Programe Scolare Pregatire Sportiva Practica Baschet

Anexa nr.2.04. la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5098/09.09.
2009
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
PROGRAME ŞCOLARE
PREGĂTIRE SPORTIVĂ PRACTICĂ

ÎNCEPĂTORI/ AVANSAŢI/ PERFORMANŢĂ
Filiera vocaţională, profil sportiv, clasele a V-a – a XII-a

Disciplina sportivă de specializare: BASCHET
PREGĂTIRE SPORTIVĂ PRACTICĂ – clasele a V-a – a XII-a, filiera vocaţională, profil sportiv, disciplina sportivă de specializare 1
BASCHET, niveluri valorice: începători, avansaţi, performanţă
NOTĂ DE PREZENTARE
Ca parte a învăţământului preuniversitar, învăţământul sportiv trebuie să asigure pregătirea elevilor pe
linia competenţelor cheie europene, stabilite ca finalităţi ale sistemelor educaţionale şi de formare profesională
din ţările Comunităţii Europene, fiecare disciplină de învăţământ fiind chemată să-şi aducă contribuţia specifică
la realizarea acestora.
Disciplina Pregătire sportivă practică este prevăzută, conform planului de învăţământ, în aria
curriculară Educaţie fizică şi sport şi are menirea să-şi aducă contribuţia specifică la realizarea dezvoltării
complexe a personalităţii autonome şi creative a elevilor – finalitate prevăzută în Legea învăţământului.
Prezentul document conţine programele şcolare pentru disciplina de învăţământ Pregătire sportivă
practică, unităţi de învăţământ cu program sportiv integrat - clasele a V-a – a XII-a, filiera vocaţională,
profil sportiv şi unităţi de învăţământ cu program sportiv suplimentar, disciplina sportivă BASCHET,
nivelurile de pregătire: ÎNCEPĂTORI, AVANSAŢI, PERFORMANŢĂ.
Obiectivul general al disciplinei Pregătire sportivă practică constă în dezvoltarea aptitudinilor
bio-psiho-motrice şi formarea capacităţii elevilor de a acţiona asupra acestora în vederea valorificării
lor la nivel maxim în activitatea sportivă competiţională, specifică categoriei de vârstă şi nivelului de
instruire, pe fondul menţinerii permanente a stării optime de sănătate, asigurării unei dezvoltări fizice
armonioase şi manifestării unei capacităţi motrice favorabile inserţiei profesionale şi sociale.
Disciplina Pregătire sportivă practică contribuie, prin exersarea cunoştinţelor, abilităţilor şi
atitudinilor pe care le dezvoltă, la pregătirea elevilor în domeniile de competenţe cheie, definite la nivel
european.
Programele şcolare, pentru fiecare disciplină sportivă, au următoarea structură:
- Nota de prezentare, în care se detaliază rolul disciplinei de învăţământ şi statutul specific al
acesteia în cazul curriculum-ului naţional, precum şi contribuţia disciplinei de învăţământ la
cele opt domenii de competenţe-cheie stabilite la nivel european.
- Competenţe generale, cu un nivel accentuat de complexitate, definite pentru a evidenţia
achiziţiile finale de învăţare ale elevilor la sfârşitul etapei de şcolarizare.
- Valori şi atitudini, promovate prin învăţare, pe întreg parcursul etapei de şcolarizare.
- Competenţe specifice, cărora le sunt asociate conţinuturi – reprezentând nucleul funcţional al
programei şcolare – definite pentru fiecare grupă de nivel de instruire: începători, avansaţi,
performanţă.
- Sugestii metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat
competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programele şcolare.
Pregătirea sportivă practică într-o disciplină sportivă şi participarea în concursuri pun elevul în
situaţii concrete de:
• comunicare în termeni specifici disciplinei sportive, în limba română şi în limbi străine cu
profesorul antrenor, cu colegii de antrenament/ echipă, cu adversarii şi cu arbitrii;
• sesizare a modificărilor de natură morfologică, funcţională şi psihică, generate de procesul de
antrenament, precum şi a substratului biochimic şi fiziologic al reacţiilor organismului în efort;
• analizare a aspectelor biomecanice ale procedeelor tehnice specifice disciplinei sportive de
specializare şi acţionarea, după caz, pentru ameliorarea unor componente ale acestora;
• căutare, stocare şi comunicare, prin mijloacele tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, de
date vizând: componentele şi metodologia pregătirii de specialitate în disciplina sportivă
practicată, performanţele actuale realizate pe plan naţional şi mondial, tehnologii eficiente ale
instalaţiilor şi echipamentelor din domeniul specialităţii etc.;
• iniţiere şi întreţinere de relaţii interpersonale, autocontrolul relaţiilor personale în concordanţă
cu comportamentele acceptate şi interzise în disciplina sportivă practicată, medierea situaţiilor
conflictuale care pot să apară pe parcursul antrenamentelor şi al concursurilor;
• conştientizare a relaţiei dintre drepturi şi obligaţii, a implicaţiilor legitimării sportive, ale unui
angajament sau contract, a corelaţiei dintre performanţele realizate şi susţinerea materială de
care beneficiază, înţelegerea statutului de sportiv profesionist;
• utilizare a unor categorii de metode şi mijloace eficiente de perfecţionare a componentelor
pregătirii sportive, precum şi a instrumentelor de evaluare ale acestora, care pot fi folosite
independent, corespunzător evoluţiei personale a parametrilor pregătirii sportivului.
Întrucât practica avansată, naţională şi internaţională, în domeniul pregătirii sportivilor de

