ra: inductie enziamtica

nitrazepamul induce somn cu durata de 6-7 h. somunl indus este mai asemanator electrofizo cu somnul obisnuit in sensul ca induce si mai putin duarta somnul cu
unde rapide deci la trezire, pacientul este mai putin obisit si ametit. deasemenea nu prod inductoe enz semnificativa clinic. exista si cpr a 2,5mg si din acesta
grupa a benzodizepinelor ce pot induce somn mai fac parte flunitrazepam si flurazepam.

prescrieti
rp: imovan cpr a 7,5 mg 
nr I flacon 
ds: intern cate un crp seara la culcare

imopvanul este den comerciala a zopiclonei . zopiclona este derv de la benzodiazepine indue somn cu dur de 6-7 h f  aporpiat electrofiz de somnul natural. nu
prov inductie, fara sens de oboseala la trezire, fara ameteala si cefalee.

prescrieti un med util unui pacient cu anxietate

rp: dizepam cpr a 10mg

nr I flacon 
ds: intern cate un cpr la 12h

diazepamul - benzodiazepina cu efectele 1.anxiolitic 2. anticonvulsivant (in marele rau epileptic) - sub forma injec iv sau im. nu se utiliz in trat de durata a
epilepsiei fiindca dezv tleranta in aprox 3 luni. 3.miorelaxant - 4.pt inductia anestezica.

mec molec de act a benzodiazepinelor este ca act la niv receptorilor GABA ergici  pe alt situs receptor decat bebituricle, prodmodf conformationale la niv recep
care fav act GABA (cel mai ).metab se face la niv hepatic in doua etape : etapa 1 -  oxidare microzomiala in urma carreia rezulta compusi intermediari (unii dintre
ei activi dpdv fd - de ex oxazepamul si lorazepamul) in cea de-a doua etapa acesti compusi intermediari sufera un proces de glucuronoconjugare care permite
formarea unr compusi hidrosol ce se elim urinar. procesul de oxidare microzomiala este insa dependent de varsta si deasemenea de afectiunile hep   deci la copii,
batrani si la cei cu afec hep nu se adm diazepman si se va adm un compus ce se metab la niv hepatic intr-o singura etapa prin glucuronoconjugare dat faptului ca
glucuronoconjugarea nu este  dep de varsta si de afec hepatice.

presctrieti un anxiolitic pt un pacinet cu anxietate si Insuf hep

rp: oxazepam cpr a 10mg
nr I flacon 
ds: intern cate un cpr dimineata si la pranz si doua cpr seara la culacare

oxazepam are ef anxiolitic dar se metab hep intr-o singura etapa prin glucuronoconjugare.

dg: pacinet cu stare de agitatie pe fond psihotc

rp: haloperidol solutie

nr I flacon 
ds: ntern cate 10 pic la 6 h

haloperidolul este un neuroleptic cu struct de tip butirofenolic. flaconul de haloperidol are 20ml de sol apoasa si contine 2 mg de haloperidol /ml de sol.

20picaturi de sol apaoasa are 1ml - deci 1 mg de haloperildol la 6 h deci 4mg de haloperidol pe zi.

dz de atac este 4-12 mg /zi. dz de itntretinere 1-4mg/zi. se poate utiliza si ca ativomitv in dz de 0,5 mg o data. aceste neuroleptice clasice act prin bloc recep
dopaminergici de tip D2. ef acestui neuroletci este raid si de intensitate mari si principala RA ce apare la haloperiodl este repz de fen extrapiramidale ( tremurat).
aceste fen extrapiramidale seamana cu boala parkinson .

efecte induse de neuroleptice:

1.ef antipsihotic consta in disparitia halucinatiilor, a delirului si a maniilor . eficient a este max in schizofrenie si mai putin ef in paranoia si manicodepresiva.
2. sedativ indus de neuroleptice are un caracter particular - ele induc o sedare insotita de autism.
3.vegetativ - simpatolitice ce se mafesta clinic prin congestia mucoasei nazale si hipotensiune arteriala posturala.
- parasimpatolitice se manifesta prin cresterea presiunii intraacolare, uscaciunea muc cav buc, constipatie si la pacientii  cu ademon d e prostata tulb de mictiune, 
- antivomitiv - apare la dz mult la mici decat in cazul efectului antipsihotic si este consecinte bloc recep D2 din centrul vomei. de altfel pornind de la clor
clomazina , un neuroleptic cu strcutura de tip fenotiazinic s-a dezv o clas aintreaga de antivomitive fenotiazinice si tot aici la efectele vegetative vom putea
mentiona efectul hipotermizant (scaderea temp normale a corpului) si acest efect se utiliz in chirurgia de mare amploare - chirurgia cv ce necesita circulatia
extracorporeala.
4. extrapiramidal si endocrin -  efexprapiramidal sunt conscienta boc recep D2 di subst neagra bazala. in mod normal in subst neagra bazala exista un echilibru
intre AC si dopamina. in cond in care recep dopaminergici de tip D2 sunt bloc de neuroleptice apare o pred colinergica ce cond la fen extrapiramidale carac prin:
- hipertonie musc cu adinamie
- tremuraturi ale extremitatilor
- mers sacadat 
- hipersalivatie
- protruzia limbii.
acest lucru seaman cu b parkinson in care insa se pierd neuroni dopaminergici si apare dominannta colinergica adevarata. fenomele extrapiramidale det de adm
de neuroleptice se conrecteaza cel mai bine cu anticolinergice centrale de tipul trihexifenidil (romparkin). efectele de tip endocrin insemana cresterea secretiei de
prolactina  ceea va duce la congesi-ta sanilor si tulb de ciclu menstruak pana la amenoree la la berbati duce la ginecomastie si al tubl de dinamica sexuala pana la
impotenta. scadesi secr de hormon somatotrop. fiindca schizofrenia debuteaza intre 16-20 ani nu infl f mutl crestere. scade si secr de ACTH care nu infl f mult.
clorpromazina este un neuroleptic de tip fenotiazinic se mai num neuroleptic sedativ pt ca principala react adv este sedarea iar dz de intretinere 75-150 mg. dz de
atac 150-600 mg /zi. dz antivomitiva este 25-50 mg. provoaca mai rar fen de tip extrapiramidal.

prescrieti un med util unui pacinet cu epilepsie

rp: fenitoina cps a 100mg 

nr 1 flacon 
ds: intern  cate o capsula la 8 h

fenitoina este un anticonvulsivant cu struct de tip difenilhidantoinic. este un antiepileptic cu spectru larg si bloc canalele d e Na si descarcarea de potentiale de act
la niv cicatricii epileptogene si difuzarea la niv intregii scaorte cerebrale.
dz de atac 200-400 mg/zi. dz de intretinere -75-200 mg /zi. RA: somnolenta , cefalee, tremuraturi ale extremitatilor , inductie enzimatica ce poate sa duca la
deficite de vit b, d, k ceea ce det polinevrite, hipertrofie gingivala la niv dd frontali la niv papillelor interdent prin stim fibroblstilor cu acoperiria dd ceea ce necesita
intervntie OMF corectoare.
fenitoina exista in cps de 50, 100, 150 mhg

prescrieti med necasara unui pacinet cu b parkinson

rp: madopar cps de 125 mg
nr 1 flacon 
ds: intern cate o cps la 12 h inainte de  micul dejun si cina. dz se poate creste treptat pana la realizarea efectului dorit. ecita cps de madopar de 62,5 mg. de 125
mg si de 250mg care contin levodopa 50-100-200 mg si respectiv benserazida 12,5-25-50mg. madoparul apartine med care cresc cant de dopamina la niv subst
negre bazale. nu putem adm dopamina fiindca ea nu sctrabte bariera hematoencefalica . din acest motiv se adm levodopa care este un precursor de dopamina ce
poate strabate bariera hematoencefalica in plus levodopa se abs bine din tubul dig - peste 90% daca se adm singura fara alimente. din pacate levodopa este
metab in mare partein periferie de catre dopadecarboxilaza perficerica si de aceeea se asociaza cu benserazida sau carbidopa care inhiba dopadecarboxilaza
perferica si nu strabat barierea hematoencefalica deci benserazida creste disponibilul de dopa la nivelul SNC. 

prescrieri med necesar unui pacient cu dureri puternice postop

rp: mialgin fiole a 0,1gr (o suta miligrame)

nr III (trei)
ds: injectabil im o fiola la nevoe

mialgin este den comerciala a petidinei. petidina este un opioid cu structura interediana intre merfina si atropina din acest motiv este singurul orpioid care nu prov
mioza ci prov midriaza. efectul spastic al petidinei este mai mic decat in cazul morfinei. dz echianalgetica este de 100mg petidina = 10mg morfina
. petidina se utiliz la pacientii cu dureri intense postop. preescrierea se face pe retete speciale si nu este voie sa se depaseasca dz max pt o data so 24 h. ef 
antialgic al petidinei se dat infl recep opioizi.

prescrieti un med antialgic din grupa toxice stupefiate pt un pacinet cu colica  ureterala
rp: morfina fiole a 0,02 gr (douazeci de miligrame)
nrIV (patru)
ds: injectabil subcutanat o fiola la nevoie fara a depasi 3 fiole pe zi.

morfina este lider de cls al opioidelor act pe reeep opi endogeni de tip miu, k, delta; nu si pe sigma care au fost demonstati sa fie recep pt fenciclidina. restul din
curs. cel mai pternic anxiolitic cunoscut. mioza. la niv ap respirator antitusiv (dar are risc de depndenta si torelanta), scade frecventa respiratorrie fiindca scade
sensibilitatea centrilor respiratri la c% plasmatica de CO2. bronhoconstrictie prin mecanism de tip anafilactoid (descarcare de histamina sub  act directa a
medicamentelor). asupra TD scade secretia salivara, contra sfincterul piloric s determina staza gastrica si senz de satietate si scadere in greutate, deprimarea
miscarilor propulsive peristalitice si contractia sfienterelor si constipatie, contr sf oddi si staza biliara si la niv canalului Wirsung pancreatic (CI MORFINA IN
COLICA BILIARA FIINDCA CRESTE MULT PRESIUNEA IN CAILE BILIARE- SI LA NIV canalului wirsung si la pancreatita necrotica hemoragica. la niv SNC
poate sa prod la primele 2-3 dz disforrie ca apoi sa fie euforic de la a 4-a dz. toleranta insemana. dependenta....sd de abstinenta la morfina ca si sd de abstinenta
la heroina si singurele sd de abstinenta de care se poate muri fiindca apar varsaturi si diaree ce duc la deechilibre hidroelectrolitice si bazice ce duc la convulsii
din care se poate muri.

prescreiti un med util unui pacient cu o colica biliara . prep sa aiba si act de tip analgezic si antispastic

rp:algocalmin fiole a 1 gr 

nr V
ds: injectabil intramuscul cate o fiola la nevoie

algocalmiin denumire comnua internationala: metamizol sodic act prin inhibarea cicolox si are si usor ef antispastic. nu are act antiinf, ef majore sunt antialgic,
antispastic si antipiretic. ca RA poate det agranulocitoza. poate da si reactii alergice. restul din curs.

prescrieti un med util unui pacient cu tare febrila si miaogii

rp: paracetamol cpr 500 mg
nr X
ds: ontern cate  cpr la 12 h

paracetamolul tot AINS este. inhiba cox3 este inatialgic, antipiretic; nu are efect antiinflamator. poate fi adm pacientilor cu gastrita fiindca nu infl cicloox din pertele
gastric si nu fav ap ulcerului . este toxic hepatic ( nu treb depasite 2,5 gr pe zi). in tintox cu paracetamol apare necroza hepatica . pentr a proteja ficatul impotriva
l;ui se recoamanda adm in perfuzie a acetilcisteina (care se fol ca expectorant).

prescrieti un AI util unui pacient cu stare febrila si mialgii

rp: acacetilsalicilc cpr a 500mg 
nr 10
ds: intern cate 1 cpr diz in putina apa dupa mesele principale.

ac acetilalicilic este liderul de clasa a subst AI, AP, AA. act prin inhibarea ciclooxigenazi, red cant de prostaglnadine  care sunt mediatori ai inflamatiei si cresterii
temperaturii corpului si sensibilizeaza receptorii pt durere la actiunea serotoninei, histaminei, bradikininei. in fct de dz adm ac acetil salicil poate avea urmatoarele
efecte:
4-6 gr = antiinfla cu mentiunea ca infl doar faza exudativ congestiva a inflamatiei far a infl celalalte doua faze
1-3 gr /24h = antipiretic (AP) si antialgic (AA) 
75-300 mg /zi sau 500 mg la 2-3 zile ale efect de tip antiagregant plachetar care este consecinta......

