Sunteți pe pagina 1din 8

REALIZAREA PRINCIPIULUI INTERDISCIPLINARITĂȚII LA LECȚIILE

DE GEOGRAFIE
Rusu Anastasia, profesor de geografie și biologie, grad didactic întâi
IPLT „Universul”, Chișinău
Motto: „Cel mai puternic argument pentru interdisciplinaritate
este chiar faptul că viaţa nu este împărţită pe discipline” J. Moffett
Introducere
În şcoală elevii sunt pregătiţi pentru viaţă, de aceea este necesar ca ei să
înţeleagă informaţiile asimilate şi să le utilizeze pentru a putea explica fenomenele
observate în lumea înconjurătoare. Un volum mare de informaţii şi de cunoştinţe nu
înseamnă calitate, pentru că elevul nu reuşeşte totdeauna să stabilească anumite
conexiuni între aceste achiziţii teoretice din domenii diferite. Interdisciplinaritatea
este necesară pentru a face o conexiune între aceste domenii, din motiv că o singură
ştiinţă, oricât de performantă, nu poate răspunde tuturor întrebărilor privind lumea
înconjurătoare, iar curriculumul la geografie cuprinde o serie de conţinuturi care îi
întroduc pe elevi în studiul mediului înconjurător.
Interdisciplinaritatea este o formă a cooperării între discipline diferite cu
privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o
convergenţa şi o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere (C. Cucoş,
1996) [8].
În învăţământul preuniversitar (Văideanu, 1988), se pot identifica trei direcţii ale
interdisciplinarităţii:
1. La nivel de autori de planuri, programe, manuale şcolare, teste sau fişe de evaluare;
2. Puncte de intrare accesibile profesorilor în cadrul proceselor de predare-evaluare
(în acest caz programele rămân neschimbate);
3. Prin intermediul activităţilor nonformale sau extraşcolare.
Materiale și discuții
La disciplina geografie o parte însemnată de unităţi de conţinut, un număr
impresionant de lecţii este dedicat vieţii pe Pământ, de exemplu: clasa a X-a: Biosfera
şi organizarea ei, Zonele biopedoclimatice, Evoluţia vieţii pe Terra; clasa a XII-a:
Peisajele naturale, Tipurile de mediu geografic, Factori geoecologici naturali ş.a. [1].
În cadrul zonelor biopedoclimatice se analizează vegetaţia specifică, fauna şi
caracteristicile acestora. De asemenea, sunt abordate teme ca poluarea şi dimensiunile
acesteia, conservarea biodiversităţii, dezvoltarea durabilă ş.a.
Formarea competenţelor specifice geografiei necesită utilizarea metodelor şi
tehnicilor interactive de predare-învăţare-evaluare ce presupun o abordare

66
interdisciplinară pentru a explica fenomenele geografice în ansamblul lor, iar unele
din acestea vor fi prezentate în continuare.
Tehnica Exerciţii de realizare a calculelor matematice în geografie
Relaţia geografia – matematica – fizica
I.Unitate de conţinut: „Reprezentarea grafică a unor suprafeţe de pe glob (harta şi
planul)” clasa VI-a;
Competenţa: Rezolvarea exerciţiilor, problemelor, ce ţin de reprezentarea
cartografică a spaţiului terestru;
Obiectiv: să utilizeze scara hărţii la măsurarea distanţelor;
Sarcină de lucru: Calculaţi desfăşurarea în kilometri a Africii, de la nord la sud, pe
meridianul 20 long. E., aplicând doar scara hărţii;
II. Unitate de conţinut: Calcularea orei pe glob, utilizând reţeaua de grade şi harta
fuselor orare. (clasa X-a, aplicaţie practică);
Competenţa: Aplicarea unor elemente din matematică, ştiinţe, tehnologie în studierea
mediilor locale, regionale şi globale, în rezolvarea unor probleme şi situaţii din
cotidian;
Obiectiv: să utilizeze harta fuselor orare/a reţelei de grade în calcularea orei pe glob;
1) Sarcină: Admitem că în oraşul Rio de Janeiro (Brazilia) este ora 11.00.
Calculează ora locală la Beijing (China), în momentul dat, aplică reţeaua de grade a
hărţii şi indică harta utilizată;
Competenţă: Deducerea relaţiilor cauză-efect dintre componentele naturii, dintre
cele naturale şi socio-umane, analizând hărţile;
2) Sarcină: Unde apare o zi nouă mai devreme, la Chişinău sau la New-York,
analizând harta fizică a lumii; Argumentaţi opinia voastră.
Tehnica Inteligenţele multiple
Forma de lucru în grup – situaţii problemă.
Relaţia geografie – matematică – istorie – biolgie – economie.
Unitatea de conţinut: „Unităţi majore de relief ale uscatului”, clasa a X-a;
Competenţa: Caracterizarea complexă a unor procese, fenomene geografice.
Argumentarea relaţiilor dintre componentele naturii;
Obiectiv: Să deducă relaţiile de interacţiune a componentelor naturii cu unităţile de
relief;
Sarcină: Analizaţi situaţiile problematizate şi explicaţi acţiunile întreprinse;
Matematicienii: Aţi hotărât să realizaţi o excursie cu avionul pentru ca să
admiraţi unităţile de relief ale uscatului. Veţi face şase popasuri pe cele mai înalte