performanţă, a confirmat ca formaţie eficientă de instruire grupa de nivel valoric, programa de
Pregătire sportivă practică a fost concepută pe cele trei grupe de nivel valoric, respectiv de
începători, de avansaţi şi de performanţă, precizându-se, pentru fiecare grupă, competenţele
specifice şi conţinuturile aferente, corespunzător vârstei optime a elevilor şi stadiului de pregătire în
aceeaşi grupă, specific fiecărei discipline sportive.
Programa de Pregătire sportivă practică stabileşte şi permite fiecărui cadru didactic formarea
competenţelor specifice, utilizând, ca mijloace, categoriile de conţinuturi pe care le consideră eficiente,
corespunzător particularităţilor grupei de elevi.
În învăţământul sportiv integrat şi suplimentar, grupele se constituie din elevi din aceeaşi clasă sau
din clase diferite, având un caracter deschis, promovările la grupele de nivel superior realizându-se
corespunzător capacităţii de performanţă manifestată obiectiv (în concursuri) de către fiecare elev.
COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea limbajului de specialitate în relațiile de comunicare

2. Valorificarea informaţiilor, mijloacelor şi metodelor specifice
şi nespecifice, pentru dezvoltarea capacităţii motrice generale şi
specifice disciplinei sportive, în concordanţă cu particularităţile
de vârstă, de sex şi de nivel de pregătire
3. Adoptarea unui comportament adecvat în relaţiile
interpersonale şi de grup, bazat pe respect şi fair-play
4. Valorificarea la nivel maxim, în concursuri şi competiţii
sportive, a potenţialelor fizic, tehnico-tactic, psihologic şi
teoretic
5. Manifestarea unei atitudini pozitive pentru cultivarea simţului
estetic şi a sensibilităţii la cultură
VALORI ŞI ATITUDINI
• Dorinţa de autoperfecţionare şi perseverenţă în atingerea şi depăşirea
obiectivelor de instruire şi de performanţă prestabilite
• Manifestarea spiritului competitiv în activităţile de antrenament şi
competiţionale
• Simţul datoriei şi responsabilitatea în pregătire şi concurs
• Respect faţă de reguli, parteneri, adversari, arbitri, spectatori
• Manifestarea spiritului de fair-play, atât în activitatea sportivă cât şi în viaţa
socială
• Disponibilitate pentru colaborare cu partenerii, pentru iniţierea şi menţinerea
relaţiilor inter-umane
• Obiectivitate în aprecierea randamentului propriu, al coechipierilor şi al
adversarilor
• Opţiunea pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, pentru adoptarea unui regim
de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea
cu refacerea, timpul ocupat cu cel liber
• Interes constant pentru fenomenul sportiv
• Simţ estetic, deschidere pentru frumos
• Opţiunea pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, pentru adoptarea unui regim
de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea
cu refacerea, timpul ocupat cu cel liber
DISCIPLINA SPORTIVĂ: BASCHET
NIVEL VALORIC: ÎNCEPĂTORI
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI
1.1. Utilizarea corectă a INDICI SOMATO-FUNCŢIONALI GENERALI
principalelor noţiuni specifice • troficitatea musculaturii membrelor inferioare şi superioare
domeniului • masa şi tonicitatea şanţurilor intervertebrale
• tonicitate musculaturii abdominale şi intercostale
• elasticitate toracică
1.3. Folosirea corectă a • capacitate vitală
terminologiei de specialitate DEPRINDERI ŞI PRICEPERI MOTRICE
• variante de alergare pe distanţe scurte şi medii
• variante de sărituri cu desprindere de pe unul şi ambele picioare
• variante de aruncări şi prinderi la ţintă şi la distanţă, cu unul şi ambele
2.1. Utilizarea celor mai importante braţe
mijloace de dezvoltare a capacităţii • echilibrul corpului aflat pe sol şi în aer
fizice proprii CALITĂŢI MOTRICE DE BAZĂ
• Viteza
- de deplasare
- de reacţie
2.2. Compararea reacţiilor
• Forţa
organismului, în eforturi de tip
- generală
diferit
- explozivă
• Îndemânarea
- în manevrarea obiectelor
3.1. Integrarea în diferite grupuri, - ambidextrie
constituite în funcţie de cerinţele • Rezistenţa
activităţii de pregătire - la eforturi aerobe
• Mobilitatea
- în articulaţia coloanei vertebrale
3.2. Îndeplinirea unor sarcini - în articulaţia centurii scapulohumerale
specifice activităţii de pregătire, INDICI SOMATO-FUNCŢIONALI SPECIFICI
• raport echilibrat între înălţime şi greutate
prin coordonare cu ceilalţi membri
• masa musculaturii gambelor şi coapselor
implicaţi
• debit cardiac
• debit respirator
4.1. Creşterea nivelului indicilor de CALITĂŢI MOTRICE SPECIFICE
manifestare a calităţilor motrice • Viteza
- de reacţie faţă de: minge, partener, adversar
- de execuţie a deplasărilor, săriturilor şi a procedeelor tehnice de
bază
4.2. Aplicarea deprinderilor • Forţa
motrice şi a procedeelor tehnice de - explozivă la nivelul trenului inferior
bază în acţiuni motrice complexe şi • Îndemânarea
forme adaptate de întrecere/ - în manevrarea mingii
concurs • Rezistenţa
- la efort mixt
5.1. Exprimarea estetică a atitudinii METODE ŞI MIJLOACE DE DEZVOLTARE
corporale • a forţei explozive în diferite regiuni
• a vitezei de reacţie, de execuţie, de repetiţie, de deplasare
• a rezistenţei la eforturi aerobe
• a îndemânării în manevrarea mingii
• a mobilităţii şi supleţei musculare
METODE/ PROCEDEE DE CREŞTERE
• a masei musculare active
• a troficităţii
• a tonicităţii
1.1. Utilizarea corectă a PROCEDEE TEHNICE DE BAZĂ