RA la ac acetil salicilic - pigastralgii, fav ulcerului gastric duodenal motiv ptcare se recom adm dupa masa fie diz in apa fie sub forma efervescenta sau sub forma
de comprimate entrerosol. reactiile alergice au o frecventa ridicata si daca se contine si AB incidenta creste la 2%.

prescrieti un med cu act antiinfl util intr-o boala cu fen infl cr importante (ex poliartrita reumatoida).

rp: diclofenat
dj a 50mg
nr 20
ds\: intern ct un dj la 12 h dupa masa.

diclofenacu l cu indometacinul sunt cele mai puternice inhibitoare ale cicloox . aceste med au act AI f intensa. au si act AP si AA dar de regula sunt fol numai pt ef
Ainfl. RA: epigastralgii, fav ulcerului GD si retentie hidrosalina motiv pt care se recomanda un regim hiposodat.

med glucorticoida si subst antihistaminice

prescrieti un prep cotizonic pt un bolnav cu poliatrita reumatoida ca trat de atac

rp:prednison cpr a 5 mg 

nr 2 flacoane
ds: intern cate 8 cpr odata dupa micul dejun.

dz de atac de prednison este 40-120mg zi. dupa ameliorarea fen clinice se trece la dz de intretinere ce treb sa fie intre 10-40mg/zi. prednisonul apartine grupei a
doua ce are unitatea de dz de 5 mg , ef Ai de intensitate medie, retentie hidrosalina de intensitate medie. prednisonul este un promedicament si se activ la niv hep
dupa transfomarea in prednisolon. mec de act : se fix de un receptor intracitoplasmatic fiidnca se gaseste in citop complexat cu prot de soc termic si cu doua
imunofitine cu mase molec diferte . in mementul cuplarii hormonului cu receptor. din recep se desprind prot de soc si cele 2 imunofitine. recep si hormonul
glucocoticoid se deplaseaza catre nucleu unde se fix de un situs de legare al ADN-ului modifincand sint de ARNm. ulterior ARNm se deplaseaza in citop si det sint
de lipocortine. acestea inhiba fosfolipaza a2 care impiedica mobilizarea ac arahidonic din membrana celulara si astfel scade sint de PG si leucotrinen.. prednisonul
are ef AI ce se manifesta pe toate fazele inflamatiei. in poliartrita reumatoida reduce tumefierea articulara, intarzie defoarea articulatiilor si reduce redoarea
matinala.
p

prescrieti un preparat cortizonic pt un bolnav cu AB coticodep aflat in trat de intretinere

rp ;prednison cpr a 5mg 
nr 1 flacon
ds intern cate 2 cpr pe zi dimineata dupa micul dejun

util in AB fiindca externalizeaza receptorii adrenergici pe care ii expune act catecolaminelor. poate face bronhodil de tip beta2. red infl si secr la niv cailor resp.
deasemenea reduce cant de leucotriene (Ltb4 si Ltc4) care au ef bronhoconstrictor. inhiba degranularea mastocitara si scad cant de histamina. restul la curs.

prescrieti un prep contizonic injectabil util ca trat de intretinere la un bolnav cu poliartrita reumatoida . 
rp: diprophost fiole-suspensie 
nr III
ds: injectabil im o fiola la 3 saptamani.

o fiola de diprophost are 1ml si contine 1mg de betametazone Na fosfat (forma solubila - solutie) ce este mobilizata rapid de la niv inj im si are act rapida. contine
si 4 mg de betametazona dipropionat ce este suspensie si care formeaza la locul inj im un depozit din care betametazona -se elib lent formand un preparat de tip
retand.

prescrieti un prep cortizonic su forma de aerosoli util unui pacient cu AB

rp:beclomet aerosoli la flacon dozat presurizat

nr 1 flacon 
ds: inhalator cate un puf la 12h si la nevoie fara a depasi 4 pufuri pe zi
beclomet este den comerciala a beclametazonei dipropionat. avantajul adm inhalatorii este dat de faptul ca act la niv arborelui resp nu apar RA sistemic a
gluocorticoizilor. daca depasim 4 pufuri pe zi cant de beclometazona ce strabate mb cailor resp devine suficient de mare pt a infl axul hipotamamo- hipofi-
suprarenaliac si a det astefel RA de tip cortizonic. deprima imunitatea la niv respirator iar paicnetul poate dezv candidoza orofaringiana.

prescrieti un prep  cortizonic necesar un pacient aflat un soc anafilactic

rp:hemisuccinat de hidrocortizon fiiole a 25mg

nr16 
ds: injectabil iv cate 8 fiole odata se poate repeta la nevoie dupa aprox 1 h

sau rp: hemisuccinat de hidrocortizon fiole a 100mg

nr 4
ds: injectabil iv 2 fiole odata

nu se adm hmisuccinat in terapie unica in soc anafilactic ci se asociaza prima data adrenalina . nu se amesteca .
este util fiindca externalizeaza recep adrenrgici, impiedica exudatia si transdatia prin endoteliul capilar si diminua edemul laringo traheo bronsic.

prescriti un unguent cortizonic necesar in trat unei eczeme

rp: fluocinolon
nr  1 tub
ds:extrm pe teg in strat subtire, in zone afectatra la 12 h
contine fluocinolon acetat, glucocorticoid, util fiindca reduce edemul local, impiedica exudatia si deprima imunitatea loc.

deprimand imunitatea loc fav infctia motiv pt care tubul are neomicina. dc se adm mai mult de 14 zile subtiaza teg iar el devine lucios.

prescrieti un prep antihistamicni util t un bolnav cu urticarie cr

rp: milfan dj 25mg
nr 1 facon
ds: intern cate 1 dj la 8 h

milfan = antihistaminic gen 1 deci strabate bariera hematoencefalica si prov somnolenta, deprimarea reflexelor ceea ce il contraindica la soferi si are timp de 1/2
de 4-6 h deci necesita mai multe adm pe zi. fiindca strabte barierea are si ef de tip anticolinergic central cu uscaciunea gurii si def de vedere.

antihistaminic de gen2 - tot

prescrieti un antihistaminic fara efect sedativ

rp: claritine cpr a 10mg
nr10
ds: intern cate 1 cpr searala culcare

claritina= loratadina (den com intr) antihis de gen 2 - nu srabate bariera hematoencefalica si nu da somnolenta deprimarea reflexelor s ef anticolinergice. 15-20 %
dintre pacienti se plang de somnolenta. 16-20 h este timpul de 1/2 ceea ce permite o singura adm pe zi.

med tonic cardice  sunt med care cresc forta de contr miocardica si sunt utile in trat insuf cardice stg, a insuf cardice dr si a insuf cardice globale. manifestari
clinice a IC : cianoza, dispnee, turgescenta jugularelor, edeme la membrele inferioare, subcrepitante.
simpatomimeticele cresc forta de contr miocardica - nu adm A fiidca creste si f mult cunsumul de o2. NA nu putem da fiindca nu act pe receptorii beta1. dopamina
si dobutamina ce prin act pe receptorii beta 1 stim forta de contr miocardica si se utilizeaza in conditii speciale in insuf de pompa cardiaca. la pacinetii in moarte
cerebrala care treb sa fie la transplant de organ.

alte medicamente ce cresc forta de contractie miocardica: aminofilina este inhibitor de fosfodiesteraza. aminofilina creste usor debitul cardiac. tot inhibitori de
fosfodiesteraza miocardica: amrinona si milrinona ele inhiba specific Fdaza miocardica.

glucagonul este un hormon

licozizil tonic cardiac - subst de orgine nat sau de semisinteza: sunt reprz de digitoxina, digoxina si strofantina (ouaparina) ei au o structura formata din un nc
aglicon sterolic legat print-o punte esterica de un lant de -oze. lantul de oze nu e important fd. pe nc aglicon sterolic pot fi grefate una, doua sau patru (cinci)
grupari hidroxil.

digitoxina are o singura grupare hidroxil deci este cea mai liposolubila si cea mai putin hidrosolubila. drept urmare daca se adm intern se abs f bine (98-99%) deci
se leaga cam in aceeasi prop de prot plasmatice si se elimina putin renal (30%) pt ca se filtreaza glomerular dar se reabs dat sol ridicate la niv tubilor renali. de
aceea pt elim sa din org in cea mai mare parte 70% treb metab la niv hepatic. din acest motiv treb evitata la cei cu IH sau boli hepatice. datorita faptului ca se
leaga de prot plasmatice nu se poate adm inj iv ci numai intern (cpr de digitalis) sau sub forma de sol hidrogliceroalcoolica. tratamentul se face cu dz de atac ce
vor conduce la atingerea unei cantitati de tonic cardiac in organism cuprinsa intre 1-3mg in decurs de 2-4 zile. dz de atac sunt 0,25-0,50 mg/zi. dz de intretinere de
digitoxina este cuprinsa intre 0,1 si 0,25mg/zi. timpul de 1/2 al digitoxinei este de 6-7 zile. rata de eliminare este de 10%/zi din cantitatea totala de tonic cardiac
prez in organism .

digoxina  are 2 gr OH pe nc aglicon sterolic - este mai putin liposol decat digitoxina si mai putin hidrosol. se abs 60-80% dupa adm interna si exista prep
micronizate ce se abs pana la 96%. exista si forma inj iv ce se adm in urgente - fiole 0,50 mg. cpr - 0,25mg. timp de 1/2 este 1,6-1,8 zile deci se elim in tot in 7-8
zile. dz de intretinere 0,25-0,5 mg/zi. dz de atac 0,5-1mg/zi. elim se face in majoritate renala si se evita la cei cu IR.
strofantina are 4 gr OH libere si cea de-a 5-a este esterificata dar exista pe nc. are volum aparent de distributie de 500-700L dar el este un rap intre dz adm si c%
plasmatica. daca se adm intern se abs 100% . se utiliz numai inj numai in urgente si dat numeroaselor ra brutale si periculoase pt viata in romania a fost scoasa
din uz.

ef fd ale licoizil tonicilor cardici:

infl fct cordului: stimuleaza inotropismul si batmotropismul (excitabilitatea) si inhiba dromotropismul si cronotropismul (automatismul)

mec molec de act: blocheaza Na/K ATPaza dependenta scoate Na din cel si introd K impotriva gradientului  electrochimic ca sa mentina - cand ea e bloc creste
cant de Na in citop pana la un prag ce declaseaza un mecanism sec ce schimba 3 ioni na cu 1 calciu (calciu intra si na iese) mec fiind electrogen. la un moment
dat c% de ca intracel atinge un nivel prag 14 mmol/L moment in care se declaseaza descarcarea de oni de ca din RE ceea ce face cuplarea actinei cu miozina
mai eficienta. ionii de k vor parasi celula la bloc atpazei ceea ce are potential aritmogen (c% mici de k intracel). daca adm med la cei fara IC DC va ramane in cea
mai buna situatie va ramane constant si de obicei scade putin fiindca tonicele cardice act si la niv musc netede a vaselor de sange si da arterioloconstrictie. la
omul ce are IC adm de tonice cardice digitalice va creste ritmul cardiac fiindca ei au hipersimpaticotonie compensatorie care va det si cresterea arterioloconstrictiei
, al doilea este retentia hidrosalina princ cresterea de aldosteron. adm de med cresc forta de contr si diminua hipersimpaticotonia compensatorie . daca scade
hipersimpatotonia compensatorie atunci apare o oarecare arteriolodilatatie ce permite cresterea DC. crescand DC crescte si fluxul sangvin renal si dispare retentia
hidrosalina si se reduc edemele. se dezv venoconstrictie cu mobilizarea sangelui stagnat la niv hep ceea ce diminua hepatosplenomegalia. si prin cresterea DC
este preluat sangele stangnat la niv pulm cu red stazei pulm a subcrepitantelor si a cianozei si dispneei.