67
culmi din fiecare continent. Indicaţi traseul popasurilor – vârful de munte, înălţimea
şi coordonatele geografice;
Istoricii: Un incendiu a distrus multe date referitoare la originea şi vârsta
unităţilor de relief: locul de formare – unităţi structurale şi perioada de formare -
vârsta unităţilor de relief. Utilizând hărţile tematice, analizaţi unităţile structurale şi
restabiliţi datele pierdute;
Climatologii: Fiind experţi în climatologie, cunoaşteţi care sunt factorii de
formare ai climei şi influenţa unităţilor de relief asupra climei. Ajutaţi un grup de
turişti, din India, care peste o săptămână vor purcede spre Mongolia, să se îmbrace
corespunzător traseului prestabilit.
Economiştii: Aţi moştenit un teritoriu de 1000 ha de teren unde aveţi munte,
mare şi câmpie. Explicaţi cum veţi valorifica cât mai eficient acest teritoriu pentru a
obţine profit.
Tehnica Șezătoare geografică
Relaţia geografie – educație plastică – educație muzicală – limba română.
Cunoştinţele dobândite de elevi la lecţii pot fi adâncite şi completate prin această
formă atractivă de activitate, care urmăreşte lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al
elevilor. Ele cultivă gustul pentru frumos prin desen, pictură şi poezie, dezvoltă
imaginaţia, inventivitatea, dragostea de muncă şi spiritul de responsabilitate. Se pot
organiza şezători cu diferite teme, începând cu cele legate de cunoaşterea ştiinţifică a
localităţii unde se află şcoala şi a orizontului său local.
Obiectiv: Prezentarea geografică a oraşului Chişinău, lecturi despre viaţa
locuitorilor din diferite domenii de activitate (industrie, agricultură, transporturi,
învăţământ), aspecte etnografice, folclor, audiţie de cântece specifice locului,
diapozitive, imagini etc.
Tehnica Metoda cubului
Relaţia geografie – biologie – chimie.
Unitatea de conţinut: Resursele biologice, clasa a XI-a.
Competenţa: Evaluarea gradului de asigurare a teritoriului ţării cu diferite tipuri de
resurse naturale.
Obiectiv: să manifeste o atitudine corectă şi un comportament constructiv faţă de
calitatea mediului.
Sarcnă: Profesorul repartizează fiecărui grup următoarele sarcini:
1. Descrie gradul de împădurire a Republicii Moldova;
2. Compară gradul de împădurire pe continente;
3. Apreciază consecinţele degradării vegetaţiei;

