Sunteți pe pagina 1din 47

CUPRINS

Diferite denumiri sub care este r.unoscut1!. rasa



de cline-lup. Ciinele-lup Jocal ..........•• .;

O~ig!ne:" ciin:.lui-I~p (ciobanesc-german] . .. . 13

Rapind lr-ea ciinelut lup ... _ . . . . . . 17

Calitiitile ciinelui-Iup _ . _ .. . . . . . . . . . 26

Dlferite utiliz1l.ri ale ciinelui-lup . _ . . . . . . . 39

Exteriorul cfinelui-lup _ . _ _ _ 64

Educatia sl drcsajul ciinelui-Iup 118

Alimerrtajja , lngrijirea ~i Irrtrefinerea ciinelui-lup 153

Principa.lele boll ce pot fi intllnite la ciinale-Iup

si citeva masuri de prim ajutor 180

Citeva probleme de protilaxie _ . . . . . 207

fnmultirea ciinelui-lup 214

Explicarea unor termeni de gencticll. ~i

arneliorare _ " . . . . . . .. .. .. . . .. . 243

Citeva cuvint despre arneliorarea ciinelul-lup 265

Unele probleme privind selectia ciinelui-lup 299

Expoztjti si concursuri de Iucru 320

Viitorul rasel de ciine-lup I/-i a l varieta'tli

ciine-Iup rornanesc 338

Itedactor: IULIA CHE$U Tehnoredactor: STELIANA PARIZIANU

Inginer zootehnist MIHAl $ANTA FLORIN $ANTA

-l

clINELE-LUP eres·,ere

,i at litate·

VOL. I ~i II

EDITURA CERES Bucu reltl US"

/

-r

-

DIFERITE DENUMIRI SUB CARE ESTE CUNOSCUTA RASA DE CiINE-LUP. CiINELE-LUP LOCAL

Tlparul exccutaj sub ccmanaa nr. 1325 la Intreprlnderea po: igrClfi c.'i .13 Decembrle 1918"

str, Grlgore Alexandrescu ~r. 89.n Bucure~tl.

ltl!PUQl!ca ::IO~J!lJ15ta ltOm(\MlI

Dcseori se poarta discuj ii, pr intrr amatoi ii de ciini, cu privire lit dcnumirca corccta a acestei rase,

Pinii ~a fie [('J mat ca ra~a era cunoscu t in lurne sub numele de ciine-Iup, datorita izbitoarelor asemanar! ell Iupul salbat ic. Unii ii spuneau "Ciine-'.up de Vosges" [dupa denumirea muutilor Vosges}, al tii, de "CioM· HCSC din Valw iUiinstErllim", (unde a Icst adus in stare primi th'a de dUug,LI ii sen [ ieni}, iar Irancezil, dat oritji arealului de for marr- ~i rrL~pjlldirl) ini~iaHi. in Iimitelc provincici Alsacia, il cunosteau sub nurnele de .. CfitJe alsaciall", Iiind prczentat e, in anul 1914, Ia e xpoz i tiile din Sille, j{'Jlubcice ~i Pal is, citeva exempt.tte sub dcnumirea de "Ciini ciolJ(l;u;'li alsacicni",

l Jc re tiuut di cl face partf" drn rascle de ciini clobiinesti, ill trucit ill pcrtoada de Inccput a iost Iolosrt dear pentr u paza turmelor de oi :;;i 'lite.

Mai tirziu, germanll, care s-au ocupat de selectio-

----~~~~~---~--But. dt liPar/9.X-198i. APdr,,[: 1984 Coli ~dito,jlli. 9 76

Call d. hpaT.' 10,750 '

--r

narea ,i Iormarea unor tipuri tot mai ameliorate de asemenea ciini, i-au omologat ca ra~, dindu-le denurnirea oficiall!. de "Ciini ciobiineFti germani", Cu toate acestea, chiar in tara de origine, mult timp unii eontinuau sa. Ie spuna e!ini-Iupi. A~ de exemplu, In 1887 ' au fost prezentate pentru prima data Ia expozltia din Stuttgart~.unele exemplare sub denumirea de "Wolfhunds (cnne-lup), "meti~i" de ctine-Iup. Ma.i tirziu dupl!. ce au inceput sl1 fie fclosiji eu succes in servlciuj politiel, Ioarte rnulta lume Ii euno~tea sub denumirea de "Ctim: polifiFti",

