C D imobilizărilor” C
1.260 1.260
Sintetizate într-un tabel, operaţiunile pot fi prezentate astfel:

 din punct de vedere al bilanţului:
Elemente din Valori (u.m.) Diferenţe Comentarii şi înregistrări

bilanţ Înainte de După retratare (+,-) contabile pentru rectificarea
retratare conturilor societăţii F
Echipamente - valoarea activului imobilizat
tehnologice – creşte prin includerea
la preţ de 12.000 12.600 + 600 cheltuielii cu dobânzile în
înregistrare costul imobilizării;
- rezultatul este afectat (creşte)
pe seama venitului din
producţia de imobilizări;
- înregistrarea contabilă pentru
rectificare este de forma:
2131 = 121 / 600 u.m.
Amortizarea - amortizarea activului creşte;
activului 1.200 1.260 + 60 - rezultatul este afectat (scade)
imobilizat pe seama cheltuielilor cu
amortizarea;
- înregistrarea contabilă pentru
rectificare este de forma:
121 = 2813 / 60 u.m.
Constatăm că în bilanţul retratat au loc următoarele modificări:

Activ: cresc activele imobilizate cu 540 u.m. (valoarea contabilă netă);
Pasiv: creşte rezultatul societăţii F (profitul) cu suma de 540 u.m.
 Din punct de vedere al contului de profit şi pierderi în urma operaţiunilor
de retratare se constată următoarele:
-cresc veniturile totale pe seama veniturilor din producţia de
imobilizări corporale cu 600 u.m.;
-cresc cheltuielile totale pe seama cheltuielilor privind
amortizarea imobilizărilor cu 60 u.m.;
-creşte rezultatul total cu 540 u.m.
Se observă că, în urma operaţiilor de retratare, capitalurile proprii
(rezultatul) s-au majorat cu 540 u.m.
Prezentate într-o altă formă, înregistrările de preconsolidare sunt
următoarele:
 înregistrări de preconsolidare a bilanţului:
-includerea cheltuielilor cu dobânzile în costul imobilizării şi
afectarea rezultatului:
31.12.N.
2131 „Echipamente tehnologice” = 121„Profit şi pierdere”/bilanţ 600
-înregistrarea diferenţei de amortizare:
31.12.N.
121Profit şi pierdere”/bilanţ = 2813„Amortizarea instalaţiilor, 60
mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
 înregistrări de preconsolidare a contului de profit şi pierdere:

-recunoaşterea veniturilor din producţia de imobilizări corporale:
31.12.N.
12„Rezultat global” = 722 „Venituri din producţia de 600
-recunoaşterea cheltuielilor suplimentare cu amortizarea:

31.12.N.
6811„Cheltuieli de exploatare = 12 „Rezultat global” 40
privind amortizarea
imobilizărilor”
Trebuie menţionat faptul că retratările generate de procedura de consolidare

nu produc efecte asupra situaţiilor financiare individuale ale societăţii F. Cu alte cuvinte
înregistrările contabile de preconsolidare prezentate mai înainte nu afectează nici bilanţul şi
nici contul de profit şi pierdere întocmite de societatea F luată ca societate individuală.
Exemplul 2
Presupunem că societatea F din cadrul grupului utilizează metoda LIFO
pentru evaluarea consumului de materii prime. Principiile de consolidare a grupului prevăd
utilizarea metodei de evaluare FIFO.
În scopul omogenizării conturilor se procedează la compararea stocurilor de
materii prime determinate pe baza celor două metode:
-stoc final evaluat prin metoda LIFO = 5.000 u.m.
-stoc final evaluat prin metoda FIFO = 5.500 u.m.
-diferenţa = 500 u.m.
Utilizarea de către societatea F a metodei de evaluare LIFO a condus la
majorarea cheltuielilor exerciţiului şi, implicit, la micşorarea valorică a stocului de materii
prime cu suma de 500 u.m.
Operaţia de retratare generează următoarele înregistrări:
 înregistrarea de preconsolidare a bilanţului:
-reînregistrarea stocului de materii prime şi afectarea
rezultatului:
301 „Materii prime” = 121„Profit şi pierdere”/bilanţ 500
 înregistrarea de preconsolidare a contului de profit şi pierdere:

-diminuarea cheltuielilor cu materiile prime:
12 „Rezultat global” = 601„Cheltuieli privind materiile 500
prime”
b). Conversia conturilor societăţilor străine

Situaţiile financiare individuale ale societăţilor nerezidente cuprinse în
perimetrul de consolidare trebuie să fie convertite în monedă naţională. Metoda de
conversie agreată8) este metoda cursului de închidere care presupune următoarele:
 pentru consolidarea bilanţului:
-posturile din bilanţ, cu excepţia capitalurilor proprii, se exprimă
la cursul de închidere (cursul constatat la închiderea
exerciţiului).
-capitalurile proprii sunt exprimate la cursul istoric.
___________________
8). Ordinul ministrului finanţelor nr.772/02.06.2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor, publicat în
M.O. nr.374/2000, Partea I-a.
Ţinând seama de faptul că elementele de capitaluri proprii sunt exprimate la

cursul istoric, care poate fi diferit de cursul de închidere luat în calcul pentru conversia
celorlalte posturi din bilanţ, este necesară punerea în evidenţă a unei diferenţe din
conversie. Diferenţa din conversie se înscrie, ca element distinct al capitalurilor proprii şi
se determină ca diferenţă între capitalurile proprii la cursul de închidere (cursul constatat la
închiderea exerciţiului) şi capitalurile proprii la cursul istoric, realizându-se astfel echilibrul
bilanţier.
Diferenţele de conversie rezultate se repartizează între grup şi interesele
minoritare.
 pentru consolidarea contului de profit şi pierderi veniturile şi
cheltuielile sunt exprimate la cursul mediu.
Cursul mediu al fiecărui exerciţiu se determină ca medie a cursurilor de
deschidere şi de închidere.
Exemplu:
Cursul monedei Euro a înregistrat următoarea evoluţie în raport cu leul:
- la data de 31.12.N-2: 30.000 lei/€;
- la data de 31.12.N-1: 32.000 lei/€;
- la data de 31.12.N: 36.000 lei/€.
Cursurile medii ale exerciţiilor N şi N-1 vor fi următoarele:
-pentru exerciţiul N-1: (30.000 + 32.000)/2 = 31.000 lei/€;
-pentru exerciţiul N: (32.000 + 36.000)/2 = 34.000 lei/€.
Datorită faptului că veniturile şi cheltuielile din structura contului de profit
şi pierderi sunt exprimate la cursul mediu, rezultatul global (profitul sau pierderea) va fi şi
el exprimat la cursul mediu. În timp ce în bilanţ rezultatul, ca şi componentă a capitalurilor
proprii va fi exprimat la curs istoric (care se substituie cursului de închidere), în contul de
profit şi pierderi el va fi exprimat la cursul mediu. Apare astfel necesitatea evidenţierii în
bilanţ, ca element distinct al capitalurilor proprii, a unei diferenţe din conversie, ce
reprezintă diferenţa dintre rezultatul convertit la cursul mediu şi rezultatul la cursul de
închidere (curs istoric).
Exemplu:
Societatea românească M deţine o participaţie de 60% în capitalul societăţii
F, înregistrată în Portugalia. Ca urmare societatea M va consolida societatea F prin
integrare globală.
Bilanţul societăţii F, întocmit în Euro, la închiderea exerciţiului N, se
prezintă astfel:
Bilanţul societăţii F la 31.12.N (în Euro)
Activ Pasiv
Imobilizări 20.000Capital social 19.000
Stocuri 4.000Rezerve 5.000
Creanţe 3.000Rezultat (profit) 1.500
Disponibilităţi 1.000Datorii 2.500
TOTAL ACTIV 28.000TOTAL PASIV 28.000
Asupra sumelor înscrise în bilanţ se fac următoarele menţiuni:

-Societatea M a subscris la capitalul societăţii F la 19.12.N-3;
-Rezervele provin din rezultatele anilor N-2 (3.000 €) şi N-1 (2.000 €).
Contul de profit şi pierderi al societăţii F pentru exerciţiul N se prezintă
astfel: -€-
Venituri din exploatare 20.000
Venituri extraordinare 2.000
TOTAL VENITURI 22.000
Cheltuieli din exploatare 18.000
Cheltuieli extraordinare 2.500
TOTAL CHELTUIELI 20.500
REZULTAT (profit) 1.500
Cursul de schimb leu/Euro a evoluat astfel:

Data Cursul în lei
19.12.N-3 (data subscrierii participării) 4.500
31.12.N-2 4.700
31.12.N-1 5.000
31.12.N 5.400
În continuare se determină cursul mediu al exerciţiului N şi se face

conversia contului de profit şi pierderi, în funcţie de cursul mediu:
 cursul mediu al exerciţiului N:
(5.000 + 5.400)/2 = 5.200 lei/€
 conversia contului de profit şi pierderi:
Nr. Indicatori Sume
crt. - lei -
1. Venituri din exploatare (20.000 € x 5.200 lei/€) 104.000.000
2. Venituri extraordinare (2.000 € x 5.200 lei/€) 10.400.000
3. TOTAL VENITURI (Rd.1 + Rd.2) 114.400.000
4. Cheltuieli din exploatare (18.000 € x 5.200 lei/€) 93.600.000
5. Cheltuieli extraordinare (2.500 € x 5.200 lei/€) 13.000.000
6. TOTAL CHELTUIELI (Rd.4 + Rd.5) 106.600.000
7. Rezultat (Rd.3 – Rd..6) sau (1.500 € x 5.200 lei/€) 7.800.000
Conversia posturilor din bilanţ se face potrivit regulilor enunţate anterior.