68
4. Analizează cauzele ce determină ratele înalte de creştere a CO;
5. Aplică datele statistice pentru a analiza gradul de împădurire a Republicii
Moldova;
6. Propune căi de soluţionare a degradării vegetaţiei în Republica Moldova.
Un loc important în planul cadru al elevilor din liceu îl reprezintă disciplina
opţională cu caracter integrativ, inter/transdisciplinar, Educaţia ecologică, ce se
sprijină pe cunoştinţele fundamentale achiziţionate prin studiul biologiei, geografiei,
fizicii, chimiei, sociologiei, istoriei etc.
O astfel de abordare interdisciplinară a unităţilor de conţinut din programa
şcolară de geografie are valenţe pozitive atât din punct de vedere al înţelegerii de
către elevi a conţinutului ştiinţific, cât şi prin valorile şi atitudinile pe care reuşeşte să
le formeze acestora: dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune, manifestarea
iniţiativei şi a disponibilităţii de a aborda sarcini variate, manifestarea curiozităţii
ştiinţifice şi stimularea imaginaţiei.
Studiul de caz – este o metodă activă prin care se analizează un caz (o situaţie
particulară autentică sau ipotetică), care se întâlneşte în sistemul natural sau socio-
economic. De exemplu, în cadrul Conferinţei ştiinţifico-practice MTC, elevii au
relizat cercetări:
- Efectul alunecărilor de teren din Schinoasa, lucrare MTC, 2016, locul III
- Poluarea apelor de suprafaţă cu detergenţi, MTC, 2016, locul III
Competenţe:
 Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a
propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii;
 Prelucrarea surselor de informaţie.
Tehnica Tabelul „Condiţii, cauze, efecte”
Unitate de conţinut: „Degradarea solurilor. Măsuri de protecţie”, clasa XII-a.
Competenţă: Manifestarea unui comportament critic şi constructiv faţă de calitatea
mediului.
Obiectiv: Să identifice sursele de poluare chimică, consecinţele poluării şi măsurile
de protecţie a solului;
Sarcină: În baza analizei textului completează tabelul „Poluarea chimică a solului”.
Condiţii Cauze Efecte

Jocul de rol – este o metodă activă de predare–învăţare bazată pe stimularea unor


funcţii, relaţii, activităţi etc.

69
Competenţa: Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă
pentru protecţia mediului ambiant;
Elevii sunt ca nişte actori care interpretează rolul unor elemente din natură sau
din viaţa social-economică pentru a-şi forma rapid abilităţi, atitudini, sentimente etc.
Metoda proiectului. Este una dintre metodele care se pot aplica cu succes la clasele
liceale, agreată mult de elevi. Se foloseşte pentru soluţionarea/explicitarea unei
probleme, unei situaţii reale. Se prezintă strategiile de lucru, resursele necesare-
umane, de timp, materiale, informaţionale. Permite abordarea unei teme din
perspectiva mai multor arii curriculare, construind o imagine cât mai complexă a
temei respective. Prin intermediul acestor activităţi se urmăreşte atingerea
obiectivelor tuturor ariilor curriculare într-un context integrat.
Investigaţia. Relaţia geografie – biologie – fizică – chimie – informatică.
Activitate extracurriculară: „IUBEŞTE NATURA - RECICLEAZĂ”.
Activităţile extracurriculare de educaţie de mediu oferă cadrul oportun de
formare şi dezvoltare a unei atitudini care să permită manifestarea unui
comportament responsabil faţă de mediul înconjurător.
Competenţe:-Aplicarea unor elemente din matematică, ştiinţe, tehnologii la studierea
componentelor naturii mediului local, la rezolvarea problemelor, a situaţiilor-
problemă;
- Manifestarea unui comportament critic şi constructiv faţă de calitatea mediului.
Obiective propuse:
- să analizeze situaţia deşeurilor în lume, ţară şi municipiu;
- să argumenteze influienţa deşeurilor asupra pământului în viitorul nostru;
- să propună soluţii pentru a diminua impactul deşeurilor asupra mediului
ambiant şi a sănătăţii omului;
- să se implice în activităţi de reciclare şi reutilizare a hârtiei, plasticului,
sticlei, metalelor; să stabilească măsuri de reducere a deşeurilor şi de protecţie a
mediului ambiant.
Elevii claselor a VII-a şi a VIII-a au avut sarcina: „Investigarea deşeurilor din
sectorul Schinoasei”,să elaboreze şi să prezinte un filmuleţ, cu dovezi;
 Lucru în atelier - activitate practică „Reciclăm deşeuri”:
I grup – plastic, II gr. – hârtie, III gr. – metale, IV gr. – peliculă.
 Parada costumelor confecţionate din materiale reciclabile.
Portofoliul - un instrument complex de evaluare integratoare, ce include experienţa şi
rezultatele relevante obţinute prin celelalte forme de evaluare şi care oferă

