Serii cu termeni oarecare .

Convergentă și semiconvergența seriilor

Definiție. Serii cu o infinitate de termeni pozitivi și o infinitate de termeni

negativi, iar semnele termenilor nu alternează- se numesc serii cu termeni
oarecare.

Fie dată o serie cu termeni oarecare

∞

∑ an=a1+ a2 +a3 +∙ ∙∙+ an +∙∙ ∙ (1)

n =1

Formăm seriea modulelor termenilor seriei date

∞

∑|an|=|a1|+|a2|+|a3|+∙ ∙∙+|an|+∙ ∙∙ (2)

n =1

Considerăm două serii auxiliare care ne vor fi utile în cele ce urmează:

∞ ∞
|a n|+an
∑ bn=∑ (3)
n =1 2n =1
∞
|a |−a∞

∑ c n=∑ n 2 n (4)
n =1 n=1

Seria (3) se obține din seria (1) astfel: termenii pozitivi ai seriei (1) se
păstrează pe locurile lor , iar cei negativi se înlocuesc cu zerouri. Seria (4) se
obține din seria (1) lăsîd pe locurile lor termenii negativi si înlocuindu-le cu zerouri
pe cei pozitivi.
Avem că seria (3) este formată din termeni pozitivi ai seriei (1), iar seria(4)
din modulele termenilor negativi.
Intre terminii seriilor (1), (2), (3) și (4), sunt evidente următoarele relații pentru
orice n.
b n ≤|a n|, c n ≤|an| (5)
a n=bn −c n, |a n|=b n +c n (6)

Din egalitățile (6) se observă că seriile (1) și (2) pot fi obținute ca diferența seriilor
auxiliare și ca suma seriilor (3) și (4).
Între seriile (1) și (2) exită o legătură care poate fi bazată pe următoarea teoremă.

Teorema (criteriul suficient de convergență a unei serii cu termeni oarecare).

Dacă seria modulelor unei serii cu termeni oarecare este convergentă, atunci și
seria cu termeni oarecare este convergentă.

Demonstrare. Fie seria a 1+ a2+ a3 +∙ ∙∙+a n+ ∙∙ ∙ are suma parțială egală cu Sn, iar
seria alcătuită din termenii modulelor |a 1|+|a2|+|a3|+∙ ∙∙+|an|+∙ ∙∙ , are suma parțială și
1
se notează prin σ n. Notăm Sn -suma parțială cu termeni pozitivi al seriei (1). S”n −¿
suma parțială a modulelor primilor n termeni negativi, atunci Sn=S n - S”n ; σ n=Sn + Sn .
¿

Din ipoteza teoremei rezultă că seria alcătuită din termenii modulelor este
convergentă, și suma parțialăσ n are limită unde nlim →∞
σ n =σ . În baza criteriului de
comparație seriile (1) și (2) sunt convergente. Prin urmare sumele parțiale au limită
și nlim S n=S și lim S ”n =S ”Astfel lim S n−S”n=lim Sn. De unde Snsuma parțială a seriei
→∞ n→∞ n→∞ n→ ∞
a 1+ a2+ a3 +∙ ∙∙+a n+ ∙∙ ∙ și are limită, deci seria cu termeni oarecare este
convergentă.
Amintim încă odată pentru o serie cu termeni oarecare teorema demonstrată este
un criteriu suficient de convergență dar nu și necesar, deoarece există serii cu
termeni oarecare convergente, pe cind seriile formate din modulele termenilor lor
sunt divergente.
∞

De exemplu seria ∑ (−1)n+1 1n este convergentă (conform criteriul lui Leibniz) pe

n =1
∞
1
cînd seria modulelor ∑ (seria armonică) este divergentă.
n =1 n

Conform acestei proprietăți seriile convergente cu termeni oarecare pot fi devizate

în două categorii:

Absolut convergente și semiconvergente (simplu convergent).