Bilanţul societăţii F convertit în moneda naţională (lei) se prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Imobilizări 108.000.000 Capital social 85.500.000
(20.000 € x 5.400 lei/€) (19.000 € x 4.500 lei/€)
Stocuri 21.600.000 Rezerve 24.100.000
(4.000 € x 5.400 lei/€) (3.000 € x 4.700 lei/€) + (2.000 €
x 5.000 lei/€)
Creanţe 16.200.000 Rezultat (profit după conversia 7.800.000
(3.000 € x 5.400 lei/€) contului de profit şi pierderi)
Disponibilităţi 5.400.000 Diferenţe de conversie aferente 300.000
(1.000 € x 5.400 lei/€) rezultatului (1.500 € x 5.400 lei/
€) – (1.500 € x 5.200 lei/€)
Datorii 13.500.000
(2.500 € x 5.400 lei/€)
Diferenţe de conversie 20.000.000
(Capitaluri proprii la curs de
închidere – Capitaluri proprii la
curs istoric) = [(19.000 € + 5.000
€ + 1.500 €) x 5.400 lei/€] –
(85.500.000 lei + 24.100.000 lei
+ 8.100.000 lei)
TOTAL ACTIV 151.200.000 TOTAL PASIV 151.200.000
Cap.III Consolidarea propriu-zisă a

situaţiilor financiare
După cum s-a anticipat în capitolul anterior, pentru consolidarea situaţiilor

financiare se utilizează mai multe metode de consolidare, metoda utilizată fiind impusă de
tipul de control pe care-l exercită societatea-mamă asupra filialelor sale.
3.1. Consolidarea situaţiilor financiare prin

aplicarea metodei integrării globale
Integrarea globală este utilizată pentru consolidarea societăţilor controlate

exclusiv de societatea-mamă.
Aplicarea metodei integrării globale presupune efectuarea următoarelor
operaţiuni:
a). Integrarea în situaţiile financiare ale întreprinderii consolidante a
elementelor bilanţului şi a contului de profit şi pierderi ale întreprinderii consolidate,
după eventualele retratări şi ajustări prealabile. Integrarea se realizează prin adunarea, linie
cu linie a elementelor bilanţului şi ale contului de profit şi pierderi ale societăţii consolidate
cu cele ale societăţii consolidante. Prin această operaţiune se procedează, de fapt, la
cumularea situaţiilor financiare individuale.
b). Eliminarea operaţiunilor reciproce, precum şi a titlurilor societăţii
consolidate, deţinute de societăţile din grup.
În cadrul procesului de consolidare se impune eliminarea operaţiilor
interne dintre societăţile din cadrul grupului cum ar fi: cumpărări/vânzări; clienţi/furnizori;
împrumuturi acordate/împrumuturi primite, precum şi a rezultatelor aferente acestor
operaţii.
În principal, eliminarea operaţiilor interne ”constă în soldarea creanţelor şi
datoriilor reciproce, pe de o parte, a cheltuielilor şi veniturilor reciproce, pe de altă parte”9).
Exemplul 1:
Presupunem următoarele operaţii care au avut loc în cursul exerciţiului N
între societatea-mamă M şi filiala F a acesteia.
-la data de 20.06.N societatea M acordă filialei F un împrumut în sumă de
10.000 u.m. Dobânda aferentă împrumutului pentru exerciţiul N este de
1.000 u.m..
Operaţiunile de mai sus generează următoarele înregistrări în contabilitatea
celor două societăţi:
 În contabilitatea societăţii-mamă M:
1). Înregistrarea împrumutului acordat:
20.06.N
2671„Sume datorate de filială” = 5121„Conturi la bănci în lei” 10.000
2). Înregistrarea dobânzii de încasat aferentă exerciţiului N:

31.12.N
2672„Dobânda aferentă sumelor = 766„Venituri din dobânzi” 1.000
datorate de filiale”
 În contabilitatea filialei F
1). Înregistrarea împrumutului primit:
20.06.N
5121„Conturi la bănci în lei” = 1662„Datorii către societăţile 10.000
care deţin interese de
participare”
2). Înregistrarea dobânzii datorate pentru exerciţiul N:

31.12.N
666„Cheltuieli privind dobânzile” = 1686 „Dobânzi aferente datoriilor 1.000
către societăţile care deţin
interese de participare”
_______________________
9). Niculae Feleagă, Sisteme contabile comparate, Ediţia a II-a, vol.III, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pag.118
Presupunem că la 31.12.N-1, înainte de efectuarea acestor operaţiuni,
bilanţurile simplificate ale celor două societăţi se prezintă astfel:
Bilanţul simplificat al societăţii M

la data de 31.12.N-1
ACTIV PASIV
Titluri de participare 2.000Capital social 70.000
TOTAL ACTIV 70.000 TOTAL PASIV 70.000
Bilanţul simplificat al societăţii F

la data de 31.12.N-1
ACTIV PASIV
Imobilizări corporale 7.000Capital social 3.000
Stocuri 5.000Datorii (furnizori) 9.000
Presupunând că în afara operaţiunilor de închidere a conturilor de venituri şi

cheltuieli nu au avut loc alte operaţiuni decât cele descrise şi contabilizate, situaţiile
financiare individuale ale celor două societăţi comerciale întocmite la data de 31.12.N se
prezintă astfel:
Bilanţul simplificat al societăţii M
la data de 31.12.N
ACTIV PASIV
Imobilizări financiare 13.000Capital social 70.000
Din care: Rezultat (profit) 1.000
- titluri de participare 2.000
- creanţe imobilizate 11.000
(împrumutul acordat şi
dobânda aferentă)
Contul de profit şi pierderi al societăţii M la data de 31.12.N:

Venituri din dobânzi 1.000
TOTAL VENITURI 1.000
REZULTAT (PROFIT) 1.000
Bilanţul simplificat al societăţii F

la data de 31.12.N
ACTIV PASIV
Imobilizări corporale 7.000Capital social 3.000
Stocuri 5.000Rezultat (pierderi) 1.000
Disponibilităţi 10.000Datorii 20.000
Din care:
- furnizori 9.000
- datorii către M 11.000
Contul de profit şi pierderi al societăţii F la data de 31.12.N:

Cheltuieli privind dobânzile 1.000
TOTAL CHELTUIELI 1.000
REZULTAT (PIERDERE) 1.000
În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se efectuează prima

operaţiune şi anume integrarea în situaţiile financiare ale societăţii consolidante (M) a
bilanţului şi a contului de profit şi pierderi ale societăţii consolidate F.
 Integrarea bilanţului:
Postul bilanţier Societatea M Societatea TOTAL
F
Imobilizări corporale - 7.000 7.000
Imobilizări financiare 13.000 - 13.000
Stocuri - 5.000 5.000
Disponibilităţi 58.000 10.000 68.000
TOTAL ACTIV 71.000 22.000 93.000
Capital social 70.000 3.000 73.000
Rezultat global +1.000 -1.000 -
Datorii - 20.000 20.000
TOTAL PASIV 71.000 22.000 93.000
 Integrarea contului de profit şi pierderi:

Indicatori Societatea M Societatea TOTAL
F
Venituri din dobânzi 1.000 - 1.000
Cheltuieli privind dobânzile - 1.000 1.000
Rezultat global + 1.000 - 1.000 -
-profit 1.000 - 1.000
-pierdere - 1.000 1.000
Cea de-a doua operaţiune în procesul de consolidare propriu-zisă presupune
eliminarea operaţiunilor reciproce.
Această operaţiune va genera următoarele înregistrări:
 În bilanţul integrat:
1). Eliminarea împrumuturilor:
1662„Datorii către societăţile care = 2671„Sume datorate de filiale” 10.000

deţin interese de participare”
2). Eliminarea dobânzilor de încasat şi de plătit aferente exerciţiului N:
1686„Dobânzi aferente datoriilor către = 2672„Dobânda aferentă sumelor 1.000

societăţile care deţin interese de datorate de filiale
participare”
Situaţia conturilor integrate (cumulate) după efectuarea operaţiunilor de mai

sus se prezintă astfel:
1662 1686
D (integrat) C D (integrat) C
(1) 10.000 10.000 (Si) (2) 1.000 1.000 (Si)
2671 2672
D (integrat) C D (integrat) C
(Si) 10.000 10.000 (1) (Si) 1.000 1.000 (2)
Bilanţul integrat întocmit după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă

astfel:
Postul bilanţier Total Corectări TOTAL
(înainte de eliminarea
operaţiilor reciproce)
Imobilizări corporale 7.000 - 7.000
Imobilizări financiare 13.000 (-10.000 – 1.000) = 2.000
- 11.000
Stocuri 5.000 - 5.000
Disponibilităţi 68.000 - 68.000
TOTAL ACTIV 93.000 - 11.000 82.000
Capital social 73.000 - 73.000
Rezultat - - -
Datorii 20.000 (- 10.000 – 1.000) = 9.000
- 11.000
TOTAL PASIV 93.000 - 11.000 82.000
 În contul de profit şi pierderi

-eliminarea dobânzilor aferente împrumuturilor acordate de societatea-
mamă filialei sale:
766„Venituri din dobânzi” = 666„Cheltuieli privind 1.000

dobânzile”
Exemplul 2:
În cursul exerciţiului N, societatea-mamă M a vândut mărfuri societăţii F
din cadrul grupului, la un preţ de 1.100 u.m. În prealabil, societatea-mamă M a cumpărat
mărfurile respective de la furnizorul A (din afara grupului) la un cost de achiziţie de 1.000
u.m.
Societatea F vinde mărfurile unei societăţi B din afara grupului la preţul de
1.150 u.m.
Până la închiderea exerciţiului N, societatea F a achitat societăţii-mamă M
suma de 500 u.m. din costul de achiziţie al mărfurilor.
Schematic, operaţiile comerciale pot fi prezentate astfel:
GRUP
1.000 u.m. 1.150 u.m.
1.100 u.m.
A M F B
În cadrul procesului de consolidare propriu-zisă sunt necesare următoarele
prelucrări:
 În bilanţul integrat
-eliminarea creanţelor, respectiv a datoriilor legate de valoarea mărfurilor
cumpărate de societatea F de la societatea M, dar nedecontate până la
închiderea exerciţiului:
„Furnizori”/M = „Clienţi”/F 600
Analizând profiturile interne generate de operaţiunea de vânzare-

cumpărare constatăm următoarele:
 societatea M obţine din operaţiunea de vânzare un profit de: 1.100 u.m. –
1.000 u.m. = 100 u.m.;
 societatea F obţine din operaţiunea de vânzare un profit de: 1.150 u.m. –
1.100 u.m. = 50 u.m.
În bilanţurile cumulate ale societăţilor M şi F se înregistrează un profit total
de 100 u.m. + 50 u.m. = 150 u.m.
Dacă raţionamentul contabil se localizează la nivelul grupului se constată că
s-au achiziţionat mărfuri la un cost de 1.000 u.m. care s-au revândut la un preţ de 1.150
u.m., înregistrându-se un profit, de asemenea de 150 u.m.
Prin urmare, nu se impune nici un fel de intervenţie asupra conturilor
individuale de rezultate.
În ipoteza în care societatea F nu vinde mărfurile în cursul exerciţiului N
operaţiile comerciale se prezintă, schematic, astfel:
GRUP
1.000 u.m. 1.100 u.m.