ra ce pot aparea la adm de:

- nervos centrale: cefalee, ameteli, discromatoxia este consecinta faptului ca se bloc si Na/K atpaza de la niv retinei si pot sa apara si trinitos (zgomote auriculare)
dat faptului ca se inhiba si Na/K atpaza de la niv cel ciliare
- dig: epigastralgii, greturi, varsaturi, tubl de tranzit
- ale ap CV: tulb de conducere cu intarzierea cond AV pana la bloc AV complet partial ca urmare a tonic cardicelor dar in cea mai mare parte ef este consecinta
stimularii vagale indusa de tonic cardice motiv pt care cand apare blocul AV in trat se trat cu sulfat de atropina. pot aparea si tulb de ritm - extrasistole ventriculare,
apoi ele se sistematizeaza si apare trigeminism si bigeminism si dupa care apare tahicardia paroxistica ventriculara apoi fibrilatie ventriculara. 
trat tulb de ritm se face cu inhibitori antiaritmice ce bloc canalele de Na de tipul fenitoinei sau ac-antidigoxina. pe EKG adm de glicozil tonic cardiaci va produce
cresterea in aplitubine a undei P intervalui PR va creste (inhiba dromotropismul), complexul ORS va creste in amplitudine si va scadea in timp. ST se
subdeniveleaza.

prescrieti un tonic cardiac pt trat de atac al unei IC congestive la un bolnav ce nu a fost digitalizat anterior

rp: digoxin cpr a 0,25mg

nr I flacon
Ds: intern cate 1 comprimat la 8 ore timp de 3 zile apoi se va stabili tratamentul de intretinere.

prescrieti digoxina pt trat de intretinere la un bolnav cu IC cr

rp: digoxin cpr a 0,25mg

nr I flacon
Ds: intern cate 1 comprimat pe zi , primele 5 zile ale fiecarei saptamani.

in cele 2 zile cand nu adm sa se elimine surplusul de tonic cardiac si sa nu existe risc de aparitie a ef toxice digitalice.

prescrieti tramentul de intretinere al pacientii cu IC ce au si IR

rp: digoxina cpr a 0,25mg

nr II flacoane
ds: intern cate 1 comprimat pe zi , 4 zile pe saptamana

in cond de IR digoxina treb evitata si noi reducem dz de asa maniera incat sa nu faca  fen de acumulare.

prescrieti medicatia necesara unui pacient cu I ventriculara stg si edem pulmonar acut

rp: digoxin fiole a 0,5mg

nr III 
ds: injectabil intravenos, o fiola diluata cu ser fiziologic administrata lent cu prudenta de catre medic. se va repeta daca este nevoie dupa aprox 4h

rp2: ser fiziologic fiole a 10ml

nr III
ds: pentru diluarea digoxinei

rp3: furosemid fiole a 20mg

nr II
ds: injectabil, iv, 2 fiole odata

se asociaza morfina injectabila pe alta reteta speciala de culoare verde cu respectarea regulilor de prescriere a substantelor stupefiate.

rp: morfina fiole a 0,02gr (douazeci de miligrame)

nr II (doua)
ds: injectabil subcutanat o fiola odata. se va repeta daca e cazul dupa minim 4 ore.
adm de digoxin treb sa fie strict iv. daca ajunge atundeva poate sa provoace necroza.

furosemid - diuretic de ansa cu act rapida si intensa. insa in aceasta situatie furosemidul este util nu prin ef diuretic ci prin ef de tip vasodilatator direct (prin venodil
scade intoarcerea venoasa iar cant de sange pompata de VD este mai mica, arteriolodilatatia permite cresterea DC si scade staza la niv pulmonar si dispare
edemul pulmonar).

morfina este utila in edemul pulmonar acut de cauza cardiogena fiindca este cel mai puternic antitusiv cunoscut . in al doilea rand se reduce sensibilitatea centrului
respirator la presiunea partiala a co2 deci va red frecventa respiratorie dar va face si vasodilatatie periferica de tip anafilactoid.

medicatia antiaritmica

prescrieti un antiaritmic pt tratamentul de durata alunui bolnav cu extrasistole atriale frecvente suparatoare.

rp: metoprolol cr a 50mg

nr I flacon
ds: intern cate un compr la 12 h

metoprolol este beta1 bloc sel la dz terapeutice uzuale, util  fiindca scoate cordul de sub infl simpatica si a catecolamidelor ceea ce reduce stimularea cardiaca si
extrasistolele. util fiindca se poate adm in AB, fen vasculospastice periferice si DZ.

propranolol cpr a 40mg

nr I flacon
ds: intern cate un cpr la 8 h

propranolol este betablocant neselectiv  CI in AB, DZ (mascheaza manifestarile clinice ale hipoglicemie - tremuraturi ale extremitatilor, somnolenta,cefalee si
pacientul intre dir in coma hipoglicemica f greu de tratat ) si fen vasculospastice

prescrieti un antiaritmic pt un bolnav cu IMAce prez extrasistole ventriculare frecvente:

rp: xilina pt uz cardiologic

nr VII 
ds: injectabil, iv, 2 fiole odata (inbolus ) injectate lent cu prudenta de catre medic; apoi se va continua adm prin perfuzie sub supraveghere medicala

lidocaina sau xilina este un antiatrimic de clasa I ce act prin bloc canalelor de na, fiind un aniaritmic cu spectru larg ce poate fi utiliz atat in terapia tulb de ritm
supraventriculare cat si un tulb de ritm ventriculare. in realitate este mentinut ca antiaritmic pt tulb de ritm ventriculare ce au potential malign (pot provoca deces).
avantajul utilizarii lidocainei ca antiaritmic in IMA este det de faptul ca lidocaina nu are ef deprimant asupra fortei de contractie miocardica. restul din cursul de
antiaritmice.

med antianginoasa

ne referim la angina pectorala - durerea precordiala iradiata ......

angina pectorala inseamna deficit de oxigen la niv miocardic.
formele de manifestare pot evolua de la angina pectorala la efort , apoi angina instabila (mai frecventa noapte) sau forma cea mai grava este IMA ce evolueaza cu
necroza si pierdere de tesut contractil.

posibilitati de terapie medicamentoasa a anginei pectorala: obiectivele terapeutice sunt 2:

- cresterea aportului de oxigen la niv miocardic
- diminuarea consumului de oxigen la niv miocardic

cresterea se poate face cu urmatoarele clase de medicamente: 

- nitratii organici ce sunt de doua feluri: nitrati utili in angina pectorala acuta si care au act de scurta durata (nitroglicerina si nitritul de amil) si nitratii ce pot fi
utilizati in trat cr al anginei pectorale (izosorbit, mononitrat, izosorbit dinitrat, pentaeritriltetranitratul (pentalong). mec de act este ca produc vasodilatatie
coronariana.
- betablocantele : scoate cordul de sub infl simpatica si scad frecventa cardiaca deci alungesc diastola iar irigarea miocardica se face in diastola deci aportul este
mai mare.
- blocantele canalelor lente de calciu: acestea cresc aportul prin vasodilatatie coronariana - preparate cum sunt verapamil, diltiazem, nicardipina, nimotipina.

medicamente ce scad necesarul :

- nitratii organici : aceiasi de mai sus - ei induc si arteriolo si veno dilatatie perferica deci cordul va trebui sa faca un efort mai mic.
- betablocantele - scad frecventa cardica si efortul cardiac
- calciu bloc - prod arteriolodilatatie, scade frecventa cardiaca.

a grupa  aparte sunt inhibitorii de enzima de conversie : produc arteriolodilatatie importanta. administrare precoce post IMA inhibitorii enzimei de conversie cresc
rata de supravietuire. la pacinetii ce primesc repede inhibitori de enzima de conversie rata de reinfartizare este mai mica. administrarea inhibitorilor diminua si
inhiba dezvoltarea fenomenelor diskinetice.

prescrieti trat med pentru un pacient cu angina pectorala de efort:

rp1: nitroglicerina comprimate a 0,5mg
nr I flacon
ds: sublingual cate un cpr la inceputul crizei dureroase sa imediat inaintea efortului care o determina; daca este cazul se poate repeta dupa 10 minute
rp2: metoprolol cpr a 50mg
nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr la 12 h

nitroglicerina este un nitrat organic cu act f rapida se adm perlingual si strabate muc cav linguale bogat vascularizata si de aici ajunge la cord unde prod
coronarodilatatie. nu se poate adm intern pt ca se metabolizeaza  in prop de 98-99% la prima trecere hepatica. se pot da dz de 12-14 ori mai mari ceea ce
satureaza enzimele hep dar ef apare dupa 2-4 h si deja criza fie a trecut fie a ajuns la IMA. mitroglicerina produce vasodil in teritoriul carotidian si pe fata , 1/3 sup
a toracelui, a membrelor sup si la niv arterelor cerebrale ceea ce duce la aparitia unei migrene vasculare. uneori pacientii prefera durerea anginoasa mai putin
intensa. durerea migrenoasa dispare intr-o sapt doua. daca dupa al doilea cpr de nitroglicerina durerea nu dispare atunci probabil este IMA.

mec molec de act a nitroglicerinei - ea duce la sinteza de oxid nitric la niv endotelilui vascular pe o cale tiol dependenta. oxidul nitric este cel mai puternic vasodil
cunoscut. nu se poate adm nitroglicerina in trat de fond al anginei pectorale dat faptului ca se epuizeaza nr de grupari SH si apare toleranta la act nitroglicerinei.

prescrieti un nitrat cu durata lunga de actiune util in tratamentul de fond al anginei pectorale
rp: izosorbit dinitrat cpr a 10mg
nr I flacon
ds: intern cate un cpr la 10 h - dimineata si la pranz

nitratii pt trat cr elib mai lent oxid nitrit decat nitroglicerina si lichidul de amid dar pentru a nu dezvolta toleranta necesita administrarea asimetrica (dimineata si la
pranz sau la pranz si seara) astfel ca in intervalul mai mare nr de gr SH sa se poata reface.  daca am adm dim si seara ar dezv si ei toleranta.

prescrieti med unui bolnav cu angina pectorala varianta (angina vasospastica, printzmetal)
rp: nitroglicerina cpr a 0,5mg
nr I flacon
ds: sublingual cate un cpr la inceputul crizei dureroase daca este cazul se poate repeta dupa 10 minute.

rp2: diltiazem cpr a 60mg

nr I flacon
ds: intern cate un cpr la 8 h

diltiazemul este un blocant lente de calciu cu structura de tip benzotiazepinic. act ca antianginos prin dublu mec: bloc canalele de ca de la niv musc netede
arteriolare. prod arteriolodil coronariana si creste aportul de oxigen la nivel miocardic. al doilea mec - deprima fibra miocardica tot prin canalele de ca ceea ce
scade forta de contr si scade necesarul de oxigen la nivel miocardic.

