STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMANIEI MARI (1821 - 1918)

1. PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMAN MODERN

Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a secolului al XIX-lea au marcat intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice,
identificata prin aparitia semnelor certe ale modernizarii si afirmarea constiintei necesitatii unitatii politice nationale. Elita politica constituita in "partida
nationala", receptiva la modelul occidental, a identificat atunci modalitatile potrivite pentru emanciparea natiunii romane din teritoriile aflate sub
dominatie habsburgica si tarista si a statelor romanesti din zona extracarpatica. Romanii, la fel ca germanii, italienii s.a. isi doreau propriul stat
national. Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea romaneasca (dezvoltarea economica, modernizarea
institutionala, afirmarea noii elite politice animate de "spiritul vremii", dezvoltarea culturii) si in raport de contextul european. Au existat mai multe
etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea
independentei de stat (1877-1878), desavarsirea unirii (1918).

1.1. Proiecte de reformare a societatii in Moldova si Tara Romaneasca pana la 1821.

Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutionala, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de ganditori sau de
practicieni ai politicii. Acest proiect a inceput sa se contureze in secolul al XVIII-lea, devenind din ce in ce mai complex pe masura ce diferite aspecte
ale sale treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Proiectul politic al statului roman modern s-a raportat intotdeauna, pe de o parte, la
realitatile autohtone, pe de alta parte, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului. Formulat initial ca alternativa la regimul fanariot, a avut o
importanta conotatie nationala.
Contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memoriilor politice. Momentele de varf ale productiei si raspandirii acestora
se inregistreaza in anii 1769-1774 (internationalizarea problemei orientale, prin asumarea de catre Rusia a rolului de protectoare a crestinilor din
Imperiul Otoman) si 1821-1831. Reformele preconizate vizau, in primul rand, reorganizarea administrativa si refacerea potentialului distrus al tarii,
prin desfiintarea venalitatii slujbelor, instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor si introducerea responsabilitatii lor, sistem fiscal rational
si eficient, liberalizarea comertului, sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor, dezvoltarea invatamantului, apararea proprietatii,
egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, libertatea cuvantului, a tiparului, a dreptului de asociere si de deplasare in afara granitelor.
In ceea ce priveste forma de guvernamant, majoritatea covarsitoare a autorilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta sa romaneasca,
respectiv domnia. Ca tipuri de regim monarhic, se propun absolutismul, cu varianta despotismului luminat sau domnia marginita (constitutionala).
Teoria domniei constitutionale se bucura de o larga popularitate in ambele Principate. Intreaga constructie politica pe care o propuneau autorii
memoriilor si programelor politice era una de tip reformist, in care opera de reasezare a societatii trebuia infaptuita de carmuire.
In 1802, de exemplu, Dimitrie Sturdza, membru al elitei moldovene, a alcatuit un proiect intitulat " Plan sau o forma de obladuire republiceasca
aristodemocraticeasca". Forma de guvernamant propusa era republica, pe care trebuia sa o conduca boierimea grupata, potrivit principiului separarii
puterilor, in trei divanuri: Divanul cel Mare, organul suprem de guvernare, format din marii boieri, Divanul Pravilnicesc, cu rol legislativ si compus din
boieri cunoscatori ai pravilelor, Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot indirect. Idei moderne erau promovate in politica
economica si culturala precum si referitor la exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti (programul prevedea libertatea economica, dreptul fetelor
de a beneficia de aceeasi instructie ca si baietii, garantarea libertatii individuale prin interzicerea arestarii fara o cercetare prealabila si judecata,
interzicerea incasarii altor dari in afara de cele prevazute in bugetul statului etc.).
In 1804 , Vasile Malinescu propune acordarea unor loturi de pamant in folosinta permanenta sau arenda pe baza de contract, taranilor clacasi
Chiar domnii fanarioti au promovat numeroase masuri novatoare. Cu exceptia caracterului national al domniei si a problemelor legate de
raporturile politice cu Inalta Poarta, multe dintre reformele propuse de boierime au fost initiate sau incercate de domnii fanarioti, dar instabilitatea
domniilor (determinata in principal de cauze externe) a facut ca acestea sa cada repede in desuetudine.
Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca
principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma
redactate in timpul razboaielor austro-ruse-turce (1711-1812), printre altii de Mihai Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie Sturdza. Ideea
dominanta a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului istoric (romanii "dintr-un inceput au fost un norod slobod si nesupus"),
recastigarea independentei prin inlaturarea regimului turco-fanariot.
O serie de 8 priecte de reforma au fost scrise si de marele vistier Iordache Rosetti-Rosnoveanu in 1817-1818.Acestea propuneau instaurarea
unui regim politic in care domnia sa fie un simplu organ de supraveghere si control,puterea reala trecand in mana unei Adunari Obstesti si a unui
divan controlat de boierime.Din punct de vedere social,programele boieresti nu aduceau nimic nou,situatia taranimii nu era usurata,pentru sate
exploatarea pamanteana putea fi tot atat de grea ca si cea fanariota.
Programele boieresti au prevazut reforma institutiilor si a formei de guvernamant (republica, monarhie constitutionala), insa recastigarea
puterii politice a fost obiectivul principal al programului politic pana la 1821, program politic care prin revendicarile lui nationale a reusit sa solidarizeze
intregul corp social al natiunii in timpul miscarii conduse de Tudor Vladimirescu.
Gandirea politica a generat la inceputul secolului al XIX-lea un adevarat program de reforme si de emancipare nationala, care contureaza
proiectul statului roman modern. Programele revolutiilor din 1821 si 1848, precum si ale societatilor politice secrete dintre cele doua revolutii au
contribuit la clarificarea acestui proiect.