70
posibilitatea de a emite o judecată de valoare pe baza unui ansamblu de rezultate al
unei persoane.
Competenţa: Autoformarea prin întocmirea portofoliului, proiectelor în procesul de
studiere a componentelor naturii.
Observarea este o metodă didactică de cercetare, de explorare geografică directă,
nemijlocită, imediată a realităţii. Prin observare se adună material faptic în cadrul
metodei experimentale, a modelării, a descrierii.
Unitatea de conţinut: „Relieful creat de agenţii externi”, profesorul cu elevii
deplasându-se în arealul local, poate face o serie de observaţii cu privire la procesele
de versant: prăbuşiri, alunecări de teren, înfiriparea sau evoluţia unui torent şi
eroziunea torenţială etc.
Competenţa: Identificarea şi descrierea particularităţilor reliefului Terrei;
Obiectiv: Să analizeze relieful localităţii natale;
Sarcină: Explică rolul proceselor exogene în modelarea scoarţei terestre.
Modelarea
Legătură geografia – educația tehnologică – educația plastică – chimia.
Competenţa: Explicarea fenomenelor şi proceselor specifice mediului la nivel global.
Obiectiv: Să descrie elementele unui vulcan.
Sarcina: Elaborează macheta unui vulcan, Aplicaţie practică, clasa a V-a „Vulcanii”.
Tehnica Diamantul
Legătura geografie – limba română
Competenţa: Comunicarea corectă în limba maternă cu utilizarea adecvată a
termenilor geografici;
Obiectiv: Să efectueze o descriere geografică coerentă, cursivă, lizibilă în limba
maternă.
Sarcina: Elaborează un cinquien, individual, 3 min., după următorul algoritm:
1.Titlul – subiectul.
2. Descriere – trei cuvinte (adjective), care descriu subiectul.
3. Sentiment – patru cuvinte (o propoziţie) care exprimă sentimente faţă de
subiect.
4.Acţiune – trei cuvinte care denumesc acţiuni ale subiectului (verbe şi alte părţi
de vorbire).
5. Reexprimarea esenţei – un cuvânt-concluzie.