medicatia antihipertensiva

prescrieti med antihipertensiva utila unui bolnav cu HTA stadiul 1 OMS (TA: 140-159mmHg, 90-99mmHg)
rp: neflix cpr a 25mg
nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr pe zi 5 zile pe sapt dimineata

neflix den comerciala - hidroclorotiazidei este un diuretic sauretic - creste elim de ioni de Na cu 15-30% din cantitea flitrata (dupa primele dz - ulterior ef se
atenueaza) ceea ce  creste si eliminare de apa. acest fapt se dat inhibarii mec antiport de reabs a unui ion de Na si elib unui ion de K la niv tubului contort distal.
dupa o adm cr ef de tip diuretic se atenueaza - ceea ramane util pacinetului cu HTA fiind arteriolodil prod de scaderea c% de ioni de Na la niv musc netede
arteriolare.
RA - are act toxica directa asupra celulelor beta pancreatice - face ca adm de durata a med sa poata genera DZ si CI adm la diabetici.
- poate prod hiperpotasemie cu tulb de ritm
- modf elim ac uric motiv pt care treb evitata adm la pacientii cu guta
- reduce fluxul sangvin renal deci nu se poate adm la pacientii cu IR
- poate dezv reactii alergice cu frecventa mare

sau 
rp: tertensiv cpr a 1,5mg
nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr pe zi dimineata

tertensiv este den comerciala a indapamidei. indapamida este un antihipertensiv cu act diuretica relativ redusa dar care act vasodil directa. structura indapamidei
este de tip tiazid. este conditionat sub forma de cpr retand si se poate adm un cpr/zi

prescrieti un inhibitor al enzimei de conversie util pt un pacient cu HTA

rp:enap cpr a 10mg
nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr la 12 h

epapul este den comerciala a enalaprilului. este un inhibitor al enzimei de conversie asa cum sunt si captopril, perindopril (PRESTANIUM), ramipril (ZENRA).
inhibitorii enzimei de conversie infl sistemul renina angiotensina aldosteron (SRAA). SRAA porneste de la niv ap juxtaglomerului situat in apropeirea arteriolei
eferente. cand scade fluxul sangvin renal sau cand sunt stim recep beta 1 de la acest nivel se prod descarcarea de renina . renina act asupra angiotensinogenului
plasmatic sintetizat la niv hep si transforma angiotensiongenul in angiotensina 1. enzima de conversie transforma A1 in decapeptid in A2 ce este un octapeptid
motiv pt care enzima de conversie se mai numeste dipeptidiltranspeptidaza. deasemenea enzima de conversie metab si bradikinina deci inhibarea enzimei va
duce la cresterea de bradikinina plasmatica ceea ce contribuie la ef de tip arteriolodilatator. A2 este cel mai puternic vasoconstrictor natural - apare
arteriolodilatatie. dar inhibitorii enzimei sunt utili si in HTA esentiala, in IMA (vezi mai sus), insuf cardiaca congestiva cronica (- prod arteriolodilatatie  ce va reduce
efortul facut de Vs. A2 are si ef de tip angiogenetic si mitogen deci fav dezv hipertrofia Vs deci sunt singurele med cunoscute ce pot impiedica dezv hipertrofia Vs
si sa reduca hipertrofia Vs deja existenta . sunt singurele med ce adm in IC cresc durata de viata.
glicozil tonic cardici doar imbunatatesc calitatea vietii.
inhibitorii mai sunt  utili in protectia fctiei renale astfel arteriola eferenta are un nr f mare de recep pt A2 ce det arterioloconstrictie si creste presiunea de filtrare. in
timp adm de inhibitorilor de enzima de conversiei prin diminuarea constrictiei arteriolei eferente scade presiunea de filtrare, red proteinuria, red glicozuria si
intarzie fen de scleroza renala la pacientul normo sau hipertensiv inclusiv la diabetici.
RA: la pacinetii hipotensiv cu sistolica mai mica de 70-80 mmHg sau la pacientii cu stenoza de artera renala bilat sau fibroza retroperitoneala adm de inhibitori de
enzima de conversie degradeaza fct renala fiindca la TA mici A2 prin constrictia arteriolei eferente mentine diferentialul de filtrare (presiunea). daca adm de
inhibitor scade A2 si arteriola ef se dil si pierdem presiunea de fil si fct renala se degradeaza rapid.
RA: HTA posturala in special la inceputul trat
RA: hiperpotasemie - prin mec legat de aldosteron si cu frec mai mare la pacientii ce utiliz sare potasica
RA: tuse seaca noscturna det de cresterea C% plasmatice de bradikinina ce poate sa produca si edem angioneurotic (apare la 0,5% din pacientii) fiind periculos
pt viata si impune intreruperea adm pt totdeauna.
CI absoluta la gravide la care inhibitorii prod oligoamnios - scaderea ev de lichid amniotic - piererea sarcinii

prescrieti un inhibitor al A2 (sartan) util pt un pacient cu HTA

rp: micardis cpr a 40mg
nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr /zi

micardisul dem comuna telmisartan - bloc al recep AT1 (A1) dar act la niv A2. exista sub forma de cpr a 40, 80 mg si din acesta cls mai fac parte valsartanul si
losartan.

prescrieti med antiheirpetnesiva utila unui pacinet cu HTA si creatimineemie de peste 3 mg /dl
rp: furosemid cpr a 40 mg
nr I flacon
ds intern cate un cpr pe zi dimineata 5 zile pe saptamana

rp2: dopegit cpr a 250mg

nr II flacoane
ds\; intern cate un cpr la 12 h

furosemidul este diuretic de ansa cu actiune rapida si intensa act la niv portiunii ascendente largite a ansei henle unde inhiba mec sinport de reabs a unui ion de
Na cu un ion de K si doi ioni de Cl toti trec in acelasi sens). dupa prima dz creste cant de urina formata in 2-6 ore cu 4-8 litri. ulterior ef de tip diuretic se atenueaza
si ceea ce ramane util in trat HTA este diminuarea cant de ioni de Na din organism

avantajele furosemidului - la dz mari in special in adm IV are si efect de tip vasodilatator direct. pe lamga asta nu modf fluxul sangiv renal deci poate fi adm si in
IR. nu ilfl cel beta pancreatice ( se poate adm in Dz). nu modf eliminarea ac uric ceea ce permite utilizarea la pacinetii cu guta.
RA: hiponatremie, hipopotasemie cu senz de oboseala, somnolenta, dureri musculare si tulb de ritm.

DOPEGIT - alfa metildopa este un fals precursor de catecolamine fiindca se sint alfa metil A si alfa metil NA in loc de A si NA. acestea au act mult mai intensa
decat catecolaminele fiziologice asupra receptorilor alfa 2 de la niv centrului vasomotor bulbar. stimularea  acestor receptori va det inhibarea simpaticului periferic
si scaderea concentratiei catecolaminelor circulante si astfel scade TA.
RA: poate det depresie in special la batrani, xerostomie, hipotensiune arteriala posturala. poate provoca sd lupoid (det lupus).avantajul  in special la batrani este
ca nu modf fluxul sangvin cerebral, renal (permite adm in IR) si miocardic.

putem adm alfa metil dopa SAU clonidina ce act prin stim recep alfa 2 din SNC dar act si printr-un mec periferic si anume stim receptorii alfa 2 presinaptici si
inhiba descarcarea de catecolamine din butonul presinaptic - clonidina red cant de catecol circulante cu 70% fata de normal. avataj nu modf flux sang cerebral,
miocardic, renal. nu infl metab glucidic si se poate da in DZ.
clonidina : RA : deresie, somnolenta , hTA posturala,xerostomia.

prescrieti med antiHTA utila unui pacient cu Hta si DZ

varianta a
rp1: furosemid cpr a 40mg
nr I flacon 
ds : intern cate un cpr pe zi dimineata, 5 zile pe saptamana

rp2: enap cpr a 10 mg

nr I flacon
ds: intern cate un cpr la 12h

asocierea este necesara pt ca pacientul nu mai raspunde doar la unul. ambele nu infl metab glucidic.

varianta b
rp1: furosemid cpr a 40 mg
nr I flacon
ds: intern cate un cpr /zi dimineata 5 zile pe sapt

rp2:nimotipina cpr a 5 mg
nr I  flacon
ds: intern cate un cpr /zi seara la culcare

nimotipina - blocant al canalelor lente de Ca - induce  arteriolodil. se adm seara dat riscului de hTA posturala. nu se adm hidroclorotiazida care  are toxicitate dir
pe cel beta si betabloc selective cum sunt propranolol.
prescriti med unui bolnav cu puseu hipertensiv (240 cu 120mmHg)
rp1: captopril cpr a 25 mg 
nr I flacon
ds: sublingual, cate un cpr odata

rp2: furosemid fiole a 20 mg

nr V 
ds: inj iv o fiola odata.

captorpilul este singurlu inhibitor de enz de conv ce poate fi adm in urgente fiindca este activ ca atare. toate celeleta inhibitoare ale enz de conversie sunt
prodroguri si mecesita metab hepa pt a fi trans formate in f activa.

prescrieti med utila unui bolnav cu insuf cardiaca cronica la care edemele tind sa se refaca in cond de hiperaldosteronism secundar

rp1:digoxin cpr a 0,25 mg

nr I flacon
ds: intern cate un cpr/zi 5 zile/sapt

rp2: furosemid cpr a 40 mg

nr II flacoane
ds: intern cate un cpr/zi dimineata 5 zile/sapt

rp3: spironolactona cpr a 25 mg 

nr II flacoane
ds : intern cate un cpr la 12 h

spironolactona este un diuretic antialdosteronic ce act la antagonist la nivelul receptorilor pentru aldosteron (se mai num analdosteronic adevarat) . daca adm in
cond in care nu exista hiperaldosteronism secundar, ef diuretic este de 1-2 %  - practic nul, ef fiind evident doar in cond de hiperaldosteronism sec. RA: tulb de
dinamica sex, tulb de ciclu menstrual, hirsutism. din aceasta cls mai fac parte antialdosteronicele false de tipul triamtere si amilorid. se num false fiindca nu ac prin
bloc recep pt aldostron ci inhiba pompa de na din struct recep pt aldosteron.

medicatia sangelui

prescrieti un med necesar pt profilaxia trombozelor arteriale: 

rp : aspenter cpr a 75mg
nr XXX 
ds: intern cate un cpr /zi dupa una din mese

sau

rp: ac acetil salicilic cpr a 500mg

nr XX
ds: intern cate un cpr la 2 zile desfacut in apa dupa una din mese.

ac acetil salicilic in dz 75-300 mg zi sau 500mg odata la 2-3 zile are ef de tip antiagregant plachetar. efectul este consecinta inhibarii ireversibile a ciclooxigenazei
trombocitare. acasta inhibare este ireversibila dat faptului ca trombocitul nu poate face sint prot. durata de viata 4-8  zile si refacerea se face in trombocitele nou
vine din MH. la dz de peste 1gr/zi ef devine procoagulant pt ca de la aceasta dz in sus inhiba si ciclooxigenaza din endoteliul capilar. Cind la cei cu  afec gastrice
sau la cei cu alergie la salicilati.

prescrieti un trat antianemic adm oral unui bolnav cu anemie hipercrmo feripriva 
rp: glubifer dj 
nr II flacoane
ds intern cate 2 dj la 8 h preferabil cu 30 minute inainte de masa

metab fe in organism: necesarul de fe zilnic este de 0,6 - 1,2 mg /zi  la barbati, o,5-2 mg /zi la femeile in varsta sexuala activa si 2-4 mg /zi la gravide si la femeile
care alapteaza. abs fe se face sub forma de fe2+ (feros) insa in alin este fe3+feric. se tranf in stomac sub act hcl in fe2+. abs se face la duoden si ileonului
terminal in forma feroasa si trece in celule unde este tranf in fe3+. se leaga de prot trasnportoare den transferine ce il duce la ficat, SRE (sist reticuloendoteliat
unde form fe de depozit unde e sub forma de feritina si de hemosiderina - formele de depozit este de 0,6grfiind prez in Hb - este nevoie de 150mg de Fe pt a
reface 1 gr de Hb; la niv musc striati in mioglobina si la niv peroxidazelor si catalazelro fe fiind o componenta enzimatica). dezechilibru apar in hem dig sup (mici
repetate), deficit de aport , meno sau metroragii. trat anemiei feriprive se poate face cu comusi adm intern, saruri anorganice cum e sulfatul feros,sarruri organice
cum este glutamatul feros ( glubifer) 
un dj de glubifer contine 100mg de glutamat feros adica 21-22 mg fe feros. inceperea trat cu preparate de fe va conduce la aparitia crize reticulocitare. aceasta
criza apare in 8-12 zile dela inceputul trat si presup cresterea sideremiei plasmatice,cresterea nr de reticulocite circulante (dovada ca dg e corect si MH raspunde
la hematie) si corectarea cant de Hb.  in anemie, diam , cel hipocrome, hb escazuta.

