Secolul al XIX-lea este unul dintre secolele cele mai productive ale literaturii române atât calitativ cât și

cantitativ. În acest veac apar și se dezvoltă curente literare europene precum romantismul, realismul,
simbolismul sau curente culturale autohtone ca latinismul și junimismul.

1. romantismul a fost o reacție împotriva Revoluției Industriale, cât și împotriva normelor politice și
sociale ale Iluminismului. Una din caracteristicile romantismului este faptul că se împotrivește
clasicismului. Tema centrală a romantismului este idealul și dorința de libertate, individul și
autoexprimarea sunt promovate în prim-plan. La romantici, personajele aparțin tuturor
categoriilor sociale, nu există tipuri umane, ci individualități. Se pune accent pe individualitatea
creatoare, afirmarea originalității și a sensibilității. Temele predilecte romanticilor sunt: iubirea,
natura, istoria, folclorul autohton, condiția omului de geniu, moartea, singurătatea, revolta
împotriva condiției umane.

Romantismul începe să pătrundă încet din Occident, și, influențați de el, scriu Ion Heliade Rădulescu
(„Zburătorul”), Vasile Cârlova, C. A. Rosetti, Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu.
Opera: „Sburatorul” este o balada romantica care urmeaza structura clasica a oricarei
balade: decor, eveniment, personaj.
2. Realismul. Ca doctrină estetică și modalitate artistică, realismul s-a născut ca o reacție împotriva
romantismului.

Trasaturile realismului:
•Perspectiva narativa caracterizata prin obiectivitate
• Naratorul omniscient
•Stil impersonal si sobru
•Verosimilitate
•Personajele sunt caractere umane eterne
•Tipizarea ca mijloc de generalizare a fenomenelor vietii intr-o forma
concreta
•Interesul pentru descrierea mediului, stabilindu-se o legatura directa intre
acestea si individ
•Specii narative preferate(drama si comedia)
Realismul literar românesc este inaugurat în proză și dramaturgie de către scriitori pașoptiști (Costache
Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri) și postpașoptiști (Nicolae Filimon, Bogdan Petriceicu
Hașdeu). Acest stil a fost adoptat și folosit în operele lor de scriitori români precum Ion Luca Caragiale,
Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, G. Călinescu și Marin Pred
* Opera realista: amintiri din copilarie- https://www.scribd.com/doc/30173978/Amintiri-din-copilarie-
Ion-Creangă-Apartenenta-la-realism
{Opera lu Ion Crangă amintiri din copilarie are un şir de caracteristici care o fac să aparţină
curentului realist. Caracterul realist este
observabil în operă prin mai multe caracteristici. Unele dintre acestea sunt:
1.Personajul tipic în împrejurări tipice:
În descrierile sale Ion Creangă redă viaţa de la sat, viaţa unor ţărani simpli, care duc un mod de
viaţă prin nimic
diferit de cel al altor simpli creştini. Toate acţiunile sunt tipice şi nu au amploarea
excepţionalului.
2.Personajul produs al mediului în care trăieşte:
Personajele lui Ion Creangă sunt personaje care sunt direct influenţate de mediul în care trăiesc.
3.Interesul pentru viaţa socială:
Autorul povesteşte despre viaţa de la ţară, despre relaţiile sociale, despre periăeţiile care singur
lea păţit şi în care
a fost implicat. El stăruie asupra narării evenimentelor care ţin de societatea acelui timp şi în
deosebi de viaţă
ţăranului. }

2. Simbolismul apare ca reactie antiparnasiana În literatura română, simbolismul pătrunde prin

poemele și textele teoretice ale lui Alexandru Macedonski. Alți reprezentanți sunt Ștefan
Petică, Ion Minulescu și, mai ales, George Bacovia, care folosește poezia simbolistă drept
pretext, pentru a crea o poezie metafizică, cu nuanțe expresioniste sau existențialiste.

Trăsăturile simbolismului literar:

- raportul dintre simbol (semn,cuvânt) și eul poetic care nu este exprimat, ci sugerat, așadar sugestia
este o manieră artistică obligatorie a creației simboliste;
- tema generală o constituie starea confuză și nevrotică a poetului într-o societate superficială,
meschină, incapabilă să perceapă, să înțeleagă și să aprecieze nivelul artei adevărate; alte teme și
motive simboliste: orașul de provincie sufocant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice,
dezintegrarea de materie, iubirea sâcâitoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea
dezolantă, motivul apei ca substanța erozivă, motivul instrumentelor muzicale, motivul cromatic,
olfactiv, etc.
- poezia simbolistă exprimă numai atitudini poetice sau stări sufletești specifice acestui curent literar:
tristețea, dezgustul, oboseala psihică, disperarea, apăsarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin
simboluri, fără a fi numite;
- corespondența dintre cuvintele-simbol și elementele din natură este principalul procedeu artistic de
construire a poeziilor simboliste. Trăsăturile obiectului din natură sugerează stările interioare ale eului
liric. (De ex: cuvântul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare cenușie,
maleabil și cu o sonoritate surdă)
- preferința pentru imagini imprecise, difuze, fără contur;
- muzicalitatea creației simboliste se construiește fie prin prezența instrumentelor muzicale, fie prin
muzicalitatea interioară a versurilor (prin verbe sau interjecții auditive);
- cromatica este de asemenea fie exprimată direct prin culori cu putere de simbol, fie sugerată prin
corespondențe;
- olfactivul se manifestă prin mirosuri puternice;
- sinestezia este un procedeu artistic care marchează asocierea concomitentă a mai multor percepții
diferite (sunet,culoare, parfum) și trezirea simultană a simțurilor;
- versul liber este o noutate prozodică; refrenul accentuează starea poetică, prin repetiția cromatică,
olfactivă sau muzicală a simbolurilor.
Simbolismul pătrunde prin poemele și textele teoretice ale lui Alexandru Macedonski. Alți reprezentanți
sunt Ștefan Petică, Ion Minulescu și, mai ales, George Bacovia, care folosește poezia simbolistă drept
pretext, pentru a crea o poezie metafizică, cu nuanțe expresioniste sau existențialiste.
“Plumb” de bacovia (de ce se incadreaza): https://www.scribd.com/doc/95739007/bacovia-simbolism
Plumb” ilustrează caracteristicile simbolismului, prin utilizarea simbolurilor, prin
tehnica repetiţiilor, prin simbolismul culorilor şi dramatismul trăirilor eului liric.
Exemplu: 1. Mesajul poeziei se organizează în jurul unor simboluri: “cavoul “ şi “amorul” , ce surprind
aşadar cadrul spaţial apăsător, în care eul poetic se simte claustrat, izolat. 2. Se ştie că poetul are o
percepţie deosebită a culorilor în poezie: “Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare”. Simbolul culorilor
devine aşadar un mijloc sugestiv pentru realizarea corespondenţelor dintre trăirile sufleteşti şi decorul
exterior. Culorile nu mai alcătuiesc în poeziile bacoviene un miraj optic, ci funcţionează ca nişte semnale
psihologice ale sufletului eului liric, traumatizat de o realitate brutală.

3. Junimismul: era un curent literar cu tenta conservatoare, care critica imprumuturile din
occident in domeniul culturii pe care le considera false, de imitatie. Reprezentantii acestui
curent pledau pentru descoperirea valorilor originale si respingerea imitatiei. Printre cei mai
remarcabili reprezentanti ai acestui curent au fost T.Maiorescu, mihai eminescu, ion
creanga, caragiale.

4. Semanatorismul a fost un curent literar creat de colaboratorii revistei saptaminale

“semanatorul” (1901). Ca si junimistii ei considerau ca romania a deviat pe o cale falsa a
capitalismului occidental. Semanatoristii manifestau o simpatie deosebita fata de tarani,
considerind ca satul este pastratorul traditiilor romanesti acumulate pe parcursul secolelor.

Literatura in Basarabia (1812-1918)

O mare importanta in viata culturala a Basarabiei au avut cartile cu caracter religios. La 31
mai 1814 a fost deschisa Tipografia din Chisinau. Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni a
tradus, a ingrijit si a corectat aproape toate tipariturile editate in aceasta tipografie in primii ei
ani de existenta. In 1815-1820 au fost editate importante lucrari: Liturghia, Ceaslov,
Molitvenic, Psaltirea, Biblia (etc) Activitatea tipografica a fost curmata in 1883. Inchiderea
tipografiei a dat o lovitura grea culturii romanesti din Basarabia.

In Basarabia s-a dezvoltat si literatura artistica. Unul dintre promotorii activi ai romantismului
si iluminismului a fost Constantin Stamati. Creatia lui a evoluat in contextul literar general
romanesc, dar a avut contacte si cu mediul literar din Rusia.

Unul dintre cei mai de seama poeti basarabeni a fost Alexei Mateevici . In doar 29 de ani de
viata, Mateevici a creat o mostenire literara valoroasa pentru toata literatura romaneasca.

O trasatura a literaturii basarabene era ca traducerile, sub aspect cantitativ, predominau

asupra literaturii originale. Administratia rusa incuraja traducerea si propagarea operelor
literare ruse.