De retinut eli. denumirea corecta si oficiall!. sub care slnt cunoscn t] astaz; in lume este de "C£ini ciobitncpti germani",

tn legl!.tur1l. cu Ciinele-Iup local, este de menponat el!. inc!!. din timpurile vechi in Transilvanla erau cunoscun in m ul te gospodarl] ale ceta teni]or ciini asemll.nAtori

prin canformatie .,i culoarea parulul cu lupul sl!.lbatic ,.

sau, eu ciinii ciablf.ne~ti germani. Din punet de vedere istoric, nu este stabilita data primeIor exernplare apA-

rute in tarA, totu~i se presupuns ell. ar coincide perioadei

de colonizare a sasilor in Transilvanla, care au adus

eu ei un ciini de format ciobll.nese german, in stare primitiV'a, neamelioratll .. Ace~tia, prin Inmultlre intre

6

Pi;;. 1 - F .. un il ie de c lini-Iup : rnasr u}, femel1t ~i pu i

cu n.usrflt ura puternicil. Uneori pe [rum [vir Iul nasului], care th~ n·~lii.1 n i c culoarea inch is.;"'L , Se cOJ)slat.:t pete dccol .. rot! e.

n

el $1. uneorl, prln arnestec cu alte varietati, metisl ~i rase locale (clini de curte ~i ciobanesti) s-au adaptar condljlilor de mediu, formindu-se varietatea lup, de origine transilvaneana. Prin impereeheri repctata dintre ei s-au eonsolidat si transmis caracterele pl!.rinPlor Ia descendenti, existind IIi astl!.zi in gospodariile cetajenilor numeroase asernenea exemplare.

Din pacate, n-a existat 0 preocupare sustinuta pentru ameliorarea acestor eiini Iocali, care, in perloada a titor decenii de vietulre pe teritoriul t!rii noastre, puteau fi formati astAzi ca rasa aurohtoaa (poate chiar sub denumirea de rasa lup-romanescj cu caractere distmcte tali'!. de ciinii ciobanesti gerrnani.

Ciinele-lup local are un aspect general asemanator cu Iupul ¢, desi nu este un cline masiv, stofat ~i eu a conformatie prea arrnonioasa, este totusi un dine vloi, destul de atletic, suplu, inteligent, ata.;;at stl!.pi. nului, cu 0 accentuati'l. rezlstenta lao eforturi ~i boll, putin pretentios Ia hrand sl eu 0 buna adaptabilitate la conditiile de mediu,

Capul este mie, expresiv, cu urechi drepte (uiciodat1l. nu slnt cazute, chiar ~i in perioada de crestere}; ochli marl, de culoare inchis.i'l., eu privire agerl!. ~i patrunzlHoare; botul ascu tit ; dantura normal suprapusa,

Citu! este relativ musculos, blne orlentat, ilrl sa.lb1i., dar uneori apar mici defects de atasare de trunchi, Mcmbrcle anterioare preztnta aplomburl in general corecte, musculatura deseorl nu este prea dezvoltara, unghiile sint colorate, tari, Ca defccte mai freevente sint constatate labe de iepure ~i higrorna cntului, Corpul prezlnta a cavitate toracica putin adinca,

••

7

,;.

9

tung! !}i bine acoperlta de musehll costali. Cavltatea abdominala se apreciaza ell. fiind fn general supll!.; salele sint seurte ;;i puternice. Pe partea ventrala a

abdornenului glandele rna mare sint bine evidentlats 180 cll.tele; crupa este ridlcata cu 2- j em ia.tl!. de tn1l.Itime.a de greban, uneori Insuficlent imbracatl!. in muschi.

Membrele posterioare slut puternice,· cu aplomburi normale ~i unghinri Iargl, de regula pintenii Slut prezenti [a toa.te exemplarele.

Culoarea este Iupie si cafenie in toate nuantele, de ]a. deschis pinll. la inch is, uneori tigratli.. Parul este des, aspru, lung \Ii eu pul mal putin bogat.