RA glubifer - epigastralgii, greturi varsaturi (15-30% din pacineti) mai ales la adm pe stomacul gol. daca se adm la 1 h poate scade abs findca formeaza kelati cu
alim. modf si scaunul in negru. fixeaza hidrogenu;l sulfurat din intestinul gros avand rol in peristaltica si va det aparitia constipatiei. daca adm prep de fe inj im
putem calcula necesarul de fe dupa urmatoarea formula : (hb normala - hb pacient)x 150mg + 1gr (cel care s-a consumat din depozite).

rescrieti trat injectabil cu fe necesar unui PACIENT cu hb de 7 gr/100

rp: fe polimaltozat fiole a 100mg
nr XXII
ds: injectabil im o fiola la 2 zile
fiolele contine 308 mg dextrin feron deci echiv a 100 mg fe feros. abs fe de la locul inj im este de 85 % deci f mare. 10-15% raamen cantonat acolo totdeauna de
aceea teg trebuie tractionat si facuta injectia apoi lasam teg in caz contrat teg se poate colora in brun ireversibil. RA: provoaca frecvent si r alergice.

prescrieti un trat antianemic de intretinere la un blonav cu anemie megaloblastica rezecat gastric.

rp: vit b12 fiole a 50 mcg (micrograme)

nr VI
ds: inj im 2 fiole odata pe luna

metab vit b12 - se mai num ciancobalamina - necesara in org pt maturarea ADNului si pt sint de mielina. necesarul zilnic este de 0,8-1,2 mcg. abs se face la niv
duodenului si jejunului dupa cuplare cu fac intrinsec sint la niv gastric (de aceea cei rezecati gastric...). deficit poate sa apara in cazul regimului strict vegetarian
(carne, lapte..). dupa abs este transportanta prin cuplare cu o prot plasmatica numita transcobalamina. dep hep sunt de 3-5 mg ajung pt 5 ani. vit b12 este
necesara pt tesuturile cu turnover rapid unde consumul este f mare pt maturarea ADN> def duce la anemia megaloblastica ce insemana red cant de Hb dar cu vol
eritrocitar mediu mare. daca se face punctie biopsica a MH se vede ca este intens albastra - in mod normal nc ocupa mai mult de 1/3 din vol eritrocitar. in anemia
megaloblastica si pe linia eritrocitata si pe linia leucocitare si trombocitara. si mai apare la niv tubului dig unde durata de viata a celulor este de 4-8 zile apare
glosita Hunter cu limba neteda luciasa depapilata si cu fen de malabsortie ce pot asocia fen de tranzit intestinal. daca insa pacnetul nu se prez la doctor si nu se
intervine potsa apara fen neurologice de demielinizare si care insemna fen spastice ce din pacate necesita asocierea la terapie a ac folic si care de cele mai multe
ori nu sunt reversibile (90% din cazuri).

def poate fi prin lipsa de aport: rezectie gastrica, in botriocefaloza si maladia timerslund. trat se incepe cu dz mari de atac - fiole de 1000mcg timp de 1-3 luni,
odata pe luni. apare dupa adm criza eritrocitara dupa 4-8 zile dovada ca MH raspunde la tratament apoi se continua cu trat de intretinere tot restul vietii.

prescritti un med anticoagulant necesar unui pacient cu tromboflebita profunda

rp1:heparina fiole  a 5000 UI
nr XII 
ds: inje, iv o fiola la 4 h sub controlul timpului de coagulare

rp2: trombostop cpr a 2 mg

nr I flacon
ds: intern cate  2 cpr pe zi incepand dupa a  6-a fiola de heparina sub controlul timpului QUICK

heparina - anticoagulant cu actiune rapida sistemica activ atat in vivo cat si in vitro. masa molec intre 40000 si 80000 D pt heparina clasica. structura complexa de
tip polizaharidic. molecula extrem de polara daca se adm intern nu se absoarbe. din acest motiv se poate adm numai inj iv (heparina sodica) sau sc (heparina
calcica). NU SE ADM IM HEPARINA!!!! face hematoane. se considera ca dupa adm iv a 10 000 de UI de heparina sangele devine incoagulabil pentru 10-15 min.

mecanismul molecular de act: se cupleaza cu antitrombina III plasmatica careia ii creste activitatea de 100 pana la 1000 de ori. din pacate durata de act este de 4-
6 h pt hep sodica fiindca timpul de 1/2 este de 2 h - 2,5h. controlul trat cu heparina se face prin det timpul de coagulare sau a timpului de protrombina activata care
treb sa creasca de 2 - 2,5 ori fata de normal adica sa fie echivalentul unei cantitati de protrombina activa = 25-30% din cantitatea normala. in cazul supradz apar
RA denumite fenomene hemoragipare carac prin aparitia cu usurinta a echimozelor/ hematoamelor/ hemoragiile gingivale/ epistaxis/ hem dig sup la pacinetii cu
pato gastrica. in cazul supradz heparinei avem antidot specific cu act f rapida numit sulfat de protamina. sulfatul de protamina are afinitate mai mare pt molec de
heparina decat antitrombina III si desprinde heparina de pe antitrombina III pe care o elibereaza.

RA altele la heparina: 
-r alergice
-in trat de durata poate det osteoporoza si hirsutism

heparinele cu masa moleculara mica: 8 si 12000 de unit de D; actioneaza prin inhibarea fac X activat. avantajul este ca RA sunt mult mai reduse.

trombostopul se mai num sintron = acenocumarol (DCI) este o anti-vitK. inhiba epoxireductaza enxima ce transforma vit k oxidata inactiva in vit K redusa forma
activa. acenocumarolul este activ numai in vivo. efectul anticoagulant se instaleaza in 36-72h. efectul se dat faptului ca in absenta vit K reduse se face sinteza de
fac ai complexului protrombinic (2,7,9,10). acesti fac pt a se matura in prezenta vit K reduse  primesc o grupare carboxil la resturile de ac glutamic iar factorii ce
ajung in plasma sunt dicarboxilati (la resturile de ac glutamic) pentru ca Ca esti bivalent. daca adm acenocumarol factorii ajung in plasma numai cu o gr carboxil si
nu pot participa la procesele din lantul de coagulare.rezultatul este ca dupa consumarea acestor fac care exista deja in plasma apare ef de tip anticoagulant -
explica timpul de latenta inainte de aparitia ef. cand intrerupem adm de acenocumarol este necesar un timp de 36-72h pana cand ajung in plasma cantitati
suficiente de fac 2, 7, 9, 10 sint in prez vit K si cu doua gr carboxil

RA acenocumarol:
- fen hemoragipare (vezi mai sus) - ce sunt mai grave fiindca nu avem antidot specific. adm de vit K in caz de supradz necesita 1-3 zile pentru corectarea cantitatii
de fac ai complexului protrombinic cu doua grupari carboxil la niv plasmatic.

OBS.eficacitatea trat cu acenocumarol (la fel ca si la heparina) se det prin masurarea fie a t QUICK ce treb sa fie cu 2-2,5 ori mai mare fata de normal sau cu det
IRN (rap in fct de t QUICK al martorului si t QUICK al pacientului) ce treb sa cresca la val de 2-4.

se incepe trat cu heparina si se continua  cu acenocumarol.

prescrieti un med hemostatic necesar unui pacient cu fen hemoragipare grave prin supradz trombostopului

rp: fitomenadiona fiole a 10 mg

nr III
ds: inj im o fiola pe zi.
fitomenadiona este vit K.

medicatia aparatului respirator

completati cantitatile necesare a.i. sa se adm 15 mg de codeina pentru 1 doza....

rp: codeina clorhidrica 

      apa distilata               a.d       30 gr
ds: intern cate 20 de picaturi la 8 h

20 picaturi - au 1 GR - deci 0,9 gr de codeina sunt necasari per total in preparat.

prescrieti un sirop care sa contina 0,2 gr clorura de amoniu si 0,2 gr iodura de potasiu iar la o lingurita sa se adm 3 lingurite pe zi si sa ajunga timp de 10 zile.

rp: clorura de amoniu 

iodura de potasiu           a.a 6gr
sirop simplu ad in mod liber pana la 200 gr

ds: intern cate o ling la 8h

clorura de amoniu - expectorant secretostimulant ce act prin mec indir. irita muc gastrica si pe cale reflex vagal creste si fluidifica secretia traheobronsica. dz
necesara pentru a obtine acest efect este cuprinsa intre 0,2 - 0,5 gr odata in 2 dz pana la 6 dz pe zi. CI in gastrite, ulcer GD, insuficienta hepatica si renala in care
avem si hiperamoniemie (retentie de amoniu).

iodura de potasiu si iodura de sodiu sunt expectorante care actioneaza secreto stimulant prin mecanism direct si prin mecanism  indirect. mecanismul indirect
consta in iritarea mucoasei gastrice. prin mec dir iodurile ajung la niv secretiei traheobronsice si produc congestie la niv muc. aceasta congestie determina
cresterea secretiei traheobronsice si a continului acesteia in apa (o fluidifica si o face mai usor de eliminat). pe langa ef secretostim iodurile au si ef antiseptic usor.
deasemenea stimuleaza gl tiroida. 
RA: pot prod alergii cu frecventa ridicata pana la soc anafilactic.
pot da fen de iodism: fen idiosincrazice ce apar de la primul contact: hiperlacrimatie, coriza si forma cea mai grava este acneea.
CI:nu se adm la cei cu alergie la iod, la cei cu idiosincrazie, la cei cu gastrita sau ulcer GD, la cei cu probleme tiroidiene.
iodura de sodiu nu se adm celor care au HTA sau insuf cardiaca ( ei deja au retentie de sodiu) si iodura de potasiu nu se adm celor care au insuficienta renala.

prescrieti un expectorant preparat tipizat util unui bolnav cu bronsita cronica acutizata faza cu tuse productiva

rp: bromhexin cpr a 1mg

nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr la 8 h

bromhexin este un expectorant secretolitic deci reduce vascozitatea mucusului prin reducerea numarului de grupari disulfurice din componenta mucusului
respirator. din pacate poate sa det fluidificare rapida si sa duca la inundatie bronsica. deasemena favorizeaza bronhospasmul motiv  pentru care nu poate fi
administrat la pacientii cu AB (astm bronsic).

sau

rp:acetilcisteina cps a 200 mg

nr XX 
ds: intern cate 1 cps la 8 h

acetilcisteina este tot expectorant secretolitic: reduce densitatea mucusului respirator, il fluidifica si astfel favorizeaza eliminarea acestora. deasemenea poate fav
bronhospasmul motiv pt care nu se adm la cei cu AB

prescrieti un antitusiv preparat tipizat util unui bolnav cu tuse neproductiva iritativa

rp:codeina fosfat cpr a 15mg

nr I flacon
ds: cate un cpr la 8 h

codeina (dci = 3 metil morfina) actioneaza ca antitusiv in inhibarea centrului tusei din bulb. pe langa ef de tip antitusiv are si ef constipant prin deprimarea
peristalticii propulsive. are si efect antialgic dz necesara fiind de 10-20mg odata de 2-4 ori pe zi. 
RA ale codeinei: fav bronhospamsnul (nu se adm in AB). nu se da la batrani fiindca constipa. nu se da la copii mai mici de 12 ani fiindca fav convulsiile.