A M F
Analizând profiturile interne, în ipoteza dată, constatăm următoarele:

 societatea M obţine un profit de:1.100 u.m. – 1.000 u.m. = 100 u.m.
 societatea F nu obţine nici un fel de profit sau pierdere deoarece stocul de
mărfuri nu a fost revândut.
În bilanţurile cumulate ale societăţilor M şi F se înregistrează un profit total
de 100 u.m. + 0 = 100 u.m.
Dacă localizăm raţionamentul contabil la nivelul grupului, constatăm că de
fapt nu s-a realizat nici un profit, datorită faptului că mărfurile achiziţionate de grup nu au
fost revândute în afara grupului. Prin urmare, profitul de 100 u.m. realizat de societatea M
se regăseşte în valoarea stocului de mărfuri achiziţionat de societatea F. Se impune deci
eliminarea profiturilor interne prin diminuarea rezultatului (profitului) grupului, cu 100
u.m. concomitent cu diminuare stocurilor de mărfuri ale grupului care au fost majorate
artificial cu 100 u.m.
Înregistrarea contabilă care se efectuează după cumularea posturilor
bilanţiere, în scopul eliminării profiturilor interne, este de forma:
„Profit şi pierderi” = „Mărfuri” 100
 În contul de profit şi pierderi integrat:

Pornind de la datele iniţiale ale Exemplului 2, prin cumularea elementelor
din contul de profit şi pierderi ale societăţilor M şi F se constată următoarea situaţie a
veniturilor , cheltuielilor şi rezultatelor generate de operaţia de vânzare/cumpărare:
Indicatori Societatea M Societatea F TOTAL
Venituri din vânzarea mărfurilor 1.100 1.150 2.250
Costul mărfurilor vândute 1.000 1.100 2.200
Rezultat (profit) 100 50 150
Se constată că operaţia de vânzare/cumpărare a generat venituri în sumă de

1.100 u.m. pentru societatea M şi cheltuieli de aceeaşi valoare (1.100 u.m.) pentru
societatea F.
Prin urmare este necesară eliminarea veniturilor, respectiv cheltuielilor,
generate de operaţiunea reciprocă dintre societatea-mamă şi societatea F. În acest scop se
face înregistrarea contabilă:
„Venituri din vânzarea = „Cheltuieli privind 1.100
mărfurilor” mărfurile”
Dacă luăm în considerare ipoteza în care societatea F nu a vândut mărfurile

până la închiderea exerciţiului N vom aborda următorul raţionament contabil:
-în urma prelucrărilor efectuate asupra bilanţului integrat s-a constatat că
eliminarea profitului intern a condus la diminuarea stocului de mărfuri;
-diminuarea stocului final de mărfuri determină, în aceeaşi măsură, o
creştere a cheltuielilor mărfurilor vândute;
-se impune deci, corectarea costului mărfurilor vândute (prin majorare) care
va determina micşorarea rezultatului din contul de profit şi pierderi.
Înregistrarea contabilă poate fi de forma:
Costul mărfurilor vândute = Rezultate 100
(În contul de profit şi pierdere rezultatul se determină în funcţie de venituri

şi cheltuieli).
Înscrise într-un tablou, operaţiunile efectuate se prezintă astfel:
Indicatori Sume rezultate Corecturi TOTAL
după integrare
Venituri din vânzarea mărfurilor 1.100 - 1.100
Cheltuieli privind mărfurile 1.000 + 100 1.100
Rezultat (profit) 100 -100 -
Eliminarea pierderilor interne este de o complexitate mai mare, deoarece

trebuie făcută distincţie între pierderea reală şi pierderea cauzată de utilizarea unor preţuri
de transfer mai mici decât valoarea justă a activelor.
Nu în puţine cazuri, între societăţile aceluiaşi grup se derulează operaţii în
care se practică preţuri ce se abat de la valoarea justă a activelor tranzacţionate, în scopul
de a „ajusta” rezultatele diferitelor societăţi pentru reducerea sarcinii fiscale de ansamblu.
Asemenea operaţiuni economice sunt desfăşurate în scopul de a produce
pierderi artificiale la nivelul uneia sau mai multor societăţi din cadrul grupului. Pierderile
generate de practicarea unor preţuri subevaluate în mod voluntar în tranzacţiile dintre
societăţile aceluiaşi grup trebuie eliminate, prin procesul de consolidare.
Dacă însă, pierderile sunt generate de cauze obiective, fiind respectate
condiţiile impuse de piaţă, ele sunt recunoscute şi menţinute în contabilitatea grupului.
Asemenea pierderi sunt considerate definitive dacă se apreciază că rezultatul ar fi fost
acelaşi în condiţiile în care tranzacţia ar fi avut loc între o societate din grup (vânzător) şi o
societate din afara grupului (cumpărător).
Exemplul 3:
În exerciţiul N societatea M achiziţionează mărfuri în valoare de 10.000
u.m. de la o întreprindere (A) din afara grupului. Mărfurile sunt revândute societăţii F din
cadrul grupului la preţul de 8.000 u.m. La 31.12.N mărfurile se regăsesc în stoc la
societatea F, valoarea justă a acestora fiind apreciată la 8.500 u.m.
Pierderea constatată din tranzacţia efectuată între societăţile din grup este de
10.000 u.m. – 8.000 u.m. = 2.000 u.m.
În procesul de consolidare pierderea constatată se va descompune, astfel:
-pierderea reală (definitivă): 10.000 u.m. – 8.500 u.m. = 1.500 u.m.;
-pierderea artificială (temporară): 8.500 u.m. – 8.000 u.m. = 500 u.m.
Pierderea reală se recunoaşte şi se menţine în conturi (din raţiuni de
prudenţă), în timp ce pierderea artificială trebuie eliminată.
 În bilanţul integrat:
-se elimină pierderea artificială (creşte profitul sau scade pierderea) pe
seama stocului de mărfuri (care creşte):
„Mărfuri” = „Profit şi pierderi” 500
 În contul de profit şi pierderi integrat:

-se corectează costul mărfurilor vândute (care se micşorează) şi rezultatul:
Rezultate = Costul mărfurilor vândute 500
c). Eliminarea participaţiilor deţinute de societatea-mamă şi

repartizarea capitalurilor proprii între societatea-mamă
şi minoritari
Prin această operaţiune se realizează înlocuirea titlurilor de participare

deţinute de societatea-mamă de capitalurile proprii ale societăţii consolidate, precum şi
repartizarea capitalurilor proprii şi a rezultatului societăţii consolidate între societatea-
mamă (consolidantă) şi interesele altor asociaţi şi acţionari.
În integrarea globală apar două rubrici specifice situaţiilor financiare
consolidate: rezerve consolidate şi interese minoritare.
 Rezervele consolidate reprezintă cota-parte a societăţii-mamă în rezervele
acumulate de la constituirea sau de la achiziţia societăţii consolidate;
 Interesele minoritare reprezintă cote-părţi din capitalurile proprii ale
societăţii consolidate care se cuvin acţionarilor/asociaţilor, alţii decât societatea-mamă.
Dacă rezultatele societăţii consolidate prin integrare globală se soldează cu
pierderi, pot fi întâlnite următoarele două cazuri:
1). - partea care revine intereselor minoritare din pierderile societăţii
consolidate este inferioară părţii ce revine acestora din capitalurile proprii ale acesteia.
În acest caz pierderea care revine minoritarilor este acoperită integral din
capitalurile proprii care revin acestora.
2). - partea care revine intereselor minoritare din pierderile societăţii
consolidate este superioară părţii ce revine acestora din capitalurile proprii.
În acest caz pierderea care revine minoritarilor se limitează la partea ce
revine acestora din capitalurile proprii societăţii consolidate. Diferenţa de pierdere este
suportată de societatea-mamă (interesele majoritare). În condiţiile în care societatea
consolidată (filială) realizează ulterior beneficii, partea din aceste beneficii care se cuvin
intereselor minoritare vor fi atribuite societăţii-mamă, până când întreaga pierdere
absorbită anterior de aceasta va fi acoperită.
Acoperirea pierderilor prin modalitatea descrisă mai sus, se aplică numai în
situaţia în care acţionarii minoritari nu au obligaţia expresă de a acoperi aceste pierderi.
Exemplu:
La închiderea exerciţiului N, capitalurile proprii ale societăţii F, controlată
în procent de 70% de societatea M, se prezintă după cum urmează:
-capital social --------------------------------------------- 100.000 u.m.
-rezultat reportat (pierderi) ----------------------------- 120.000 u.m.
-rezultatul exerciţiului N (pierdere) ------------------- 60.000 u.m.
Presupunem că în exerciţiul N+1 societatea F realizează un beneficiu de
140.000 u.m.
 În exerciţiul N:
În mod normal pierderile cumulate înregistrate la 31.12.N (120.000 u.m. +
60.000 u.m. = 180.000 u.m.) ar trebuie să fie suportate astfel:
-partea suportabilă de către societatea-mamă:
(180.000 u.m. x 70% = 126.000 u.m.------------------126.000 u.m.
- partea suportabilă de către minoritari
(180.000 u.m. x 30% = 54.000 u.m.) ----------------- 54.000 u.m.
TOTAL 180.000 u.m.
 Pierderea ce se acoperă de acţionarii minoritari este limitată la partea
acestora în capitalurile proprii: 100.000 u.m. x 30% = 30.000 u.m.
 Excedentul dintre pierderea suportabilă de minoritari şi pierderea ce
poate fi acoperită în limita părţii ce revine acestora din capitalurile proprii: 54.000 u.m. –
30.000 u.m. = 24.000 u.m.
 Pierderea ce se acoperă de acţionarii majoritari este: 126.000 u.m. +
24.000 u.m. = 150.000 u.m. din care 24.000 u.m. este pierderea imputabilă minoritarilor.
 În exerciţiul N+1:
Beneficiul de 140.000 u.m. se repartizează astfel:
 pentru societatea-mamă: 140.000 u.m. x 70% + 24.000 u.m. (pierderea
anterioară recuperată de la minoritari) = 122.000 u.m.
 pentru minoritari: 140.000 u.m. x 30% - 24.000 u.m. (beneficiu cuvenit
societăţii-mamă pentru recuperarea pierderii acoperite în exerciţiul N) = 18.000 u.m.
În vederea eliminării titlurilor de participare deţinute de societatea-
mamă trebuie să avem în vedere modalitatea de dobândire a acestora. Astfel, distingem
următoarele două cazuri:
1). - subscrierea titlurilor la constituirea unei societăţi şi preluarea
controlului de la acea dată;
2). – achiziţia acţiunilor sau părţilor sociale ale altei societăţi, la o dată
ulterioară constituirii acesteia.
Cazul 1: Subscrierea titlurilor la constituirea unei societăţi