1.2. Revolutia lui Tudor Vladimirescu si revenirea la domniile pamantene

In ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea crestina sud-est europeana intra intr-un proces de radicalizare politica. O societate secreta, Eteria,
avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani. Miscarea stabilise legaturi si cu boierii
romani, inclusiv cu aceia de la varful ierarhiei politice.
 In anul 1821, Tara Romaneasca s-a confruntat cu o situatie extrem de complexa, determinata de amplificarea miscarii sociale si nationale. In
contextul crizei Imperiului Otoman, al miscarilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona, Principatele au initiat o actiune
politica avand ca scop promovarea programului lor national. Dupa moartea domnului fanariot Alexandru Sutu, marii boieri pamanteni din Tara
Romaneasca, inspirati de principiile iluministe si de ideile nationale moderne, au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelor vechile
privilegii incalcate de otomani si fanarioti. Slugerul Tudor Vladimirescu(mic boier cunoscut pentru relatiile cu Eteria si pentru sentimentele
antifanariote si antiturcesti), fost comandant de panduri si sudit al Rusiei, a fost ales de Comitetul de Obladuire (Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica
si Barbu Vacarescu) - organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul - sa "ridice norodul cu arme".
Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a avut un caracter moderat, reflectat si de documentele
programatice, care, insa, contineau idei iluministe. Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu Eteria si in acest scop Tudor a incheiat
un legamant cu Iordache si Farmache, capeteniile eteriste; intelegerea avea ca scop lupta impotriva dominatiei otomane. Desi a stabilit legaturi cu
Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca initiata de Alexandru Ipsilanti. La chemarea lui Tudor au
raspuns pandurii(formatiune armata a carei principala misiune era mentinerea ordinii interne), care alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranii si mica
boierime. Pentru a castiga adeziunea poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, la Pades (23 ianuarie 1821), prin care promitea
tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii Norodului (constituita in tabara de la Tantareni), organ reprezentativ, politic
si militar imputernicit sa functioneze spre binele poporului, constituit dupa modelul Adunarii Nationale din timpul insurectiei sarbesti, amandoua
inspirate de Adunarea Nationala a Revolutiei franceze.
Adunarea Norodului a impartit puterea politica cu vechea administratie, controlata de boierii din Comitetul de Obladuire. Dupa sosirea in
Principate a lui Alexandru Ipsilanti, conducatorul miscarii eteriste, si dupa tratativele cu Tudor, administratia locala a fost impartita intre Tudor si
Eterie, prin mijlocirea Comitetului de Obladuire.
Actele elaborate in perioada in care a condus tara ca reprezentant al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si militare.  Cererile
norodului romanesc (16 februarie 1821) reprezinta principalul document programatic al revolutiei.Acestea erau,de fapt,o combinatie de program
politic si act cu valoare constitutionala atat timp cat domnul,la instalare ar fi trebuit sa jure pe acest document.Asta demonstreaza caracterul
preponderent politic al revoltei armate a lui Tudor Vladimirescu.Pe masura conturarii tot mai clare a pericolului interventiei militare otomane,programul
social se estompeaza tot mai mult.Cererile Norodului romanesc contin o serie nesistematizata si adesea vaga de proiecte de reforma,dintre care
multe se regasesc si in scrierile boierilor reformatori.Nu mai cere nici macar indepartarea imediata a fanariotilor,ci doar limitarea abuzurilor
acestora. Ele contineau principii moderne - numirea in functii dupa merit, libertatea comertului, armata nationala, desfiintarea vamilor interne . Aceste
principii urmau sa stea la baza unei noi ordini sociale. Suveranitatea poporului, afirmata pentru prima data de Proclamatia de la Pades, se desprinde
din insasi titulatura programului: cererile sunt ale poporului (norodului). Dintre acestea, cele mai importante sunt:
 adaugirile la bir sa fie facute numai atunci "cand va fi vreo mare trebuinta a tarii si cunoscuta de tot norodul";
 imputinarea numarului de boieri greci din tara;     
 desfiintarea privilegiilor boieresti (dregatoriile sa nu mai fie date pe bani sau dupa neam, iar promovarea sa se faca dupa merit);
 reforma justitiei (legile trebuiau sa fie o emanatie a vointei norodului);
  reforma administrativa; promovarea in functii dupa merit si desfiintarea unor dregatorii socotite inutile si jefuitoare ale poporului (Spataria
cea mare, Hatmania Divanului, Vornicia Capitalei);
 reforma scolara (extinderea retelei scolare pe cheltuiala bisericilor);
 reforma armatei (instituirea unei armate regulate a tarii formata din 4.000 de panduri si 200 de arnauti cu "leafa usoara" pe cheltuiala
manastirilor;
 reforma fiscala (revenirea la darea in patru sferturi, desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor);
 desfiintarea vamilor interne (facilitarea liberului schimb si formarea pietei nationale unice).
Obiectivul national al miscarii era formulat cu destula prudenta: indepartarea grecilor din dregatoriile laice si ecleziastice, delimitarea pietei
romanesti de cea otomana si constituirea armatei nationale. Dupa 20 martie, Tudor a inlocuit discursul social-politic cu unul patriotic si national,
necesar unirii tuturor fortelor pentru recastigarea "drepturilor tarii" ("Proclamatia catre bucuresteni"). Evenimentele au luat o directie neasteptata:
revolta grecilor(eteristilor) si cea a romanilor au fost dezavuate public de consulul rus de la Bucuresti si, apoi, chiar de tarul Alexandru I, membru al
Sfintei Aliante, care nu putea sa accepte anularea sistemului stabilit in Europa de Congresul de la Viena (1815). In acelasi timp, insa, tarul sustinea
din umbra cele doua miscari antiotomane. Pozitia Rusiei si iminenta interventiei militare otomane I-au determinat pe Tudor sa incerce o apropiere de
Poarta, prin incriminarea exclusiv a fanariotilor. Daca din perspectiva romaneasca aceasta pozitie putea fi convenabila, din perspectiva antiotomana a
Eteriei, a fost asimilata tradarii. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea acestora de catre eteristi au insemnat sfarsitul lui Tudor. Parasit de
capitanii sai, Tudor a fost judecat, condamnat si executat de Eterie pentru tradare, in conformitate cu legamantul incheiat (mai 1821). Interventia
militara otomana a pus capat miscarii lui Tudor Vladimirescu. Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. In 1821 si 1822 boierii
au redactat nu mai putin de 75 de memorii si proiecte de reforma ,pe care le-au inaintat rusilor,turcilor si austriecilor,cerand recunoasterea drepturilor
nationale si,in primul rand,reacordarea dreptului de a avea domn pamanteni.Drept consecinta,in iulie 1822, Poarta a acceptat restaurarea domniilor
pamantene, numindu-i pe Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca si pe Ionita Sandu Sturdza in Moldova.
Dincolo de proiectul antiotoman, miscarea din 1821 a fost un raspuns dat de societatea romaneasca la problemele cu care se confrunta. Ea a
surprins mentalitatile in schimbare (".patria este poporul si nu tagma jefuitorilor") si necesitatea restructurarii statului conturata intr-un program coerent
(Cererile norodului romanesc). La baza statului trebuia sa stea principiul suveranitatii poporului si se impunea anularea legilor date fara acordul
acestuia. Domnul trebuia sa fie ales de tara, iar privilegiile boieresti desfiintate. Desi infranta, revolutia de la 1821 a creat premisele modernizarii
societatii romanesti si a alimentat miscarea nationala pentru independenta. Miscarea din 1821 a dovedit clar ca modernizarea societatii romanesti nu
mai putea fi amanata. Ea a dezvaluit gradul in care societatea devenise constienta de propriile nevoi si a reprezentat principalul moment al afirmarii
natiunii romane in spatiul extracarpatic.
 1.3. Evolutie si revolutie. Elitele romanesti si spiritul public in prima jumatate a secolului al XIX-lea
Revenirea la domniile pamantene poate fi interpretata ca o schimbare de regim politic, in masura in care institutia domniei devine nationala
(pamanteana). Structura organizarii de stat (institutiile) nu s-a modificat pana la adoptarea Regulamentelor Organice (1831-1832). In deceniile 3 si 4
ale secolului al XIX-lea, boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte, vizand modernizarea organizarii interne si, in primul rand, redactarea
unor legi fundamentale.
Un astfel de proiect a fost alcatuit de carvunarii din Moldova (denumire data de marea boierime din Moldova micii boierimi,initiatoarea
Constitutiei din 1822 ; numele reprezenta o aluzie la miscarea revolutionara a carbonarilor din Italia). Proiectul celor 77 de "ponturi" ("Constitutia
carvunara") alcatuit in 1822 de comisul Ionica Tautu, consilier al domnului Ionita Sandu Sturdza si secretar al capuchehaiei Moldovei si inaintat
domnitorului moldovean exprima revendicarile micii boierimi, inspirate de Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului si de actele si memoriile
anilor 1821-1822, avand astfel un caracter liberal si iluminist.
 Conducerea statului ar fi fost atribuita unui domn, avand puteri limitate, ales dintre pamanteni de o Adunare obsteasca formata din inalti
ierarhi si "toata obstea boierilor",
 ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca ale domnului.
 Memoriul mai continea cereri privind organizarea administrativa, judecatoreasca(legea sa fie aplicata la fel pentru toti), bisericeasca,
financiara, libertatea religioasa, personala, a tiparului, egalitatea in fata legilor, respectul proprietatii, separarea puterilor in stat, drepturi
egale pentru diferitele categorii ale boierimii etc. In legatura cu problemele nationale,
 Constitutia carvunara sustinea ideile autonomiei fata de Poarta si ale deplinei dezvoltari a culturii romanesti.