prescrieti un bronhodilatator simpatomimetic cu actiune beta 2 selectiva util unui pacient cu o criza usoara sau medie de AB

rp:ventolin aerosoli la flacon presurizat dozat

nr I flacon
ds:  inhalator cate un puf la nevoie (se repeta daca este cazul fara a depasi 6 pufuri pe zi).
ventolinul este den com a salbutamolului - beta 2 simpatomimetic selectiv adm pe cale inhalatorie. stim receptorii beta 2 de la niv bronhiilor, induce
bronhodilatatie, stim clearance-ul mucociliar. stim recep beta 2 de la mastocitelor si inhiba descarcarea de histamina.. stim beta 2 pulmonar duce la vasodil cu
dezechilibru ventilatie-perfuzie. daca se adm mai  mult de 6 pufuri pe zi (dz mari) cantitatea de salbutamol care ajunge in circulatia sistemica poate determina
reactii adverse de tip beta2 cu tahicardie tremuraturi ale extremitatilor si anxietate. nu se pot adm preparate inhalatorii in criza severa de AB in care avem
bronhoconstrictie importanta si particulele de medicament nu pot partrunde la nivelul bronsiolelor. astazi se pot utiliz stim beta2 cu act de durata care necesita 1-2
adm pe zi inhalator - preparate cu act lenta de tipul salmeterolului.

prescrieti aminofilina si un preparat cortizonic pentru un bolnav cu criza severa de AB

rp1: miofilin fiole a 240mg

nr II
ds: inj , iv 2 fiole odata injectatef lent  (in decurs de 15-20 minute) cu prudenta de catre medic

rp: hidrocortizon hemisuccinat fiole a 25mg

nr XVI
ds: inj, iv lent 8 fiole odata (se va repeta la nevoie dupa 46h).

miofilinul se mai num aminofilina si este un amestec de teofilina si etilendiamina . teofilina este f greu solubila si etilendiamina se da pentru a creste solubilitatea.
in fiolele de 240 mg rap este de 200 mg teofilina si 40 mg de etilendiamina. exista si fiole a 2 ml care au 40 mg teofilina si 8 mg de etilendiamina. daca se
injecteaza rapid teofilina precipita si poate det moarte subita pentru ca precipita la niv coronarelor de mici dimensiuni.

teofilina act ca inhibitor de fosfodiesteraza impiedica si metabolizarea AMPc care se acumuleaza si are efect de tip bronhodilatator. efectul miofilinei este mai lent
decat ef beta 2 stim dar dezv mai lent toleranta. deci poate fi utilizat perioade de timp mai lungi . calea de adm fiind calea iv se poate adm in criza severa de AB in
care nu putem adm beta 2 simpatomimetice pe cale inhalatorie.

hidrocortizonul hemisuccinat - externalizeaza receptorii beta 2 si expune act catecolaminelor, reduce infl la niv cailor respiratorii - reduc secretia si edemul. inhiba
fosfolipaza A2 inhiba mobilizarea de ac arahidonic din mb cel si scade sint de LTC 4 si LTB4 (leucotriene) care au ef bronhoconstrictor. restul efectelor le luam de
la cursul de glucocorticoizi.

prescrieti un bronhodilatator musculotrop util in trat de fond la un pacient cu AB

rp:miofilin cps a 100mg

nr II flacoane
ds: intern cate o cps la 8h dupa mese , ultima adm nu va depasi ora 18

sau

rp: theoSR cps a 200mg

nr I flacon
ds: intern cate o cps la 12 h dupa mesa (ultima adm nu va depasi ora 18)

abs dupa adm interna este f buna.

se adm ultima dz inainte de 18 fiindca are efect similar cu cafeaua si creeaza insomnie.

theoSR contine tot miofilin numai ca SR= slow releasing

a se adauga ce e mai sus

prescrieti o asociere tipizata de glucocorticoid si simpatomimetic beta 2 selectiv adm inhalator utila in trat de fond al AB

rp: seretide 50/100mcg aerosoli

nr I flacon
ds: inhalator cate 1 puf la 12 h

preparatul prescris contine per puf 50 mcg de salmeterol (este un beta2 simpatomimetic cu durata lunga de act) si 100 mcg fluticazona (glucocorticoid adm
inhalator). exista si prep ce asociaza 50 mcg salmeterol cu 200 mcg fluticazona . se face in fct de severitate.avantajele asocierii este ca glcocorticoidul
externalizeaza si receptorii beta 2.

RA: cele de tip beta 2 vezi mai sus si mai din urma.
cele det de adm inhalatorie - deprimarea imunitatii cu risc de candidoza orofaringiene si/sau infectii ale cailor respiratorii.

      Va rog sa aveti grija sa scrieti bine retetele. Adica fara prescurtari la partea de ds. Daca nu intelegeti vreo prescurtare imi dati mail sau mesaj pe facebook ca
le primesc ca mesaje pe telefon si merge mai repede.

prescrieti med necesara unui bolnav cu tulb dispeptice prin insuf secr pacreatica
rp:diferment cpr 
nr I flacon
ds\; intern cate 2 cpr in timpul eselor prin sau imediat dupa
sau

rp: mexym cpr a 10000UI 

nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr in timpul meselor principale sau imediat dupa acestea

difermentul si mexymul contin ca principul activ pancreatina. acesta este un preparat purificat extras din pancreasul proaspat de porcine sau bovine cu doze
variate de tripsina, lipaza si amilaza. aceste enzime vor participa la digestie suplimentand deficitul de secr pancreatica.

se vor utiliza si dupa mesele copioase. se conditioneaza sub forma de cpr enterosolubile pt ca pHul acid degradeaza aceste enzime.
RA: alergii si la dz prea mari pot det ulceratii perianale.

prescrieti un prep antiacid tipizat care sa poata fi adm la un ulceros

rp: dicarbocalm cpr 

nr I flacon
ds: intern cate 2 cpr (se sug sau se sfarama) la 1 h dupa mesele principale.

prep dicarbocalm este o asociere tipizata sub forme de cpr masticabile. fiecare cpr contine: 489 mg carbonat de Ca, 11 mg carbonat de Mg si 6 mg de trisilicat de
Mg.

carbonatul de Ca este un antiacid neutralizant - 1gr neutralizeaza 9-12 mEq HCl. preparatul nu se abs si nu provoaca alcaloza metabolica. pe langa ef de tip
antiacid abs tox din mediul intestinal si are si ef constipant si antidiareic.
carbonatul de mg este tot antiacid neutralizant. are act rapida iar trisilicatul are intensiatate mica - 1 gr - 6-7 mEq HCL si are ef lent de durata.

sau

rp:maalox cpr nr I flacon.

ds: intern cate 2 cpr (se sug sau se sfarama) la  1 h dupa mesele principale. 
Maaloxul contine hidroxid de Al si hidroxid de Mg. exista sub f de cpr si suspensie adm orala.
Al OH este un antiacid neutralizant cu act mare 12-16 mEq la 1 gr. pe langa ef anticid asociaza si ef constipant pt ca fixeaza sarurile si acizii biliari . fixeaza si
fosfatii ceea ce fav aparitia osteoporoza in tratamentele de lunga durata.
MgOH are ef de tip laxativ prin mec osmotic iar intensitatea lui de act este f mare: 1gr - 30-34 mEq HCl

prescrieti un parasimpatolitic util unui pacient cu ulcer duodenal. 

rp: gastroxepin cpr a 25 mg
nr I flacon
ds: intern cate 2 cpr dimineata si seara inainte de mese.

gastroxepinul este den comerciala a pirenzepinei . pirenzepina este un parasimpatolitic cu selectivitate pt receptorii de tip M1 din peretele gastric. la dz terapeutice
uzuale nu provoaca ef sistemice de tip atropinic: midiraza, cresterea pres intraoculare, xerostomie, constipatie. refluxul gastroesofagian si fav stazei gastrice (Ci in
stenoza pilor)sunt si ele ef. adm corect are eficacitate terap asemanatoare inhibitor de tip rahitidina....bloc H2. 
RA: creste pofta de mancare prin mec central.

prescrieti un inhibitor al secr gastrice din cls inhibitorilor de recep H2

rp:ranitidina cpr a 150 mg nr II flacoane
ds: intern cate 1 cpr la 12 h sau

rp: raniditina a 150 mg cpr

nr II flc
ds: intern cate 2 cpr seara la culcare

ranitidina este un bloc de receptori H2 deci adm ei va impiedica secr HCl produsa de cate histamina . in ulcerul activ durata trat este de 4-8 sapt in fct de
localizarea ulcerului: duodenala este de 4-6 sapt, gastrica 6-8 sapt (daca dg de ulcer  este probat prin punctie biopsica dupa endoscopie digestiva  - daca este un
cancer ulcerat nu se adm bloc de H2). se considera azi ca eficacitatea terap este similara daca se adm intreaga dz de bloc de H2 se adm seara inainte de culcare
sau daca se adm 2 dz pe zi. din cls bloc H2  fac  parte : cimetidina (primul bloc H2 utiliz), ranitidina, famotidina, nizatidina. dz echivalente sunt 800mg cimetidina =
300 mg ranitidina= 40 mg famotidina si nizantidina deci potenta creste cu prp mai nou. cimetidina nu se mai utiliz azi pt ca are multe RA cum ar fi: inhibitie
enzimatica semnificativa clinic (daca se adm concomitent med ce se metab hep va treb sa scadeti dz de med fiindca se acumuleaza in organism), cresc cant de
nitrozamine in mediul gastric (si celalalte fac asta) - subst care sunt printre cele mai cancerigene subst cunoscute; prov tulb de dinamica sexuala pana la
impotenta prin inhibarea metab estradiolului si prin Bloc recep andogenici.

prescrieti un antisecretor gastric din categ inhibitorilor pompei protonice

rp: omeprazol cps a 20 mg

nr XXX 
ds: intern 1 cps /zi dimineata cu 1/2h inainte de micul dejun.

omeprazolul este primul med in clasa bloc de pompa protonica

este de fapt promed (nu este activ ca atare ci se activeaza dupa abs din mediul intestinal - ajunge prin sange la niv cel oxintice gastrice, este secretat in
canaliculul secretor si la pHul aprox 1 de aici se protoneaza transformandu-se intr-o sulfen amida care este forma activa a medicamentului si se leaga
ireversibil(covalent) se protoni K+APT aza (ce face el in mod normal? ei scot ionii de H din citozolul cel gastrice in lumenul gastric impotriva gradientului
electrochimic fiindca pHul din celula este 7,2-7,4 iar pHul gastric este 1-3). proton K+ATPaza are timp  de 1/2 de aprox 18 h deci puten adm o singura dz pe zi.
preparatul treb adm sub forma enterosolubila altfel el este degradat de pHul acid gastric. pe parcursul adm BD med creste fiind max dupa 2-4 zile de tratament
fiindca pe masura ce omeprazolul isi face ef pHul gastric creste.

este util atat in trat UD cat si in trat UG (ulcer gastric). este med de electie in sd Zollinger - Erikson (hipersecre de HCl ce atinge 2000-3000 mEq /24h ca urmare a
existente unor tumori secr de gastrina). in sd Z-E dz de omeprazol este de 60-120 mg pana cand pacientul poate fi operat (daca pacientul tol dig acesta dz)- la dz
mari poate provoca tranzit accelerat .