principalelor noţiuni specifice a) în apărare:
domeniului • poziţia fundamentală: înaltă, medie, joasă
• deplasare laterală cu paşi adăugaţi, către dreapta şi către stânga
• deplasare cu paşi adăugaţi, către înainte şi către înapoi
1.3. Folosirea corectă a • alergare laterală către dreapta şi către stânga
terminologiei de specialitate • oprirea şi pivotarea
• schimbarea direcţiei din alergare laterală şi deplasare laterală cu paşi adăugaţi
• săriturile pe un picior din deplasare şi pe ambele picioare, de pe loc şi
din deplasare
3.1. Integrarea în diferite grupuri, b) în atac:
constituite în funcţie de cerinţele • în jocul fără posesia mingii:
activităţii de pregătire - poziţia fundamentală
- alergare de viteză
- schimbarea tempoului alergării
3.2. Îndeplinirea unor sarcini - oprirea şi pivotarea
specifice activităţii de pregătire, - alergare laterală
prin coordonare cu ceilalţi membri - schimbările de direcţie din alergarea normală şi laterală
implicaţi - săriturile pe un picior din deplasare şi pe ambele picioare de pe
loc şi din deplasare
3.3. Manifestarea unui • în jocul cu posesia mingii:
comportament bazat pe fair-play - pasele de pe loc şi din deplasare:
faţă de antrenori, parteneri, cu o mână şi cu ambele mâini
adversari şi arbitri de la piept, de jos, de sus, din lateral, din cârlig
directe şi cu pământul
4.2. Aplicarea deprinderilor la diferite distanţe şi către diferite direcţii
motrice şi a procedeelor tehnice de - driblingul pe loc şi în deplasare:
bază în acţiuni motrice complexe şi cu variaţia înălţimii şi a tempoului alergării, cu fiecare mână
forme adaptate de întrecere/ cu viteză maximă, cu fiecare mână
concurs - driblingul cu schimbarea direcţiei:
4.3. Integrarea în acţiuni tactice
cu trecerea mingii prin faţă
individuale/ colective, în condiţii
cu trecerea mingii prin spate
de pregătire/ întrecere
cu trecerea mingii printre picioare

cu piruetă

cu fiecare mână
4.4. Susţinerea eforturilor generale - aruncările la coş:
şi specifice impuse de activitatea de din dribling şi din alergare: cu fiecare mână, de sus, de jos, în cârlig
pregătire şi de întreceri de pe loc cu o mână, din faţă şi de deasupra capului
din săritură
PROCEDEE TEHNICE SPECIFICE, RECOMANDATE
4.5. Manifestarea în întreceri a INDIVIDUAL
trăsăturilor psihice dominante, • de manevrare
specifice disciplinei sportive • de finalizare
ACŢIUNI TACTICE SPECIFICE
Acţiuni tactice individuale de atac:
• demarcarea pentru intrarea în posesia mingii
5.2. Selectarea modelelor de reuşită
• pătrunderea
din lumea sportului practicat
• fenta de pasare, de depăşire şi de aruncare
• depăşirea şi aruncarea la coş sau pasarea mingii
• recuperarea după aruncarea la coş nereuşită, proprie şi a coechipierilor
Acţiuni tactice individuale de apărare:
• marcajul între atacant şi coş
• marcajul între atacant şi minge
• marcajul agresiv al jucătorului fără minge
• marcajul agresiv al jucătorului cu minge
• închiderea tuşei
• blocarea în afară şi urmărirea la panou
Acţiuni tactice colective în atac:
• dublarea depăşirii
• încrucişarea, simplă şi dublă
• dă şi du-te pe direcţia de pasare
• să şi du-te pe direcţia opusă pasării
• blocajul la jucătorul cu şi fără minge
Acţiuni tactice colective în apărare:
• închiderea depăşirii
• alunecarea
• schimbarea atacanţilor
• apărarea om la om agresivă pe jumătate de teren şi pe tot terenul
• urmărirea la panou
• retragerea în apărare
Sisteme de joc:
a) în apărare:
• om la om pe jumătate de teren şi temporar pe tot terenul
b) în atac:
• atac poziţional, în diferite variante de aşezare a jucătorilor pe posturi
cu finalizări din:
- pătrundere
- depăşire
- dublarea depăşirii.
• atacul rapid în relaţie 3x3 şi 4x4
contraatacul 2x1 şi 3x2
TRĂSĂTURI PSIHICE DOMINANTE

