Sunteți pe pagina 1din 11

(Opțional pentru ariile curriculare Tehnologii și Științe)

Propunător,

prof. BĂSU MIHAELA

Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Iași

AN ŞCOLAR 2020- 2021

1
ARGUMENT. NOTĂ DE PREZENTARE.

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de


proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de
învăţământ la mijlocul anilor ‘90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de
proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza actualizarea
formatului şi unitatea concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial
şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură acordarea la dezvoltările curriculare actuale,
centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării.
În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene
privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC)
conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european”
structurat pe opt competenţe cheie.
Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care
urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare individ
pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi
pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia
mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, precum şi aspecte
inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.
Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului
de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării,
sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare - învăţare- evaluare,
actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la
următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi
atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice;
elaborarea sugestiilor metodologice.
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul
activităţii educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea opţionalul
„ECO- TEHNOLOGII” să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii; flexibilitatea
abordărilor şi parcursul diferenţiat; coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare.
În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu
preponderenţă a evaluării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbina formele
tradiţionale cu cele alternative (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi,
observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului) şi va pune accent pe:
 corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa
şcolară;
 valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev,
 utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare;

2
 recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite în contexte non-formale sau informale.
Opţionalul „ECO- TEHNOLOGII” vine să completeze şi să aprofundeze noţiunile
studiate de elevi în cadrul orelor de Educație tehnologică și aplicații practice și obiectelor din aria
curriculară Științe.
Disciplina opţională urmăreşte informarea elevilor în ceea ce priveşte tehnologiile
alternative, precum şi rolul pe care îl au acestea în economia mondială.
Educarea gustului pentru frumos este unul dintre obiectivele pe care şi le propune acest
opţional.
În acelaşi timp se urmăreşte formarea la elevi a deprinderilor de a economisi, recicla, şi
alege să folosească tehnologii moderne prin care să protejeze mediul.
Programa pune un accent deosebit pe educaţia pentru calitate. Studiul calităţii produselor şi a
serviciilor, precum şi educaţia consumatorului şi a producătorului, permit dezvoltarea unor
atitudini prin asumarea de valori care vizează calitatea. Programa opţional pune, de asemenea,
accent pe dezvoltarea la elevi a competenţelor antreprenoriale, a spiritului de iniţiativă.

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea unor noţiuni, concepte şi principii specifice pentru educaţia tehnologica şi


tehnologiile ecologice.
2. Analizarea impactului dezvoltării tehnologiilor asupra mediului şi societăţii. Dezvoltarea
capacităţii de investigare a realităţii.
3. Formarea capacităţii de proiectare, executare, evaluare, utilizare şi valorificare a
produselor
4. Utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare, a termenilor şi simbolurilor
specifice tehnologiilor
5. Evaluarea resurselor personale şi formarea spiritului de iniţiativă şi antreprenoriat în
planificarea carierei.

3
COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI
1.1. Analizarea evoluţiei surselor de energie în decursul istoriei.  Norme de protecţia muncii,
1.2. Identificarea surselor de energie neconvenţionale nepoluante protecţia mediului şi PSI
1.3. Identificarea principalelor tehnologii de obţinere a energiei  Importanţa energiei în
nepoluante. industria naţională şi mondială
1.4. Identificarea surselor de informare corectă.  Surse de energie
1.5. Identificarea efectelor tehnologiilor de obţinere a energiei neconvenţională
asupra mediului şi societăţii.  Centrale electrice mareo -
2.1. Analizarea modalităţilor de valorificare motrice
eficientă a resurselor din domeniul energetic  Centrale geo – termo -
2.2. Descrierea rolului funcţional al electrice
elementelor dintr-o schemă a unei centrale sau dispozitiv de  Centrale eoliene
obţinere a energiei neconvenţionale  Centrale solare
2.3. Identificarea posibilităţilor de  Obţinerea energiei prin
valorificare a energiei neconvenţionale biomasă
3.1 Valorificarea limbajului tehnic specific domeniului energetic  Obţinerea biogazului
3.2. Selectarea şi valorificarea informaţiile culese din surse  Elemente de limbaj grafic
diferite utilizând terminologia şi simbolurile specifice specific: simboluri grafice,
domeniului schiţe de centrale electrice
3.3. Valorificarea într-un mesaj propriu a neconvenţionale
termenilor şi simbolurilor învăţate  Poluarea. Surse de poluare.
4.1. Analizarea relaţiilor dintre tipuri de Clasificare. Tehnici de
activităţi şi meserii specifice acestora inventariere a surselor de
4.2. Identificarea unor locuri de muncă din domeniul poluare.
managementului deşeurilor în scopul orientării profesionale  Conceptul de protecţia
5.1 Identificarea materiilor prime şi materialelor în funcţie de mediului.
proprietăţile specifice ale acestora  Deşeurile: definiţie, clasificare.
5.2 Identificarea efectelor tehnologiilor de obţinere a materiilor Impactul deşeurilor asupra
prime, semifabricatelor şi a produselor finite asupra mediului şi factorilor de mediu. Tipuri de
societăţii deşeuri. Principii ale
5.3. Selectarea materiilor prime şi materialelor (lemn, textile, managementului deşeurilor.
piele, hârtie) pentru obţinerea produselor  Valorificarea, tratarea şi
5.4.Executarea unor operaţii tehnologice (de pregătire, de reciclarea deşeurilor.
prelucrare, de finisare) pentru realizarea unui produs pe baza  Realizarea de obiecte din
fişei tehnologice, respectând măsurile de securitate şi sănătate în materiale reciclate
muncă  Meserii noi în domeniul
5.5.. Identificarea unor posibilităţi de realizare, decorare şi energiilor neconvenţionale,
utilizare a anumitor produse utilizând materiale reciclate protecţiei mediului, reciclării,
managementului deşeurilor.