RA omeprazol
creste cant de nitrozamine in mediul gastric; provoaca hipergastrinemie (el creste pHul la niv  antrului pilor care stim reflex gastrina ce incearca sa creasca de Hcl
- riscul este de a dezv de gastrinoame la trat indelungat - efect provat la animale dar la om nu sunt studii deci trat se ia max 28 zile;
cefalee;ameteli;epigastralgii;senz de balonare. 
omeprazolul se poate utiliza in trat complexe ce vizeaza eradicarea inf cu helicobacter pilori (Hp) (el dezv f rapid rezistenta la terapia cu antibio deci terapia treb sa
fie complexa: omeprazol + amoxicilina sau claritromicina + metronidazol +/- saruri de bismut; inainte se tinea 2 luni azi se considera 2-3 sapt antibioterapia daca
nu se negativeaza atunci se intrerupe trat iar pacientul ramane cu inf si se trat ulceratia ac).

sarurile de bismut sunt prep : subcitratul de bismut coloidal sau subsalicilatul de bismut coloidal. aceste saruri au ef antiseptic asupra Hp si ef protector la niv muc
gastrice (se fix la niv lez ulceroase formand o pelicula cristalina ce acop lez, impiedica retrodifuziunea ionilor de H si asa fav vindecarea lez ulceroase. aceste
saruri de bismut au si reactii adv: inegresc scaunul (confuzie cu melena), prov constipatie fiindca fix hidrogenul sulfurat care stim peristaltica; la pers cu lez ale
muc interstinale si cu trat indelungat poate duce la encefalopatie bismotica - fen ataxice adica tulb de echilibru si tremurari ale extremitatilor; inegrirea limbei (limba
neagra paroasa); subsalicilatul de bismut poate da alergii.

prescrieti un antispastic necesar unui pacient cu diskinezie bil de tip hiperton

rp:papaverina cpr a 100mg

nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr la 8h

sau

rp: no-spa cpr a 40mg

nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr la 8h

papaverina este un antispastic musculotrop - act dir la niv musc netede prin inhibarea fosfodiesterazei (se va acumula in musc neteda AMPc care va fix ioni de Ca
care va impiedica contr - relax musc netede). este utila in col bil, abdominale, renale.

RA:hiperemia fetei; hTA arteriala posturala; daca se adm inj iv  prov tulb de ritm important torsada varfurilor.
exista cpr a 100 si 150 mg
fiole a 40 mg

no-spa = drotaverina este un prep de semisinteza; mec de act similar cu al papaverinei; potenta mai mare si incidenta mai mica a RA.

prescrieti un antidiareic util unui pacient cu diaree ocazionala

rp: imodium cps a 2 mg
nr XII 
ds: intern initial 2 cps, apoi cate 1 cps dupa fiecare scaun diareic fara a depasi 8 cps pe zi.

imodiun este den comerciala a loperamidei. loperamida este un antidiareic opioid de sinteaza ce act la niv recep miu intestinali si deprima peristaltica propulsiva si
contr sfincterele la niv TD ceea ce duce la ef de tip constipant . dz terap uzuale nu strabate bariera hematoencefalica deci nu da reactii adv de tip opioid - dep si
toleranta (de aceea nu se depasesc 8 cps pe zi). se utiliz in diareire ac pana la 5 zile. in diareile cr trat poate dura 2 sapt dar dz este 2 cps pe zi). RA: colici
abdominale si constipatie.

prescrieti un antidiareic util unui pacient cu diaree de fermentatie

rp: smecta plicuri 
nr XX 
ds: intern cate 1 plic desfacut in 1/2 pahar de apa la 8 h

smecta este denumirea comerciala a diosmectitei. ea  are ef absorbant la niv intestinal pt toxine si reduce peristaltica si are ef antidiareic. ca alternativa se poate
adm crboat de Ca pulbere cate 1 lingura la 12 h.

prescrieti med utila unui bolnav ce prez constipatie functionala ocazionala

rp:dulcolax dj a 5 mg
nr X
ds: intern cate 1 dj seara la culcare

dulcolaxul este den comerciala a bisacodil. el act la un purgativ iritant irita muc TD, creste peristaltica si creste elim de H2O din peretele intestinal in lumen

prescrieti un laxativ pt un bolnav cu hemoroizi

rp: ulei de parafina 100gr
ds: intern cate 1 lingura seara la culcare
uleiul de parafina nu se digera, nu se abs, patrunde in bolul fecal pe care il imoaie si il lubrifiaza. se recomnanda ca adm sa se faca pe perioade scurte de timp
fiindca putinul care se abs se depune in ggl mezenterici iar asta duce la aparitia unor tumerete denumite parafinoame iar ele pot det fen ocluzive intestinale.

prescrieti un antivomitiv
rp: emetiral cpr a 5 mg
nr I flacon
ds: intern cate un 1 cpr la 8 h

emetirale sau proclorperazina este un antivomitiv ce act prin bloc recep B2 de la niv centrului din bulb si de la niv zn chemorecep declasatoare bulbare. poate
avea RA: tremuraturi ale extremitati, somnolenta si reactii distonice.

sau

rp: mentoclopramid cpr a 10 mg

nr I flacon
ds: intern cate 1 cpr la 8 h cu 30 min inaintea meselor principale

mentoclopramidul - antivomitiv ce act prin bloc 5Ht3 - serotoninergici. pe langa ef antivomitiv mai are si act de tip prokinetic deci fav evacuarea gastrica. RA:
somnolenta, intarzierea reflexelor si provoaca anxietate.

exista o clasa de antivomitive de tipul zofran - ondan setron care de adm specific inainte de curele de chimioterapie antineoplazica.

chimioterapice antibacteriene

prescrieti un antibio util unui bolnav cu pneumonie pneumococica si IC

rp1: penicilina G potasica flacoane a 400 000 UI
nr XXIV
ds: injectabil im cate 1 flacon la 6h

rp2:ser fiziologic fiole 

nr XXIV
ds: pt dizolvarea penicilinei

pen G este den comerciale a benzilpenicilinei: este primul antibio descoperit de fleming in 1928 pe o tulpina de stafilococ auric (tulpina oxford) - staf nesecr de
penicilinaza. astazi aceasta tulpina nesecr mai exista doar in lab fab prod de antibio si se utiliz pt dozarea antibio sau standardizarea. in natura azi toate tulpinile
de staf au dezv rezistenta la act benzilpen prin cap de a secr penicilininaza. penicilinaza ataca nc betalactamic pe care il desface si nu permite act penG. spectrul
de act al benzilpen este un spectru ingust si cuprinde: coci gr-, meningococ, gonococ; coci gr+ strep si staf nesecr de ...; bacilii gr+ - carbunos si nu cuprinde
bacilii gr-.
1 UI de benzil penicilina este cantitatea care realizeaza o zona de liza cu diametrul de 24mm intr-o cultura de staf auriu tulpina oxford.

spectrul ingust al aminoglicozidic cuprinde: coci gr-, coci gr + inclusiv staf secr de penicilinaza, bacili gram-.

la spectrul benzil pen : + trepomena pallidum (trat sifilisului) si spirochete

efectul benzil pen este de tip bactericid degenerativ (se manif doar pe perioada diviziunii bacteriene). mec molec de act:pen act pe un recep de pe supf mb
bacteriene (- PBP2). leg pen de acesti recep det inhibarea unor transpeptidaze ce realizeaza leg trasnversale intre molec de ac n-acetil muranic care intra in comp
peretelui bacterian. rolul peretelui bac este de a mentine dif de pres osmotica dintre mediul org uman (300mosm) si mediul intrabac coresp cel bac(1000-
1100mosm).dat faptului ca nu se formeaza leg transversale peretele bac nu asig integritatea si dif de pres osmotica iar bacteria va muri.

FC:nu se poate adm intern pt ca pen este degradata de pHul acid gastric. se poate adm inj im sau cand se doreste adm de 2 mil UI/zi se poate adm iv. se
distribuie bine in tesuturi dar nu strabte seroasele intacte (pleura, pericard, peritoneu). cand seroasele sunt infl permeabilitatea la benzil pen creste f mult. elimina
pe cale urinara inclusiv prin secr tubulara. secr tubulara poate fi inhibata de catre probenecid - creste c% plasmatica a benzil pen si creste 1/2  a ei - dar distributia
tisurala ei - a pen este inadecvata si s-a renuntat la ea. timpul normale de 1/2 al pen este de 2,5 h. nu se adm in LCR fiindca are tox pe SNC. nu se adm sub f de
pulbere pe mucoase sau teg fiindca manevra este f alergizanta. aplicata dir pe plagile cerebrale prov convulsii. exista sub f de sare sodica si sare potasica. este
mai putin dureroasa s potasica dar este si mai scumpa. sarea sodica este CI la cei cu IC si HTA. sarea potasica este CI la cei cu IR.

RA:
-det r alergice cu frecv ridicata (de gravitate mare) - det soc anafilactic. de aceea se recomn la inainte de inceperea trat sa testati pacientul la pen - se face prin
scalificare cu sol f diluata si dupa 20 minute se masoara zona hiperemica. astazi se recom ca testarea sa nu se faca cu pen ca atare ci cu determinanti ag majori
de tip acidului peniciloic. 
-toxicitare pe SNC dep de dz
-de tip biologic - la trat sifilisului sau in trat febrei tifoide cu cloramfenicol. se mai num reactii de tip Hertz-Heimler (febra frison, dureri articulare si
hepatosplenomegalie). nu se intrerupe trat daca apare reactia HH ci se continua cu dz  mai mici de pen si se asociaza trat cu pen antiinfl nesteroidiene  sau daca
e f grava dz mici de prednison

prescrieti un antibio pt un bolnav cu preumonie pneumococia si IR

rp1: pen sodica flacoane a 400 000 UI
nr XXIV
ds: inj im cate un flcon la 6 h
rp2: ser fiziologic fiole 
nr XXIV
ds: pt diz pen

prescrieti un antibio pt un bolnav cu angina strep

rp: pen V cpr a 200 000 UI
nr LXXX 
ds: intern la 6h cate 4 cpr la 6 h cu 1/2 h inainte de masa sau la 2h dupa masa.

sau 
rp: ospen cpr a 1 mil UI
nr XX
ds: intern la 6 h cate 1 cpr cu 1/2 h inainte de masa sau la 2h dupa masa

pen V si ospenul sunt den comerciale ale fenoximetilpen. fenozimetilpen este acidorezistenta (poate fi adm intern ). mec de act: spectrul de act sunt identice cu
penG. daca se adm inainte de masa 15-30% din cant este distrusa. de multe ori pacientul nu tolereaza dig penV (prov epigastralgii) la acesti pacineti med se adm
dupa masa cu riscul ca 15-20% sa formeze compusi neabs. se utiliz in profilaxia RAA, la cei cu valvolupatii operate sau inainte de  manevrele stoma la cei cu
interventii chir pe cord pe a nu declasa aparitia unor endocardite bacteriene. nu se adm la cei cu alergie la peniciline fiindca de regula alergia este incrucisata deci
daca apare la pen G este si la penV

prescrieti un antibio pt un bolnav cu angina strep si alergie la pen

rp:eritromicina propionil cpr a 200 mg

nr XL.
ds: intern  cate 2 cpr la 6 h

eritromicina este un antiobio cu struct de tip macrolid. are act de tip bacteriostatic - bactericid in fct de: sens germenilor ce conduc infectia, localizarea infectiei si
de C% realizata de eritromicina la locul infectiei. spectrul de act al eritromicinei: coci gr +/- inclusiv staf secr de penicilinaza (nu are nc betalactamic), bacilii gr+ si
foate putini bacili gr-, spirochete si treponema. spectrul este considerat identic cu pen. 
mec de act: inhiba subunit lipozomala 50S si inhiba sinteza de proteine bac. nu e distrusa de phul acid gastric se abs 60-70% dupa adm interna, se distribuie rapid
la tesuturi, nu strabte bariera hemotoencefalica, se metab hep.
RA: prov epigastralgii,  greturi varsaturi la 15-30% din pacienti, este hepatoxica (pana la a prov hep toxica) poate da si alergii (mult mai rar).