Un alt document important din aceeasi perioada este Asezamantul politicesc semnat de Simion Marcovici (1822), care sustinea organizarea
statului pe baza separarii puterilor.
Dinicu Golescu(1777-1830),important carturar iluminist, a scris Insemnare a calatoriei mele(1826) in care sublinia starea de inapoiere sociala
si culturala a Tarii Romanesti. De asemenea,dorea unirea tuturor romanilor intr-un regat al Daciei. Dinicu Golecu,alaturi de alti boieri reformisti,a
sustinut forma de guvernamant republicana,cautand sprijin politic in Franta.S-a alaturat miscarii revolutionare de la 1821.
Sub domniile regulamentare ale lui Alexandru Ghica (1834 - 1842), Gheorghe Bibescu (1842 - 1848) si Mihail Sturdza (1834-1849), progresul
economic s-a accentuat si contradictiile sociale, politice si nationale s-au agravat. Proiectele de reforma au devenit mai complexe, dobandind uneori
accente radicale. Afirmarea intelectualitatii si elementelor burgheze a avut ca rezultat conturarea unor programe ce sustineau egalitatea la numirea in
functii, impozit progresiv pe avere, libertatea tiparului, stat republican,idei preconizate de filozoful iluminist Eufrosin Poteca(primul profesor de filosofie
din Tara Romaneasca),dupa 1830.
In anii 1837-1838, Partida Nationala, condusa de boierul Ion Campineanu, s-a evidentiat in cadrul Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti cu
prilejul discutarii articolului aditional la Regulamentul Organic. Sub influenta sa Adunarea respingea incalcarea autonomiei tarii. Cu aceasta ocazie,
reprezentantii Partidei Nationale  au redactat Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a suveranului romanilor. Actul de unire si
independenta solicita inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist, unirea Principatelor intr-un regat al Daciei si alegerea unui domn
ereditar. Osabitul act de numire a suveranului romanilor  continea referiri la atributiile domniei care trebuia sa fie ereditara, drepturi si libertati
cetatenesti (egalitatea in fata legii,votul universal,libertatea tiparului) si eliberarea clacasilor. In final, cele doua documente cuprindeau un adevarat
proiect de constitutie, bazat pe principiile liberalismului politic si economic. Se preconiza unirea Principatelor sub domnia lui Mihail Sturdza, fapt
posibil, dupa parerea domnului moldovean, numai cu sprijinul puterilor europene. Noul stat trebuia sa fie o monarhie constitutionala sub garantia
colectiva a Marilor Puteri. In cadrul regimului preconizat, toti romanii erau declarati egali in fata legilor, urmand sa se bucure de libertatea personala, a
cuvantului si a presei si de introducerea votului universal. S-a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de catre parlament, a independentei puterilor
legiuitoare si judecatoreasca fata de cea executiva, iar in economie principiul liberei concurente si al neinterventiei statului.
Un rol important in aceasta perioada l-au avut societatile politice secrete. Acestea regrupau fortele reformatoare angajate intr-o activitate
menita sa duca la rasturnarea vechii ordini sociale si politice. Ele au pregatit revolutia din 1848. In 1834, la Sibiu, Societatea revolutionara secreta
romano-polona condusa de Adolf David milita pentru "republica romaneasca cuprinzatoare, asezata de o parte si de alta a Carpatilor". In Tara
Romaneasca, "Partida nationala" respingea in 1838 articolul aditional la Regulamentul Organic si preconiza unirea, independenta si un program de
reforme bazat pe libertatile si drepturile cetatenesti si pe rezolvarea problemei agrare. In Moldova, Conjuratia confederativa initiata de Leonte Radu
punea la cale, in 1839, unirea federativa a Moldovei cu Tara Romaneasca si Serbia. Noul stat urma sa fie condus de un domn ereditar tutelat de
boieri, sub suzeranitatea Portii. Un program complex a fost elaborat de societatea secreta condusa de Dimitrie Filipescu (in Tara Romaneasca),
depistata de politia lui Alexandru Ghica in 1840. Programul acesteia prevedea consolidarea autonomiei si "chiar independenta", lichidarea proprietatii
boieresti, a relatiilor servile si instaurarea republicii democratice, intemeiata pe ideile de libertate si egalitate. Cu acelasi program, miscarea nationala
a renascut in 1843 prin societatea Fratia(organizatie masonica), fondata la Bucuresti de N. Balcescu, I. Ghica, Christian Tell si C. A. Rosetti, viitori
conducatori ai revolutiei de la 1848. Deviza ei era: " Dreptate, Fratie". Aceasta organizatie masonica avea ca obiective unirea Moldovei si Tarii
Romanesti, independenta, emanciparea clacasilor, egalitatea cetatenilor in fata legii.Societatea Fratia a vut un rol principal in pregatirea si
desfasurarea Revolutiei de la 1848 in Tara Romaneasca. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publicatii ca Propasirea, Arhiva istorica, Magazin
istoric pentru Dacia si Dacia literara. In 1845 se infiinta la Paris, din initiativa lui C.A. Rosetti, Societatea Studentilor Romani, ca filiala a Fratiei,
organizatie care intretinea stranse legaturi cu personalitati ale vietii culturale franceze. Tot ca filiala a Fratiei a functionat la Iasi, din 1846, Asociatia
patriotica.
In prima jumatate a secolului al XIX-lea societatea romaneasca s-a dezvoltat progresiv, cautandu-si noi modele si forme de organizare. Intre
activitatea teoretica reformatoare (proiecte de reforma, memorii) si actiunea social-politica (miscarea din 1821, activitatea societatilor secrete),
programele oficiale de reforma nu au facut decat sa potenteze contradictiile si sa grabeasca declansarea revolutiei. Nevoia de reorganizare interna
era recunoscuta si in principalele acte internationale referitoare la Principate. Tratatul de la Adrianopol (1829) consacra individualitatea politica a
Tarilor Romane, instituia oficial (de jure) protectoratul rusesc asupra acestora si prevedea reorganizarea administrativa interna in temeiul unor noi
reglementari, viitoarele Regulamente Organice.