De regulă titlurile de participare dobândite prin subscrierea lor la
constituirea societăţii, sunt echivalentul valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale
subscrise. În acest caz costul de achiziţie al titlurilor este egal cu însăşi valoarea nominală a
acestora, iar eliminarea participaţiilor presupune eliminarea cotei-părţi corespunzătoare
acestora în capitalul societăţii consolidate.
Precizare: Prin aplicarea metodei integrării globale în formatul situaţiilor
financiare consolidate este necesar să fie realizate următoarele ajustări:
a). În bilanţ:
 adăugarea unui post, după „Capital şi rezerve”, denumit Participaţii
minoritare”, care va evidenţia activele nete aferente minoritarilor;
 evidenţierea „Rezultatului aferent participaţiilor minoritare”
distinct de „Rezultatul grupului”.
b). În contul de profit şi pierderi:
 adăugarea unui element denumit „Rezultatul aferent participaţiilor
minoritare” după „Rezultatul ansamblului consolidat”. Elementul adăugat va reflecta
rezultatul aferent minoritarilor.
Exemplu:
Presupunem că o societate F se constituie la data de 15.05.N, având un
capital de 100 acţiuni x 500 u.m./acţiune = 50.000 u.m.
Societatea M subscrie şi varsă 70% din capitalul societăţii F, respectiv
35.000 u.m.
La sfârşitul exerciţiului N situaţiile financiare individuale şi integrate ale
celor două societăţi se prezintă astfel:
Bilanţ
la data de 31.12.N
Societatea Societatea
Posturi de bilanţ TOTAL
M F
ACTIV
Imobilizări corporale 150.000 50.000 200.000
Imobilizări financiare 35.000 35.000
(Titluri de participare)
Stocuri 57.000 13.000 70.000
Disponibilităţi 25.000 10.000 35.000
TOTAL ACTIV 267.000 73.000 340.000
PASIV
Capital 200.000 50.000 250.000
Rezultatul exerciţiului 60.000 20.000 80.000
Datorii 7.000 3.000 10.000
TOTAL PASIV 267.000 73.000 340.000
Contul de profit şi pierderi

la 31.12.N
Indicatori Societatea Societatea TOTAL

M F
Venituri din exploatare 250.000 70.000 320.000
Cheltuieli de exploatare 212.000 48.000 260.000
Venituri extraordinare 30.000 - 30.000
Impozitul pe profit 8.000 2.000 10.000
Rezultatul exerciţiului 60.000 20.000 80.000
În scopul eliminării titlurilor de participare deţinute de societatea M în
societatea F şi pentru partajul rezultatelor societăţii F între societatea M şi minoritari se
efectuează următoarele înregistrări:
Referitoare la bilanţ:
a). Eliminarea titlurilor de participare deţinute de societatea M:
Capital = Titluri de participare 35.000
b). Punerea în evidenţă a participaţiilor minoritare în capitalul societăţii F

(50.000 u.m. – 35.000 u.m. = 15.000 u.m.).
Capital = Participaţii minoritare 15.000
c). Partajul rezultatului societăţii F între societatea M şi minoritari:
Rezultatul = %
exerciţiului/F Rezultatul
grupului
(20.000 u.m. x
70% = 14.000
u.m.)
Rezultatul
aferent
participaţiilor
minoritare
(20.000 u.m. x
30% =
6.00020.000
14.000
6.000
În urma acestor operaţiuni Bilanţul consolidat poate fi prezentat astfel:

Bilanţ consolidat
la 31.12.N
Activ Pasiv
Imobilizări corporale 200.000 Interesele grupului
Stocuri 70.000 Capital (M) 200.000
Disponibilităţi 35.000 Rezultat (M) 60.000
Rezultate F 14.000
(partea grupului)
Interese minoritare
În capital 15.000
În rezultatele lui F 6.000
Datorii 10.000
Forma standardizată a bilanţului consolidat prezentat în spiritul Normelor

contabile din România (O.M.F.P. nr.772/02.06.2000) puse de acord cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate, poate fi redat, în formă simplificată, astfel:
Rubrică/post bilanţier Corelaţii Sume
2.Active imobilizate
II. Imobilizări corporale 200.000
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL + 200.000
3.Active circulante
I. Stocuri 70.000
IV. Casa şi conturi la bănci 35.000
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL + 105.000
Rubrică/post bilanţier Corelaţii Sume
D. Datorii ce trebuie plătite într-o 10.000

perioadă de un an -
F. Total active minus obligaţii curente = 295.000
K. Capital şi rezerve
I. Capital 200.000
VII. Rezultatul exerciţiului – total (=) 80.000
2.Rezultatul grupului (+) 74.000
3.Rezultat aferent participaţiilor (+) 6.000
minoritare
L. Participaţii minoritare 15.000
 Referitoare la contul de profit şi pierderi

-repartizarea rezultatului net între grup şi interesele minoritare:
1). Rezultatul obţinut de societatea-mamă = 60.000 u.m.
2). Rezultatul filialei F care
aparţine grupului : 20.000 u.m. x 70% = 14.000 u.m.
3). Rezultatul grupului (Rd1 +Rd2) = 74.000 u.m.
4). Rezultatul aferent participaţiilor
minoritare: 20.000 u.m. x 30% = 6.000 u.m.
5). Rezultatul ansamblului consolidat = 80.000 u.m.
Cazul 2: Achiziţia acţiunilor sau părţilor sociale ale altei societăţi,

la o dată ulterioară constituirii acesteia.
De cele mai multe ori, există o diferenţă între preţul plătit pentru obţinerea
controlului asupra unei societăţi şi valoarea reală a titlurilor dobândite.
În cazul preluării prin achiziţie a unei societăţi, activele şi datoriile
identificabile ale societăţii achiziţionate vor fi incluse în bilanţul consolidat la valorile lor
juste de la data achiziţiei.
Costul de achiziţie reprezintă suma de numerar sau echivalente ale
numerarului plătită de cumpărător în schimbul controlului asupra activelor nete ale acelei
societăţi.
Prin valoarea justă a capitalurilor proprii ale societăţii achiziţionate se
înţelege capitalurile proprii ale acesteia la data achiziţiei, după ajustarea activelor şi
datoriilor identificabile ale societăţii la acea dată.
Participaţia societăţii-mamă şi a filialelor sale în valoarea justă a
capitalurilor proprii ale societăţii achiziţionate va fi comparată cu costul de achiziţie al
participaţiei respective.
Atunci când diferenţa dintre costul de achiziţie al participaţiei şi valoarea
justă a acesteia este pozitivă, ea va fi considerată fond comercial, iar în cazul în care este
negativă, va fi considerată fond comercial negativ.
Fondul comercial va fi amortizat numai dacă anumite evenimente indică
posibilitatea existenţei unei deprecieri .
Fondul comercial negativ afectează imediat contul de profit şi pierderi (va fi
preluat în rezultate).
Exemplul 1 – Ipoteza în care valoarea justă a activelor şi datoriilor coincide
cu valoarea lor contabilă
* La închiderea exerciţiului N-1 societatea M a preluat controlul în
proporţie de 70% asupra societăţii F. Presupunem că la acea dată activul net al filialei se
prezenta astfel:
- capital social ……………………………………………. 100.000 u.m.
- rezerve ………………………………………………….. 60.000 u.m.
160.000 u.m.
Participaţia fost achiziţionată cu suma de 130.000 u.m., iar partea din

această sumă care reprezintă fracţiunea activului net al societăţii F achiziţionată de către
societatea M este de: 160.000 u.m. x 70% = 112.000 u.m.
Diferenţa din prima consolidare (costul de achiziţie al titlurilor – valoarea
justă) = 130.000 u.m. – 112.000 u.m. = 18.000 u.m. o reprezintă fondul comercial.
Eliminarea participaţiilor societăţii M în societatea F generează următoarea
înregistrare:
% = Titluri de participare 130.000

Capital social 70.000
(100.000 x 70%)
Rezerve 42.000
(60.000 x 70%)
Fond comercial 18.000
La sfârşitul exerciţiului N se înregistrează, în vederea consolidării,

amortizarea fondului comercial aferentă exerciţiului N (societatea M decide amortizarea
fondului comercial în 5 ani).
 în bilanţ:
Rezultat F – partea = Amortizarea fondului 3.600
corespunzătoare societăţii M comercial
 în contul de profit şi pierderi:

Cheltuieli de exploatare privind = Rezultat F – partea 3.600
amortizarea imobilizărilor corespunzătoare societăţii
M
3.2. Consolidarea situaţiilor financiare prin integrare proporţională

Integrarea proporţională este folosită pentru consolidarea societăţilor
controlate în comun şi ea presupune parcurgerea aceloraşi etape de lucru utilizate şi în
cazul metodei de consolidare prin integrare globală, cu precizarea că valorile din situaţiile
financiare ale întreprinderii controlate în comun sunt preluate la nivelul cotei-părţi
corespunzătoare participaţiei societăţii consolidante.
Tot la nivelul procentajului de integrare sunt eliminate operaţiunile
reciproce, profiturile interne şi participaţiile societăţii consolidante deţinute în capitalurile
societăţii integrate proporţional.
În bilanţul consolidat interesele minoritare nu mai trebuie să fie puse în
evidenţă.
Exemplu de aplicare a metodei integrării proporţionale
Presupunem că societăţile M, A şi B controlează în comun societatea F.
Fiecare societate deţine 30% din titlurile societăţii F. Diferenţa de 10% din titluri este
deţinută de persoane fizice.
Societatea M a achiziţionat titlurile deţinute la societatea F cu preţul de
6.000 u.m.
În cursul exerciţiului N între societăţile M şi F se derulează următoarele
operaţiuni:
-societatea M acordă un împrumut pe termen lung societăţii F, în sumă de
3.000 u.m.;
-societatea M livrează mărfuri societăţii F în valoare de 800 u.m., vândute
integral de către societatea F, dar neachitate de aceasta până la
închiderea exerciţiului N.
Situaţiile financiare simplificate ale societăţilor M şi F la 31.12.N se
prezintă astfel:
Bilanţul societăţii M
ACTIV PASIV
Terenuri 20.000 Capital social 25.000
Construcţii 10.000 Rezerve 6.000
Titluri de participare 6.000 Rezultat 2.000
Împrumuturi acordate pe 3.000 Furnizori 8.000
termen lung
Creanţe-clienţi 1.500
Disponibilităţi 500
Contul de profit şi pierderi al societăţii M

Venituri totale 100.000
Cheltuieli totale 98.000
Rezultat 2.000
Bilanţul societăţii F
ACTIV PASIV
Construcţii 5.000 Rezerve 2.000
Creanţe-clienţi 1.000 Rezultat 1.000
Disponibilităţi 1.500 Datorii pe termen lung 3.000
Furnizori 1.000
Contul de profit şi pierderi al societăţii F
Venituri totale 60.000
Cheltuieli totale 59.000
Rezultat 1.000
I. Parcurgerea etapelor de consolidare a bilanţului.
a). Cumularea posturilor din bilanţul societăţii M în procent de 100%
şi a posturilor din bilanţul societăţii F în procent de 30%
Post bilanţier Societatea M Societatea F TOTAL
(100%) (30%)
Terenuri 20.000 5.250 25.250
Construcţii 10.000 1.500 11.500
Titluri de participare 6.000 - 6.000
Împrumuturi acordate pe termen lung 3.000 - 3.000
Creanţe clienţi 1.500 300 1.800
Disponibilităţi 500 450 950
Total activ 41.000 7.500 48.500
Capital social 25.000 5.400 30.400
Rezerve 6.000 600 6.600
Rezultat 2.000 300 2.300
Datorii pe termen lung - 900 900
Furnizori 8.000 300 8.300
Total pasiv 41.000 7.500 48.500
b). Eliminarea operaţiilor reciproce

1). Eliminarea împrumutului acordat societăţii F de către societatea M,
conform procentajului de integrare:
Datorii pe termen lung = Împrumuturi acordate pe 900
termen lung
(3.000 u.m. x 30%)
2). Eliminarea sumei nedecontate din operaţiunea de vânzare/cumpărare a

mărfurilor, conform procentajului de integrare:
Furnizori = Clienţi 240
(800 u.m. x 30%)
c). Eliminarea titlurilor deţinute de societatea M în F:

- calculul diferenţei de achiziţie:
(+) Costul de achiziţie a titlurilor 6.000
(-) Valoarea justă a titlurilor achiziţionate 5.400
(=) Fond comercial 600
3). Contabilizarea fondului comercial:
Fond comercial = Titluri de participare 600
4). Eliminarea participaţiilor deţinute de M în F

Capital social = Titluri de participare 5.400
(6.000 u.m. - 600 u.m)
Bilanţul consolidat al grupului M

Postul bilanţier
Terenuri 25.250
Construcţii 11.500
Titluri de participare (6.000 – 6.000) -
Împrumuturi acordate pe termen lung (3000 – 900) 2.100
Fond comercial 600
Creanţe clienţi (1.800 – 240) 1.560
Total activ 41.960
Capital social (30.400 – 5.400) 25.000

Rezerve 6.600
Rezultat 2.300
Datorii pe termen lung (900 – 900) -
Furnizori (8.300 – 240) 8.060
Total pasiv 41.960
II. Parcurgerea etapelor de consolidare a contului de profit şi pierderi

a). Cumularea elementelor contului de profit şi pierderi a societăţii M
în procent de 100% şi a elementelor contului de profit şi pierderi a societăţii F în
procent de 30%.
Elemente Societatea M Societatea F TOTAL
100% 30%
Venituri totale 100.000 18.000 118.000
Cheltuieli totale 98.000 17.700 115.700
Rezultat 2.000 300 2.300
b). Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiilor reciproce din
vânzarea/cumpărarea mărfurilor:
Venituri = Cheltuieli 240
(800 u.m. x 30%)
Contul de profit şi pierderi consolidat al grupului M

Venituri totale (118.000 – 240) 117.760
Cheltuieli totale (115.700 – 240) 115.460
Rezultat 2.300
3.3. Consolidarea situaţiilor financiare prin metoda punerii în

echivalenţă
Punerea în echivalenţă este folosită pentru consolidarea societăţilor în care
societatea consolidantă exercită o influenţă semnificativă.
Metoda constă în substituirea costului de achiziţie al titlurilor deţinute de
societatea consolidantă cu cota-parte a capitalurilor proprii ale societăţii consolidate.
Spre deosebire de integrarea globală şi integrarea proporţională, în bilanţul
consolidat prin punerea în echivalenţă se preiau numai posturile de activ şi de pasiv ale
societăţii consolidante. Titlurile de participare sunt eliminate, la nivelul valorii lor
bilanţiere. În activ apare postul „Titluri puse în echivalenţă”, care evidenţiază titlurile
deţinute de societatea consolidantă la o valoare reevaluată corespunzătoare cotei-părţi din
capitalurile proprii ale societăţii consolidate.
Diferenţa dintre valoarea reevaluată a titlurilor şi valoarea bilanţieră
reprezintă plusul de valoare obţinut de societatea consolidantă, din deţinerea de titluri şi se
înscrie în pasivul bilanţului prin majorarea posturilor „Rezerve” şi „Rezultate”. Suma
alocată fiecărui post, din diferenţa obţinută, se face în funcţie de proporţia rezervelor şi
rezultatelor aferente societăţii consolidate, în totalul acestor elemente de capitaluri:
Suma alocată Diferenţa Rze erv e

la rezerve = valoare x
Rzu er lta ve t
şi
Suma alocată Diferenţa Rzu elt ta
la rezultat = valoare x
Rzu er lta ve t
Dacă capitalurile proprii ale societăţii consolidate sunt negative, titlurile

puse în echivalenţă se înscriu cu valoarea zero.
O altă particularitate a acestei metode de consolidare o reprezintă faptul că
operaţiile reciproce nu se elimină datorită caracterului marginal al controlului exercitat de
societatea consolidantă asupra societăţii consolidate.
În contul de profit şi pierdere consolidat, sunt preluate cheltuielile şi
veniturile societăţii consolidante iar partea din profitul sau pierderea aferentă participaţiei
se reflectă ca un element distinct denumit „Rezultatul întreprinderilor asociate”.
Exemplu de aplicare a metodei punerii în echivalenţă
Fie societăţile M şi F din exemplul precedent. Considerăm că există un
asociat A, care deţine 70% din titlurile societăţii F.
Societatea M deţine 30% din titlurile societăţii F, asupra căreia exercită o
influenţă semnificativă şi prin urmare va consolida situaţiile financiare prin punerea în
echivalenţă.
- Determinarea diferenţei din consolidare:
(+) Valoarea reală a titlurilor F (deţinute de M) = 6.300 u.m.
(18.000 + 2.000 + 1.000) x 30%
(-) Costul de achiziţie al titlurilor F (deţinute de M) = 6.000 u.m.
(=) Diferenţa din consolidare = 300 u.m.
-Repartizarea diferenţelor din consolidare la:

2.0 0
-(1) rezerve: 3x 20u. 0 m.
3 .0 0
1 0. 0
(2) rezultat: 3x1u 0 .m .
3 .0 0
- punerea în echivalenţă:
Titluri puse în echivalenţă = % 6.300
Titluri de participare 6.000
Rezerve 200
Rezultat 100
ACTIV PASIV
Construcţii 10.000 Rezerve (6000 + 200) 6.200
Împrumuturi acordate pe termen Rezultat (2000 + 100) 2.100
lung 3.000 Furnizori 8.000
Titluri puse în echivalenţă 6.300
Creanţe-clienţi 1.500
Cap.4. Procedee de consolidare a situaţiilor
financiare
Consolidarea structurilor complexe
4.1. Despre procentajul de interes
Aşa cum s-a precizat în capitolele precedente metoda de consolidare de

aplicat este dată de procentajul de control.
Nu întotdeauna procentajul de control coincide cu partea din capital deţinută
de societatea – mamă, direct sau indirect, în fiecare societate consolidată. Pentru
determinarea acestei mărimi se utilizează procentajul de interes. Acesta este o noţiune
financiară, care serveşte calculului părţii societăţii – mamă în capitalul şi rezultatul fiecărei
societăţi din ansamblul consolidat. El va fi calculat avându-se în vedere numărul de acţiuni
deţinute şi tipurile de legături existente între societăţi.
Pentru determinarea procentajului de interes „se multiplică procentajele de
deţinere (capitalul deţinut) ale fiecărei societăţi care constituie lanţul şi se adună
procentajele rezultate din diferitele înmulţiri, pentru fiecare lanţ al filiaţiei”10).
În procesul de consolidare, procentajul de interes se utilizează pentru
eliminarea titlurilor de participare deţinute direct sau indirect de societatea – mamă, în
capitalurile societăţilor consolidate.
În exemplele privind consolidarea situaţiilor financiare prezentate în
capitolele precedente s-a făcut referire la grupuri formate din societăţi între care există
legături simple, directe, de participaţie, plecând de la ipoteza că procentajul de control
coincide cu procentajul de interes.
Pentru exemplificarea modului de calcul a procentajului de interes
recurgem la tipurile de legături multiple (complexe) prin unul sau mai multe lanţuri
existente între societatea – mamă şi filiale aşa cum au fost prezentate în paragraful 2.3.
________________________
10). Liliana Malciu, Neculae Feleagă, Reglementare şi practici de consolidare a conturilor, Editura CECCAR, Bucureşti,
2004
Exemplificare figura 2:
Se constată că procentajul de interes al societăţii – mamă M este:
4.în societatea F1: 70%;
5.în societatea F2: 70% x 12% = 8,4%.
Procentajele de interes ale societăţii M sunt:
 prin lanţul M – F1 – F2:
7.în societatea F2: 75% x 45% =33,75%.
 prin lanţul M – F3 – F4:
9.în societatea F4: 15% x 70% =10,5%.
Procentajele de interes ale societăţii – mamă M sunt următoarele:
- în societatea F1: 85%;
10.în societatea F2: 85% x 70% =59,5%.
12.în societatea F4: 18% x 60% =10,8%;
13.în societatea F5:
a). prin lanţul M – F1 – F2: 59,5% x 30% = 17,85%
b) prin lanţul M – F3 – F4: 10,8% x 55% = 5,94%
c). procentaj de interes global [a). + b).] = 23,79%.
Procentajele de interes ale societăţii – mamă M sunt:
a). în mod direct: 65%
b). în mod indirect (prin F2): (60% x 25%) = 15%
c). procentaj de interes global [a). + b).] = 80%.
a). în mod direct 60%
b) prin intermediul societăţii F1 (65% x 35%) 22,75%
c). procentaj de interes global [a). + b).] = 82,75%.
Fiind vorba de legături circulare, pentru determinarea interesului societăţii –
mamă M în societăţile F1 şi F2, utilizăm următoarele simboluri:
IMF1 = interesul lui M în F1;
IF1F2 = interesul lui F1 în F2;
IF2M = interesul lui F2 în M;
IGM = procentajul de interes al grupului în M;
IGF1 = procentajul de interes al grupului în F1;
IGF2 = procentajul de interes al grupului în F2.
1 - IF2 M 1 - 0,25
IGM   
1 - (IMF 1 X IF 1 F2 x IF 2M) 1 - (0,55 x 0,30 x 0,25)
0,75 0,75
  0,7822  78,22%
1 - 0,04125 0,95875
(1 - IF 2M) x IMF 1 (1 - 0,25) x 0,55

IGF 1   
1 - (IMF 1 x IF1 F2 x IF2 M) 1 - (0,55 x 0,30 x 0,25)
0,4125
 0,4302 43,02%
0,95875
(1 - IF 2M) x IMF 1 x IF1F2 (1 - 0,25) x 0,55 x 0,30

IGF 2   
1 - (IMF 1 x IF1F2 x IF2M 1 - (0,55 x 0,30 x 0,25)
0,12375
 0,1291 12,91%
0,95875
Prin urmare procentele de interes sunt: 78,22% pentru M; 43,02%

pentru F1; 12,91% pentru F2.
Exemplificare figura 7
Procentajele de interes ale societăţii – mamă M sunt următoarele:
16.în societatea S1: 50%;
20.în societatea S5: [12% + (80% x 25%)] = 20,12%;
23.în societatea S8: [15% + (30% x 80%)] = 24,15%;
25.în societatea S10: [25% + (70% x 30%)] = 21,25%.
4.2. Procedee de consolidare a situaţiilor financiare

În cazul structurilor complexe de grup, întreprinderile care consolidează
situaţiile financiare pot utiliza, ca procedee sau tehnici de consolidare, consolidarea pe
paliere sau consolidarea directă.
4.2.1. Consolidarea pe paliere