• perseverenţă
• eliminarea sentimentului de teamă faţă de adversar
• atenţie distributivă
• curaj
• colaborare şi întrajutorare
• combativitate
• dorinţă de victorie
• autocontrol privind regulile de joc
2.3. Identificarea informaţiilor de PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

specialitate, cu ajutorul mijloacelor • tehnici de reechilibrare
electronice • modalităţi de atenuare a şocurilor
• cunoştinţe teoretice despre:
- importanţa „încălzirii”
- respiraţia cu caracter de refacere
- tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului/ sprijinului în execuţii
2.1. Utilizarea celor mai importante RANDAMENT SPORTIV
mijloace de dezvoltare a capacităţii • factorii care condiţionează instruirea
fizice proprii • cauzele care reduc randamentul
2.2. Compararea reacţiilor • criterii de apreciere a randamentului
organismului, în eforturi de tip diferit • specificul autocaracterizării, caracterizării şi evaluării randamentului
2.3. Identificarea informaţiilor de • criterii de analiză a rezultatelor
specialitate, cu ajutorul mijloacelor • specificul analizei de caz
electronice
4.4. Susţinerea eforturilor generale
şi specifice impuse de activitatea de
pregătire şi de întreceri
4.6. Identificarea factorilor care
influenţează randamentul sportiv
1.2. Aplicarea principalelor

prevederi regulamentare ale PREVEDERI REGULAMENTARE
• regulament de întrecere
disciplinelor sportive practicate
• greşeli de arbitraj
2.3. Identificarea informaţiilor de
• abaterile frecvente de la prevederile regulamentare
specialitate, cu ajutorul mijloacelor
electronice
3.1. Integrarea în diferite grupuri, REGULI DE COMPORTAMENT
• comportamentul în întrecere
constituite în funcţie de cerinţele
• situaţiile critice din întrecere
activităţii de pregătire
• relaţii specifice de subordonare
3.3. Manifestarea unui • caracteristicile rolurilor de responsabil de grupă, arbitru
comportament bazat pe fair-play • criteriile de evaluare a arbitrajelor
faţă de antrenori, parteneri, • greşeli frecvente
adversari şi arbitri
1.1. Utilizarea corectă a

principalelor noţiuni specifice CULTURALITATE
domeniului • criterii de evaluare a valorilor sportive, în sportul practicat
5.2. Selectarea modelelor de reuşită • valori sportive etalon, în sportul practicat
din lumea sportului practicat
NIVEL VALORIC: AVANSAŢI

1.1. Folosirea terminologiei de INDICI SOMATO-FUNCŢIONALI GENERALI
specialitate în relaţionarea cu • tonicitatea musculaturii membrelor superioare şi inferioare
partenerii de activitate • troficitatea musculaturii trunchiului
• capacitate vitală
• putere maximă aerobă
2.1. Alegerea celor mai eficiente DEPRINDERI ŞI PRICEPERI MOTRICE
• variante de alergare cu faţa, spatele sau latura spre direcţia de
mijloace de dezvoltare a capacităţii
fizice proprii înaintare, pe distanţe şi direcţii variate
• variante de sărituri de pe loc şi din deplasare
• variante de aruncări şi prinderi cu una şi două mâini
• variante de tracţiune a obiectelor şi de împingere în contact cu adversarul
CALITĂŢI MOTRICE DE BAZĂ
2.2. Analiza reacţiilor organismului,
• Viteza
în eforturi de tip diferit
- de reacţie
- de execuţie
- de deplasare
• Forţa
3.1. Acţionarea eficientă în diferite - dinamică a tuturor grupelor musculare
grupuri, constituite în funcţie de
• Îndemânarea
cerinţele activităţilor de pregătire şi - în manevrarea obiectelor
competiţională - în acţiunile desfăşurate în relaţie cu parteneri şi adversari
- ambidextrie
• Rezistenţa
3.2. Realizarea de sarcini specifice - la eforturi aerobe şi mixte
activităţii de pregătire şi • Mobilitatea
competiţională, prin colaborare cu - în principalele articulaţii, oculo-motorie
ceilalţi membri implicaţi INDICI SOMATO-FUNCŢIONALI SPECIFICI
• raport optim între înălţime şi greutate
• proporţionalitate între musculatura trenului inferior şi a trunchiului
4.1. Îmbunătăţirea nivelului • putere maximă aerobă şi anaerobă
indicilor de manifestare a calităţilor CALITĂŢI MOTRICE SPECIFICE
motrice • Viteza
- de deplasare pe spaţii mici şi medii
- de reacţie faţă de deplasarea mingi şi de acţiunile adversarilor
- de execuţie a procedeelor tehnice
4.2. Utilizarea deprinderilor • Forţa
motrice şi a procedeelor tehnice în - explozivă în regim de rezistenţă, la nivelul membrelor
activitatea de pregătire şi în cea inferioare
competiţională • Îndemânarea
- în manevrarea/ aruncarea mingii în regim de viteză şi precizie
• Rezistenţa
- la efort mixt
• Mobilitatea
- în articulaţia pumnului şi scapulo-humerală
5.1. Abordarea permanentă a unei METODE ŞI MIJLOACE DE DEZVOLTARE
atitudini corporale corecte • a forţei maxime explozive în diferite regiuni
• a vitezei de reacţie, de execuţie, de repetiţie, de deplasare
• a rezistenţei la eforturi aerobe şi mixte
• a tonicităţii
1.1. Folosirea terminologiei de PROCEDEE TEHNICE DE BAZĂ