1.4. Reforme in spiritul despotismului luminat. Regulamentele Organice

Tratatul de la Adrianopol a impus de jure protectoratul rus asupra celor doua principate si a deschis calea infaptuirii de sus a unor reforme
care raspundeau numeroaselor proiecte inaintate de romani Curtii de la Petersburg. Doua comisii de boieri munteni si moldoveni, conduse de
consulul general rus Minciaki(A fost asistat de rusul Pavel Kiseleff, care 1829-1834 administra principatele in calitate de guvernator)  au
elaborat,conform si cu indicatiile Curtii imperiale de la Petersburg (Rusia devenise putere „protectoare” a Principatelor,prin Tratatul de la
Adrianopol,din 1829). textul Regulamentelor Organice, care au fost primele constitutii moderne ale Principatelor. Textul lor a fost dezbatut la
Petersburg,supus aprobarii Adunarilor Obstesti de la Bucuresti si Iasi si ratificat de Poarta. Au ramas in vigoare pana la Conferinta de la Paris (1858),
cu o scurta intrerupere in Tara Romaneasca in 1848. Ele au incercat sa reformeze Vechiul Regim in spiritul despotismului luminat, introducand
principii si forme moderne de organizare, dar pastrand vechiul continut al puterii. La baza statului s-au stabilit, in "spiritul veacului", suveranitatea
poporului, separarea puterilor(care se aplica pentru prima data incepand cu adoptarea Reg.Org.) si bugetul modern(1831/1832 e adoptat Principiul
bugetului ca instrument politico-economic modern).
* Puterea executiva revenea domnului, care era ales pe viata de o Adunare Obsteasca Extraordinara. Acesta ii numea si ii revoca pe ministrii,
avea drept de initiativa si sanctiune a legilor si era ajutat de un Sfat administrativ(care a inlocuit Sfatul domnesc) compus din sase ministri. De
asemenea, putea dizolva Adunarea Obsteasca, dar numai cu acordul puterilor protectoare si suzerana.
*Puterea legislativa revenea Adunarii Obstesti, compusa in majoritate din boieri si inalti functionari si prezidata de mitropolit. Adunarea adopta
legile si prezenta domnului rapoarte despre starea tarii, numite anaforale. Regulamentele organice pot fi considerate "actul de nastere al
parlamentarismului in Romania", fiind primele legiuiri care instituie adunari formate pe baza de sufragiu, care, prin participare la activitatea legislativa,
limitau puterea sefului statului.
*Puterea judecatoreasca era exercitata de organele de judecata, instanta judecatoreasca suprema fiind reprezentata de Inaltul Divan
Domnesc.
O contributie reala au adus Regulamentele Organice in modernizarea institutiilor. Au fost infiintate tribunalele, corpul de avocati, serviciul
procuraturii, arhivele statului, notariatele. S-a reorganizat invatamantul si a fost constituita armata nationala. Actele de stare civila au fost scoase de
sub controlul Bisericii, s-au modernizat serviciile publice (serviciul sanitar, posta, pompieri) si s-a preconizat fondarea unei Banci Nationale cu drept
de emisiune monetara. Reforma sistemului fiscal a statornicit un impozit unic ("capitatia" pentru tarani si "patenta", calculata pe venit, pentru
burghezie), dar a pastrat vechile privilegii fiscale(boierii + clerul nu plateau), a desfiintat vamile interne si breslele si a adoptat principiul bugetului. Un
pas important in directia unor relatii agrare moderne s-a facut prin transformare rezervei domeniului in proprietate absoluta a boierului. Regulamentele
aveau, insa, siaspecte negative, care explica lipsa lor de popularitate. Ele pastrau vechile privilegii si scutirile de impozite pentru boieri si cler si nu
rezolvau problema agrara: claca era sporita la 12 zile pe an si, in plus, se introducea nartul (norma zilnica de lucru). Mai mult, o treime din fiecare
mosie era considerata proprietatea absoluta a boierului.
Acte fundamentale pentru Principate, Regulamentele Organice au fost puse in aplicare la 1 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ianuarie
1832 in Moldova si inlocuite in 1858 cu Conventia de la Paris. Cu toate limitele lor, Regulamentele Organice au contribuit la modernizarea societatii si
statului si au apropiat structurile legislative si administrative ale Principatelor in vederea unirii lor. Astfel organizate, cele doua state ar fi fost integrate
mai usor stapanirii ruse. Reflectand influenta si tendintele expansioniste ale Rusiei, Regulamentele au starnit o vie ostilitate din partea tinerilor boieri
care se impregnasera, in decursul studiilor lor pariziene, de noi idei politice si de gusturi occidentale. Aceste tendinte au devenit evidente in 1833,
atunci cand Rusia a incercat sa impuna articolul aditional. Boierimea munteana s-a coalizat atunci in "Partida nationala" condusa de Ion Campineanu,
opunandu-se in anii 1837-1838 adoptarii acestui articol care incalca autonomia tarii. Actul de unire si independenta si Osabitul act de numire a
suveranului romanilor, redactate de Partida nationala, schitau un proiect de eliberare, de unire si organizare a monarhiei constitutionale.
In 1834, au fost numiti domni de catre Rusia si Turcia (nu alesi, asa cum prevedeau Regulamentele), Alexandru Ghica in Muntenia si Mihail
Sturdza in Moldova. Acuzat de proasta gestiune si de lipsa de autoritate, Alexandru Ghica a fost destituit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu(ales de
Adunarea Obsteasca Extraordinara), singurul domn ales in conformitate cu prevederile Regulamentului organic. Aceste trei domnii poarta denumirea
de regulamentare. Desi au aplicat programe reformatoare la nivel institutional si de crestere a gradului de civilizatie, domnii regulamentari au fost
vehement contestati in epoca si s-au confruntat cu opozitia cvasipermanenta a clasei politice.
Deoarece Regulamentele Organice au fost percepute ca o frana in dezvoltarea societatii romanesti,prin prevederile care mentineau privilegiile
boierimii,revolutionarii pasoptisti au dorit inlocuirea lor.Acest aspect e dovedit de continuturile documentelor programatice ale revolutiei de la
1848,precum Proclamatia de la Islaz,din Tara Romaneasca.

1.5. Revolutia de la 1848

Revolutiile de la 1848 din Tarile Romane se inscriu in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in primavara anului respectiv, de la
Paris pana in centrul si rasaritul continentului.Acestea au fost o continuare a Revolutiei Franceze din 1789,eveniment ce incercase sa impuna
principiile de organizare a statului modern.Pe de alta parte,revolutiile reprezinta reactia popoarelor europene impotriva sistemului stabilit de
monarhiile absolutiste in urma Congresului de la Viena din 1815.
In Moldova si Tara Romaneasca, Revolutia de la 1848 a fost in primul rand opera intelectualilor "pasoptisti". Ei erau un grup deosebit de
omogen, apartineau in general mijlocului clasei boieresti, beneficiasera de posibilitati similare de a studia in marea lor majoritate in strainatate si se
distingeau de inaintasii lor prin cunoasterea directa a Europei Occidentale, al carei model politic si cultural il doreau aplicat si Tarilor Romane.  O alta
caracteristica a intelectualitatii romanesti de la 1848 este adeziunea totala la ideea moderna de natiune si atasamentul neconditionat fata de telurile
nationale (independenta sau autonomie politica).Pe langa aceste doua teluri mai era si constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana
(propunere facuta de Ioan Maiorescu Parlamentului german de la Frankfurt pe Main).
 Moment crucial in evolutia societatii romanesti spre un stat modern, revolutia din 1848-1849, a incununat un secol de mutatii produse in plan
economico - social, politic si in mentalul colectiv, a marcat afirmarea natiunii romane si exprimarea optiunii pentru "modelul occidental". Pentru
romanii aflati sub suzeranitatea Portii si protectia Rusiei (Principatele romane) sau sub dominatia Habsburgilor (Transilvania, Bucovina), obiectivul
emanciparii politice nationale era greu de realizat. Constienti de aceasta, fruntasii revolutionari au manifestat prudenta fata de includerea acestui
obiectiv in programele oficiale, pastrandu-si solicitarile in limite "legale" : respectarea autonomiei Principatelor in conformitate cu vechile tratate si
unirea teritoriilor romanesti din Imperiul Habsburgic intr-un "ducat autonom"; cu recunoasterea drepturilor natiunii romane. Programele de la Brasov si
Cernauti au solicitat deschis probleme ca: inlaturarea Regulamentelor Organice si protectoratului rus, unirea si independenta romanilor, probleme ce
reuneau in jurul lor toate fortele sociale si politice romanesti.
Pe scurt,in Tara Romaneasca si Moldova,intelectualii au cautat sa desfiinteze protectoratul Rusiei si sa restabileasca echilibrul cu Imperiul
Otoman,in timp ce in Transilvania,Banat si Bucovina,ei si-au propus sa uneasca toti romanii intr-un singur stat autonom.
Ca in orice revolutie democratica,distingem intr-o prima faza doua planuri de manifestare ale spiritului national,doua comportamente,cel
taranesc,traditional si cel burghez,liberal-democrat,al elitei intelectuale si al burgheziei.Intelectualitatea in primele luni ale revolutiei a prelungit traditia
legalista,petitionara de miscare romaneasca,caracteristica perioadei premergatoare revolutiei de la 1848.Convocarea unor adunari populare la
initiativa elitei a marcat inceputul procesului de organizare a revolutiei,ce a urmarit fuziunea celor doua tipuri distincte de comportament.