Acest procedeu de consolidare presupune consolidarea succesivă a
subgrupurilor (subansamblelor) consolidate care, la rândul lor, vor fi integrate în ansamblul
grupului. Ca atare, prin acest procedeu se consolidează succesiv subgrupuri în ansambluri
mai mari, pe baza următoarelor principii:
26.consolidările succesive se efectuează începând de la societatea plasată la
extremitatea inferioară a lanţului şi avansând către societatea – mamă;
27.fiecare sub-consolidare este efectuată aplicând capitalurilor proprii ale
unei filiale procentajul de participaţie deţinut de societatea care deţine
rolul de mamă în subansamblu.
La nivelul fiecărui palier, capitalurile proprii ale unui subgrup sunt partajate
între grupul de nivel superior şi interesele minoritare.
Consolidarea pe paliere are următoarele consecinţe:
28.pentru întreprinderile consolidate proporţional, se evidenţiază, după caz,
în bilanţul consolidat, interesele minoritare în acestea;
29.pentru participaţiile puse în echivalenţă, se pun în echivalenţă
subgrupurile consolidate şi se constată interesele minoritare asupra
participaţiilor de la nivelul secund.
4.2.2. Consolidarea directă

Acest procedeu presupune determinarea pentru fiecare societate inclusă în
perimetrul de consolidare, a drepturilor grupului în capitalurile proprii ale acesteia.
Pentru partajul capitalurilor proprii ale fiecărei societăţi se aplică:
30.pe de o parte, procentajul de interes al societăţii – mamă în societatea
respectivă;
31.pe de altă parte, procentajul de interes complementar care corespunde
intereselor minoritare.
Eliminarea titlurilor de participare este partajată între societatea – mamă
şi interesele minoritare. Partajul se efectuează aplicând titlurilor de participare procentajele
de interes ale societăţii – mamă şi ale minoritarilor în societatea care deţine titluri de
participare.
Se consideră necesare următoarele precizări:
32.procentajul de interes utilizat pentru partajul capitalurilor proprii este
procentajul deţinut de societatea – mamă în filiala partajată; iar
33.procentajul de interes utilizat pentru partajarea eliminării titlurilor de
participare este procentajul societăţii – mamă în societatea deţinătoare
de titluri.
Mărimile celor două procentaje sunt diferite.
Rezervele consolidate, rezultatul consolidat, diferenţele de achiziţie şi
interesele minoritare, determinate prin aplicarea procedeului consolidării directe, trebuie să
fie aceleaşi cu cele care ar fi obţinute dacă consolidarea s-ar realiza pe paliere.
4.3. Exemplificarea procedeelor de consolidare în cazul

structurilor complexe
A). Structuri de grup sub formă de lanţ linear cu participaţii directe şi

indirecte.
Exemplul 1:
Societatea M deţine 80% din acţiunile societăţii F1 care, la rândul său deţine
60% din acţiunile societăţii F2. Presupunem că fiecărei acţiuni îi este asociat un drept de
vot.
Organigrama grupului se prezintă astfel:
Bilanţurile individuale ale societăţilor M, F1 şi F2 se prezintă
astfel:
Imobilizări corporale 40.000
Titluri participare F1 3.000
Alte active 11.600
TOTAL ACTIVE 54.600
Rezerve 14.000
Rezultat 8.000
Datorii 22.600
TOTAL PASIVE 54.600
Bilanţul societăţii F1
Titluri participare F2 1.800
Alte active 4.100
TOTAL ACTIVE 13.900
Rezerve 4.000
Rezultat 1.000
Datorii 5.150
TOTAL PASIVE 13.900
Alte active 3.400
TOTAL ACTIVE 8.000
Rezerve 2.400
Rezultat 600
Datorii 2.000
TOTAL PASIVE 8.000
Presupunem că între societăţile M, F1 şi F2 nu există operaţii reciproce.

Procentajul de control şi metoda de consolidare:
34.M în F1: 80%; metoda integrării globale;
35.M în F2: 60%; metoda integrării globale.
Procentajul de interes deţinut de:
36.M în F1: 80%;
37.F1 în F2: 60%;
38.M în F2: 80% x 60% = 48%.
Varianta 1: Se utilizează procedeul de consolidare pe paliere:

Consolidarea grupului M presupune derularea procesului în două etape:
a). Consolidarea va începe de la extremitatea inferioară a lanţului (F2) înspre
societatea – mamă (M). Societatea F2 va fi consolidată prin integrare globală de către
societatea F1, formându-se în acest fel subgrupul (subansamblul) F1. Capitalurile proprii ale
societăţii F2 vor fi partajate între subgrupul F1 (60%) şi minoritari (40%);
b). Subgrupul F1 va fi integrat global de societatea – mamă M, formându-se
astfel grupul consolidat M. Capitalurile proprii ale subgrupului F1 vor fi partajate între grup
(80%) şi minoritari (20%).
Palierul 1: Consolidarea societăţii F2 de către societatea F1.
Remarcă: Lucrările de consolidare pot fi prezentate sub forma
înregistrărilor contabile sau sub forma unui tablou de consolidare. Deoarece în exemplele
din Cap.III au fost prezentate sub forma tabloului de consolidare, în cele ce urmează
lucrările de consolidare vor fi prezentate sub forma înregistrărilor contabile.
(1). Preluarea în bilanţul subgrupului F1 a posturilor din bilanţul societăţii
F1:
13.900 % = % 13.900
8.000Imobilizări corporale Capital social 3.750
1.800Titluri de participare F2 Rezerve 4.000
4.100Alte active Rezultat 1.000
Datorii 5.150
(2). Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F2 în bilanţul subgrupului F1:

8.000 % = % 8.000
3.400Alte active Rezerve 2.400
Rezultat 600
Datorii 2.000
Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F2:

Capitaluri proprii Din care:
societatea F2 TOTAL Societatea F1 Interes minoritar
(60%) (40%)
Capital social 3.000 1.800 1.200
Rezerve 2.400 1.440 960
Rezultat 600 360 240
TOTAL 6.000 3.600 2.400
(3). Eliminarea titlurilor deţinute de societatea F1 în societatea F2:

6.000 % = % 6.000
3.000Capital social F2 Titluri de participare 1.800
2.400Rezerve F2 Rezervă consolidată 1.440
600Rezultat F2 Rezultat consolidat 360
Interese minoritare 2.400
Pe baza înregistrărilor contabile (1), (2) şi (3), forma simplificată a
conturilor subgrupului F1 se prezintă astfel:
D Imobilizări corporale C D Titluri de participare C

(1) 8.000 (1) 1.800 1.800 (2)
(2) 4.600
RD = 12.600 RD = 1.800 RC = 1.800
D Alte active C
(1) 4.100
(2) 3.400
RD = 7.500
--------------------------------------------------------------
D Capital social C D Rezerve C

(3) 3.000 3.750 (1) (3) 2.400 4.000 (1)
3.000 (2) 2.400 (2)
1.440 (3)
RD = 3.000 RC = 6.750 RD = 2.400 RC = 7.840
D Rezultat C D Interese minoritare C

(3) 600 1.000 (1) 2.400 (3)
600 (2)
360 (3)
RD = 600 RC = 1.960 RC = 2.400
D Datorii C
(1)
2.000 (2)
RC = 7.150
Prin preluarea rulajelor debitoare şi creditoare ale conturilor prezentate mai

sus se întocmeşte balanţa de verificare consolidată a subgrupului F1.
Balanţa de verificare consolidată a subgrupului F1

Denumirea conturilor (posturi RULAJE CUMULATE SOLDURI
de bilanţ) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
Rezerve 2.400 7.840 5.440
Rezultat 600 1.960 1.360
Interese minoritare 2.400 2.400
Imobilizări corporale 12.600 12.600
Titluri de participare 1.800 1.800
Alte active 7.500 7.500
Datorii 7.150 7.150
TOTAL SUME 27.900 27.900 20.100 20.100
Pe baza balanţei de verificare se întocmeşte bilanţul consolidat:

Bilanţul consolidat al subgrupului F1
Alte active 7.500
TOTAL ACTIVE 20.100
Rezerve 5.440
Rezultat 1.360
Datorii 7.150
TOTAL PASIVE 20.100
Palierul 2: Consolidarea subgrupului F1 de către M:

(1). Preluarea posturilor societăţii M:
54.600 % = % 54.600
Datorii 22.600
(2). Preluarea posturilor din bilanţul subgrupului F1:

20.100 % = % 20.100
Rezultat 1.360
Datorii 7.150
39.Partajul capitalurilor proprii ale subgrupului F1:

Capitaluri proprii Societatea M Interes minoritar
TOTAL
subgrup F1 (80%) (20%)
Capital social 3.750 3.000 750
Rezerve 5.440 4.352 1.088
Rezultat 1.360 1.088 272
TOTAL 10.550 8.440 2.110
(3). Eliminarea titlurilor deţinute de M în F1:

10.550 % = % 10.550
3.750Capital social Titluri de participare 3.000
5.440Rezerve Rezervă consolidată 4.352
1.360Rezultat Rezultat consolidat 1.088
Pentru simplificare, recurgem direct la întocmirea bilanţului consolidat al
grupului M, fără a întocmi balanţa de verificare consolidată:

Imobilizări corporale (40.000 + 12.600) 52.600
Titluri de participare (3.000 - 3.000) -
Alte active (11.600 + 7.500) 19.100
TOTAL ACTIVE 71.700
Capital social (10.000 + 3.750 - 3.750) 10.000
Rezerve (14.000 + 5.440 - 5.440 + 4.352) 18.352
Rezultat (8.000 + 1.360 - 1.360 + 1.088) 9.088
Interese minoritare (2.400 + 2.110) 4.510
Datorii (22.600 + 7.150) 29.750
TOTAL PASIVE 71.700
Varianta 2: Se utilizează procedeul de consolidare directă:

 Societatea M integrează global societatea F1 (procentul de control deţinut
de M în F1: 80%)
(1). Preluarea integrală a posturilor din bilanţul societăţii M:
54.600 % = % 54.600
Datorii 22.600
(2) Preluarea integrală a posturilor din bilanţul societăţii F1:

13.900 % = % 13.900
Datorii 5.150
- Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F1:

TOTAL
F1 (80%) (20%)
Capital social 3.750 3.000 750
Rezerve 4.000 3.200 800
Rezultat 1.000 800 200
TOTAL 8.750 7.000 1.750
(3) Eliminarea titlurilor deţinute de M în F1:

8.750 % = % 8.750
1.000Rezultat F1 Rezultat consolidat 800
 Societatea M integrează global societatea F2 (procentul de control deţinut

de M în F2, în mod indirect prin F1, este de 60%)
(4) Preluarea integrală a posturilor din bilanţul societăţii F2:
8.000 % = % 8.000
Rezultat 600
Datorii 2.000
- Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F2 între grup şi minoritari se face

