Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 SENZORI REZISTIVI
Senzorii rezistivi sunt senzori de tip parametric; principiul lor de funcţionare are la
bază variaţia rezistenţei electrice a elementului sensibil sub acţiunea mărimii de măsurat.
Rezistenţa electrică a unui material este dată de relaţia:
ρ⋅l
R=
S [x.1]
unde: ρ – rezistivitatea materialului [Ω·m]; l – lungimea [m]; S – aria secţiunii
transversale [m2].
Variaţia rezistenţei electrice poate fi datorată variaţiei unuia din cei trei factori care
intervin în relaţia x.1; ca urmare, senzorii rezistivi permit măsurarea unor mărimi neelectrice
care determină modificarea rezistivităţii, lungimii sau ariei elementului sensibil. In tabelul x.1
sunt prezentate tipuri de senzori rezistivi, cu efectele care stau la baza funcţionării lor şi
mărimile măsurate de aceştia.
din metale nobile. Carcasa reostatului poate avea diverse forme: plăcuţă plană sau cilindrică,
inel plan sau cilindric, segment plan, etc. Contactul mobil (cursorul) al senzorului trebuie să
asigure un bun contact electric, ceea ce implică: absenţa forţelor electromotoare de contact,
rezistenţă de contact de valoare redusă şi stabilă atât în timp, cât şi în prezenţa vibraţiilor sau a
vitezei ridicate de deplasare a cursorului. Cursorul se confecţionează din argint, bronz
fosforos, aliaje platină-iridiu sau platină-beriliu, sub forma unor perii de sârmă sau perii
lamelare. Suprafaţa de contact a conductorului bobinat trebuie polizată; lăţimea suprafeţei de
contact a cursorului trebuie să fie de 2-3 ori mai mare decât diametrul conductorului.
După forma geometrică a rezistenţei şi, deci, după mişcarea cursorului, senzorii
potenţiometrici se împart în două categorii:
senzori de deplasare liniară
senzori de deplasare unghiulară
Considerăm pentru discuţie cazul unui senzor potenţiometric de deplasare unghiulară,
cu carcasă inelară (figura x.1). Pentru senzorul ideal, relaţia de funcţionare este de forma:
R=C⋅α [x.2]
unde α – unghiul de rotaţie a cursorului (mărimea de intrare); R - rezistenţa electrică
măsurată între cursor şi un capăt de referinţă (mărimea de ieşire); C – constantă de
proporţionalitate.
Din valoarea corespunzătoare unghiului maxim αmax se determină valoarea constantei C:
R
C= t
α max , [x.3]
Rt fiind rezistenţa totală a înfăşurării.
Fig. x.1 Senzor potenţiometric bobinat pentru deplasare unghiulară
Rk/2 Rt Rk/2
Rt
Rt/2n
a·Rt
a. b.
Fig. x.3
a. Dependenţa β(a) la senzorul potenţiometric b. Caracteristica de transfer R(a)
ΔR Rt 1
=± =±
R 2 n⋅a⋅Rt 2na [x.6]
Valoarea minimă a erorii apare la capătul cursei, fiind numită factor de treaptă:
( ΔRR )
min
=
1
2n
Dacă pe carcasa inelară a unui senzor potenţiometric sunt dispuse 3600 de spire
(numărul maxim utilizat în general), se obţine un factor de treaptă 1/7200=0.014%.
Valorile rezistenţei senzorilor potenţiometrici sunt în general cuprinse între 1kΩ şi
100kΩ, dar pot atinge uneori chiar câţiva MΩ. De obicei, nu se impune o precizie ridicată
asupra valorii acestei rezistenţe în circuitele de măsurare în care semnalul depinde doar de
raportul R/Rt; toleranţele rezistenţelor sunt, în general, de ±20% sau ±10%.
In ceea ce priveşte liniaritatea senzorului, ea poate fi afectată de neomogenităţi în
structura sau compoziţia materialului elementului sensibil ori de mici neregularităţi ale
dimensiunilor.
Senzorii potenţiometrici pot fi conectaţi în circuitele specifice de măsurare a
rezistenţelor. Cel mai utilizat este montajul potenţiometric (figura x.4). Senzorul
potenţiometric, având rezistenţa totală R şi lungimea înfăşurării l, este alimentat cu tensiunea
U. Dacă l1 este poziţia la un moment dat a contactului mobil (R1 şi R2 fiind rezistenţele de o
parte şi de alta a acestuia), tensiunea obţinută la ieşire va fi:
R
U 1 =U 1
R
Cum înfăşurarea senzorului este uniformă:
R1 =C⋅l 1 U1 R1 l1
R2 =C⋅l 2 ⇒ = =
U R l
R R2
U
l1 R1 U1 RS
R 1⋅R S R1
U1 R 1 + RS U RS
= ⇒ 1=
U R ⋅R U R⋅R 1 R1 2 R
( R−R 1 )+ 1 S
R1 + R S R 2
−
RS
S
+
( )
RS
Dependenţa tensiune de ieşire – deplasare în acest caz este neliniară, neliniaritatea fiind
cu atât mai accentuată cu cât rezistenţa RS are o valoare mai mică faţă de rezistenţa totală a
potenţiometrului.
C
5
3
2
Cum una din cele mai frecvente aplicaţii ale senzorului potenţiometric circular o
constituie transmisia la distanţă a unghiului de rotaţie a indicatoarelor diferitor aparate de
măsurare, construcţia sa urmăreşte micşorarea la minim a momentului de frecare.
O variantă constructivă deosebită o reprezintă senzorul potenţiometric cu tub inelar
(figura x.6). Acesta constă dintr-un tub inelar din sticlă 1, care poate fi rotit prin acţiunea
mărimii neelectrice de măsurat. In interior sunt fixate două fire din platină 2, 3, care în funcţie
de poziţia tubului sunt mai mult sau mai puţin scurt-circuitate de mercurul care ocupă
jumătate din volumul tubului (4). Suma rezistenţelor active rămâne aceeaşi indiferent de
poziţia tubului. Faţă de senzorul potenţiometric cu cursor, acesta are avantajul unui contact
sigur, protejat contra oxidării, dar prezintă şi dezavantajul unei sensibilităţi ridicate la vibraţii.
1
2
4
Senzori rezistivi 6
R1 R2 R3 R4 R5
a. b. c.
Fig. x.7 Senzori potenţiometrici cu caracteristică neliniară
Una din aplicaţiile uzuale ale senzorilor potenţiometrici este măsurarea nivelului la
lichide. Diferite firme realizează nivelmetre cu plutitor şi traductor potenţiometric. Un
exemplu este prezentat în figura x.8, în care senzorul potenţiometric este introdus într-un
circuit de măsurare de tip potenţiometric, alimentat cu tensiunea continuă U. Contactul mobil
al senzorului este acţionat de un plutitor (1) aflat la suprafaţa lichidului al cărui nivel se
măsoară. Valoarea tensiunii de ieşire depinde astfel de nivelul H de măsurat. In cazul
montajului de măsurare potenţiometric, trebuie avute în vedere influenţele rezistenţei interne a
sursei de alimentare (Rs) şi rezistenţei de intrare a instrumentului de ieşire (Ri). Rezistenţa Rs
reduce sensibilitatea circuitului, dar nu afectează liniaritatea atunci când Ri>>R. In schimb,
liniaritatea este cu accentuată cu cât raportul R/Ri este mai mare.
U R
U1 IE
6
5
+
3 E
- 7
2
4 I1 I2
1