A. Moldova.Evenimentele revolutionare au izbucnit in Moldova in martie 1848.Miscarea a fost una legalista,utilizand practica inaintarii sau
publicarii de memorii si programe(ex:Petitiunea Proclamatiune).Totul a inceput prin manifestarea opozitiei fata de domnitorul Mihail Sturdza, la care a
participat boierimea mica si mijlocie, o parte a marii boierimi de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Domnitorul era adeptul ideilor
conservatoare si a rezolvarii crizei politice interne fara convulsii sociale. La 27 martie/8 aprilie 1848 reprezentantii boierimii liberale si ai orasenilor din
Moldova s-au intrunit la Iasi intr-o adunare de protest contra regimului autoritar patronat de Mihail Sturdza (adunarea de la Hotelul Petersburg),
cerand limitarea puterii acestuia prin institutii reprezentative si instaurarea unui regim politic liberal moderat, care sa stimuleze dezvoltarea
economica. Cererile lor au stat la baza Petitiunii-proclamatiune (program in 35 de puncte) intocmita de comitetul revolutionar condus de V.
Alecsandri(la care a participat indeosebi elita intelectuala), pentru a fi inaintata domnitorului. Boierimea moldoveana dorea reformarea regimului prin
masuri moderate, atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si temerea fata de o interventie armata a Rusiei, care avertizase ca nu va tolera
miscari revolutionare in Principate (asa se explica si primul punct al Petitiunii-proclamatiune, introdus de revolutionari din considerente tactice).Se
cereau astfel:
 stavilirea coruptiei,
 siguranta personala,
 responsabilitate ministeriala,
 imbunatatirea soartei taranilor,
 desfiintarea cenzurii,
 alegeri pentru adunare fara imixtiuni ale carmuirii,
 infiintarea unei garzi cetatenesti.
Dispus,initial,sa accepte mare parte din cererile petitionarilor,domnul raspunde ulterior dur presiunii revolutionarilor,care il somau sa accepte
integral documentul.Autoritatile i-au arestat pe manifestanti; cativa au reusit sa se refugieze in celelalte provincii romanesti, unde au participat la
actiunile revolutionare. Revolutionarii moldoveni, puternic impresionati de Adunarea de la Blaj, din mai 1848, au redactat impreuna cu Vasile
Alecsandri, un legamant secret pentru actiunea regeneratoare, la Brasov, la 12 mai, intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Tot in exil,
dar la Cernauti, Mihail Kogalniceanu elaboreaza Dorintele partidei nationale in Moldova, in august 1848. Acest program va fi dezvoltat ulterior intr-
un Proiect de constitutie. Intre obiectivele inscrise retin atentia: independenta si unirea Principatelor ("unirea Moldovei si Valahiei intr-un stat
neatarnat romanesc" din programul de la Brasov si unirea considerata "cheia boltii iara de care s-ar prabusi tot edificiul national" din programul de la
Cernauti). Apar deosebiri in solutiile pentru rezolvarea problemei agrare: emanciparea si improprietarirea taranilor clacasi (fara despagubire la Brasov
si cu despagubire la Cernauti). Interventia armatei tariste a pus capat agitatiilor din Moldova in iulie 1848.

B. Tara Romaneasca. Daca intrunirea de la Iasi, de la Hotelul Petersburg, din 27 martie 1848, cu greu poate fi considerata o veritabila
revolutie, domnitorul Mihail Sturdza actionand rapid pentru inabusirea protestelor, in Tara Romaneasca, miscarea revolutionara a dus la instaurarea
unui regim revolutionar,sub forma unui guvern revolutionar,denumit locotenenta domneasca,pentru a nu exacerba suspiciunile Portii.Revolutia a durat
din iunie pana in septembrie 1848, cand trupele otomane au impus caimacamia boierului conservator Constantin Cantacuzino.
In Tara Romaneasca, evenimentele s-au desfasurat pe cale revolutionara, dupa model francez. Principalele forte participante au fost:
Societatea Secreta Fratia; grupul de exilati romani aflati la Paris; negustori, intelectuali, boierime liberala; ofiteri si populatie urbana. Revolutia
urmarea rasturnarea regimului existent si edificarea unuia nou, modern.
La 9 iunie, la Islaz, s-a desfasurat o adunare populara, unde Ion Eliade Radulescu a prezentat un program. Proclamatia prezentata in fata
adunarii populare se baza pe principiul suveranitatii poporului si continea, pe langa obiectivele nationale si sociale, cereri privind: organizarea unui
regim politic quasi-republican, cu domn responsabil ales din cinci in cinci ani, adunare obsteasca din toate categoriile sociale, ministri responsabili,
drepturi si libertati cetatenesti,egalitatea drepturilor politice,emanciparea evreilor si drepturi politice pentru toti compatriotii de alta credinta. Insurectia
din Bucuresti declansata la 11 iunie 1848, l-a silit pe domnitorul Gheorghe Bibescu sa accepte programul revolutiei drept constitutie si sa formeze un
guvern cu ministri dintre fruntasii miscarii. Dupa retragerea consulului rus din Bucuresti, domnitorul Gheorghe Bibescu abdica si fuge in Transilvania
pe 13 iunie, incredintand conducerea tarii unui guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit.
Guvernul provizoriu, in lipsa unui corp reprezentativ, exercita atat puterea executiva, cat si pe cea legislativa si avea misiunea de a organiza
noul regim pe baza celor 21 puncte ale Proclamatiei de Islaz.Aceasta a fost denumita de contemporani Constitutie ,rol pe care de altminteri l-a si
indeplinit pana la incheierea activitatii guvernului revolutionar. Principiile care au stat la baza activitatii sale au fost libertatea, egalitatea,
fraternitatea.Proclamatia prevedea ,printre altele,organizarea mecanismului de stat,ale carui organe centrale erau domnul si o Adunare generala.De
asemenea,e formulat clar principiul suveranitatii poporului.;acesta se exercita prin reprezentarea tuturor starilor sociale in cadrul Adunarii generale
unicamerale,la care se raportau si alegerea si responsabilitatea domnului. Pe plan intern guvernul provizoriu:
 a decretat desfiintarea rangurilor boieresti
 si a cenzurii, acordandu-se libertate presei;
 a adoptat drapelul national tricolor cu deviza "Dreptate, Fratie";
 a eliberat robii;
 a interzis bataia si pedeapsa cu moartea;
 a infiintat Garda Nationala - pusa sub comanda lui Gheorghe Magheru, numit capitan general - si corpul Comisarilor de Propaganda,
a caror atributie era explicarea programului de la Islaz;
 a eliberat detinutii politici.
O Comisie a Proprietatii, infiintata de guvern in iulie 1848 pentru a rezolva problema agrara prin reglementarea raporturilor dintre proprietari si
clacasi, nu a reusit sa-si duca la bun sfarsit misiunea din cauza opozitiei inversunate a proprietarilor si a interventiei otomane, fiind desfiintata in
august 1848.
Fortele contrarevolutionare interne au pus la cale inlaturarea guvernului revolutionar, dar primele tentative au esuat datorita sprijinului acordat
de populatie noii puteri. La insistenta Rusiei(si,practic,in cooperare cu Rusia), insa, trupele otomane conduse de Suleiman-Pasa au patruns in tara.
Intr-o prima etapa, reprezentantul Portii, Suleiman Pasa, a condamnat revolutia si a obligat la infiintarea unei Locotenente Domnesti, compusa din Ion
Eliade Radulescu, Nicolae Golescu si Christian Tell (29 iulie 1848). Aceasta solutie a nemultumit Rusia si Imperiul Otoman. Dupa noi presiuni rusesti,
Suleiman a fost inlocuit cu Fuad-Pasa, care a primit ordin de reprimare a revolutiei. La 13/25 septembrie 1848 ,dupa exercitarea unor noi presiuni din
partea Rusiei, trupele otomane au ocupat Bucurestiul, reprimand rezistenta armata a unitatii de pompieri din Dealul Spirii, condusa de Pavel Zaga-
nescu. Doua zile mai tarziu, armatele ruse din Moldova au trecut Milcovul, cooperand cu fortele otomane la restabilirea regimului regulamentar in
Tara Romaneasca.Din septembrie,C-tin Cantacuzino devine domn caimacan.