Munea de amellorare a clinelui-lup local va trebul 51!. urmareasca urmatoarele obieetive: dezvoltarea taliei, sporirea rezlstentei Ia vitezll. prin Hi.rgirea eavitll.tii toraciee; corectarea alter defeete de conforma tie; realizarea unui Irnpuls nervos mal ridicat pentru a-I conferi 0 mal mare agresivitate; cultivarea unui atasament rnai mare ia.tA de oarnenii pasnici etc.

10

~.--

Fig. 4 - Ctine-Iup rnascul. tipul masiv, culoarea l1eagr1i. en cxtrem it1i.tile rosen te

niasculi de c1ilii, din rasa de ciini ciobanesc german, care s11. grabeasdi. performantelc urrnarite, prin iIlful-ie ~i JlU prin absorbtie,

---- ~l

Ca. mljloace principale de realizare a aceslor obiective,

se indic1!. in prtmul rind imbuna.tll.tirea conditiilor de via tl'i.; 0 seleetie riguroasll. ienotipicl\. ~i genoti~icll.: potrivirea judicioasll. a perechiIor lao reproduepe ~~ continuarea incruc~rii periodice cu reproducMon

Fig. 3 - Cline-lup de culoare Iupie

ORIGINEA CiINELUI-LUP (CIOBANESC GERMAN)

Originea ciinelui-Iup sau cillb1i.nesC ge:mau a !~st mult discutaHi. pln~ la dcscoperirca. unor lzvoare scns:' care atesUI. dl., inc1i. din timpuri mult indepl!.rtate, In Alsacia, pe versantele muntilor Vosges. 5e crc~tea~ ciini ciobanesti din aceasta rasa de ell-tre c1:Llugl\.rll sco~ieni venit i sa pnn1l. bazcle mi\nil.stirii di~l MUD.ster. Se presupune chiar cil. ar fi vorba de 0 mcrucrse re a acestor ciirri, aut cu eei ciobane~ti locali cit ~i cu lupul, rezulrind 0 rilslI. ce s-a extlns in toata Valea Ronului , pina in MUlltii Padurea N~grll., p.~e~~p~nere .zvor·t1i. din izbitoarca asemll.nare dintre cnnu cioba-

1 1 .

ne~ti de alt1l.data. ~i lupi, tndcoscbi in cc pnve.~te

culoarea (Jupie). forma capului ~i porlul urechflor pozi~ia oblicl it ochilor la. care se adauga comporta4 mentul salbutic, caracterul 'ridean. neincrezltor, datorita neinterventiei omlllui inca. asupra lui- Dealtfel, posibiUtatca imperecherii dintre cline si lup este ates-

I

1

f

tata inc Ii de prin anul 1773 de experienjele {licute de eli.tre :B u f f 0 n, C u vie r, Flo u r ens ~i altiC care demonstreazli. fecunditatea i;ii proliIicitatea produ~ilor rezultati din aceste incruci~li.ri.

Studiile fil.cute asupra unor cranii de clint descoperite cu ocazia s!i.p11.turi!or arheo!ogice au scos in evidentli. laptul ell. in epoca de bronz existau in Siberia :;;i sudul U.R.&.S. clirri cu capul a!ungit, osatura re!ativ fin!!., un bot lung ~i ingust, stopu! (unghiul fronto-nazal) aproape imperceptibiI, caracteristiei pe baza carora se presupune d. acestia ar Ii str1im~ii clinilor ciobane~ti de origine europeana, inclusiv cei ai ciinelui-lup. Deocamdatil. ar ii prematur ell, in lumina cunoi;itintelor actuale sll. se pOll, tll. afirma cu hotllrire care este adevArul cu privire la originea eiinelui-Iup. Se desprinde totu~i parerea majoritatii cercet1ltorilor cli astll.zi aceasta rasa de cfini fntruchipeaza un amestec de gene, ca urmare a incruci~li.rii eu lupii, ctinii eschimo~ilor, rasele Spitz ~i COllie, de Ill, care a mostenit 0 serie de caractere exprimate fenotipic, ca de exernplu, virtu I cozfi rula tA s-a mo~tenit de la Spitz, iar de Ia Collie. un bun potential genetic care stll. la baza unor calitll.ji exceptionale en care este inzestrat acest cfine. Se

b,.

sub nurnele de ciinelc-lup, dar au sHrnit!j;i dorinta unor arnatori straini, de a-i cumpara, pentru calitatile ~i frumnsetca lor deosebita. Insa, adevarata actiune care a revolut ionat calitilrile ;;i frumusepea acestui cline, s-a declansat din 3 aprilie 1899 Ia Karlsruhe in Vestul Germaniei , prin cumpdrarea unui cline ce se nurnea ,.Hector", de dl-tre Von S t e p han i t z, care i-a schirnba t nurncle in .. Horand", acost cline fiind considerat fondat orul rasci modcrnc [It: cioba nesc german.

