PARTICIPANȚII ÎN PROCESUL PENAL

Persoanele care cooperează în cadrul procesului penal în vederea atingerii scopului

acestuia poartă denumirea de participanţi.
 organele judiciare
 părţile
 avocatul
 subiecții procesuali principali
 alți subiecți procesuali

ORGANELE JUDICIARE
 ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ
 MINISTERUL PUBLIC
 JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI
 JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
 INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI

PĂRȚI
 INCULPATUL
 PARTEA CIVILĂ
 PARTEA RESPONSABILĂ CIVILMENTE

SUBIECȚI PROCESUALI PRINCIPALI

SUSPECTUL
PERSOANA VĂTĂMATĂ

ALȚI SUBIECȚI PROCESUALI

MARTORUL
EXPERTUL
INTERPRETUL
AGENTUL PROCEDURAL
ORGANELE SPECIALE DE CONSTATARE
ALTE PERSOANE CU DREPTURI/OBLIGAȚII/ATRIBUȚII ÎN
PROCEDURILE JUDICIARE PENALE (REPREZENTANTUL, SUCCESORII,
SUBSTITUIȚII)

Organele de urmărire penală

 Organele de cercetare penală
 Procurorul
ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ
ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ ALE POLIȚIEI JUDICIARE
 Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare
ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ SPECIALE

ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ ALE POLIȚIEI JUDICIARE

LEGEA nr.364 din 15 septembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei
judiciare
 Funcționează în cadrul structurilor specializate ale MAI
 Ofițeri și agenți de poliție, specializați în efectuarea activităților de constatare a
infracțiunilor, de verificare prealabilă pentru începerea urmăririi penale, și de
cercetare penală
 Lucrători specializați din MAI, desemnați de ministrul Afacerilor Interne, cu
avizul favorabil al procurorului general al PÎCCJ
 Își desfășoară activitatea sub autoritatea procurorului general al PÎCCJ
 Parchetele de pe lângă instanțele judecătorești conduc și supraveghează activitatea
de cercetare penală a poliției judiciare
 Poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție se organizează și funcționează
potrivit legii speciale a DNA
 Organele de cercetare ale poliției judiciare sunt organizate și funcționează în
structura aparatului central al MAI, în structura IGPR, IGPFR și a unităților
teritoriale ale acestora
 Poliţiştii care nu fac parte din poliţia judiciară au dreptul şi obligaţia de a efectua
orice act de constatare a săvârşirii infracţiunilor, conform legii.
 Poliţiştii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a încunoştinţa de îndată procurorul
sau organele de cercetare ale poliţiei judiciare cu privire la constatarea săvârşirii
infracţiunilor şi de a le înainta, totodată, actele de constatare.
 În desfăşurarea celorlalte activităţi profesionale decât cele conduse şi controlate,
potrivit legii, de către procuror, poliţiştii din cadrul poliţiei judiciare se
subordonează ofiţerilor ierarhici numiţi potrivit normelor de competenţă aprobate
prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
 Numirea, promovarea şi eliberarea poliţiştilor în/din funcţiile structurilor poliţiei
judiciare se fac potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului
administraţiei şi internelor, cu avizul procurorului general al P.Î.C.C.J. .
 Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către lucrătorii
poliţiei judiciare a obligaţiilor ce le revin în activitatea desfăşurată în calitatea de
organ de cercetare penală al poliţiei judiciare, procurorul general al P.Î.C.C.J.
poate propune ministrului administraţiei şi internelor eliberarea din funcţia de
lucrător de poliţie judiciară.
 Pentru faptele de indisciplină săvârşite - procurorul general al P.Î.C.C.J. poate
solicita ministrului administraţiei şi internelor declanşarea cercetării prealabile
pentru angajarea răspunderii disciplinare.
  Organele de cercetare ale poliţiei judiciare îşi desfăşoară activitatea sub
conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la
îndeplinire dispoziţiile acestuia.
 Şefii ierarhici pot da poliţiştilor care fac parte din poliţia judiciară dispoziţii şi
îndrumări în efectuarea activităţilor de constatare a infracţiunilor şi de strângere
a datelor în vederea identificării autorilor infracţiunilor şi începerii urmăririi
penale.
 Organele ierarhic superioare ale poliţiştilor care fac parte din poliţia judiciară nu
pot să dea îndrumări sau dispoziţii privind cercetarea penală, procurorul fiind
singurul competent în acest sens.
 Lucrătorii de poliţie judiciară din structurile teritoriale îşi îndeplinesc atribuţiile,
în mod nemijlocit, sub autoritatea şi controlul prim-procurorilor parchetelor de pe
lângă judecătorii şi tribunale, corespunzător arondării acestora.
 Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel îşi exercită
autoritatea şi controlul nemijlocit asupra lucrătorilor de poliţie judiciară din
circumscripţia curţii de apel.
 Procurorul general al P.Î.C.C.J. îşi exercită autoritatea şi controlul direct sau prin
procurori desemnaţi asupra organelor de poliţie judiciară din întregul teritoriu.