C. Transilvania, Banat, Bucovina. In aceste provincii, aspectele sociale si politice au fost amplificate de dorinta romanilor de a obtine
emanciparea nationala. La miscarea revolutionara a participat elita burgheza, ecleziastica si intelectuala, alaturi de taranime.
În 15 martie 1848, maghiarii, însufleţiţi de discursurile patriotice ale lui Lajos Kossuth, Petöfi Sandor, Ferenc Deak, Jozsef Eötvös, se ridică
împotriva absolutismului habsburgic. Începea astfel Revoluţia paşoptistă la Buda, - pe cale diplomatica - poporul maghiar alăturându-se valului de
revoluţii care cuprindea Europa. Revoluţionarii maghiari au adresat autorităţilor un program în 12 puncte, cu revendicări de natură liberală şi
naţională, cerând libertatea presei, adunare naţională, egalitatea în faţa legii, libertatea religioasă, abolirea privilegiilor feudale, emanciparea ţăranilor,
eliberarea deţinuţilor politici, unirea Transilvaniei cu Ungaria şi rechemarea în ţară a tuturor regimentelor ungare.
In Transilvania s-a manifestat un conflict etnic intre romani si maghiari, determinat de programul national al revolutionarilor maghiari, care isi
propuneau restaurarea Ungariei medievale. De fapt, disensiunile intre revolutionarii romani si cei maghiari s-au ivit inca de la inceput, ca urmare a
abordarii diametral opuse a problemei nationale. In timp ce romanii solicitau "drepturi pentru natiunea romana", maghiarii condusi de Lajos Kossuth
nu recunosteau decat drepturile si libertatile pentru conationalii lor. Ei au hotarat, in martie 1848, sa nu recunoasca individualitatile nationale din
Ungaria, sa impuna folosirea exclusiva a limbii maghiare in stat si sa proclame uniunea Transilvaniei si a Comitatelor din Partium cu Ungaria.
Protestele romanilor au luat forma celor trei Adunari Populare de la Blaj:
 18 aprilie: adunarea care a testat atitudinea populatiei fata de programul politic national, pregatind totodata adunarea din mai;
 3-5 mai: Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (40.000 de participanti), care a proclamat independenta natiunii romane
si a adoptat Petitiunea Nationala, un program in 16 puncte redactat de Simion Barnutiu. In Petitiunea Nationala se cerea: independenta natiunii
romane, reprezentare proportionala in toate institutiile tarii, dreptul de a folosi limba romana in legislatie si administratie, dreptul de a fi consultati(drept
solicitat in problema unirii Transilvaniei cu Ungaria),independenta Bisericii Ortodoxe Romane, infiintarea de scoli romanesti in toate satele si orasele,
precum si a unei universitati, desfiintarea iobagiei fara rascumparare si improprietarirea taranilor, asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenesti,
elaborarea unei noi Constitutii a Transilvaniei si respingerea ideii de "uniune" cu Ungaria,excluderea denumirilor de ,,blach”, ,,olah”, ,,walach” pentru
romani. Adunarea propunea si infiintarea unui organ executiv, Comitetul National de la Sibiu, condus de Andrei Saguna, care sa coordoneze actiunea
politica romaneasca. Mai multe petitii au fost trimise Dietei din Cluj si Curtii Imperiale din Viena. La 18 mai 1848, Dieta din Cluj cu preponderenta
maghiara, a votat pentru unirea, de fapt, anexarea Transilvaniei la Ungaria, masura sanctionata de imparat la 29 mai 1848. Astfel se anula autonomia
Principatului. Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Ungaria de catre imparat au determinat trecerea de la faza legalista a revolutiei la
cea armata. Datorita rezistentei romanilor, unificarea politica si administrativa a Transilvaniei cu Ungaria a esuat, iar colaborarea dintre autoritatile
maghiare si cele austriece a incetat.
 3-16 septembrie: a treia Adunare de la Blaj, care a hotarat: organizarea militara a provinciei pentru a apara suveranitatea teritoriilor
romanesti (obiectiv national al revolutiei romane din Transilvania); inarmarea poporului; formarea a 15 legiuni romanesti(garzile militare au fost
conduse de Avram Iancu si Axente Sever); preluarea cu forta armata a administratiei provinciei din mainile maghiarilor si organizarea administrativa a
15 prefecturi sub conducerea Comitetului National de la Sibiu. În octombrie 1848 Lajos Kossuth preia conducerea revoluţiei maghiare care se
radicalizează, vizând obţinerea independenţei Ungariei în cadrul teritorial al fostului Regat medieval maghiar, marcând începutul războiului civil dintre
armata revoluţionară maghiară(condusa de generalul polonez Iosif Bem) şi trupele imperiale(carora li s-au alaturat romanii,croatii si sarbii in speranta
pastrarii identitatii nationale),care a durat pana in iulie 1849. In martie 1849,guvernul revolutionar maghiar a declansat o actiune armata impotriva
revolutionarilor romani,astfel,o mare parte a Transilvaniei a fost cucerita(exceptie Muntii Apuseni, aparati de Avram Iancu). Armata guvernului de la
Budapesta a reusit sa restabileasca controlul maghiar in teritoriile deschise ale Transilvaniei. Totusi, nici o armata maghiara nu a putut sa patrunda in
zona Muntilor Apuseni aparata de motii condusi de Avram Iancu.
Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la o reconsiderare a pozitiei Vienei fata de romani, astfel incat, prin Constitutia din 4 martie 1849,
imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei. Intre romani si maghiari au inceput tratative mediate initial de deputatul roman Ioan
Dragos si continuate si finalizate cu succes de Nicolae Balcescu. Ca rezultat,la 2 iulie 1849 se semna Proiectul de Pacificare de la Seghedin, care
recunostea unele drepturi ale romanilor, dar nu prevedea renuntarea la unirea Transilvaniei cu Ungaria. Intelegerea s-a incheiat prea tarziu,deoarece
la 1/13 august 1849, la Siria, langa Arad ,soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor doua Imperii, Austriac si Tarist:, armata
maghiara a capitulat in fata armatei tariste, chemata in ajutor de Curtea vieneza. Imparatul a anulat promisiunile facute romanilor.
La 1848,romanii si maghiarii au creat programe nationale proprii,in care s-au regasit numeroase interese contradictorii;Curtea Imperiala de la
Viena a creat iluzia privind sprijinirea revolutiei maghiare si a celei romane.(A)