în funcţie de procentajul de interes.
Capitaluri proprii Partea grupului: Interes minoritar
TOTAL
F2 (80% x 60%=48%) (52%)
Rezerve 2.400 1.152 1.248
Rezultat 600 288 312
TOTAL 6.000 2.880 3.120
Prin operaţiunea (3) a procesului de consolidare au fost eliminate titlurile

de participare deţinute de societatea M în societatea F1 şi se impune, în continuare,
eliminarea titlurilor de participare deţinute de societatea F1 în societatea F2.
Titlurile deţinute de societatea F1 în societatea F2 în valoare de 1.800 u.m.
sunt finanţate astfel: 80% de către societatea-mamă M care deţine 80% din acţiunile
societăţii F1 şi 20% de către minoritari (procentul corespunde participaţiilor minoritare în
societatea F1). În consecinţă eliminarea titlurilor deţinute de societatea F1 în societatea F2 se
va face astfel:
40.pe seama capitalului social al societăţii F2 pentru 80% x 1.800 = 1.440
u.m.;
41.pe seama interesului minoritar pentru 20% x 1.800 = 360 u.m., sumă ce
va diminua partea ce revine interesului minoritar.
(5) Se înregistrează eliminarea titlurilor de participare deţinute de societatea
F1 în societatea F2 şi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F2 între grup şi minoritari.
6.000 % = % 6.000
600Rezultat F2 Rezultat consolidat 288
(3.120 u.m. – 360 u.m.)
Pe baza înregistrărilor contabile (1), (2), (3), (4) şi (5), în formă
simplificată, conturile grupului M întocmite în urma procesului de consolidare se prezintă
astfel:
D Imobilizări corporale C D Titluri de participare C
(1) 40.000 (1) 3.000 3.000 (3)
(2) 8.000 (2) 1.800 1.800 (5)
(4) 4.600
RD = 52.600 RD = 4.800 RC = 4.800
D Alte active C
(1) 11.600
(2) 4.100
(4) 3.400
RD = 19.100
D Capital social C D Rezerve C

(3) 3.750 10.000 (1) (3) 4.000
14.000 (1)
(5) 3.000 3.750 (2) (5) 2.4004.000 (2)
3.000 (4) 3.200 (3)
2.400 (4)
1.152 (5)
RD = 6.750 RC = 16.750 RD = 6.400 RC = 24.752
D Rezultat C D Interese minoritare C

(3) 1.000 8.000 (1) 3.3.(3)
(5) 600 1.000 (2) 2.760 (5)
800 (3)
600 (4)
288 (5)
RD = 1.600 RC = 10.688 RC =4.510
D Datorii C
22.600(1)
o(2)
2.000 (4)
RC = 29.750
Pe baza sumelor înscrise în conturi se întocmeşte balanţa de verificare

consolidată a grupului M:
RULAJE CUMULATE SOLDURI
Denumirea conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
Capital social 6.750 16.750 10.000
Rezerve 6.400 24.752 18.352
Rezultat 1.600 10.688 9.088
Interese minoritare 4.510 4.510
Imobilizări corporale 52.600 52.600
Titluri de participare 4.800 4.800
Alte active 19.100 19.100
Datorii 29.750 29.750
TOTAL SUME 91.250 91.250 71.700 71.700

Alte active 19.100
TOTAL ACTIVE 71.700
Rezerve 18.352
Rezultat 9.088
Datorii 29.750
TOTAL PASIVE 71.700
Dacă se compară bilanţurile întocmite prin aplicarea consecutivă a celor

două procedee de consolidare se constată că ele sunt identice.
Exemplul 2:
Presupunem că societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F1, iar
societatea F1 deţine 40% din acţiunile societăţii F2 pe care o controlează în comun cu
societatea X.
Bilanţurile individuale ale societăţilor M, F1 şi F2 se prezintă astfel:

Titluri de participare F1 7.000
Stocuri 4.000
Creanţe 20.000
TOTAL ACTIVE 61.000
Rezerve 12.000
Rezultat 8.000
Datorii 21.000
TOTAL PASIVE 61.000
Titluri de participare F2 4.800
Stocuri 8.000
TOTAL ACTIVE 26.800
Rezerve 6.800
Rezultat 5.200
Datorii 4.800
TOTAL PASIVE 26.800
Stocuri 11.000
TOTAL ACTIVE 29.000
Rezerve 6.000
Rezultat 9.000
Datorii 2.000
TOTAL PASIVE 29.000
Procentajul de control şi metoda de consolidare:

42.M în F1: 70%; metoda integrării globale;
43.M în F2: 40%; metoda integrării proporţionale.
Procentajul de interes:
44.M în F1: 70%;
45.F1 în F2: 40%.
46.M în F2: 70% x 40% = 28%; acest calcul al procentajului de interes
evidenţiază interese minoritare în F2 de 40% - 28% = 12%.
Varianta 1. Se utilizează procedeul de consolidare pe paliere.
Derularea procesului de consolidare a grupului M are loc în două etape:
a). Consolidarea va începe de la extremitatea inferioară a lanţului (F2) înspre
societatea – mamă (M). Societatea F2 va fi consolidată prin integrare proporţională de către
societatea F1, formându-se astfel subgrupul consolidat F1.
b). Subgrupul consolidat F1 va fi integrat global de societatea – mamă M,
formându-se astfel grupul consolidat M. Capitalurile proprii ale subgrupului F1 vor fi
partajate între grup (80%) şi minoritari (20%).
(1) Preluarea integrală în bilanţul subgrupului F1 a posturilor din bilanţul
societăţii F1:
26.800 % = % 26.800
8.000Stocuri Rezultat 5.200
Datorii 4.800
(2). Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F2, proporţional cu cota de

deţinere a titlurilor (40%):
11.600 % = % 11.600
4.400Stocuri Rezerve 2.400
Rezultat 3.600
Datorii 800
(3). Eliminarea titlurilor deţinute de F1 în F2:
Capital social = Titluri de participare F2 4.800

Stocuri (8.000 + 4.400) 12.400
TOTAL ACTIVE 33.600
Capital social (10.000 + 4.800 – 4.800) 10.000
Rezerve (6.800 + 2.400) 9.200
Rezultat (5.200 + 3.600) 8.800
Datorii (4.800 + 800) 5.600
TOTAL PASIVE 33.600
Palierul 2: Consolidarea subgrupului F1 de către M:

(1). Preluarea posturilor din bilanţul societăţii M, în procent de 100%.
61.000 % = % 61.000
20.000Creanţe Datorii 21.000
(2). Preluarea posturilor din bilanţul subgrupului F1, în proporţie de 100%:
33.600 % = % 33.600
Rezultat 8.800
Datorii 5.600
Partajul capitalurilor proprii ale subgrupului F1:

TOTAL
subgrup F1 (70%) (30%)
Capital social 10.000 7.000 3.000
Rezerve 9.200 6.440 2.760
Rezultat 8.800 6.160 2.640
TOTAL 28.000 19.600 8.400
28.000 % = % 28.000
8.800Rezultat F1 Rezultat consolidat 6.160

Stocuri (4.000 + 12.400) 16.400
Creanţe 20.000
TOTAL ACTIVE 87.600
Capital social (20.000 + 10.000 – 10.000) 20.000
Rezerve (12.000 + 9.200 – 9.200 + 6.440) 18.440
Rezultat (8.000 + 8.800 – 8.800 + 6.160) 14.160
Datorii (21.000 + 5.600) 26.600
TOTAL PASIVE 87.600
Varianta 2: Se utilizează tehnica de consolidare directă.

 Societatea M integrează global societatea F1:
(1). Preluarea posturilor din bilanţul societăţii M, în proporţie de 100%.

61.000 % = % 61.000
(2). Preluarea integrală (100%) a posturilor din bilanţul societăţii F1:

26.800 % = % 26.800
Datorii 4.800
47.Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F1:

TOTAL
F1 (70%) (30%)
Capital social 10.000 7.000 3.000
Rezerve 6.800 4.760 2.040
Rezultat 5.200 3.640 1.560
TOTAL 22.000 15.400 6.600

22.000 % = % 22.000
 Societatea M integrează proporţional societatea F2.

(4). Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F2 în proporţie de 40%:
11.600 % = % 11.600
Rezultat 3.600
Datorii 800
Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F2.

Pentru partajul capitalurilor proprii se aplică, aşa cum s-a arătat mai
înainte, procentajul de interes al societăţii – mamă M în societatea F2 (70% x 40% = 28%)
şi pe de altă parte, procentajul de interes complementar care corespunde intereselor
minoritare ale altor acţionari la societatea F1 (şi indirect la societatea F2) dar care nu fac
parte din grupul M. Procentajul de interes complementar care corespunde intereselor
minoritare este determinat astfel: 40% - 28% = 12% sau 30% x 40% = 12% unde 30%
reprezintă interesele minoritare în societatea F1 şi 40% reprezintă interesele societăţii F1 în
societatea F2.
Capitaluri proprii Valori Valori integrate Partea grupului Interes minoritar
F2 totale [operaţiunea (4)] (70%x40% = 28%) (30%x40%=12%)
40% (col.1x28%) (col.1x12%)
(col.1x40%) =
= (col.3+col.4)
A 1 2 3 4
Capital social 12.000 4.800 3.360 1.440
Rezerve 6.000 2.400 1.680 720
Rezultat 9.000 3.600 2.520 1.080
TOTAL 27.000 10.800 7.560 3.240
Titlurile deţinute de societatea F1 în societatea F2 sunt în sumă de 4.800

u.m.. Pentru eliminarea acestora se face partajul între societatea - mamă M şi interesele
minoritare. Partajul se efectuează aplicând titlurilor de participare (4.800 u.m.) procentajele
de interes ale societăţii - mamă (70%) şi ale minoritarilor (30%) în societatea care deţine
titlurile de participare (F1 deţine titluri în valoare de 4.800 u.m în F2).
Cu alte cuvinte titlurile deţinute de F1 în F2 sunt finanţate astfel:70% de
către societatea M şi 30% de către minoritari. Prin urmare, eliminarea titlurilor de
participare deţinute de F1 în F2 se va face:
u.m.;
49.pe seama interesului minoritar pentru 30% x 4.800 = 1.440 u.m.
(5). Se înregistrează punerea în evidenţă a intereselor minoritare în activul
net al societăţii F2 şi eliminarea titlurilor de participare:
6.600 % = % 6.600
4.800Capital social Titluri de participare 4.800
720Rezerve Interes minoritar 1.800
1.080Rezultat (3.240 – 1.440)
În urma înregistrărilor efectuate se întocmeşte bilanţul consolidat al

grupului M. Pentru determinarea valorii aferente fiecărui post bilanţier în paranteze sunt
prezentate sumele corespunzătoare înregistrărilor contabile efectuate.
Imobilizări corporale (30.000 + 14.000 + 7.200) 51.200
Titluri de participare (7.000 + 4.800 – 7.000 – 4.800) -
Stocuri (4.000 + 8.000 + 4.400) 16.400
Creanţe 20.000
TOTAL ACTIVE 87.600
Capital social (20.000 + 10.000 – 10.000 + 4.800 – 4.800) 20.000
Rezerve (12.000 + 6.800 – 6.800 + 4.760 + 2.400 – 720) 18.440
Rezultat (8.000 + 5.200 – 5.200 + 3.640 + 3.600 – 1.080) 14.160
Datorii (21.000 + 4.800 + 800) 26.600
TOTAL PASIVE 87.600
Şi în exemplul 2 se constată că valorile înscrise în Bilanţul consolidat al