Atribuții (art. 55 alin.4 NCPP)

 efectuează toate actele de cercetare penală, cu excepția celor date de lege în
competența exclusivă a Ministerului Public și a organelor de cercetare speciale
 își desfășoară activitatea de urmărire penală sub conducerea și supravegherea
procurorului

Activitățile ce intră în categoria actelor de urmărire penală

 ridicări de obiecte și înscrisuri;
 constatări tehnico-științifice;
 constatări medico-legale;
 ascultarea suspectului/inculpatului;
 ascultarea persoanei vătămate;
 prezentări pentru recunoaștere, reconstituiri;
 percheziții corporale;

Activități ce nu intră în categoria actelor de urmărire penală

 deplasarea și perceperea directă la fața locului a unor situații de fapt
 discuții cu persoanele care au cunoștință de săvârșirea faptei penale;
 controale economice;
 experimente judiciare;
 executarea de fotografii judiciare operative, filme sau video filme judiciare;
Organele de cercetare penală speciale (art. 57 alin. 2 NCPP)
OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române
și Legea nr. 191/2003 privind infracțiunile la regimul transportului naval
 Ofițeri anume desemnați în condițiile legii, cu avizul conform al procurorului
general al PÎCCJ
 Efectuează acte de u.pen. pentru:
infracțiuni săvârșite de militari
infracțiuni de corupție și de serviciu săvârșite de personalul navigant al marinei
civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranța
navigației/personalului
SAU
- pun, din dispoziția procurorului, în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, în cazul
infracțiunilor contra securității naționale prevăzute în titlul X din Codul penal și a
infracțiunilor de terorism

Cooperarea polițienească internațională

 EUROPOL- cooperare polițienească la nivel UE (trafic de droguri, terorism,
falsificare de bani, trafic persoane, spălare de bani, trafic cu vehicule furate)
- Poate solicita org. de u.pen. naționale începerea u.pen. cu privire la cauzele care intră în
competența sa
- Unitate națională a Europol în fiecare stat membru
 Echipele comune de anchetă – facilitează efectuarea de cercetări penale în baza
unui acord
 Bazele informatice de date
Baze informatice de date ale Europol: sistemul informațional Europol, fișierele de
lucru pentru analiză și sistemul index
Sistemul de Informații Schengen
Sistemul de Informații al Vămilor

MINISTERUL PUBLIC
 PRINCIPII
 ORGANIZARE ȘI ATRIBUȚII

 Este autoritatea judiciară care are calitatea de participant în procesul penal

 Își exercită atribuțiile prin procurori, constituiți în parchete pe lângă
instanțele judecătorești
 Condus de Procurorul General al PÎCCJ
 Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali
 Parchetele de pe lângă tribunale/judecătorii sunt conduse de prim-procurori

 PÎCCJ secții:
u.pen. și criminalistică
 judiciară
parchete militare
resurse umane și documentare

STRUCTURI:
 DIICOT (Legea nr. 508/2004) - specializată în combaterea şi investigarea
infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism.
- efectuează investigaţii în materia infracţiunilor grave, definite de Legea nr.
39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate
 DNA (O.U.G. nr. 43/2002) - este o structură de parchet specializată în
combaterea corupției mari și medii

 Parchetul Militar de pe lângă CMA București

 Parchetul militar de pe lângă TM

Principiile care stau la baza activității MP

 Legalitatea, imparțialitatea, indivizibilitatea și controlul ierarhic
Subordonarea ierarhică – dispozițiile procurorului ierarhic, date în scris și în
conformitate cu legea, sunt obligatorii

Atribuții procuror (art. 55 alin. 3 NCPP)

 Supraveghează/efectuează urmărirea penală
 Sesizează judecătorul de drepturi și libertăți și instanța de judecată
 Exercită acțiunea penală
 Exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege
 Încheie acordul de recunoaștere a vinovăției, în condițiile legii
 Formulează și exercită contestațiile și căile de atac prevăzute de lege
împotriva hotărârilor judecătorești
 Orice alte atribuții prevăzute de lege