In Bucovina, romanii au actionat pentru pastrarea caracterului istoric al provinciei si respectarea natiunii romane. La 8/20 mai 1848, adunarea
populara de la Cernauti condusa de E. Hurmuzaki, convocata din initiativa Comitetului de Actiune, a precizat obiectivele revolutiei, cuprinse ulterior
in Petitia tarii, redactata in luna iulie: separarea Bucovinei de Galitia si organizarea sa pe baze autonome; o Dieta care sa cuprinda reprezentanti ai
tuturor starilor si o conducere proprie in administratie, justitie si politica; independenta Episcopiei Bucovinei; alegerea episcopului de un Congres local
din clerici si mireni; conservarea nationalitatii romane si infiintarea de scoli nationale; egalitatea in fata legii; libertatea comertului; desfiintarea clacii si
dijmei.

In Banat, provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al XVIII-lea, miscarea de eliberare nationala a imbracat tot forma unor adunari
populare. In fruntea banatenilor s-a remarcat Eftimie Murgu, adept al unirii Banatului cu Transilvania. La 15/27 iunie 1848, Adunarea de la Lugoj,
prezidata de Eftimie Murgu, a adoptat Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat, prin care se cerea: respectarea nationalitatii romanesti,
oficializarea limbii romane, inarmarea poporului si autonomia provinciei.

D. Semnificatia revolutiei de la 1848. Proiectul politic pasoptist a fost opera intelectualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus
revolutia. Nicolae Balcescu, unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist, a surprins constituirea si maturizarea lui treptata. Obiectivele
proiectului erau:
 autonomia si independenta (obiectiv national);
 unirea romanilor intr-un singur stat (obiectiv national);
 drepturi si libertati politice (obiectiv politic);
 modernizarea institutiilor (obiectiv politic);
 noua organizare a puterilor in stat (obiectiv politic);
 regim reprezentativ(obiectiv politic);
 reforma agrara (obiectiv economico-social).
S-au formulat trei solutii in vederea ameliorarii statutului juridic extern al Principatelor: autonomia (Proclamatia de la Islaz), independenta
(Printipiile noastre pentru reformarea patriei), constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeana (propunere facuta de Ioan Maiorescu
Parlamentului german de la Frankfurt pe Main). Unirea romanilor intr-un singur stat nu a fost formulata in programele de la Iasi, Islaz, Bucuresti si Blaj
din motive strategice. A fost inscrisa in programul revolutionarilor moldoveni de la Brasov (Printipiile noastre pentru reformarea patriei) si in programul
de la Cernauti (Dorintele partidei nationale in Moldova) redactat de Mihail Kogalniceanu. Desi revolutionarii munteni nu au inscris ideea unitatii
nationale in programe, C.A. Rosetti, in gazeta Pruncul roman, publica in iunie 1848 articolul "Catre fratii nostri din Moldova", in care facea un apel la
unire. Aceeasi idee este sustinuta si de gazeta Poporul  suveran. In Transilvania, idealul national este exprimat pe Campia Libertatii de la Blaj in
expresia "noi vrem sa ne unim cu tara". Pentru a nu irita imperiile vecine, aceasta idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adoptate la Iasi,
Islaz sau Blaj. Problema agrara a constituit principala problema sociala a revolutiei, parte componenta a problemei proprietatii. Solutiile propuse au
fost diferite, de la o solutie moderata in programul de la Iasi (Petitiunea proclamatiune), pana la solutia radicala in programul emigratiei moldovene de
la Brasov. In Tara Romaneasca s-a constituit o Comisie a proprietatii care avea in vedere reglementarea raporturilor dintre proprietari si tarani.
Programul politic pasoptist a fost pus in aplicare in timpul domniei lui Al.I. Cuza.
Revolutia de la 1848 a demonstrat ca pentru reforma societatii nu era de ajuns unitatea de actiune a romanilor sau constiinta nationala.Fara
unitatea statala nu se putea trece la modernizarea interna a statului,dupa cum nu se putea obtine nici independenta.
Revolutia de la 1848 a urmarit intarirea rolului politic al burgheziei.

Anexe

Petitiunea-proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni, Iasi, 27 martie 1848

"1. Sfanta pazire a Regulamentului, in tot cuprinsul seu si fara nici o rastalmacire. [] 3. Siguranta personala, adeca nimeni sa nu poata fi pedepsit
decat pe temeiul legilor si in urmarea unei hotarari judecatoresti. 4. Grabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni []. 8. Reforma scoalelor pe o
temelie larga si nationala, spre raspandirea luminarilor in tot poporul. 30. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunari."

Printipiile noastre pentru reformarea patriei, Brasov, 12 mai 1848

"1. Desfiintarea boerescului si a orice alte dari ale lacuitorilor sateni catre proprietari. 3. Improprietarirea lacuitorilor sateni fara nici o rascumparare
din partea lor. 4. Nimicirea tuturor privilegiilor si prin urmare: deopotriva purtare a sarcinilor statului de catra tot poporul in deobste, precum si
deopotriva impartasanie a lui la toate driturile politice si tivile. 5. Intemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate, egalitate si fratietate, dezvoltate
in toata intinderea lor. 6. Unirea Moldovei si a Valahiei intr-un singur stat neatarnat, romanesc.'
 Proclamatia de la Islaz, 9 iunie 1848

"Pe scurt, poporul roman, recapituland, decreta: 1. Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad si
neamestec al nici unei puteri din afara in cele dinauntru ale sale. 2. Egalitatea drepturilor politice []. 4. Adunanta generala compusa din reprezentanti
ai tuturor starilor societatii. 5. Domn responsabil, ales pe cinci ani si cautat in toate starile sotietatii. 12. Emancipatia manastirilor inchinate. 13.
Emancipatia clacasilor ce se fac proprietari prin despagubire []. 22. Convocarea indata a unei Adunante Generale Extraordinare Constituante alese []
a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole decretate de poporul roman."

Petitiunea nationala, Blaj, 4 mai 1848

"1. Natiunea romana rezimata pe principiul libertatei, egalitatei si fratiei pretinde independenta sa nationala in respectul politic, ca sa figureze in
numele sau; ca natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai la Dieta tarii in proportiune cu numerul sau [] 2. Natiunea romana pretinde, ca biserica
romana fara distinctiune de confesiune sa fie si sa ramana libera, independinte de la oricare alta biserica []. 3. Natiunea romana (] cere fara intarziere
desfiintarea iobagiei fara nici o despagubire din partea taranilor iobagi []. 6. Natiunea romana cere, ca conlocuitoriele natiuni neci de cum sa nu iee la
dezbatere cauza uniunei cu Ungaria pana cand natiunea romana nu va fi natiune constituita si organizata cu vot deliberativ si decisiv in camera
legislativa []. 7. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie si a tipari fara nici o censura. [] 13. Natiunea romana pretende portarea
comune a sarcinilor publice dupa starea si averea fiecaruia si stergerea privilegielor."

