Sunteți pe pagina 1din 12

Beneficiile masajului medical

în tratarea Frozen shoulder

Master Tehnici și metode de reabilitare a pacienților cu boli reumatologice


An I
Masterand:Abrudan Gabriel-Octavian

1
I.INTRODUCERE
Drumul spre cunoaștere al speciei umane a pornit încă din antichitate, cu pași
mărunți și uneori anevoioși până în momentele prezentului când privim
încrezători înainte, și călcam drept și apăsat înspre dorința de a aduce o
contribuție benefică domeniilor stiințifice. Medicina reprezintă un astfel de
domeniu, în trecut aceasta era în stransă legătură cu spiritualitatea însă ușor
dar sigur s-a detașat devenind un domeniu tot mai pragmatic și orientat pe
cercetare, descoperire și îmbunătățire.
Primul răspuns, pe care omul îl are în fața apariției durerii fizice, este acela de a
pune mâna, a strânge, a proteja. Această acțiune o putem clasifica drept una
de natură instinctivă, putând fi observată și la alte specii însă doar omul a
recunoscut-o și dezvoltat-o astfel încât ea reprezintă bazele a ceea ce numim
azi masaj. Multe civilizații i-au recunoscut calitățile medicinale, terapeutice în
tratarea diferitelor patologii, atât minore și de scurtă durată,cât și majore și de
termen lung. Principalele areale în care acesta s-a dezvoltat au fost Orientul și
Europa. Utilizarea masajului în Orient se face sub ghidul unor puncte
energetice și de presiune ce se crede ca ar stimula senzația de bine și ar
vindeca persoana ce suferă de patologia respectivă însă aceste practici sunt
lipsite de fundament științific iar, în consecință, nu sunt recunoscute în lumea
medicală.
Pe de alta parte, masajul în Europa s-a dezvoltat foarte mult, în mod special în
zona mediteraneeană alături de alte tehnici de hidroterapie. Recunoașterea sa
apare tocmai pe seama dovezilor științifice. Maso-terapia a luat tot mai mult
avânt în ultimii ani, tocmai datorită multitudinilor de tehnici ce pot fi aplicate
în diverse patologii.
În această lucrare se va prezenta patologia ″Frozen shoulder″ (umăr înghețat),
cauzele, simptomatologia și,în mod special, abordarea corect terapeutică prin
masaj.

II. DEFINITIE
Umărul înghețat, cunoscut drept capsulită adezivă, reprezintă o afecțiune a
umărului caracterizată prin durere și scăderea mobilitații. Semnele clinice apar
progresiv și cresc în intensitate gradual, astfel afecțiunea se poate întinde până
la 3 ani. Riscul care apare în dezvoltarea capsulitei adezive crește dacă
pacientul se recuperează dintr-o procedură/condiție medicală care îl împiedică
să își miște brațele, afecțiuni precum infarctul sau mastectomia.

2
Umărul este alcătuit din 3 oase care formează articulația. Acestea sunt
humerusul, scapula și clavicula. Este prezent de asemenea și țesutul muscular
care înconjoară articulția umărului care ține totul laolaltă. Aceasta este
denumita capsula umărului. Când un pacient prezintă capsulită adezivă,
capsula devine atât de groasă și rigidă încât este foarte greu ca acesta să își
miște umărul.

III. SIMPTOME
Principalele simptome ale capsulitei adezive sunt durerea și ″înțepeneala″ care
fac dificilă sau imposibilă mișcarea. Pacientul resimte aceste simptome când
încearcă să își mobilizeze articulția. Acesta poate resimți durere și în mușchii
care înconjoară articulația sau chiar în brațul superior. Durerea se poate
accentua noaptea, lucru care poate face dificil somnul.