Judecătorul de drepturi și libertăți (art. 53 NCPP)

• Soluționează, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile,
contestațiile sau orice alte sesizări privind:
măsurile preventive
măsurile asigurătorii
măsurile de siguranță cu caracter provizoriu
actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege
încuviințarea perchezițiilor, a folosirii metodelor și tehnicilor speciale de
supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii
procedura audierii anticipate

Judecătorul de cameră preliminară (art. 54 NCPP)

 • verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror
• verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către
organele de urmărire penală
• soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în
judecată
• soluționează alte situații prevăzute expres de lege

INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI

 ORGANIZARE
 COMPLETELE DE JUDECATĂ

 Instanțe civile (judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curți de apel, ÎCCJ)

 Instanțe militare (tribunalul militar, Curtea Militară de Apel)

Completele de judecată (art. 52-55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară)

 Numărul de judecători care participă la judecarea unor categorii de cauze penale

într-un anumit stadiu
 Compunerea instanței
 Compunerea completului – stabilit de colegiile de conducere ale instanțelor
 prima instanță: un judecător
 apel: doi judecători
 recurs: trei judecători – în alte materii decât penală la ÎCCJ

ÎCCJ

 3 judecători
în primă instanță
apel împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel și CMA
recurs în casație!!! (1 judecător la admiterea în principiu)

 1 judecător – contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de

drepturi si libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și
CMA
 2 judecători - contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de
drepturi si libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la ÎCCJ
 5 judecători
apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Secția penală a
ÎCCJ
contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță
de secția penală a ÎCCJ, soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii
SUBIECȚII PROCESUALI PRINCIPALI

SUSPECTUL
 Este persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă
bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală
 Are drepturile prevăzute pentru inculpat (art. 83 NCPP)

PERSOANA VĂTĂMATĂ
• NOȚIUNE
• DREPTURI
• OBLIGAȚII

• Este persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta
penală (art. 79 NCPP)
• Calitatea de parte civilă nu exclude dreptul acestei persoane de a participa în
calitate de persoană vătămată
• Poate avea calitatea de martor, în cazurile în care nu dorește să participe la
procesul penal, iar acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu (art. 81 alin. 2
NCPP)
• Se poate desemna un reprezentant în cazul mai multor persoane vătămate care nu
au interese contrarii – ales/din oficiu prin ordonanță/încheiere, care se comunică
persoanelor vătămate. Acestea au obligația ca în termen de 3 zile să
încunoștințeze despre refuzul reprezentării

DREPTURI (ART. 81 NCPP)

• Să fie informată cu privire la drepturile sale
• Să propună probe, să ridice excepții, să pună concluzii
• De a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei
• De a fi informată, într-un termen rezonabil, despre stadiul u.p., la cererea sa
expresă
• De a consulta dosarul
• De a fi ascultată
• De a fi asistată de avocat sau reprezentant

INCULPATUL (ART. 82 NCPP)

 ACTE DE INCULPARE
 DREPTURI
 OBLIGAȚII

 Este persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală

 ORDONANȚA PROCURORULUI
 DECLARAȚIA VERBALĂ A PROCURORULUI
Drepturi (art. 83 NCPP)
 La tăcere
 De a i se aduce la cunoștință învinuirea
 De a consulta dosarul
 La asistență juridică
 De a propune administrarea de probe
 De a formula orice fel de cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a
cauzei
 De a apela la un mediator
 De a i se aduce la cunoștință drepturile

PARTEA CIVILĂ
• NOȚIUNE
• DREPTUL LA ACȚIUNE
• MOMENTUL FINAL DE CONSTITUIRE
• MODALITĂȚI DE CONSTITUIRE
• DREPTURI
• OBLIGAȚII
• Persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal
• Aceleași drepturi ca și persoana vătămată

PARTEA RESPONSABILĂ CIVILMENTE

 NOȚIUNE
 PERSOANE CHEMATE SĂ RĂSPUNDĂ CIVILMENTE
 DREPTURI
 OBLIGAȚII

 Persoana care, potrivit legii, are obligația legală sau convențională de a repara în
întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune, și
care este chemată să răspundă în proces
 Aceleași drepturi ca și persoana vătămată
 Societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de parte responsabilă
civilmente
 În procesul penal, Fondul de protecție a victimelor străzii are calitatea de parte
responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar cu inculpatul, la
plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule
neasigurate (Decizia nr. 3/2010)