specialitate în relaţionarea cu a) în atac:
partenerii de activitate • aruncările la coş:
- din dribling
- din alergare
- din săritură
• driblingul specific contraatacului pentru realizarea depăşirii:
- cu schimbări de direcţie
- cu variaţia tempoului alergării
• oprirea din dribling, pivotarea şi protejarea mingii
3.1. Acţionarea eficientă în diferite • prinderea mingii pasată cu pământul, pasele şi protejarea lor, cu o
grupuri, constituite în funcţie de mână şi cu ambele mâini, de pe loc şi din alergare, în raport de
cerinţele activităţilor de pregătire şi situaţia şi faza de joc (contraatac, atac rapid, atac poziţional)
competiţională • procedee tehnice noi:
- pasarea de la locul prinderii mingii
- pasele speciale, pe la spate, în cârlig, din dribling, de pe loc şi din alergare
- voleibolarea cu o mână şi cu ambele mâini, de pe loc şi din
alergare, cu săritură pe un picior şi pe ambele picioare, cu
3.2. Realizarea de sarcini specifice trimiterea mingii către coş sau către un partener
activităţii de pregătire şi b) în apărare:
competiţională, prin colaborare cu • intervenţia la minge, cu trimiterea acesteia către un partener, în afara
ceilalţi membri implicaţi panoului sau în afara terenului de joc
• urmărirea prin voleibolare
3.3. Manifestarea unui
comportament bazat pe fair-play PROCEDEE TEHNICE SPECIFICE, RECOMANDATE
faţă de antrenori, parteneri, INDIVIDUAL
adversari şi arbitri • de manevrare
• de finalizare
4.2. Utilizarea deprinderilor ACŢIUNI TACTICE SPECIFICE
motrice şi a procedeelor tehnice în a) în apărare:
activitatea de pregătire şi în cea • schimbarea atacanţilor
competiţională • marcajul în zonă
• marcajul dublu împotriva jucătorului cu mingea
4.3. Iniţierea de acţiuni tactice • marcajul în inferioritate numerică în toate fazele contraatacului
individuale/ colective, în activitatea echipei adverse
de pregătire şi în cea • blocarea în afară şi urmărirea colectivă la panou
competiţională • apărarea agresivă om la om pe jumătate de teren şi pe tot terenul,
utilizând marcajul la intercepţie, alunecarea, schimbul de atacanţi şi
4.4. Susţinerea eforturilor generale marcajul dublu împotriva atacantului cu mingea
şi specifice impuse de activitatea de • apărarea în zonă, normală şi pressing, pe jumătate de teren şi pe tot
pregătire şi cea competiţională terenul, în diferite variante de distribuţie a jucătorilor
b) în atac:
• acţiuni tactice individuale specifice posturilor de pivot, centru,
4.5. Manifestarea în întreceri a extremă, fundaş ofensiv şi fundaş defensiv
trăsăturilor psihice dominante, •
blocajul şi plecarea din blocaj
specifice disciplinei sportive • încrucişarea simplă şi dublă
• circulaţia în formă de „opt”
• contraatacul în relaţia 3x2
5.2. Raportarea la modelele de • atacul cu un tandem
reuşită din lumea sportului practicat • combinaţii tactice la momente fixe
• strategii pentru diferite situaţii favorabile sau nefavorabile, în funcţie
de scor şi timpul de joc
ACŢIUNI TACTICE INDIVIDUALE
• depăşirea
TRĂSĂTURI PSIHICE DOMINANTE