Prin aplicaron de n-i ruet ode ~tiilltifi"e lJa~ale pe datele Iurn izat c de ge!lc1ica n.nima.Ielor, ~; a ajuns ast1\.zi sa se obtin;l. snccess dcoscbit e 1:1 pr:lf:'('~i()ar::ca accste! rninunnte rase de cii ni ,

sustine ca in acest cline lie regase~t~ 5truct~ra g~M-l raBI. a clinelui "ber de Beauce" ca ~l a celui molinez

sau a ciinclu! clobanesc scotian de vechiul tip. Reve-

nind la lupul salbatic, rezulta eli. acesta ~i-a transmis ponderea zestrei genetice ciinelui-Iup, avtnd acelasi

numar de cromozcmi, jar din punc t de vedere morfo-

logic pledeaza pen tru ideea incruci~arii dintre ei,

forma ~i pozipia capului, aspectul general al corpului

cu baza sa. osoasa, dintii i;ii principalele aparate, printre care eel locomotor, care i-a imprimat, asema-

nator Iupului , un mers user ~i degajat, acel mers "pI.:;-pi~" cu coada atirna.tll. intre membrele posterioare,

Cu toate ell. arhivele abat iei din Miinstcr pli.streaz1!.

urme despre existenja acestor clini inca din secclul

al X-lea, germanii n-au cunoscut existenta lor pe

Valea Miinsterului decit prin anul 1881, la II ani dupa

ce se gaseau in Alsacia. Abia din acest an incep preocu-

parile lor pentru forma rca ~i consolidarea acestei

rase, rcusindu-se in acelasi timp ca. prin grija unor amatori entuziaati, sa se pastreze un rezervor natural

de gene. contribuind astfel la cresterea unor exernplare deosebite, care nu numai cll. au cules sufragiile Ia expo-

zitiile canine, indeosebi Ill, cea din Stuttgart, din 1887.

unde s-au prezeutat pentru prima datil citiva. indivizi

15

RASpiNDIREA CiINELUI~LUP

Cerrnarrii , V[zilldu-~i roade-le pozit i ve ale muncii de arnel iorare a rasei de cfini l"iourcnc.!;iti, car" ~i·a. pllslrat neal tera tjl zestrca genetic1\. din stadiul de semisalba.ticie, au lua t masuri pe n t ru intr rz icerea exportului. Indeosebi a reproducatorilor [Ie cbs1\. ~i au creat HUm,,· roase nuclee rcproduc tivc, care :1.U perrnis inmulfire;J. si cresterea in rasa pura a unu i uurnar tot mai mare de cii~li cu calitii.ti ~i aspecte fidel' rcrnarcabife.

tn timpul razboiului din 1918, soldat i i trupelor aliate intrate in Germanin, surprinsi de neegalata frumusere a. ciinilor ciobanes ti din aceasta zon1l. geogrr fica, au lua t eu ei nurneroase exemplare. Sigur ca, in acele

condit d , excmplarele au fast lua.te rnai mult la illtilllplare, fara a se avea in vedere calitatile eu suport genetic, singurul cri teri u mud aspect cle Icnotipice care tnctntau ochiul,

Unii militari engle:d ~i american] au apreciat atit de mult frumusejea ;;i aptitudinile acestor ciini, Inctt n-au ezitat s1l cumpere din Germania, mai multe exemplare, cu prejur! foarte mari , Cel care a contribuit Ja rasplndirea mondiala a clinelui lup este exemplarul adus in America de capitanul Dun can. Acest exemplar, inzes trat de natura cu exceptionale ealitati ;;i "inteIlgentl!." a devenit in scurt thnp celebra stea de cinema, care a cucerit rnulpimea in filmul senzational, ai caru] eroi erau un bl!.iete1 ;;i doi ciini : Rintin-tin ;;i Stronghart,