71
Tehnica Eseul de cinci minute
Tehnica poate fi utilizată, în etapa de reflecţie, pentru obţinerea informaţiilor
despre ceea ce s-a realizat în plan cognitiv, metodologic, atitudinal pe parcursul
lecţiei. Tehnica este, practic, un feedback oferit de elevi profesorului.
Interdisciplinaritatea asigură înfăptuirea unui învăţământ modern, formativ,
bazat pe formarea unor competenţe unde predarea – învăţarea interdisciplinară este o
condiţie importantă. Corelarea cunoştinţelor de la diferitele obiecte de învăţământ
contribuie substanţial la realizarea educaţiei elevilor, la formarea şi dezvoltarea
flexibilităţii gândirii, a capacitaţii lor de a aplica cunoştinţele în practică. Corelarea
cunoştinţelor fixează şi sistematizează mai bine cunoştinţele, o disciplină o ajută pe
cealaltă să fie mai bine însuşită.
Tabelul 1. Analiza SWOT cu privire la predarea interdisciplinară
Puncte forte Puncte slabe
 pune accentul simultan pe aspectele multiple  numărul mare de elevi dintr-o clasă, accesul
ale dezvoltării copilului: intelectuală, limitat la calculatoare sau dispozitive
emoţională, socială, fizică şi estetică ; inteligente;
 asigură formarea sistematică a unei culturi  transferul orizontal, de la o disciplină la alta,
comunicative necesare în învăţare; al celor ce învaţă se produce puţin şi de regulă
 contribuie substanţial la realizarea educaţiei la elevii cei mai dotaţi;
elevilor, la formarea şi dezvoltarea flexibilităţii  dificultati de comunicare, de coordonare în
gândirii, a capacitaţii lor de a aplica cunoştinţele cadrul cercetărilor în grup;
în practică;  opoziţia latentă sau activă a cadrelor didactice
 stimulează capacuâităţile de investigare şi privind tendinţele integratoare;
interpretare a unor observaţii experimentale;  profesorii nu au pregătirea necesară sau nu
 asigură un transfer al cunoştinţelor dobândite sunt suficient de motivați să predea
în situaţii noi... interdisciplinar.
Oportunităţi Ameninţări
 formarea unor competenţe, atitudini, valori  conduce, uneori, la simplificări agresive, care
transversale şi transferabile, utile pentru dau naştere unor generalizări pripite din partea
dezvoltarea personală a elevilor; elevului.
 apropierea şcolii de viaţa reală, predarea şi  tratarea interdisciplinară trebuie să evite
învăţarea vor reflecta lumea reală; tendinţa de generalizare abuzivă, de însuşire a
 promovarea competenţelor reale, toţi unor cunoştinţe şi deprinderi neclare
participanţii pot oferi alternative valoroase de
soluţionare a problemei ;
 transformarea lecției într-o călătorie
fantastică, plină de uimire și cunoaștere;
 discipline integrate: educaţia ecologică,
bionica, biofizica ş.a.

72
Personal, consider că se pot desprinde consecinţe formative ale acestui mod de
învăţare a geografiei prin cercetarea interdisciplinară. Pe lângă faptul că se realizează
o sudură, o legătură permanentă a cunoştinţelor din diferite domenii, elevii sunt
mobilizaţi la un studiu prin cercetare euristică. Documentarea, verificarea
cunoştinţelor teoretice dobândite anterior, dobândirea de noi cunoştinţe din realitatea
oferită de natură şi societate, căutarea de soluţii sau ipoteze, realizarea referatelor
ştiinţifice, sunt atributele învăţării la nivelul reflexiei care asigură totodată şi fixarea
sau consolidarea priceperilor şi deprinderilor de muncă intelectuală.

Concluzii
Interdisciplinaritatea contribuie la optimizarea învăţământului, oferind o viziune
plurală şi dinamică asupra ştiinţelor, în concordanţă cu fenomenele reale, oferă
imaginea domeniilor de cunoaştere permanent dispuse la completări; valorifică
informaţii şi abilităţi achiziţionate de elevi pe alte filiere decât cele şcolare, iar
consecinţele asupra dezvoltării intelectuale a elevilor, a creşterii randamentului şcolar
sunt evidente.

Bibliografie
1. Geografie. Curriculum pentru clasele a X-XII-a. Ştiinţa, 2010.
2. Geografia. Curriculum pentru învăţământul gimnazial. Chişinău, 2010.
3. Geografie. Ghid de implementare a Curriculumului modernizat pentru treapta
gimnazială. Chişinău, 2011.
4. Codreanu I., Roşcovan S., Axînti S. Ghid de implementare a curriculumului
modernizat la geografie pentru treapta liceală. Chișinău: Cartier, 2010.
5. Lungu A., Volontir N., Boian I. Manual de geografie pentru cl. X-a. Chișinău:
Litera, 2012.
6. Sochircă V., Baciu T. Geografia umană a Republicii Moldova. Ghidul
profesorului. Chișinău: Arc, 2010.
7. Codreanu I. Roşcovan S. Geografia mediului clasa a 12-a. Chişinău: Bons
Offices, 2015.
8. Callo T., Ghicov A. Elemente transdisciplinare în predare. Chişinău: Ştiinţa,
2007.
9. Dulamă M. E. Metodologii didactice activizante. Cluj-Napoca: Clusium, 2008.

73