• tenacitate
• eliminarea sentimentului de teamă faţă de adversar
• concentrare
• iniţiativă
• curaj
• stăpânire de sine
• combativitate
• dorinţă de afirmare
2.3. Selectarea informaţiilor de PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

specialitate, cu ajutorul mijloacelor • tehnici de reechilibrare
electronice • modalităţi de atenuare a şocurilor
• cunoştinţe teoretice despre:
- importanţa „încălzirii”
2.1. Alegerea celor mai eficiente
mijloace de dezvoltare a capacităţii
fizice proprii
RANDAMENT SPORTIV
2.2. Analiza reacţiilor organismului,
• factorii care condiţionează performanţa
în eforturi de tip diferit
• cauzele care reduc randamentul
2.3. Selectarea informaţiilor de
• criterii de apreciere a randamentului
• componentele autocaracterizării, nivelului de pregătire
electronice
• caracteristicile materialelor şi echipamentului de concurs performante
• criterii de analiză
• specificul analizei de caz şi al autoanalizei
pregătire şi cea competiţională
4.6. Valorificarea factorilor care
influenţează randamentul sportiv
1.2. Aplicarea prevederilor PREVEDERI REGULAMENTARE

regulamentare ale disciplinelor • regulament de concurs
sportive practicate • greşeli de arbitraj
2.3. Selectarea informaţiilor de • abaterile frecvente de la prevederile regulamentare
electronice REGULI DE COMPORTAMENT
3.1. Acţionarea eficientă în diferite • relaţii de subordonare
grupuri, constituite în funcţie de • caracteristicile rolurilor de responsabil de grupă şi arbitru
cerinţele activităţilor de pregătire şi • comportamentul în concurs
competiţională • situaţiile critice din concurs
• criteriile de evaluare a arbitrajelor
• greşeli frecvente
3.3. Manifestarea unui
comportament bazat pe fair-play
faţă de antrenori, parteneri,
adversari şi arbitri
1.1. Folosirea terminologiei de

specialitate în relaţionarea cu CULTURALITATE
partenerii de activitate • criterii de evaluare a valorilor sportive, în sportul practicat
5.2. Raportarea la modelele de • valori sportive etalon, în sportul practicat
reuşită din lumea sportului practicat
NIVEL VALORIC: PERFORMANŢĂ

1.1. Utilizarea terminologiei INDICI SOMATO-FUNCŢIONALI GENERALI
specifice în diferite situaţii de • tonicitatea şi elasticitate musculaturii membrelor superioare şi inferioare
comunicare • troficitatea musculaturii trunchiului
• ventilaţia pulmonară
• putere maximă aerobă
2.1. Utilizarea mijloacelor şi
DEPRINDERI MOTRICE ŞI PRICEPERI MOTRICE
metodelor specifice şi nespecifice
• variante de deprinderi motrice de bază combinate
domeniului pentru propria
CALITĂŢI MOTRICE DE BAZĂ
dezvoltare fizică
• Viteza
- de deplasare
- de reacţie la stimuli vizuali, auditivi şi tactili
2.2. Folosirea mijloacelor - de execuţie a unor mişcări singulare şi repetate
electronice pentru culegerea • Forţa
informaţiilor necesare dezvoltării - absolută a membrelor inferioare şi a trunchiului
capacităţii motrice generale şi • Îndemânarea
specifice disciplinei sportive - în coordonarea acţiunilor cu parteneri, adversari şi ţintă
• Rezistenţa
3.1. Relaţionarea adecvată în - la eforturi anaerobe şi mixte
diferite grupuri, constituite în INDICI SOMATO-FUNCŢIONALI SPECIFICI
• proporţionalitate între perimetrele şi diametrele corpului
funcţie de cerinţele activităţilor de
• masă musculară globulară la nivelul membrelor inferioare şi a trunchiului
pregătire şi competiţională
• masă musculară longilină la nivelul membrelor superioare;
• bradicardie
• capacitate vitală crescută şi frecvenţă respiratorie scăzută
3.2. Rezolvarea sarcinilor specifice
CALITĂŢI MOTRICE SPECIFICE
activităţilor de pregătire şi
• Viteza
competiţională, prin interacţiunea
- de reacţie şi de deplasare în regim de rezistenţă
optimă cu ceilalţi membri implicaţi
• Forţa
- explozivă în regim de rezistenţă
4.1. Maximizarea nivelului - generală de opunere şi împingere în relaţie cu adversarul
indicilor de manifestare a calităţilor • Îndemânarea
motrice - coordonarea tuturor segmentelor corpului în condiţii variate
- coordonare spaţio-temporală
- coordonare vizual-motrică
4.2. Valorificarea potenţialului - dexteritate generală şi specifică
tehnic în activitatea de pregătire şi • Rezistenţa
în cea competiţională - la eforturi anaerobe şi mixte
METODE ŞI MIJLOACE DE DEZVOLTARE
• a forţei maxime explozive în diferite regiuni
5.1. Abordarea permanentă a unei • a vitezei de reacţie, de execuţie, de repetiţie, de deplasare
atitudini corporale corecte • a rezistenţei la eforturi aerobe, anaerobe şi mixte
• a greutăţii corporale optime
• a tonicităţii
1.1. Utilizarea terminologiei PROCEDEE TEHNICE SPECIFICE POSTULUI
specifice în diferite situaţii de • eficienţa procedeelor tehnice de atac şi de apărare şi în special precizia
comunicare aruncărilor la coş din acţiune şi libere
3.1. Relaţionarea adecvată în PROCEDEE TEHNICE SPECIFICE, RECOMANDATE
diferite grupuri, constituite în INDIVIDUAL
funcţie de cerinţele activităţilor de • de finalizare
pregătire şi competiţională ACŢIUNI TACTICE SPECIFICE
3.2. Rezolvarea sarcinilor specifice • acţiuni tactice individuale de atac şi de apărare în relaţia 1x1
activităţilor de pregătire şi • strategii pentru situaţii speciale în funcţie de scor şi timpul de joc
competiţională, prin interacţiunea ACŢIUNI TACTICE COLECTIVE
optimă cu ceilalţi membri implicaţi • acţiuni tactice colective în relaţiile 2x2, 2x3, 4x4, 5x5
3.3. Manifestarea unui SISTEME DE JOC
comportament bazat pe fair-play • combinaţii tactice noi în cadrul sistemelor de joc utilizate în atac şi
faţă de antrenori, parteneri, apărare
adversari şi arbitri • combinaţii tactice pentru repunerea mingii în joc
4.2. Valorificarea potenţialului
tehnic în activitatea de pregătire şi TRĂSĂTURI PSIHICE DOMINANTE
în cea competiţională • tenacitate
• concentrare
4.3. Iniţierea şi finalizarea de
acţiuni tactice individuale/
• iniţiativă
colective, în condiţii de pregătire/
• curaj
de concurs/ de competiţie
• stăpânire de sine
• combativitate
• dorinţă de performanţă
4.5. Manifestarea în întreceri a • disciplina tactică
trăsăturilor psihice dominante,
specifice disciplinei sportive
5.2. Aprecierea obiectivă a
nivelului valoric al unor competiţii
la care participă
2.2. Folosirea mijloacelor PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