Se pare ca francezii au apreciat ;;i mai rnult aceasta capodopera a naturii , ajungind cu popularizarea rasei attt de depar te incit ea a reprezentat Ia un moment dat moda la z i, uuii crescatori redtndu-i numele de ciobanesc alsacian sau Iup,

S-a ajuns astfel ca aceasta rasa de ciini sll. fie cea mai extinsa in lurne, fiind intilnita in tot mal multe puncte ale globului.

De retinut ell. in{1l.ti;;a.rea ciinelul lup era cunoscuta in unele par~i ale lumii cu mult mai Ina.inte. AstLel,

pe mczaicurile de Ia Pompei se regascate silueta famitiara a ciinelui lup, pe care probabil romanii l-au

18

cunoscut in timp ce se aflau pe actualul teritcriu german.

tn America, primele exemplare au patruns prin anul 1904, dar ele nu au fl!.cut 0 impresie prea bunl!. crescatorilor de cfini de aiel. Mai tirziu, prin anul 1913, unli crescatori paslonati au organizat "Clubul CiineluiLup din America", iar dupa un an, au importat reproducatorul mascul "Apollo", ca.re a fost declarat cl;;tigMorul topului de pe continent. Astfel de reproducl!.tori au fost achizitionat! apoi in numli.r tot mai mare, contribuind la imbunatatfrea tuturor ciinilor din aceasta rasa ajunsi pe acest continent.

Din pacate, din diferite cauze, cfinit-Iupi ajunsi in alte tari n-au putut sa-~i pastreze integritatea genetica in limitele parametrilor din tara de origine. Principala cauzl!. a ccnstltuit-o cresterea Ior irationala, lara sa se tinA cent de cele mai simple reguli de ameliorare, de conditiile necesare pentru formarea perechilor ~i de utilitatea selecj.iei tn merrtinerea ~i obtinerea unor clini cu apti tudini su perioare. Aceasta situatie a inceput sa duca, din ce in ce mai evident, Ia a stagnare a progresului genetic al rasei, daca nu chiar la 0 degenerare a. ei, fatl!. de exerriplarele r1!,mase ~i selectionate pe teritor:i~l Germaniei.

Prirnul :;;i eel de-al Ll-Iea Tazboi mondial au creat o situatie .:;i rnai criticd ciinilor-lup care, nu numai cl!. au lost dap uitarfi, pentru ell. importuI din Germania nu mai era a tentatie IO!. rnoda, dar ~i pentru el!. foametea din timpul razboiu1ui i-au pus in competitie tata d~ om eu privire la pupinele a lirne n te ce se gaseau. Au eXlstat totusi in lume crescaton ambitiD~i care au reusit sa pastreze unele exemplare in forma pura nealterate din punet de vcdere genetic. ' Dar, .rll.:b~iul a fast In acelasi timp un prilej pentru acesti cnnr de a-si dovedi noi calitati, care ptna atunei erau rceu.~o~.eu te. ~oar Ia cHnii de razboi consacrati pe care cHnll-IupI r-au inlocuit farl!. egalare.

r~ Germ~nia Continua sa. fic crescuta rasa pura del cwbl1ne(!tI, desi , Immiiru] aeestora era. in permanent! scadere, intr~cit din !ipsa de bani sau vindu t multi rcproducl!.ton ama torilor straini, la preturi foar le ridicate.

Dar au fost ~i situa.ti] ctnd s-au exportat cfini numai pentru faptul cli se dorea sa se scape de ei; asa de pilda maseu1ul "Noves", ajuns !n America, a fost imperecheat eu cll.~ea~a stea de cinema "Stronghard". De.:;i nu avea caht1l.tl deosebite, aeest cline continua sli. fie solicitat pelltnJ ifnperccl}crj dqtoritll. 'prodq~ilor sl!.j

20

foarte Irumosi, fnsu~iri ce s-au transmis ereditar de 111. alte surse genetiee din arborele sil.u genealogie.

