UNIVERSITATEA DE STAT „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” DIN CAHUL

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

CATEDRA DE DREPT

Aprobat: Şeful Catedrei Drept:

Blașcu O. ____________

Numele, prenumele studentului (ei)______________________________________

Grupa_______________________
Data________________________
Examinator: Saitarlî N. dr., conf. univ.

Evaluare finală la disciplina TEORIA GENERALĂ A STATULUI ȘI DREPTULUI

Ciclul I (Licența)

Test 7

Subiectul I. Sistemul dreptului. Familii de drept.

1.1 Definiția noțiunii de sistem de drept (6 p.).

1.2 Numiţi elementele structurale ale sistemului de drept (10 p.).
1.3 Analizați sistemul legislativ, sistemul de drept, sistemul juridic și coraportul lor (17 p.).

Subiectul II. Norma juridică.

2.1 Noţiunea normei juridice (6 p.).
2.2 Numiți trăsăturile normei juridice (10 p.).
2.3 Clasificați normele juridice (17 p.).

Subiectul III. Realizarea normelor juridice.

3.1 Conceptul de realizare a dreptului (7 p.).

3.2 Identificaţi formele de realizare a dreptului (10 p.).
3.3 Analizați trăsăturile procesului de realizare a dreptului prin activitatea de respectare și
executare a normelor (17 p.).

Baremul de notare:

10 9 8 7 6 5 4 3-2
91 – 100 81 – 90 71 – 80 66 – 70 61 – 65 51 – 60 41 – 50 0 – 40
 Răspunsuri
Subiectul I.
1.1. Sistemul de drept- este construcția internă ce se exprimă prin unitatea şi coordonarea
normelor juridice în vigoare din stat și prin compartimentarea dreptului în anumite părţi
componente relativ independente.
1.2. Elementele structural ale sistemului de drept sunt:
Ramura de drept – o totalitate sistematizată de norme juridice ce formează o parte
independentă a sistemului de drept, care reglementează o anumită categorie de relaţii
sociale prin intermediul unei metode specifice de reglementare.
Subramura de drept – o grupă de norme juridice, relativ mare, ce formează obiectul
unor reglementări juridice distincte. Subramura nu posedă o metodă de reglementare
juridică proprie. Ca exemplu de subramură de drept putem aduce dreptul penal militar
încadrat în dreptul penal ca ramură de drept.
Instituția juridică – o totalitate de norme ce formează o parte independentă a ramurii de
drept care reglementează relații sociale asemănătoare.
Instituţia juridică interramurală – un sistem de norme ce sunt incluse în diferite ramuri
de drept, dar destinate a reglementa relaţiile sociale de acelaşi gen cu caracter
interdependent.
Norma juridică – elementul primar al sistemului de drept ce reglementează o relaţie
socială-tip.
1.3. Evidenţiem trei categorii principale când utilizăm cuvântul sistem în contextul
dreptului:
1. Sistemul legislativ - include în sine ansamblul, totalitatea actelor normative ce sunt în
vigoare într-un stat.

2. Sistemul de drept este format dintr-un ansamblu de norme juridice amplasate într-o
anumită ordine în instituţii juridice, subramuri şi ramuri de drept. Sistemul dreptului
caracterizează structura dreptului.

3. Sistemul juridic se manifestă ca realitatea juridică a societăţii şi include în sine acele

fenomene cu caracter juridic ce ar determina această realitate – sistemul dreptului,
sistemul legislativ, raportul juridic, cultura şi conştiinţa juridică, interpretarea şi
realizarea dreptului etc.

Subiectul II
2.1. Normă Juridică- Element primar al sistemului de drept, o regulă obligatorie de
comportament emisă de organele statale componente, adoptată sau sancționată printr-un
act oficial ( lege, decret ș.a.) și asigurată în caz de necesitate de forță corectivă a statului.
2.2. Trăsăturile normei juridice:
a) O regulă de comportament;
b) Poartă un caracter general;
c) Poartă un caracter obligatoriu;
d) Poartă un caracter impersonal;
 e) Este adoptată sau sancționată de către stat;
f) Exprimă voință deținătorului puterii de stat;
g) Este asigurată prin forța de constrângere a statului.

2.3. Criteriile de clasificare a normelor juridice:

1. După rolul funcțional în mecanismul reglementării juridice:
- Norme inițiale;
- Norme-începuturi;
- Norme-principii;
- Norme determinative;
- Norme definiții;
- Norme generale și speciale;
- Norme-reguli de comportament.
2. După obiectul reglementării juridice:
- Norme ale dreptului muncii;
- Norme ale dreptului internațional;
- Norme ale dreptului constituțional;
- Norme le dreptului administrativ;
- Norme ale dreptului civil;
- Norme ale dreptului penal;
- Norme procesual penale, norme procesual civile, norme procesual
administrative.
3. După metoda reglementării juridice:
- Norme imperative: Norme prohibitive și Norme onerative;
- Norme permisive: Norme dispozitive și Norme supletive.
4. După sfera de aplicare și gradul de generalitate a normei:
- Norme generale;
- Norme speciale;
- Norme excepții.

Subiectul III
3.1. Întrucât realizarea dreptului presupune impactul dintre modul general de
conduită propus de legiuitor și realizarea concretă, analiza conceptului de realizare a
dreptului presupune, de fapt, analiza modului de implementare a normei juridice în
viața socială, a modului în care norma de drept rezonează cu interese colective și
individuale din societate, precum și a perioadei necesare pentru încorporarea normei
în patrimoniul psihologic al individului.
3.2. Formele de realizare a dreptului:
- Respectarea prevederilor normelor juridice prohobitive;
- Executarea normelor juridice onerative și permisive;
- Aplicarea normelor juridice – formă specială a realizării dreptului;
- Respectarea dispoziției normei juridice;
- Executarea dispoziției normei juridice;
 - Aplicarea ca formă specială de realizare a dreptului.
3.3. Trăsăturile procesului de realizare a dreptului prin activitatea de
respectare și executare a normelor juridice:
- Această formă de realizare a dreptului implică îndeplinirea recomandă-rilor
sau solicitărilor cuprinse în norme juridice, prin conformarea faţă de
preceptele normelor;
- Conformarea faţă de conduita determinată de normele juridice este re-zultatul
acţiunii mai multor factori: acceptarea legii de către societate, raţionalitatea şi
moralitatea legii, ridicarea gradului vieţii materiale şi spirituale a membrilor
societății etc.;
- Aceste forme de realizare a dreptului (respectarea și executarea) dețin o
pondere mult mai mare decât cealaltă formă – aplicarea dreptului, ceea ce
denotă că majoritatea normelor juridice se realizează prin raporturi juridice de
conformare, fără a fi nevoie de forţa de constrângere a statului;
- Din punctul de vedere al tehnicii juridice, activităţile implicate în ma-
nifestarea acestor forme de realizare a dreptului (respectarea și executarea)
sunt relativ mai simple, ele fiind susceptibile a se desfăşura, în fapt, fără
încheierea unui act scris, fără îndeplinirea unor condiţii de formă sau
proceduri speciale;
- Respectând şi executând normele juridice, subiecții îşi valorifică drep-turile
subiective, cu luarea în considerare şi a obligaţiilor juridice pe care le includ în
circuitul juridic.