Absolut convergentă, sunt seriile pentru care seriile formate din modulele
temenilor sunt convergente.
Semiconvergente (simplu convergent) se numesc seriile convergente pentru care
seriile formate din modulele temenilor sunt divergente.
∞ ∞
1 1
Seria ∑ (−1)n+1 este semiconvergentă, iar seria lui Riemann alternată ∑ (−1)n+1
n =1 n n =1 nα
este semiconvergentă pentru 0¿ α ≤ 1 și absolut convergentă pentru α >1.
Aceasta divizare este esențială prin faptul că unele proprietăți ale sumelor cu un
număr finit de termeni se extind doar asupra seriilor absolut convergente, dar nu și
asupra celor semiconvergente.
Vom examina acest lucru considerînd seria lui Riemann alternată pentru α =1:
1 1 1 1 1 1 1 1 1
1− + − + − − − − +…+(−1)n+1 +....
2 3 4 5 6 8 10 12 n
Aceasta serie este semiconvergentă . Notăm suma ei prin S. Vom efectua o
permutare a termenilor seriei, scriindu-se astfel:
1 1 1 1 1 1 1 1
1− − + − − + − − +…
2 4 3 6 8 5 10 12
Adica după fiecare termen poziti urmează doi termeni negativi luați consecutiv din
serie. Grupăm terminii seriei obținute luînd în fiecare grupă un termen pozitiv și
primul termen negativ de după el:

2
(1− 12 )− 14 +( 13 − 16 )− 18 +( 15 − 101 )− 121 + …
Efectuînd operațiile din paranteze, obținem:

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
− + − + − +…= 1− + − + − + … = S
2 4 6 8 10 12 2 2 3 4 5 6 2 ( )
Observăm că în urma permutării termenilor seriei s-a schimbat suma ei, deci legea
comutativă într-o serie semiconvergentă nu are loc, pe când în seriile absolut
convergente legea comutativă are loc.

Proprietățile seriilor absolut convergente (fără demonstrare).

1. Dacă într-o serie absolut convergentă se separă seria formată din termenii
pozitivi și seria formată din termenii negativi, atunci acestea două serii sunt
convergente
2. Prin orice permutăre a termenilor unei serii absolut convergente se obține tot o
serie absolut convergentă cu aceași sumă ca și seria inițială.

. Produsul al două serii absolut convergente , avînd sumele parțiale A și respectiv

B este o serie absolut convergentă a cărei sumă este egală A ∙ B .
∞ ∞

Produsul Cauchy a două serii. Fie seriile ∑ an și ∑ bn sunt absolut convergente

n =1 n =1
c n=a1 ∙ b n+ a2 ∙ bn −1 +a 3 ∙ bn−2 +… +a n ∙ b1

∞ ∞ ∞ ∞

Atunci seria ∑ c n este absolut convergentă și are loc egalitatea

n =1 n =1
( )( )
∑ c n= ∑ an ∙ ∑ bn
n=1 n=1

.
∞ ∞

Demonstrare. Admitem că seriile ∑ an și ∑ bn sunt serii cu termeni pozitivi.

n =1 n =1

∞
A=∑ an =a1 +a2 + a3+ …+a n+ … (A)
n=1

∞
B=∑ bn=b 1+ b2 +b3 +…+ bn +… (B)
n =1

Prin produsul acestor serii vom înțelege seria ce se obține prin înmulțirea
formală a termenilor serilor după regula înmulțirii polinoamelor, iar termenul de
rang n este suma produselor aibk pentru orice i+k=n+1. Prin produs acetor termeni
vom alcătui o matrice dreptunghiula de forma:
a1 b 1 a2 b 1 a3 b1 . .. a i b1
a1 b 2 a2 b 2 a 3 b2 . .. . aib2
a1 b 3 a2 b 3 a 3 b3 . .. . ai b 3
. . ... .. . .. ... ... .. (*)
3
Putem face diferite înmulțiri în acest tabel. De exemplu Cauchy, pentru prima dată
a efectuat înmulțirea pe diagonală adunănd toți termenii care se află pe aceste
diagonale în rezultat a și obținut:
a1 b 1 + ( a1 b2 + a2 b 1 ) + ( a1 b3 +a2 b2 +a 3 b1 ) +
.. .+ ( a1 bn +a2 b n−1 + .. ..+ an−1 b 2 +a n b1 ) +.. . (C)
∞
Definiție. Se numește serie semiconvergentă orice serie convergentă ∑ an , cu
n =1
∞
proprietatea că seria formată din modulele terminilor ∑ |an| este divergentă.
n =1

Proprietățile seriilor semiconvergente

1. Dacă o serie este semiconvergentă, atunci seria formată cu termeni pozitivi și
cea formată cu termeni negativi, ai seriei date sunt serii divergente.