electronice pentru culegerea • tehnici de reechilibrare
informaţiilor necesare dezvoltării • modalităţi de atenuare a şocurilor
capacităţii motrice generale şi • cunoştinţe teoretice despre:
specifice disciplinei sportive - importanţa „încălzirii”
2.1. Utilizarea mijloacelor şi
metodelor specifice şi nespecifice
domeniului pentru propria RANDAMENT SPORTIV
dezvoltare fizică • factorii care condiţionează performanţa
2.2. Folosirea mijloacelor • cauzele care reduc randamentul
electronice pentru culegerea • criterii de apreciere a randamentului
informaţiilor necesare dezvoltării • specificul autocaracterizării şi evaluării randamentului
capacităţii motrice generale şi • personalizarea echipamentului de concurs
specifice disciplinei sportive • caracteristicile materialelor şi echipamentului de concurs performante
4.4. Susţinerea eforturilor generale • criterii de analiză
şi specifice impuse de activitatea de • specificul analizei de caz şi a autoanalizei
4.6. Valorificarea factorilor care
favorizează randamentul sportiv
1.2. Aplicarea prevederilor PREVEDERI REGULAMENTARE

regulamentare ale disciplinelor • regulament de concurs
sportive practicate • principalele abateri de la prevederile regulamentare şi consecinţele
acestora
• semnificaţia comenzilor, semnalizărilor arbitrilor şi a aparaturii de
3.1. Relaţionarea adecvată în specialitate
diferite grupuri, constituite în REGULI DE COMPORTAMENT
funcţie de cerinţele activităţilor de • relaţii specifice de subordonare
pregătire şi competiţională • caracteristicile rolurilor de responsabil de grupă şi arbitru
• comportamentul în concurs
3.3. Manifestarea unui • situaţiile critice din concurs
comportament bazat pe fair-play • relaţiile cu oficialii concursului
faţă de antrenori, parteneri, • criteriile de evaluare a arbitrajelor
adversari şi arbitri • greşeli frecvente
1.1. Utilizarea terminologiei