CfND ~I CUM A APARUT ACEASTA RASA iN TARA NOASTRA

Nu se poate ~ti cu exactita te cind a patrons primul ctine-lup pe teritoriuI tarii noastre. Oricum, sintem siguri ca pioa la data primelor importuri oficiale, tnaintea anului 1933, existau Ia noi asemenea ciini, adusi din strainatate, I1I.r1l. nici un act, de catre diversi particulari care i-au r1'Lspindit apoi in ma.i multe gospodll.rii prin cil.teii rezultapi din imperecheri. Dupa primul rll.zboi mondial ~i in Romania se contnreazil. ideea folosirii unor rase de clini in serviciul organelor de ordine, datorit1l. calitattlor lor excepponnle, tndeosebi a eelor din rasa ctine-Iup care erau eei mai susceptibili pentru servieiul de politie. Astfel,

InspectoratuI general al [andarmeriei a procurat direct din Germania, prin "Vercin fiir Dantsche Schdferhunde", un numil.r de 6" cfini din rasa puril. de cfinelup, din care doi rnasculi ;;i patro fetnele, punlndu-se

asUel bazele unei crescatorii pe lingli ~coala de jandarmi din Oradea, unde s-a infiintat ~i 0 sectie de dresaj.

Frurnusetea exemplarelor si rezultatele de dresaj au cucerit nu numai pe lucratorii organelor de ordine d irrtre care mul~i au tnceput sli-~i procure pe cont propria ctini de rasll. lup-german, dar chiar ~i pe unii arnatori din rindul populatiei care doreau tot mai mult sa achizi+ioneze ~i sa creasca in gospodarille lor ciini din aceasta rasa. Un rol important in procura.rea ~i cresterea aces tor clint l-a a vu t infiintarea, in 193'1, a "Asociatiei Proprietarilor de CHni de Rasa", care a inceput sa tina unele evidente ~i sa organizeze ~i dernonstratfi en ciinfi, Revista edita til. de aceasta asoclatie a eonstituit 0 mare stimulare pentru arnatori, oferindu-le posibilitatea de a-~i insusi unele reguli de crestere ~i Ingrtjire, problerne de profilaxte, descrierea ;;i tratamentul unor boli etc.

Ca urrnare a cresterii interesului general pentru aceasta rasa, se punea deosebit de acut problema satisfaeerii cererii exprimate de masa tot rnai Iarga de amatori ~i mai cu seama de organele de ordine, care au fnceput 5a-;;i tnsuseasca ce1 mai mnlf secretul punerii in valoare ~i al exp10atlkH cl\litMHpf rase] pentm serviciul poli-

22

1 l

Ia populatle, avhidu-se in vedere 0 mal rignroasA. selectie pe baza pedigriilor introduse in 1934 de Asociaria Proprietarilor de Cfini de Rasa.

In anti 1950- 1960 s-a f1!.eut eel mai mare import de ciini din Cehoslovacia, intruert in aceasta tarA s-a p!i.strat nealterata, rasa de cline-Iup, cu calitll.ti genetiee superioare, eonstituind un adevarat filon de Iucru pentru crescatoriile imiintate in tara noaatra.

Este important de retinut ell. in cursu] celor 12 ani care s-au scnrs de Ia achizipionarea primului lot de ctini din Cehoslovacia, a inceput r;;i la noi sll. se aplice 0 crestere pe baze ~tiintifice, in primul rind in cen~rele specia.le de crestere, care au constitait un model pentru

tot i crescatorii partlculari. Gratie unor mari -speciali~ti in materie (C a rna f i u E .• S toe n e 5 enD., Tom a C., G reb I e a E.. Dr ago i I.) s-au pus bazele unei cresteri ~tiintilice, Introductndu-se evide atele zootehnice ~i altrnentaj ia rationala in rapor t, de starea fiziologicli. ~i efortnlla care sint supusi clinil,

Iectuarea Imperecherrlor dupa anumite crlterii de selectie etc .. ceea ce a perrnis realizarea unui progres genetic important.