prescrieti un AB (antibio) pt un bolnav cu colecistita acuta

rp:ampicilina cps a 500 mg
nr: II flacoane
ds: intern 2 cps la 6 h

ampicilina apartine grupei pen cu spectru larg deci sunt active pe coci gr+/- cu exceptia staf secr de penicilinaza, bacili gr+ si o parte din bacilii gr - (e coli,
klebsiella). ef este de tip bactericid. mec molec de act este similar (mec similar cu pen). ampicilina este acidorez , se abs 60-80%  dupa adm intern. nu strabate
seroasele interne. se elim in c% activa terap putand fi utiliz in inf cu germeni sensibili si concentraza in bila unde realiz c% de 100-300% mai mari decat in plasma,
motiv pt care se utiliz in colecistitele acute.
RA: provoaca alergii mai frecvent dar de intensitate mai mica (de regula eruptii cutanate). pentru a fi active pe staf secr de penicilinaza ampicilina si amoxicilina se
pot asocia cu ampicilina + sulbactam (prep se num ampi+ sau unasym) si amoxicilina + ac clavulanic (augmentin, amoxiclav sau enhangin). exita cpr de 4/1, 1g,
750mg. ac clavulnic si sulbactamul au tot strct de tip betalactamic ca penicilinele. cele doua subst inhiband specific penicilinaza.. dat inhibitiei specifice pot act pe
stafilococ

prescrieti o penpt un bolnav cu inf stafilococica

rp: oxacilina cps 250mg
nr II flacoane
ds: intern cate 2 cps la 6 h

oxacilina apartine grupei pen antistafilicocice din care mai fac parte: floxacilina, dicloxacilina. ele au atasat nc betalactamic un radical de dimensiuni mari ce
protejeaza nc de penicilinaza. mec si altele seamana. restul de germeni pe care act pen sunt cuprinsi si in spectrul oxacilinei numai ca act este f mica pe ele.

prescieti un  AB pt un bolnav cu inf staf si alergie la pen

rp:eritomicina propionil cpr a 200mg
nr XL
ds: intern cate 2 cpr la 6h

eritromicina este activa si pe staf secr de penicilinaza.

prescrieti un antibio pt profilaxia inf step la un bolnav ca RAA in antecedente

rp1: moldamin flacoane a 1mil200 000 UI 
nr VI
ds: inj im 1 flacon la 2 sapt

rp2: apa distilata fiole a 10 ml

nr VI 
ds: pt prep suspensiei de moldamin

moldamin este den comerciala a benzatinbenzilpen - este o pen de depozit . dupa inj suspensie im formeaza un dep cristalin din care se elib lent benzil penicilina
care realizeaza c% minime inhibitorii plasmatice pt 1-3 sapt. ea nu se dizolva - realizeaza doar o suspensie motiv pt care se adm in apa si nu ser fizio si se adm
strict im.
RA: alergii si e f dureroasa la adm.

prescriti un AB pt un bolnav cu inf bacil gr-

rp:kanamicina sulfat flacoane a 1gr
nr X
ds: inj im un flacon la 12h

kanamicina apartine grupei aminoglicozedelor din care mai fac parte streptomicina gentamicina amikacina si neomicina. aceste AB au spectru ingust de tip
aminoglicozidic (vezi mai sus) la care se adaoga bacilii gr- (e coli, klebsiella, proteus)si la care se adaoga bK. deci pot fi utiliz si in trat TBC - cu mentiunea ca se
face pluriterapie. mec de act al aminoglicozidelor: au efect de tip bactericid absolut act pe toata durata ciclului celular si nu doar in perioada cicluclui de diviziunea.
inhiba subunit ribozomala 30S. patrunderea in citop se face prin mec menbranar dep de oxigen. deci germenii anaerobi sunt rezistenti la aminoglicozide.

FC:nu sunt degradate de pHul acid gastric dar nici nu se abs avand o struct polara deci daca se adm intern sunt active doar local dar sunt active in interiorul TD si
se pot utiliz in enterite si entrocolite cu germeni sensibili.  asa se adm de exemplu neomicina (ea se mai adm local la niv teg si pe muc ). neomicina nu se adm
decat local dat tox sale ridicate - niciodata inj ca celalate.

adm aminoglicozidelor se face  de regula inj im si rareori iv. adm iv treb facuta cu prudenta dat riscului de infl a transmisiei neuromusc la niv placii motorii. se
tramsnit bine in tesuturi si nu strabt bariera encefaclica. ajung la ficat si se elimina renal (bune in inf urinare) concentreaza in lichidul din urechea interna (perilimfa)
au tox ridicata pe perechea VIII de n cranieni - duce la tulb de echilibru si la surditate. sunt strict CI asocierea aminoglicozidelor intre ele si asocierea
aminoglicozidelor cu alte med ce pot provoca la randul lor hipoacuzie (furosemidul de ex). alte RA: nefrotoxicitate, modf a transmisiei neuromusc - daca adm de
curarizante se intrerupe  adm de aminoglicozide cu min 24 h inainte altfel riscam sa nu se mai trezeasca pacientul.

prescrieti un aminoglicozd util unui bolnav cu TBc

rp: strptomicina flac 1gr
nr X
ds: inj im 1 flacon de 2 ori pe sapt
terapia anti TBC este pluriterapie se asociaza streptomicinei izomiazida si rifampicina iar terapia se face de 2 ori pe sapt pt a reduce incidenta RA.

prescrieti un macrolid util unui pacient cu angina strep si alergie la pen

rp: klacid cpr a 250mg
nr XX
ds:intern cate 1 cpr la 12 h

klacidul este macrolid de gen II (ca si eritomi). are timp de 1/2 lung si permite o adm la 12 h. ajunge in c% mai mare la niv cailor resp cu o incidenta mai mica a
RA.

prescrieti o cefalosporina
rp: zinnat cpr a 500mg
nr XX
ds: intern cate un cpr la 12 h

zinnatul este cefuroxima acsetil. este o cefalosprina de gen II indicata in pneumonii, bronsite. realiz c% ridicate in caile respiratorii, poate fi utiliz in meningite cu
hemofilus influenze. mec este bactericid degenerativ.

prescrieti un AB pt un bolnav cu psitacoza (pneumonie cu Clamidia psitaci). 

rp: tetraciclina cps a 250mg
nr LXXX
ds: intern cate 2 cps la 6 h

AB cu spectru larg  cu ef de tip bacteriostatic ce act prin inhibare subunit ribozomale 30S. spectrul de act cuprinde coci +/- bacili +/-. pe langa ei mai cuprinde
clamydii, ryketii, si mycoplasme (germeni intracitoplasmatici).
FC: se abs 60-70%; CI adm cu prep ce contin ioni bivalenti de Ca, Mg, Fe fiindca vor forma compusi inabs den chelati. si nu se abs impreuna cu lactate. se
elimina in c% ridicate in bila (100 de ori mai mari decat in plasma). se metab hep si are tox hep mai mica. se elim urinar si poate fi utiliz pt inf urinare.
RA:nu se adm la copii mai mici de 14 ani fiindca se fiz in cartilajele de crestere.
la copiii duce la pete brune cenusii si carii .
daca se adm femeilor gravide ajunge la produsul de conceptie si se fix in mugurii dentari si duce la pete brune cenusii , malpozitii de eruptie si pana la despicaturi.
nu se adm nici femeilor care alapteaza.

RA: r alergice mai ales cu manif cutanata (favorizate de expunerea la lumina solara), sd Fancony si poate det dismicrobisme intestinale (candidoze intestinale si
orofaringiene)

sau

rp: dixicilina cps a 100mg

nr XII
ds: intern cate o cps la 12 h primele 2 zile apoi cate 1 cps pe zi.
doxicicliana este tetra c de gen II, spectrul si mec sunt asemenatoare. are timp de 1/2 mai lung . se elim in c% mari de la niv resp (utila in inf resp) si se elim din
rinichi prin retrodifuziune (nu prov dismicrobisme si candidoze intestinale). nu formeaza chelati cu ionii bivalenti .

prescrieti o asociatie tipizata de 2 chimioterapice cu efect bactericid 

rp:biseptol cpr a 480mg
nr XXX
ds: intern cate 2 cpr la 12 h

biseptolul (coprimoxazol) contine o sulfamida - sulfametoxazol 400mg si trimetoprim 80mg. 

sulfamidele si trimetroprimul act in locuri diferite pe lanturi de sinteza a ac folic de catre bac.bac sint singura ac folic.acest lucru asig specificitate de act in rap cu
cel organismului. sinteza ac folic pleaca de la ac para amino benzoic si pteridina. acestea doua sunt act dihidropterouat sintetazei se transf in ac dihidropteroic .
enz este inhibata de sulfamida (ef doar bacteriostatic). ac dihidropterioc trece in ac dihidrofolic care sub act hidrofolat reductazei trece in ac tetrahidrofolic. aceasta
enz este inhibata de trimetoprim (daca este adm singur are ef de tip bacteriostatic). adm impreuna au ef bactericid pt ca cel bac nu isi poate dezv cai metabolice
secundare de sinteza a ac tetrahidrofolic (ac folic).
sulfametaxazolul are timp 1/2 aprox 8h, coci si bacili +/- la care se adaoga salmonella typhi si paratyphi, si ricketii, clamydii, mycoplasme.

FC: se ellim mult urinar dar treb sa consume minim 2 l de apa pe zi fiindca sulfamidele se pot depunela niv tubilor renali.
RA: pt da reacti alergice grave (ca si pen) si pot det dismicrobisme intestinale.

trimetorpimul - spectr identic sulfamide.+ anumite protozoare.

prescrieti un AB pt un bolnav cu salmoneloza

rp:cloramfenicol cps a 250mg

nr LXXX
ds: intern cate 2 cps la 6h
AB cu spectru larg cu struct de fenicol. are spectru f larg (la fel ca mai sus +unele protozoare) este AB cu spectrul cel mai larg . 
FC: se abs peste 90% la adm intern, se distribuie bine la toate tesuturile si patrunde prin seroase. strabate bariera hematoencef si poate fi utiliz in inf meningeale,
patrunde in oase si e bun in osteomielite. nu se poate utiliza in inf urinare fiindca nu se elimina urinar.
mec de act: inhiba subunit ribozomala 50S. astazi e de rezerva pt salmoneloza rez la biseptol, osteomielite si abcese cerebrale

ra(pot aparea: dismicrobisme, limba neagra paroasa, metaplazia medulara cu mielofibroza - pancitopenie si moarte - transpant de MH, la copii nu se poate
metaboliza hep, se dep in tegumente si da hepatosplenomegalie apoi face IHep si moare.

prescrieti tot pt salmoneloza:

rp: biseptol cpr a 480mg
nr XL
ds: intern cate 2 cpr la 12 h

prescrieti un chimioterapic util in Inf urinara

rp: ciprinol cpr a 500 mg
nr XX
ds : intern cate un cpr la 12 h
ciprinol= ciprofloxacina = ofloxacina (chimioterap de sinteza cu ef bartericid cu ef pe bacilii gr- care inhiba  telomeraza 2 ce permite desfacerea lantului bicatenar si
diviziunea celulara). se elim pe cale urinara si se poate da in inf urinare.
  
prescrieti un chimioterapic antifungic pt candidoza TD
rp: stamicina dj a 500 000 UI 
nr XXX
ds: intern cate 1 la 6h
stamicina este activa pe candida si nu se abs din TD

prescrieti un prep pt adm locala util in candidoza bucala

rp:nistatin 2mil UI glicerina ad 20gr
ds: ext pt badijonarea muc buc de 3 ori pe zi

nistatin activ pe candida albicans - pt prep de nistatina se utiliz c% de 100 000 UI la 1 gr de preparat.

prescrieti trat adecvat pt un pacinet cu o inf plurimicrobiana in sfera orodent

rp1: amoxicilina cps a 500mg

nr XX
ds: intern cate 1 cps la 8h

rp2: metronidazol cpr a 250mg

nr XXX
ds: intern cate 1 cpr la 8h

dz zilnica 250-750 mg /zi si poate fi crescuta in inf cu anaerobi.infl replicare ADM si sint proteica bac - ef bactericid.
RA: tox hep si de tip disulfiram (CI alcool in timpul trat).

pen cu spectru larg : ampicilina si amoxicilina

antibio cu spectru larg sunt : tetraciclina si cloramfenicol