Demonstrație. Fie seria (1) semiconvergentă. În acest caz seria (2) este divergentă.
Seriile (3) și (4) nu pot fi convergente nici concomitent nici fiecare în parte. Dacă
ele ambele ar fi convergente atunci și seria (2) ar fi convergentă, cea ce contrazice
ipoteza. Dacă una dintre ele ar fi convergentă și alta divergentă , atunci ar fi
divergentă și seria (1). Rezultă un singur caz ambele serii (3) și (4) sunt divergente.

2. Teorema lui Riemann. Într-o serie semiconvergentă se poate găsi o permutare a

termenilor astfel încît:
a) suma seriei obținute să fie egal cu orice număr dat S;
b) seria obținută, să fie divergentă.
Fără demonstrare.
Vom studia convergența unor serii.

∞
1
1. Seria ∑ (−1)n+1 este absolut convergentă, deoarece seria modulelor este
n =1 n √n
3
convergentă ca seria Rimann cu α = 2 > 1.

∞ ∞ ∞
1 1 1
∑
n =1
|
(−1)n+1
n n √ |
=∑
n=1 n √n
=∑
n=1
n
3
2
.

2. Seria
1 1 1 1 1 1
1− + − + − + + …
3 2 9 4 27 8

este absolut convergentă deoarece teremenii pizitivi pe de o parte și cei negativi de

pe altă parte constitue progresii geometrice cu rația mai mic ca 1.

4
3. Seria
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
−1+ − + − + − + − + + …
2 4 2 8 3 16 4 4 27 8

∞
1
este divergentă, deoarece teremenii pizitivi formează o serie convergentă ∑ pe
n =1 2n
∞
1
cînd cei negativi formează o serie divergentă:∑ .
n =1 n

∞
sin n
Să se calculeze convergența seriei ∑ .
n =1 n3
Rezolvare. Inițial vom cerceta dacă seria dată este absolut convergentă. Pentru
∞
sin n
aceasta formăm seria modulelor termenilor seriei date: ∑
n =1
| |.
n3
sin n 1 1
știm că |sin n|≤ 1 atunci a n= | |
n 3
≤ 3 . Notăm b n= 3 , iar seria
n n
∞
1
b n= ∑ , reprezintă seria Dirihlet cu a=3>1, și este convergentă în baza
n=1 n3
∞
sin n
criteriului întîi de comparație, de unde rezultă că seria ∑
n =1
| | este convergentă
n3
deci seria inițială este absolut convergentă.

∞
(−1)n
1. Să se calculeze convergența seriei ∑
n =1 3 √ n+5

Rezolvare. Verificăm dacă seria este absolut convergentă. Pentru aceasta vom
∞
1
determina convergența seriei după modulurile terminilor seriei inițiale ∑
n =1
|√ |
3 n+5
.

∞ ∞
1 1
Notăm a n=∑
n=1
| |
3 √ n+5
și-l vom compara cu seria b n=∑ , deasemenea este o
n=1 √ n

1
seria Dirihlet a= 2 <1. Seria este divergentă.
Utilizăm criteriul doi de comparație observăm că:
a 1 1 n 1 1
=lim √
lim n =lim
n → ∞ bn ( :
n → ∞ 3 √ n+5 √ n )
n→ ∞ 3 √ n+5
=lim
n→∞
3+
5
= ≠0
3 .
√n
Observăm că după criteriul II de convergență seria este divergentă. Rezultă că seria
nu esre absolut convergentă.
2a) pentru aceeași serie vom folosi criteriul lui Leibnitz.

5
 Cercetăm condiția 1 din teoremă :
1 1 1 1 1 1
> > > >…> > >…
3 √ 1+5 3 √2+5 3 √ 3+5 3 √ 4+5 3 √ n+5 3 √ n+1+5
Observăm că aceasta inegalitate este adevărată pentru orice n=1, 2, 3, 3, 4, ...
Alăm limita: nlim
→∞
an =¿ lim
n →∞ ( 3 √1n+ 5 )=0¿. Astvel de serie este o serie alternantă și
semiconvergentă.
∞
sin2 n n
2. Exemplu Să se cerceteze convergența seriei ∑ (−1 )
n =1 n
Rezolvare. În acest caz vom utiliza criteriul lui Leibnitz pentru seriile alternante.
Obținem
2 lim sin 2 n
sin n sin 2 n ≤1.
|
lim |a n|=lim (−1 )n
n→∞ n→∞ n |
= n→ ∞
n
=0 . Cunoaștem că Seria dată este

convergentă.
∞
n 2 n+1
3. Să se cerceteze seria ∑ (−1 ) .
n =1 3 n+2
Rezolvare. Utilizăm criteriul lui Leibnitz pentru seria alternante. Obținem