24

tiel. Apar il1511. uncle dificultati in legaturll. cu pretul de curnparare a1 cilnilor din stdtin1itate, care .era exo:: bitant (pretal unei perechi de reproducaton de~~ . valoarea a <4 vaci de lapte). La aceasta au contnbUlt urmlirile nefaste ale d.zboiului, precum ~i g.oan~ dupa cHnele-lup manifestata, de englezi ~i americam, ~are

Practicau un adevarat corner] cu accasta rasa. ~l!.slIea . . t mult : [andar-

unei cai de rezolvare nu a. inbrZla pre a ,

. a achidtionat de Ill. populatie un numar mare meria ~~ a b aspect \

de catele, care sernaaau in oareeare masur : sa .

fenotipie cu clinele lup, pentru a fi foloslte la_repro- \

duetie. . . . ".;:.-'

A~a cum se va vedeala partea de re~r~~uc)lr.:~selecf1e~ din acc3.stl\. lucrare. efectivele achl:.ntlDnate. r:prezen tau un amalgam de indivizi. atit de eterogem din punct de vedere genetic ineit eu greu se pu tea crede ell. fntr-un timp relativ scurt se vor omogeniza ~tit de mult, prin impereeheri. Tctusi , dupa citiva am, rcadele unor imperecheri rationale au tnceput sa aparll. D a eel de-al dollea r1l.zboi mondial, statul acorda 0

up . ttnd in

mal mare atentie acestei probleme, impor 1 .

1948 un prim lot de clini din Cehoslovaeia, plasatl La crescll.toria ClUine1Jti-Prahova. S-a continua.t tatodatli. ~i aehizitionarea unor exemplare eorespunzll.toare de

23

l • . ~ 'n prezent tn arneliorarea

1 ~ totus ca ptn .. 1

Se aptee aza. .' .. e general - nu s·a

.. d nimale - cunn in

acestei specll ea. are a Hpsei aces tor,

I ate liII ca urm

facut incl!. totu ,po '1 . 'nerilor zootehni~ti, care

. . d' reocupli.n e Ingl

sublect1 In P .' t 1 progrese1or gene-

oricum, stli.pinesc mal bine secrc u

tice in cre~terea animalelor.

CALITATILE CtINELUI-LUP

Este unanlru recunoscut faptul el!. dintre toate rasele de cHni utilitari, clirrii-Iup se disting eel mai mult prin mult iplele caliHl.ti cu care sint inzestrati, motiv pentru care au fast ra.splnditi in toate tl!.riIe lumii ;;i fol osit i in cele rnai diverse aetivitl!.ti.

Dintre aceste calitl!.ti enurneram clteva :

o Clinele-lup beneficiaza de un aspect fizic deosebit de armonios, Hind apreciat ca un ctine fmmos;;i atraetiv, care, in acelasi timp, se impune prin atitudinea sa ferrna ~i hota.rWl., in fata oricdrei persoane. Soliditatea sa fidel!. if confera a deosebita rezistenta Ill. efort prelungit, avind totodatl!. ~i f'orta necesara pentru a se putea lupta cu orice alt ctine ~i animal sli.lbatic, sau pentru a retine fll.rl!. fricl!. un rl!.ufa.cl!.tor

• Blana ciinelui, datorit1l. faptului el!. este formatl!. din doul!. rinduri de pl!.r - puf scurf ~i peri lungi - confera 0 deosebitl!. rczistenta la intempertl ; in regiu-

26

r

I

nile reel i1 fereste pc animal de frig, iar in regiunile calde puinl Iormeaza un strat Izolator prin care c~dura nu pl!.trunde u:;;:or Ia corp.

• Ciinii din aceasta rasl!. posed:!, sirnturi extrern de dezvoltate, in special mirosul ~i auzul, care slnt neegalate fncl!. de nici 0 aparatura electronics, oriclt de sofistica t1l. ar Ii ea.

• Fail!. de celelalte rase de ctini, ciineIe-lup are 0 capacitate nervoasa superloara, ~i insu~e~te dresajnl cu multi u~urin~l!. ~i, ceca ce este :;;:i mal important, it pierde en mult mai greu dectt ciinfi din alte rase,

• Atasarnentul ciinelui-lup fa.~l!. de stll.pinul sAu este Ioarte puternic, mult mal puternic ~i mai statornie in comparatie cu alte rase de cHni, sentiment ce este exploa.tat de stapln pentru paza sa ~i a bunurilor sale. Este incoruptibil ~i ~i sacrificl!. chiar viata pentru stl!.pinul care i1 apreciaza ;;i 11 Ingrij~te. De al tfel, aceasta cali ta te caraeteristicli. speciei a. deveni t proverbiala, prin expresia : "Credincios ca. un cline".