IV. STAGIILE CAPSULITEI ADEZIVE


Tipic există trei stagii ale capsulitei adezive, fiecare având simptome unice.
Stadiul de înghețare/stadiu de inflamare:
 Pacientul dezvoltă durere (câteodată severă) în umăr de fiecare dată
când încearcă să îl mobilizeze.
 Devine ușor mai puternică durerea în timp și poate fi mai puternică
noaptea.
 Acest stadiu poate dura între 6 și 9 luni.
 Pacientul este limitat în mobilizarea umărului.
Stadiul de umăr înghețat:
 Durerea se poate îmbunătăți dar rigiditatea devine mai accentuată.
 Mobilizarea umărului devine mai dificilă și devine din ce în ce mai greu
să realizeze activitățile zilnice.
 Acest stadiu poate dura între 4 și 12 luni.
Stadiul dezghețării/remisiunea stadiului inflamator:
 Amplitudinea mișcării începe să revină la normal.
 Acest stadiu poate dura între 6 și 2 ani.

V. CAUZE
Nu este clar de ce anumite persoane dezvoltă acestă patologie dar anumite
grupuri prezintă un risc mai mare de apariție. Astfel, capsulita adezivă este mai

3
probabil să apară la femei decât la bărbați, cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de
ani. Riscul de apariție poate să crească de asemenea la pacieții care se
recuperează dintr-o condiție medicală precum infarct, intervenție chirurgicală
sau masectomie sau altă patologie medicală care oprește pacientul din a-și
mișca brațul.
Anumite condiții medicale pot crește riscul apariției deasemenea. Pacienții
care au diabet pot prezenta în procent de 10% până la 20% acestă patologie.
Alte probleme medicale precum boli cardiovasculare, boli ale tirodei sau boala
lui Parkinson sunt legate de apariția acestei patologii.

VI. DIAGNOSTIC
Pentru a diagnostica capsulita adezivă, medical va realiza un examen fizic.
Acesta va verifica cat de puternică este durerea și cât de mare este
amplitudinea de mișcare. Pe durata examinării ″active″ acesta va lăsa
pacientul să își miște singur brațul iar pe durata examinării ″pasive″ medicul va
duce brațul pasiv și va nota diferențele.
Medicul va decide dacă este nevoie de anestezie sau injecție în umăr,medicație
care va ajuta la dispariția durerii în umăr pentru ca acesta să judece mai bine
amplitudinea mișcărilor active și pasive.
Examenul fizic este de ajuns pentru a diagnostica capsulita adezivă dar doctorii
pot dori și teste precum razele X,ultrasunete,IRM pentru a elimina alte
probleme ca artrita sau ca ruptura de coafă a rotatorilor care pot cauza durere
și limitare a mișcărilor.

VII. TRATAMENT
Pentru a ajuta cu durerea și înțepeneala,medicii pot recomanda medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene precum aspirina sau nurofenul,sau,la nevoie,se
pot recomanda medicamente mai puternice.
Tratamentul mai poate include ședințe de fiziokinetoterapie pentru întinderea
mușchilor și creșterea amplitudinii de mișcare. Dacă însă simptomele sunt
intense sau nu se îmbunătățesc,medicul poate recomanda alte metode de
tratament,precum:
 Injecții cu corticosteroizi- în umăr pot reduce durerea și pot îmbunătăți
amplitudinea mișcării.

4
 Distensie articulară- medicul injectează apă sterilă în capsula umărului
pentru a o întinde. Acest lucru poate determina mișcarea mai ușoară a
umărului.
 Terapie fizica – rezultatele sunt amestecate întrucât în anumite faze
este mai bine aplicată decât în altele.
 Chirurgie-este foarte rar necesară pentru tratarea umărului
înghețat.Dacă alte tratamente nu au funcționat,medicul poate sugera
intervenția chirurgicală pe cale artroscopică de cele mai multe ori.
 Manipularea umărului-poate ajuta la relaxarea țesuturilor dar este
realizată foarte rar întrucât a fost înlocuită de chirurgia artroscopică.
Chirurgii forțau umărul pacientului sub anestezie generală dar cu
această metodă,erau riscuri crescute de complicații incluzând apariția
fracturilor.