Documentul programatic Obiectiv national Obiectiv politic + Modernizarea Obiectiv economico-social

statului.Drepturi si libertati cetatenesti.
1. Petitiunea 8. Reforma scoalelor pe o 3. Siguranta personala, adeca nimeni 4. Grabnica imbunatatire a
proclamatiune a temelie larga si nationala, spre sa nu poata fi pedepsit decat pe starii locuitorilor sateni.
boierilor si notabililor raspandirea luminarilor in tot temeiul legilor si in urmarea unei
moldoveni poporul; hotarari judecatoresti.
27 martie 1848,Iasi ,,Sfanta pazire a Regulamentului 30. Fiecare pamantean sa aiba dreptul
Vasile Alecsandri Organic” (de teama unei de a adresa jalba Obstescii Adunari.
Al.I.Cuza interventii di partea Rusiei) —desfiintarea cenzurii
Gr.Cuza —functii acordate dupa merit
MODERAT —desfiintarea pedepselor corporale
2. Petitiunea Nationala Natiunea romana rezimata pe 7. Natiunea romana cere libertatea de 3. Natiunea romana (] cere
3-5 mai 1848,Blaj principiul libertatii, egalitatii si a vorbi, de a scrie si a tipari fara nici o fara intarziere desfiintarea
Simion Barnutiu fraternitatii pretinde censura. iobagiei fara nici o des-
Avram Iancu independenta sa nationala in 8. Natiunea romana cere asigurarea pagubire din partea taranilor
respectul politic, ca sa figureze in libertatei personale iobagi.
RADICAL numele sau; —scoli romanesti 13. Natiunea romana pretende
Suveranitatea teritoriilor —biserica romana sa fie egala in portarea comune a sarcinilor
romanesti; drepturi cu celelalte biserici ale publice dupa starea si averea
1. ca natiunea romana sa-si Transilvaniei. fiecaruia si stergerea privi-
aiba reprezentantii sai la Dieta legielor.
tarii in proportiune cu numerul
sau. La adunarea de la 3-16
2. Natiunea romana pretinde, ca sept,obiectiv national a devenit
biserica romana fara distinctiune apararea suveranitatii
de confesiune sa fie si sa teritoriilor
ramana libera, independinte de romanesti .
la oricare alta biserica.
6. Respingea anexarea
Transilvaniei la Ungaria.
3. Printipiile noastre pentru 6. Unirea Moldovei si a Valahiei 5. Intemeierea institutiilor tarii pe 3. Improprietarirea lacuitorilor
reformarea patriei intr-un singur stat neatarnat, printipiile de libertate, egalitate si sateni fara nici o rascumparare
12 mai 1848,Brasov romanesc. fratietate, dezvoltate in toata din partea lor.
(reovlutionarii intinderea lor. 1. Desfiintarea boerescului si a
moldoveni) orice alte dari ale lacuitorilor
C.Negri sateni catre proprietari.
Vasile Alecsandri 4. Nimicirea tuturor privilegiilor
si prin urmare: deopotriva
purtare a sarcinilor statului de
catra tot poporul indeobste,
 precum si deopotriva
impartasanie a lui la toate
driturile politice si tivile.
4. Proclamatia de la Islaz 1. Independenta sa 22. Convocarea indata a unei 13. Emancipatia clacasilor ce
9 iunie 1848 administrativa si legislativa Adunante Generale Extraordinare se fac proprietari prin
Ion Heliade Radulescu (=autonomie) pe temeiul Constituante alese a face Constitutia despagubire.
tractatelor lui Mircea si Vlad si tarii pe temeiul acestor 21 articole
DE COMPROMIS neamestec al nici unei puteri din decretate de poporul roman. —Dezrobirea tiganilor.
afara in cele dinauntru ale sale. (=>adoptarea unei constitutii=obiectiv
12. Emancipatia manastirilor politic)
inchinate. 2. Egalitatea drepturilor politice.
4. Adunanta generala compusa din
reprezentanti ai tuturor starilor
societatii.
5. Domn responsabil, ales pe cinci ani
si cautat in toate starile sotietatii.
—Desfiintarea rangurilor.
—Instructie egala.
—Libertatea tiparului.
—Contributie generala
5. Petitia neamului —Respectarea nationalitatii Autonomia Bisericii ortodoxe. Emanciparea clacasilor prin
romanesc din Ungaria si romanesti; despagubire.
Banat —oficializarea limbii romane;
15 iunie 1848,Lugoj —inarmarea poporului;
Eftimie Murgu —autonomia provinciei si
transformarea Banatului intr-un
MODERAT "capitanat general".
6. Petitia tarii Separarea Bucovinei de Galitia si —Dieta care sa cuprinda —Desfiintarea clacii si dijmei.
iulie 1848(20 mai doar organizarea sa pe baze reprezentanti ai tuturor starilor. —Libertatea comertului.
se discuta) ,Cernauti autonome(autonomia Bucovinei); —Egalitatea in fata legii.
Bucovina —independenta Episcopiei —Libertatea persoanei.
Eudoxiu Hurmuzaki Bucovinei fata de Mitropolia
Ortodoxa de la Karlowitz;
MODERAT —alegerea episcopului de un
Congres local din clerici si
mireni; —conservarea
nationalitatii romane si infiintarea
de scoli nationale;
—conducere proprie in
administratie, justitie si politica.
7. Dorintele Partidei ,,Unirea Moldovei cu Muntenia —Desfiintarea privilegiilor;
Nationale din Moldova este cheia boltii fara de care s-ar —desfiintarea rangurilor;
august 1848,Cernauti prabusi tot edificiul national”. —egalitate in fata legii;
Mihail Kogalniceanu —libertatea cuvantului;
—instructie egala si gratuita;
RADICAL —libertatea intrunirilor;
—contributie generala.

DICTIONAR.

obladuire = conducere,autoritate de stat

panduri = formatiune armata a carei principala misiune era mentinerea ordinii interne
claca = forma a rentei in munca prestata de taranii dependenti din Principate
nart = norma zilnica de munca pe care taranii clacasi erau obligati sa o presteze pe mosia boierului
AFIRMATII si PRECIZARI.

,,Tinta noastra,domnilor,socotesc ca nu poate fi alta decat unitatea nationala a romanilor”

(N.Balcescu , Discurs rostit la Paris in fata studentilor romani, 31 decembrie 1846)

,,Asadar este nevoie ca romanii sa se intocmeasca intr-o republica democratica si intr-un stat intocmit astfel incat,la varsta legiuita,tot romanul sa aiba
glas in alegerea deputatilor,la adunarea obsteasca a tarii.” (Nicolae Balcescu, Manualul bunului roman, 1851)

Nicolae Balcescu,unul dintre autorii proiectului politic revolutionar pasoptist,a surprins constituirea si maturizarea lui treptata.Obiectivele
proiectului erau:
 autonomia si independenta;
 unirea romanilor intr-un singur stat;
 reforma agrara;
 drepturi si libertati politice;
 modernizarea institutiilor;
 o noua orgaizare a puterilor in stat.

Reprezentanti ai elitei romanesti:

Transilvania : Samuil Micu,Petru Maior,Gheorghe Sincai,Ion Budai-Deleanu,Simion Barnutiu,Avram Iancu.
Tara Romaneasca : Ion C. Bratianu,Ion Heliade Radulescu,Ion Ghica,C.A.Rosetti,Nicolae Balcescu.
Moldova : Mihail Kogalniceanu,Vasile Alecsandri,Alexandru Ioan Cuza s.a.