4
SUGESTII METODOLOGICE

Opţionalul „ECO- TEHNOLOGII” permite abordări flexibile şi diferentiate în funcţie


de scenariile didactice ale profesorului, de nivelul clasei, de omogenitatea elevilor clasei, de
posibilităţile oferite de baza materială a şcolii.
Motivarea elevilor este un element esenţial pentru realizarea actului educaţional în cadrul
orelor de opţional „ECO- TEHNOLOGII”.
Conţinutul fiecărei lecţii va avea în vedere formarea competenţelor specifice şi va fi
studiat în funcţie de experienţa profesorului şi elevilor săi.
Lecţia se poate desfăşura în clasă, expoziţie, într-un magazin, etc.
Instruirea trebuie să aibă în vedere integrarea în societate şi dezvoltarea propriei
personalităţi a elevului. Exemplele concrete studiate în clasa sunt stabilite de profesor; se va ţine
cont şi de preferinţele elevilor.
Se recomandă ca metode de învăţare: studiul de caz, descoperirea prin explorare, dezbateri
pe teme date, simularea, jocul de rol, realizarea de proiecte etc.
Propunem câteva exemple concrete:
 dezbateri asupra modalităţilor concrete de încorporare a inteligenţei umane în tehnică şi
tehnologie;
 studii de caz în legătură cu dezvoltarea metodelor de obţinere a energiei neconvenţionale;
 întocmirea unor portofolii de prezentare a lucrărilor executate de elevi;
 realizarea unor eseuri sau proiecte şi prezentarea grafică pe calculator.
Profesorul are libertatea de a utiliza modalităţi de evaluare care să permită aprecierea
imaginaţiei, a originalităţii, a spiritului inovator, a creativităţii.
În acest scop se recomandă realizarea unor lucrări ştiinţifice, a unor portofolii, sau a unor
proiecte simple, simulări care să pună în valoare criteriile de mai sus.
În vederea învăţării centrate pe elev, şi pentru a asigura formarea competenţelor specifice
prevăzute în programă, se recomandă:
 utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu: învăţarea prin descoperire,
învăţarea problematizată, jocul de rol, simularea, studiul de caz);
 realizarea de proiecte şi portofolii;
 utilizarea calculatorului;
 desfăşurarea unor activităţi practice finalizate cu realizarea de produse din materiale
reciclate;
Profesorii pot folosi informaţiile referitoare la stilul de învăţare al elevilor. Activităţile la
lecţii pot fi diversificate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare ale elevilor clasei
sunt satisfăcute la un anumit moment al lecţiei. Se pot da teme individuale elevilor pe baza
stilului de învăţare sau preferinţelor acestora.

5
Metodele folosite vor avea în vedere faptul că elevii trebuie să fie capabili să desfăşoare o
activitate independentă organizată, cu partea aplicativă încadrată în normele de calitate şi timp.
Alegerea mijloacelor didactice se va realiza în strânsă corelaţie cu metodele didactice şi cu
conţinutul ştiinţific al lecţiei.
Se recomandă alegerea strategiilor didactice adecvate vârstei elevilor, particularităţilor clasei
şi mijloacelor materiale existente.
Strategia instruirii implică:
 urmărirea atingerii competenţelor specifice indicate prin programa şcolară;
 elaborarea conţinuturilor prin: imagini semnificative, concepte, idei, teorii,
teoreme, principii;
 alegerea metodelor de predare adecvate.
Strategiile creative, mixte şi euristice conferă un grad sporit de autonomie elevului în procesul
învăţării şi sunt recomandate.

VALORI ŞI ATITUDINI

 Dezvoltarea sentimentul de dragoste faţă de natura;


 Dezvoltarea unui comportament responsabil faţă de viitorul planetei prin: economisirea
apei şi a electricităţii, reciclarea hârtiei şi a altor materiale, şi chiar producereaunor obiecte din
materiale reciclate – o atitudine favorabilă naturii;
 Formarea unei atitudini civice activă prin implicarea personală în protecţia mediului.
 Conştientizarea importanţei accesării informaţiilor utilizând tehnologiile moderne de
comunicaţie
 Cultivarea spiritului creator;
 educarea respectului de sine, faţă de semeni şi fată de lucrul bine făcut.