VIII. MASAJUL ÎN CAPSULITA ADEZIVĂ


Masajul reprezintă o modalitate eficientă de a reduce durerea din frozen
shoulder. Un masaj delicat va ajuta mușchii umărului să elibereze stresul și
tensiunea. Acesta va îmbunătăți de asemenea circulația sangvină și va
reduce inflamația și tensiunea. Prin efectul trofic asupra țesuturilor,acesta
va realiza hrănirea capsulei articulare.
Masajul se poate reliza cu ajutorul uleiului de măsline,de nucă,de cocos,de
susan sau cu ajutorul cremelor cu antiinflamatoare și alte medicamente ce
pot permite absorbția mai eficientă asociată cu efectul benefic al
masajului,astfel crescând eficacitatea metodei.
Masajul umărului constă din alunecări scurte și dese,aplicate pe fața
externă,anterioară și posterioară a regiunii,prelungite până spre gât,din
fricțiuni și frământări ale mușchiului deltoid și dintr-un tocat viu,executat
de preferință cu fața palmară a degetelor.
Masajul se poate încheia printr-un scuturat ușor,dacă durerea pacientului o
permite.

Informarea pacientului
Inainte de efectuarea procedurilor de masaj, pacientului i se va prezenta
protocolul de desfășurare al ședintelor. Comunicarea cu acesta este
binevenită îtrucât se pot afla date nespecificate in fișa de tratament.
5
Pacientului îi va fi adus la cunostinta (daca este nevoie si se folosesc)
tipurile de ulei/crema ce se vor folosi pentru a se evita aparitia unei reactii
alergice cat si sub ce fel de tehnici va fi supus. Orice discomfort pe care îl
are pacientul în timpul efectuarii masajului trebuie comunicat terapeutului
iar acesta trebuie să ia măsuri în privința acestui fapt. Terapeutul are
obligatia de a inspecta si verifica tegumentul inainte de al masa. Orice
probleme, dificultati sau opbservatii intampinate in timpul tratamentului
vor fi comunicate doctorului.

Netezirea
Se adresează tegumentelor și constă din alunecări ritmice și ușoare,aplicate
cu diferite părți ale mâinilor,în sensul circulației de întoarcere.De aceea,pe
membre,alunecările se efectueză de la extremitatea distală spre cea
proximală.
Din punct de vedere al modului de aplicare al mâinilor,manevrele sunt
simultane dar și alternative.
Din punct de vedere al direcției sunt longitudinale,transversale și în zigzag.
Netezirea se poate aplica atât la început,cât și la sfârșitul tratamentului dar
o putem și alterna între tehnicile de masaj.
Ritmul și presiunea de execuție este unul ușor,adaptat la durerea
pacientului,netezirea efectuându-se cu fața palmară sau dorsală a mâinilor.
Principalul efect al netezirii este acela de a activa,pe cale reflexă,circulația
în regiunea masată. Alunecările lungi și ușoare reduc sensibilitatea,scad
durerea și contractura musculară pe regiunea masată.

Fricțiunea
Se adresează în general țesutului celular subcutanat. Constă în presiuni și
se realizează la nivelul umărului adaptând palmele cât mai bine pe
reliefurile segmentelor. În timpul fricțiunii forța de presiune de crește
gradat prin unghiul de inclinare al degetelor față de orizontală. Forța de
apăsare nu trebuie sa fie mare întrucât poate provoca leziuni si
traumatisme ale pielii. Cu ajutorul acestei tehnici un maseur talentat poate
recunoaste modificarile patologice care au loc in tesuturile profunde, in
special in regiune articulațiilor. Aceasta tehnică se adresează țesutului
conjunctiv, muscular, adipos. Când este executată lent are un efect de

6
relaxare musculară și calmare nervoasă, iar cand se executa in energic
profund are un efect de excitare, stimulare cu efecte trofice si circulatorii.