grupului M, întocmit prin aplicarea succesivă a celor două procedee de consolidare, sunt
identice.
Exemplul 3.
Presupunem că societatea M deţine 70% din titlurile societăţii F1, iar aceasta
deţine 40% din titlurile societăţii F2, diferenţa de 60% fiind deţinută de o societate din afara
grupului M. Prin urmare societatea M exercită un control exclusiv asupra societăţii F1 şi o
influenţă semnificativă asupra societăţii F2, prin intermediul societăţii F1.
Organigrama grupului M este similară cu cea prezentată în Exemplul 2. De
asemenea, pentru exemplificare, vom utiliza bilanţurile individuale ale societăţilor M, F1 şi
F2 utilizate în Exemplul 2.
Procentajul de control şi metodele de consolidare utilizate sunt:
50.M în F1: 70% (consolidare prin metoda integrării globale);
51.M în F2: 40% (consolidare prin punere în echivalenţă).
Procentajul de interes deţinut de:
52.M în F1:70%;
53.F1 în F2: 40%
54.M în F2: 70% x 40% = 28%
Varianta 1: Se utilizează procedeul de consolidare pe paliere.
Consolidarea grupului M se realizează în două etape.
a). Consolidarea va începe de la societatea F2 înspre M. Societatea F2 va fi
consolidată prin punere în echivalenţă de către societatea F1, formându-se astfel subgrupul
consolidat F1.
b). Subgrupul consolidat F1 va fi integrat global de societatea M, formându-
se astfel grupul consolidat M. Capitalurile proprii ale subgrupului F1 vor fi partajate între
grup (70%) şi minoritari (30%).
(A). Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F1, în proporţie de 100%:
26.800 % = % 26.800
Datorii 4.800
- Determinarea părţii ce revine societăţii F1 în capitalurile proprii ale

societăţii F2:
Capitaluri proprii TOTAL Societatea F1
F2 (40%)
Capital social 12.000 4.800
Rezerve 6.000 2.400
Rezultat 9.000 3.600
TOTAL 27.000 10.800
(2). Punerea în echivalenţă a titlurilor deţinute de societatea F1 în societatea

F2:
Titluri puse în = % 10.800

echivalenţă Titluri de participare F2 4.800
Rezerve consolidate 2.400
Rezultat consolidat 3.600

Stocuri 8.000
TOTAL ACTIVE 32.800
Rezerve (6.800 + 2.400) 9.200
Rezultat (5.200 + 3.600) 8.800
Datorii 4.800
TOTAL PASIVE 32.800
Palierul 2: Consolidarea subgrupului F1 de către M.

(1). Preluarea posturilor din bilanţul societăţii M, în procent de 100%:
61.000 % = % 61.000
(2). Preluarea integrală a posturilor din bilanţul consolidat al subgrupului F1:

32.800 % = % 32.800
10.800Titluri puse în echivalenţă Rezerve 9.200
Datorii 4.800
55.Partajul capitalurilor subgrupului F1:

TOTAL
subgrup F1 (70%) (30%)
Capital social 10.000 7.000 3.000
Rezerve 9.200 6.440 2.760
Rezultat 8.800 6.160 2.640
TOTAL 28.000 19.600 8.400
28.000 % = % 28.000

Stocuri (4.000 + 8.000) 12.000
Creanţe 20.000
TOTAL ACTIVE 86.800
Capital social (20.000 + 10.000 – 10.000) 20.000
Rezerve (12.000 + 9.200 – 9.200 + 6.440) 18.440
Rezultat (8.000 + 8.800 – 8.800 + 6.160) 14.160
Datorii (21.000 + 4.800) 25.800
TOTAL PASIVE 86.800
Varianta 2: Se foloseşte tehnica de consolidare directă.

 Societatea M consolidează prin integrare globală societatea F1.
(1). Preluarea posturilor din bilanţul societăţii M în procent de 100%:
61.000 % = % 61.000
(2). Preluarea integrală a posturilor din bilanţul societăţii F1 (100%):
26.800 % = % 26.800
Datorii 4.800
- Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F1:

TOTAL
F1 (70%) (30%)
Capital social 10.000 7.000 3.000
Rezerve 6.800 4.760 2.040
Rezultat 5.200 3.640 1.560
TOTAL 22.000 15.400 6.600
22.000 % = % 22.000
 Punerea în echivalenţă a societăţii F2 de către societatea M:

Capitaluri proprii Valori totale Valori integrate Partea grupului Interes
F2 (40%) (70% x 40% = minoritar
28%) (12%)
Capital social 12.000 4.800 3.360 1.440
Rezerve 6.000 2.400 1.680 720
Rezultat 9.000 3.600 2.520 1.080
TOTAL 27.000 10.800 7.560 3.240
Titlurile deţinute de societatea F1 în societatea F2 sunt finanţate astfel: 70%

de către societatea M şi 30% de către minoritari. Prin urmare, eliminarea titlurilor se va
face:
u.m.;
57.pe seama interesului minoritar pentru 30% x 4.800 = 1.440 u.m..
Totodată se pun în evidenţă interesele minoritare în activul net contabil al
societăţii F2.
Punerea în echivalenţă a titlurilor deţinute de F1 în F2 şi evidenţierea
intereselor minoritare în F2:
10.800 Titluri puse în = % 10.800
echivalenţă Titluri de participare F2 4.800
Rezervă consolidată 1.680
Rezultat consolidat 2.520
(3.240 – 1.440)

Stocuri (4.000 + 8.000) 12.000
Creanţe 20.000
TOTAL ACTIVE 86.800
Capital social (20.000 + 10.000 – 10.000) 20.000
Rezerve (12.000 + 6.800 – 6.800 + 4.760 + 1.680) 18.440
Rezultat (8.000 + 5.200 – 5.200 + 3.640 + 2.520) 14.160
Datorii (21.000 + 4.800) 25.800
TOTAL PASIVE 86.800
BIBLIOGRAFIE
1).Bernard Colasse, Contabilitatea generală (Traducere de Neculai Tabără), Editura

Moldova, Iaşi, 1995
2).Niculae Feleagă, coordonator, Contabilitate aprofundată, Ed.Economică,

Bucureşti, 1996
3). Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol.II,

Ed.Economică, Bucureşti, 1998
4).Niculae Feleagă, Sisteme contabile comparate, ediţia a II-a, vol.II, Ed.

Economică, Bucureşti, 1999
5).Liliana Malciu, Niculae Feleagă, Reglementare şi practici de consolidare a

conturilor, Ed. CECCAR, Bucureşti, 2004
6).Ordinul ministrului finanţelor nr.772/2000 de aprobare a Normelor privind

consolidarea conturilor, Monitorul oficial nr.374/2000, Partea I.
7).Standardele Internaţionale de Contabilitate, 2002, Editura Economică, Bucureşti,

2002

Limbă

Consolidarea Situatiilor Financiare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Consolidarea Situatiilor Financiare

Încărcat de

Drepturi de autor:

CONSOLIDAREA

(Suport de curs pentru studii aprofundate)

Cap.I. Aspecte generale privind grupurile de societăţi…………………........ 1

Cap.II. Necesitatea consolidării situaţiilor financiare

Cap.III. Consolidarea propriu-zisă a situaţiilor financiare ………………… 27

Cap.IV. Procedee de consolidare a situaţiilor

Cap. I. Aspecte generale privind grupurile de

1.2. Premisele apariţiei grupurilor de societăţi

1.3.Consideraţii juridice privind grupurile de societăţi

2.1. Necesitatea şi obiectivul situaţiilor

Bilanţul societăţii ALFA

Bilanţul societăţii BETA

Analistul care nu cunoaşte legăturile de participaţie care există între

Bilanţul grupului ( ALFA U BETA)

2.2. Perimetrul de consolidare

În scopul consolidării situaţiilor financiare este necesar, mai întâi să se

a). – un control exclusiv,

a). Controlul exclusiv

b). Controlul comun

c). Influenţa semnificativă

2.3. Procentajul de control şi alegerea metodei

Pentru determinarea procentului de control trebuie să ţinem seama de

În figura 2 se constată participări indirecte ale societăţii M în societatea F2.

Din figura de mai sus se constată participări indirecte ale societăţii M în

Procentele de control ale societăţii-mamă (M) în societăţile F1 şi F2 se

Remarcă: Dacă societatea-mamă deţine propriile acţiuni sau o filială deţine

Societatea Procentajul Precizări Tipul de control Metoda de

2.4. Retratări şi ajustări prealabile ale conturilor

-înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea instalaţiei aferente

 Tratamentul contabil în condiţiile metodei de evaluare utilizate de

2131 „Echipamente tehnologice” = 722„Venituri din producţia de 12.600

-înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea aferente exerciţiului N

6811„Cheltuieli de exploatare = 2813„Amortizarea instalaţiilor, 1.260

În urma înregistrărilor contabile efectuate conturile prezintă următoarele

2131 „Echipamente tehnologice” 722 „Venituri din producţia

2813 „Amortizarea instalaţiilor, 6811 „Cheltuieli de exploatare

 după operaţiile de retratare, în conturile consolidate, sunt necesare

722 „Venituri din producţia

2813 „Amortizarea instalaţiilor, 6811 „Cheltuieli de exploatare

Sintetizate într-un tabel, operaţiunile pot fi prezentate astfel:

Elemente din Valori (u.m.) Diferenţe Comentarii şi înregistrări

Constatăm că în bilanţul retratat au loc următoarele modificări:

 înregistrări de preconsolidare a contului de profit şi pierdere:

-recunoaşterea cheltuielilor suplimentare cu amortizarea:

Trebuie menţionat faptul că retratările generate de procedura de consolidare

 înregistrarea de preconsolidare a contului de profit şi pierdere:

b). Conversia conturilor societăţilor străine

Ţinând seama de faptul că elementele de capitaluri proprii sunt exprimate la

Asupra sumelor înscrise în bilanţ se fac următoarele menţiuni:

Cursul de schimb leu/Euro a evoluat astfel:

În continuare se determină cursul mediu al exerciţiului N şi se face

Conversia posturilor din bilanţ se face potrivit regulilor enunţate anterior.

Cap.III Consolidarea propriu-zisă a

După cum s-a anticipat în capitolul anterior, pentru consolidarea situaţiilor

3.1. Consolidarea situaţiilor financiare prin

Integrarea globală este utilizată pentru consolidarea societăţilor controlate

2). Înregistrarea dobânzii de încasat aferentă exerciţiului N:

2). Înregistrarea dobânzii datorate pentru exerciţiul N:

Bilanţul simplificat al societăţii M

Bilanţul simplificat al societăţii F

Presupunând că în afara operaţiunilor de închidere a conturilor de venituri şi

Contul de profit şi pierderi al societăţii M la data de 31.12.N:

Bilanţul simplificat al societăţii F

Contul de profit şi pierderi al societăţii F la data de 31.12.N:

În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se efectuează prima