Nume şi prenume: Pădureanu Gabriela

Facultatea de Ştiinţe Sociale

Specializarea: Sociologie

Anul 3

SATISFACȚIE ȘI PERFORMANȚĂ ÎN MUNCĂ

ÎNTR-O ORGANIZAȚIE PRIVATĂ

COORDONATOR: Lect. univ. dr. Andreea Mihaela NIȚĂ

 CUPRINS

1. DEFINIREA TERMENILOR
2. OBIECTIVUL GENERAL AL CERCETĂRII
3. FORMULAREA IPOTEZELOR
4. LOTIZAREA RESPONDENȚILOR
5. INTERPRETAREA RĂSPUNSURILOR
 1. DEFINIREA TERMENILOR

 SATISFACȚIA

Satisfacția este unul din factorii eficienței generale a muncii. Angajații firmelor sunt
satisfăcuți sau nesatisfăcuți în diferite grade și moduri, în funcție de participarea la realizarea
activităților. Munca este percepută de angajat nu doar ca un mijloc de obținere a celor necesare,
ci și ca o posibilitate de a avea emoții, trăiri plăcute, pozitive. Starea de satisfacție sau
insatisfacție a angajaților influențează pozitiv/negativ multitudinea manifestărilor lor personale și
organizaționale. Chiar dacă satisfacția/insatisfacția se manifestă pe o multitudine de dimensiuni
și niveluri, înregistrarea ei este dificilă. Nu întotdeauna intensitatea trăirii psihologice de
satisfacție sau insatisfacție coincide cu conștientizarea ei, uneori parțială și diferită. Satisfacția
angajaților reprezintă, în prezent, un obiectiv al managerilor și specialiștilor în domeni

 PERFORMANȚA

Motivația trebuie pusă în slujba obținerii unor performanțe înalte. Performanța poate fi
înțeleasă ca măsură în care un membru al unei organizații contribuie la realizarea obiectivelor
organizației.

Yerkes și Dodson (1908, apud Mamali, 1976) au încercat să explice relația care există
între motivație și performanță în activitate. Ei au demonstrat că, dincolo de o anumită intensitate
a motivării, performanța în loc să crească tinde să scadă. Efectul disfuncțional al unei intensități
motivaționale prea mari este explicat prin două grupe de factori: prin “îngustarea câmpului
cognitiv” al persoanei extrem de motivate care urmărește acele aspect care i se par utile în
atingerea scopului, fiind reticentă, rigidă la informații adiacente, clarificatoare pentru
îndeplinirea scopului; prin producerea unei stări ridicate de anxietate cu efect paralizant în plan
comportamental.
 2. OBIECTIVUL GENERAL AL CERCETĂRII

Scopul cercetării a vizat atât investigarea factorilor ce influențează satisfacția profesională și

performanța în activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare, cât și natura acestei influențe.

OBIECTIVE:

I. Identificarea modului de gestionare a timpului de lucru în cadrul

organizaţiilor/întreprinderilor în funcţie de specificul de activitate.
II. Măsurarea gradului de satisfacție, participarea și motivația angajaților pentru a
îmbunătăți performanța companiei
III. Evaluarea condițiilor de lucru și gradul de periculozitate al muncii predominante în
timpul cercetării
IV. Relațiile cu colegii din colectivul de muncă.

3. FORMULAREA IPOTEZELOR

Ipoteza 1: Într-o organizație în care se prestează ore suplimentare, angajații devin

suprasolicitați;

Ipoteza 2: Cu cât recompensele din partea companiei cresc, cu atât angajatul devine mai
implicat și motivat;

Ipoteza 3: Cu cât compania își respectă normele interne de funcționare, cu atât riscurile la locul
de muncă sunt diminuate;

Ipoteza 4: Atunci când angajații reușesc să facă echipă bună cu ceilalți colegi, munca propriu-
zisă devine mai eficientă.
 4. LOTIZAREA RESPONDENȚILOR

Prin esantionare se urmărește realizarea unei cercetări reprezentative prin studierea numai a unei
părți din universul cercetării, care alcătuiește o colecție statistică de unități (elemente).

Eșantionarea - este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populații întregi,
interogând doar câțiva indivizi din aceasta.

Populația - reprezintă totalitatea unităților simple sau complexe care formează obiectul cercetării.

Pentru proiectul meu am ales ca respondenți angajații hypermarketului Kaufland, acesta

încadrându-se în mediul privat ca și loc de muncă. Respondenții sunt atât de sex feminin, cât și
masculin, iar vârstele variază.
5. INTERPRETAREA RĂSPUNSURILOR