Frământatul
Reprezintă prinderea mușchilor și a altor țesuturi profunde,ridicarea lor
atât cât permite elasticitatea proprie și stoarcerea prin comprimare sau
prin presiune pe planul profund.
Tehnici de frământat:
 Frământatul în cută pe loc sau deplasabil ″în val″ care reprezintă
forma tradițională aplicabilă tuturor segmentelor corpului.
 Frământatul circular și șerpuit care reprezintă forma specială
aplicabilă segmentelor circulare și tronconice.
Framantatul este singurul procedeu care actioneaza intens asupra vaselor
limfatice si sangvine mari acelerand neutralizarea produselor de
descompunere si sporind procesul de nutritive al tesuturilor. In timpul
framantatului se vor evita manvrele bruste, rasucirea muschiului sau
provocarea durerilor.
Ca si efecte intalnim aparitia numeroaselor impulsuri aferente care
stimuleaza muschii, tendoanele, articulatiile si sitemul nervos.
In afara faptului ca fortifica muschii si ii ajuta la regenerarea tesutului
muscular, framantatul sporeste capacitatea de munca a maselor musculare
mari. Acesta constituie un exercitiu de gimnastica pentru muschi iar in ceea ce
priveste muschii striati aceasta manevra are o importanta deosebita in cazul
scaderii capacitatii de munca a muschilor.
Putem să renunțăm la tehnicile de tapotament dar cernutul și rulatul sunt
foarte utile și se aplică în sens ascendent și descendent pe toată lungimea
membrului superior.

Cernutul și rulatul
Rulatul constă în prinderea segmentului de masat între fețele palmare ale
mâinilor cu menținerea degetelor în extensie.Mâinile se deplasează
ritmic,alternativ,de jos în sus,anterior și posterior,sau invers,prin ridicări și
presiuni alternative.

7
Au acțiuni relaxante,decongestive asupra maselor musculare și redau suplețea
structurilor masate.
Putem utiliza o tehnică de masaj specială reprezentată prin masajul subacval.
Acesta se execute cu corpul în imersie totală sau parțială folosind jeturi de apă
caldă sub o presiune de 0.5-6 ATM. Actionează atât prin factorul termic,cât și
prin cel mecanic.
Tehnica de execuție
Masajul subacval este precedat de imersie cu o durată de 5 minute pentru
acomodarea pacientului cu temperatura de 34-40 de grade și presiune
hidrostatică. Aproi jetul se va dirija în adâncime spre suprafață de la o distanță
de 5 – 10 – 15 cm de corp în linii drepte,zigzag,cerc sau puctiform pe zonele
dureroase. Se evită reperele osoase și periostul.
Avantajele dușului subacval
1. Permite relaxare optimă a musculaturii sub acțiunea factorului termin și
a presiunii hidrostatice.
2. Realizează un confort deosebit pentru pacient,presiunea jetului de apă
fiind mai agreabilă deoarece aceasta este reglabilă.
3. Permite un masaj mai eficient în profunzime decât prin masaj manual în
zone ale corpului cu straturi mari de țesut adipos și muscular.
4. Este mai puțin obositor pentru persoana care îl execută.
Dezavantajele dușului subacval
Necesită o instalare perfectă a compresorului electric și a
vanei,echipament de protecție pentru persoana care execute procedura.
Efectele masajului subacval
1. Realizează vasodilatație profundă în zona de aplicare favorizând
procesele de resorbție.
2. Produce relaxare musculară.
3. Favorizează înlăturarea proceselor aderențiale secundare afecțiunilor
inflamatorii sau traumatice ale aparatului locomotor.
Duș masajul

8
Constă în proiectarea unor jeturi veriticale de apă caldă sub diverse presiuni
la temperatura de 38 de grade celsius.Jeturile acționează de la o înălțime de
circa 60 cm iar durata procedurii este de 5-10 minte.
Efectele duș masajului
1. Vasodilatație profundă exteriorizată prin hiperemie importantă
2. Efect tonifiant
3. Efect resorbant
4. Efect relaxator și sedative.

Auto-masajul
In conditii speciale in care pacientul nu poate ajunge la clinica pentru a
parcurge planul de tratamentul, acesta are posibilitatea nu doar kineto terapia
sa o execute acasa ci si masajul mai exact prin tehnici de auto-masaj. Pacientul
trebuie sa dispuna doar de un plan intins si un cilindru de rulat/ roller.
Pacinetul isi pozitioneaza subratul pe roller, respectiv pe planul patului si va
executa miscari de inainte si inapoi, in prima faza se vor face cu spatele drept,
apoi cu trunchiul putin aplecat pentru a se masa regiunea anterioara a
umarului apoi cu trunchiul usor lasat pe spate pentru regiunea posterioara.