specifice în diferite situaţii de
CULTURALITATE
comunicare
• criterii de evaluare a valorilor sportive, în sportul practicat
5.2. Aprecierea obiectivă a
• valori sportive etalon, în sportul practicat
nivelului valoric al unor competiţii
la care participă
SUGESTII METODOLOGICE
Lecţia de antrenament sportiv este o creaţie a fiecărui cadru didactic de specialitate, ce trebuie să
reflecte cunoştinţele şi competenţele sale profesionale, capacitatea, deosebit de importantă, de a se
adapta condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii didactice şi particularităţilor elevilor, ajutându-se
de o serie de îndrumări/ sugestii metodologice, oferite prin această programă, astfel:
• utilizarea judicioasă a bazei materiale şi a resurselor materiale şi financiare
• alegerea celor mai potrivite mijloace, procedee metodice şi metode, în funcţie de
particularităţile de vârstă, sex şi nivel de pregătire
• abordarea activităţilor de învăţare din punctul de vedere al centrării procesului educativ pe
formarea competenţelor prevăzute de programă
• prezentarea de către cadrul didactic a conţinuturilor care vor fi abordate, a cerinţelor şi
criteriilor de evaluare şi a repartizării acestor conţinuturi pe semestre
• eliminarea din relaţia cadru didactic-elev a oricărei forme de agresare verbală sau fizică
asupra elevului
• înţelegerea antrenamentului sportiv ca un proces de adaptare şi readaptarea permanentă la
stimuli progresiv crescuţi ca intensitate, complexitate şi volum, cu precădere pe linia
factorilor care condiţionează în cea mai mare măsură capacitatea generală de performanţă
• asigurarea continuităţii procesului de pregătire sportivă de-a lungul întregului an, în
învăţământul sportiv integrat şi suplimentar vacanţele şcolare constituindu-se în prilejuri de
intensificare a pregătirii
• analiza atentă şi responsabilitatea profesorului antrenor în determinarea specializării
sportivului pe probă sau post, astfel încât să asigure acestuia posibilităţi maxime de
valorificare a potenţialului personal
• asigurarea unui volum optim de concursuri pentru fiecare grupă de nivel, astfel încât
pregătirea să fie motivată şi obiectivizată sistematic prin rezultatele din competiţii.
Deoarece structurile de învăţământ sportiv integrat şi suplimentar au fost create în sensul atingerii
scopului de afirmare în sportul de performanţă a elevilor cu aptitudini sportive deosebite, sugestiile
metodice prezentate anterior pot fi completate de o serie de aspecte, cum ar fi:
- desfăşurarea permanentă a unei activităţi de selecţie a copiilor şi elevilor cu aptitudini, prin
observare şi evaluări obiective a unui număr cât mai mare de subiecţi, punând accent corespunzător
pe modelul de selecţie specific fiecărei discipline sportive, pe componentele fizico-motrice cu un
pregnant caracter de determinare genetică, cum ar fi dimensiunile longitudinale ale corpului,
conformaţia scheletului, indicii de viteză de reacţie şi de execuţie, capacităţile coordinative şi
predominanţa unor caractere temperamentale;
- asigurarea pe parcursul procesului de pregătire sportivă a unei selecţii continue, având ca termen
obiectiv pentru promovare în grupe de nivel superior vârsta psihologică şi fiziologică, parametrii
motrici condiţionanţi ai performanţei şi nivelul performanţei obţinute în concurs;
- stabilirea conţinuturilor pregătirii tehnico-tactice în concordanţă cu evoluţia actuală a acestora pe
plan mondial;
- stabilirea unor trasee individuale, de pregătire sportivă cu precădere pentru elevii cu caracteristici
atipice vârstei sub aspectul înălţimii, lungimii segmentelor etc., dar deosebit de eficiente pentru
disciplina sportivă respectivă;
- asigurarea progresivă, pe măsura creşterii solicitării din antrenamente şi concursuri, a mijloacelor de
susţinere energetică, de recuperare şi de refacere;
- asigurarea sistematică a controalelor medico-sportive, în funcţie de rezultatele cărora să se adapteze
procesul de instruire;
- sprijinirea materială (alimentaţie, echipament performant, distincţii) a elevilor cu performanţe
sportive deosebite.
La clasele cu program sportiv din învăţământul gimnazial şi liceal, catedrele/profesorii vor
stabili pentru fiecare grupă şi pentru fiecare semestru instrumentele de evaluare (probele de control)
care să vizeze calităţile motrice dominante în disciplina sportivă respectivă, raportate la probele de
selecţie, nivelul de stăpânire a unor procedee tehnice şi după caz a acţiunilor tactice, cât şi capacitatea
globală de performanţă, astfel încât să poată acorda câte patru note pe semestru, inclusiv pentru elevii
cuprinşi în clasele mozaic.
Proiectarea didactică atât în învăţământul sportiv integrat cât şi la cluburile sportive şcolare, poate fi
realizată sub forma eşalonării anuale a unităţilor de învăţare, a planificărilor calendaristice
semestriale şi a proiectării unităţilor de învăţare la grupele de începători şi sub forma planului de
pregătire anual şi a planurilor de pregătire pe etapă la grupele de avansaţi şi de performanţă.
La grupele de performanţă şi înaltă performanţă, în afara documentelor prezentate în alineatul
anterior se recomandă şi elaborarea planului de perspectivă multianual, cât şi a planurilor
individuale de pregătire pentru elevii cu perspective deosebite.

Programe Scolare Pregatire Sportiva Practica Baschet

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programe Scolare Pregatire Sportiva Practica Baschet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr.2.04. la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5098/09.09.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PREGĂTIRE SPORTIVĂ PRACTICĂ

Filiera vocaţională, profil sportiv, clasele a V-a – a XII-a

Întrucât practica avansată, naţională şi internaţională, în domeniul pregătirii sportivilor de

1. Utilizarea limbajului de specialitate în relațiile de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1.1. Utilizarea corectă a PROCEDEE TEHNICE DE BAZĂ

TRĂSĂTURI PSIHICE DOMINANTE

2.3. Identificarea informaţiilor de PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

1.2. Aplicarea principalelor

1.1. Utilizarea corectă a

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1.1. Folosirea terminologiei de PROCEDEE TEHNICE DE BAZĂ

TRĂSĂTURI PSIHICE DOMINANTE

2.3. Selectarea informaţiilor de PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

1.2. Aplicarea prevederilor PREVEDERI REGULAMENTARE

1.1. Folosirea terminologiei de

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

2.2. Folosirea mijloacelor PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

1.2. Aplicarea prevederilor PREVEDERI REGULAMENTARE

1.1. Utilizarea terminologiei

S-ar putea să vă placă și