MODALITĂŢI DE EVALUARE

Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a


rezolva o situaţie-problemă.
O modalitate de evaluare mai interesantă şi mai eficientă ar fi adoptarea metodei proiectului
care concentrează atât instrumente complementare precum investigaţia, observarea sistemică a
elevilor, teme de lucru pentru acasă, portofoliul, cât şi instrumentele clasice (probele practice).
Proiectul se desfăşoară pe parcursul întregului an şcolar sub coordonarea şi supravegherea
profesorului.
Rezultatele proiectelor pot fi diseminate la nivelul şcolii şi al comuniţăţii locale.

6
 verificare orală;
 test grilă;
 lucrări grafice;
 portofolii;
 proiecte
 expoziţii cu produsele realizate;
 participarea la concursuri.

BIBLIOGRAFIE:

1. Burchiu Victor, Burchiu Natalia, Drăgan Victor, Energii neconvenţionale curate şi


utilizarea acestora, Editura Bren, Bucureşti, 2004
2. Ghergheleş Viorel, Energia viitorului - surse regenerabile : Editura Mediamira, Cluj-
Napoca, 2006
3. Maftei Muza, Surse de energie neconvenţională, Editura PIM, Iaşi, 2009
4. Păunescu Ioan, Paraschiv Gigel, Managementul mediului şi obţinerea biogazului în
fermele suinicole, Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice – UPB, suport de curs
5. ***, Enciclopedie Tehnică Ilustrată, Editura Teora, Bucureşti 2010
6. ***, Revista Arborele Lumii, Editura , Bucureşti, 2002-2006

7
Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri”Iaşi Avizat,
Domeniul de pregătire: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ/ȘTIINȚE Director
Opţionalul: Eco Tehnologii
Nr de ore/an: 35 ore/an
Nr. ore /săptămână: 1
Clasa:
Profesor: Mihaela Băsu Avizat,
Şef catedră

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ PE SEMESTRUL I

ANUL ŞCOLAR : 2020-2021

UNITATEA DE CS CONŢINUTURI Nr. Săpt. Obs.


ÎNVĂŢARE ore

Vedere generală ►Vedere generală asupra 1 S1


opționalului/ disciplinei.
► Norme de protecţia muncii,
protecţia mediului şi PSI

Surse de energie 1.1 ► Importanţa energiei în industria 1 S2


neconvenţională naţională şi mondială .
2.1.
► Importanţa reciclării în industrie şi
2.2. consumatori casnici pentru 1 S3
economisirea de energie
2.3.
►Surse de energie neconvenţională
3.1.
► Elemente de limbaj grafic specific;
4.1.
► Evaluare unitate de învăţare

Modalităţi de 1.1 ► Centrale electrice mareo - motrice 1 S4


obţinere a
energiei 2.1. ►Centrale geo – termo - electrice 1 S5
neconvenţionale 2.2. ►Centrale eoliene 1 S6
2.3. ►Centrale solare 1 S7
3.1. ►Obţinerea energiei prin biomasă 1 S8

8
►Obţinerea biogazului 1 S9
► Evaluare unitate de învăţare; 1 S10

Realizarea de 1.1. ►Realizarea de obiecte din materiale


obiecte din reciclate;
materiale 2.2. 4 S11- 14
reciclate ►Evaluarea calităţii produselor
2.2. realizate;
2.3. ► Evaluare unitate de învăţare;
3.1.

Recapitulare 1.1 ► Toate conţinuturile


finală
1.2. ► Evaluarea aplicaţiilor practice 1 S15
Evaluare modul
3.1
4.1.

9
Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri”Iaşi Avizat,
Domeniul de pregătire: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ Director
Opţionalul: Eco Tehnologii
Nr de ore/an: 35 ore/an
Nr. ore /săptămână: 1
Clasa:
Profesor: Mihaela Băsu Avizat,
Şef catedră

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ PE SEMESTRUL II


ANUL ŞCOLAR : 2020-2021

UNITATEA DE CS CONŢINUTURI Nr. Săpt. Obs.


ÎNVĂŢARE ore

1.1. ► Poluarea. Surse de poluare. 2 S16-17


Clasificare. Tehnici de inventariere a
Poluarea şi 1.2. surselor de poluare.
protecţia
3.1. ►Conceptul de protecţia mediului. 1 S18
mediului
4.2. ►Deşeurile: definiţie, clasificare 2 S19-20

►Activităţi în cadrul săptămânii „Şcoala 1 S21


altfel”, conform planificării separate

►Impactul deşeurilor asupra factorilor de 2 S22-23


mediu. Tipuri de deşeuri.

►Principii ale managementului


deşeurilor. 2 S24-25

►Valorificarea, tratarea şi reciclarea


deşeurilor.
2 S26-27
►Realizarea de obiecte din materiale
reciclate.
4 S28-31
►Evaluarea calităţii produselor realizate;

10
Meserii noi din ►Meserii noi în domeniul energiilor 2 S32-33
domeniul eco- neconvenţionale, protecţiei mediului,
tehnologiilor reciclării, managementului deşeurilor

► Evaluare unitate de învăţare; 1 S34

Evaluare modul Tot ► Conţinuturile sistematizate ale 1 S35


Recapitulare modu- modului;
final lul
►Recapitularea finală.

11