Studiu pentru aplicarea maso-terapiei in capsulita adeziva


Studiu randomizat comparativ pentru abordarea cat mai devreme a capsulitei
adezive luând în vedere eficacitatea tratamentului, costurile si metodele de
tratament,
În cest studiu au luat parte 40 pacienți, împărțiți in doua grupuri. Grupul (CYR)
a beneficiat de masaj de tip Cyriax și exerciții de mobilizare timp de 3
zile/săptămână. Al doilea grup (PT) a fost abordat prin sesiuni de fizioterapie
(unde scurte si împachetări calde). Ambele grupe au mai beneficiat de exerciții
de tip stretching și exerciții de efectuat acasă. Studiul s-a efectuat pe o
perioada de doua saptamani.
Rezultate
La sfârșitul celei de-a doua saptamani grupul (CYR) a avut o îmbunatațire de
95%, 19 pacienți din 20 au avut o amplitudine de mișcare semnificativ mai
mare. Grupul (PT) a atins un procent de 65%, mai exact 13 pacienti din 20 au
prezentat imbunătațiri in efectuarea mișcarilor de flexie. Rotație interna,
rotație externa. Deasemenea grupul (CYR) a castigat imbunătațiri signifiante

9
prin scăderea durerii de tip mecanic, spontan si nocturnă, după prima
săptămână de tratament.
Concluzie
Masajul de tip Cyriax este mult superior fizioterapiei, acesta ofera imbunătațiri
remarcabile in tratarea precoce a capsulitei adezive reducand numarul de zile
spitalicești fiind o metoda mia putin evaziva cu un raspuns mai rapid la
vindecare.(9)

IX. Incheiere
Astfel in cele enumerate mai sus s-au prezentat tehnicile si beneficiile
masajului, ele reprezintă doar una dintre procedurile ce insoțesc tratamentul
de recuperare al capsulitei adezive. Doar efectuarea sa fara kinetoterapie,
terapie ocupationala si fizioterapie nu va aduce nici o imbunatatire
semnificativa.

10
BIBLIOGRAFIE
1. Masoterapie practica 2017 - Sabin Ivan, METEOR
PRESS, MET978-973-728-694-9
2. Masajul terapeutic 2004 - Wu O. Tioshi, ANTET
REVOLUTION, ANT973-636-077-6
3. Automasajul, hidroterapia si zooterapia. Terapii
alternative 2019 - Violeta Biro, Casa Cartii de
Stiinta, ISBN: 9786061715688
4. Masajul terapeutic: Un ghid de la A la Z pentru mai
mult de 40 de probleme medicale 2019 - Otilia
Tudor, Lifestyle, ISBN: 9786067891645
5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17585669/?

from_term=frozen+shoulder+massage&from_page
=2&from_pos=4
6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8445352/?

from_term=frozen+shoulder+massage&from_page
=2&from_pos=6
7. Masajul in afectiunile aparatului locomotor 2004 -
M. S. Panaev, Rovimed Publishers
8. Manual de tehnica a masajului terapeutic 2012 -
Anghel Diaconu, Editura Medicala
9. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15318285/?

from_term=Adhesive+Capsulitis+masage&from_ex
act_term=Adhesive+Capsulitis+massage&from_po
s=1

11
Contents
I.INTRODUCERE.....................................................................................................................................2
II. DEFINITIE...........................................................................................................................................2
III. SIMPTOME........................................................................................................................................3
IV. STAGIILE CAPSULITEI ADEZIVE..........................................................................................................3
V. CAUZE................................................................................................................................................3
VI. DIAGNOSTIC.....................................................................................................................................4
VII. TRATAMENT....................................................................................................................................4
VIII. MASAJUL ÎN CAPSULITA ADEZIVĂ...................................................................................................5
IX. Incheiere.........................................................................................................................................10
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................11

12