1
lim |a |=lim
2 n+1
=lim
( n) 2
n 2+
= ≠ 0.
n
n→∞ 3 n+2
n→∞ 2
n →∞ 3
n ( 3+ )
n
Observăm că modulul termenului general al seriei nu tinde la zero cînd n→ ∞ . seria
dată este divergentă.
∞
(−1 )n+ 1
4. Să se cerceteze seria ∑ dacăeste convergentă, absolut convergentă sau
n =1 n!
divergentă?
Rezolvare. Vom folosi criteriul de convergență a lui D”Alembert
1
lim
n→∞
an +1
| |
an
=lim
n →∞
| |
( n+1 ) !
1
(n )!
=lim
n!
n →∞ ( n+ 1 ) !

Aceasta serie este absolut convergentă.

= lim
1
n→ ∞ n+1
=0.

∞
n 2 n+1
5. Să se cerceteze seria ∑ (−1 ) .
n =1 3 n+2
Rezolvare. Utilizăm criteriul lui Leibnitz pentru seria alternante. Obținem

6
 1
lim |a |=lim
2 n+1
=lim
( n) 2
= ≠ 0.
n 2+
n
n→∞ 3 n+2
n→∞ 2 3
n →∞
n ( 3+ )
n
Observăm că modulul termenului general al seriei nu tinde la zero cînd nn → ∞.
seria dată este divergentă.
∞
(−1 )n+ 1
6. Să se cerceteze seria ∑ dacăeste convergentă, absolut convergentă sau
n =1 n!
divergentă?
Rezolvare. Vom folosi criteriul de convergență a lui D”Alembert
1
lim
n→∞
an +1
| |
an
=lim
n →∞
| |
( n+1 ) !
1
(n )!
=lim
n!
n →∞ ( n+ 1 ) !

Aceasta serie este absolut convergentă.

= lim
1
n→ ∞ n+1
=0.

an+1
lim =¿
n→∞ an

∞
3n +1
Să se cerceteze seria ∑
n =1 ( n+1 ) !

Rezolvare. Folosim criteriul D”Alembert.

3n +1+1 3n +2
a ( n+ 1+1 ) ! ( n+2 ) ! 3 n+2 ∙ ( n+1 ) ! 3n ∙ ∙3 2 ( n+1 ) ! 3 3
lim n+1 =lim =lim =lim =lim =lim =
3n+1 n +1 n +1 n 1
n→ ∞ an n→∞ n→∞ 3 n→∞ 3 ( n+ 2 ) ! n → ∞ 3 ∙ 3 ( n+ 2 ) ! n → ∞ ( n+2 ) ( ∞+ 2 )
( n+1 ) ! ( n+1 ) !
=0¿ 1seria este covergentă
∞ 3n
n 2+1
Exemplu. Să se cerceteze convergența seriei ∑
n =1
( 2n 2+ n+1 ).
Rezolvare. Folosim criteriul lui Cauchy putem scrie:
3n 3
n2+1 n2 +1 1 3 1
lim
n→∞ √(
n

2 n2+ n+1 ) =lim

Răspuns: Seria este covergentă .

n→∞ ( 2 n2 +n+ 1 )
=lim
n→∞ 2
= <1
8 ()
∞
Să se cerceteze convergența seriei ∑ ln5 nn .
n =1

Rezolvare. Folosim criteriul integral a lui Cauchy:

notăm :lnx=t ,
∞
ln x 1 ln x
∫ 5 x dx= 5 ∫ x dx=
1 1
∞

|dx
derivăm dt= ,
x
x 0=1 ⟹ t 0 =ln 1=0
x 1=∞⟹ t 1 =ln ∞=∞
∞
t
=∫ dt =
1
5
1 2∞
t | =∞.
5∙ 2 0
| 7
Astfel de integrală nu există seria este divergentă.