• G. C u vie r (1769- 1832), marele naturalist francez, afirma eli. cell. mai perfectl!. ~i folositoa.re cucerire pe care a f<'!.cut-o omul in lumea animalelor este e!inele, care is-a devota t cu totul, pinl!. Ill. sacrificiu. Afirmatia lui C u vie r se potriveste poate

28

-

l

eel mal rnult ctnetut-top, care cste pc cit de dusman cu du~m.~nii ornulu i , pe atrt de prletenos ~i credincios r u stli.pinul sl!.u. Nu putine sint cazurile cind exernplare din aceasta rasa de ciini ~i·au riscat viata sau chiar au Iost omorite in Iupta pentru apararea stl!.ptnului lor, or'i pentru indeplinirea misiuniIor ce Ie-au fost date. ceca ce justiIicli. pe deplin asezarea unora Ill. lac de frunte in muzee, asa cum se poate irrtiln i un asemenea cilne-erou la Muzeul Milij.ie] din Leningrad.

o Are 0 deosebita alcctiune pcntru copii : un cllne-Iup nu va ataca niciodatl!. un copil. Pus sl!. pazeasca un copil intr-un carucior. i1 va apara cu pretul vietH sale, treclnd peste cel mai pu ternic instinct al unui

animal. instinctul de conscrvarc.

" Poseda a capacitate de orientare uimitoare in terr-n, chiar cind acesta este necunoscut. in cond itiile viscolelor ~i Irigulul din regiunile polare, cfirrii-Iup de tractiune gasesc lntotdeauna drumul catre a~ezl!.r-ile omeneati ,

" Nu este pratenj ios la mjncare ~i se adapteaza usor Ill. schimb1l.rile de regirn alirnentar. Se muljumeste cu 1.JP pe~te iIlS"netat &1I,q <::1.1 0 bucata de untura de UTS,

r

[oclt sau rnorsa, in regiunile polare, dar ~i ell mlimll.Iigl sau cartofi in regiunile temperate, ori cu fiertur1 de orez sau griu in regiunile ealde.

• Cfinele-Iup s-ar putea spune c1 poseda chiar 0 doza de bun simt : nu este capricios, nu cere sa i se dea atentie numai lui ~i nu este nevoie s1 fie pedepsit eind gre:;;e~te Iiind suficient doar 511. nu fie recompensat (prin rnincare, mlngtiere sau cuvinte de lauda) ea sl!. inteIeagl!. d. nu a executat un ordin sau a sl!.vir:;;it un act nepermis,

• Curajul ~i pu tinja de a alarma :;;i ataca sint calitAti carac teristice acestor ciini, exploa ta te cu mare lllcredere de clitre om, astfel incit gospod1!.rii intregi, cu bunuri de valoare, sint lllsate pe seama acestui temerajpatruped. LlI.tratul este mijlocul eel mai obisnuit de alarmare a stll.pinului ctnd tedtoriul acestuia este violat de 0 persoana strll.inll. de curte sau care Incearca sa-l deposedeze de un bun ce nu-i aparpine. in aceste situatii devine agresiv, gata in orice moment sa atace, atitudine ce se intensifica ~i mai mult Ia aparitia stapinului, care constituie pentru el 0 incurujare pentru ceca ce [ace.

• Mobilitatea deosebit de mare a acestor ciini este de asemenea, Q altA mare c~Iitate pe care omu] ~

1

30

r

l

de aceasta pe un oblect sau pe sol, chlar dupa un timp mai indelungat, prin captarea rnirosului sub un clopot de sticH!. (asa-zlsul rniros conservat}, Datoritlt iunc~ici acestui sim]; ~i posibilW1tilor p'. care Ie are analizorul olfactiv de a deosebi un miros de altul, clinii pot identiiica mirosurile cele mai discrete, iar pe cele mai intense Ie scsizeaza chiar de la distante mario Desigur, acest Iucru Ie este iaeilitat :;;i de ad ulrnecarea particulelor m irosi toare care pf.'rsista in aer, deoarcce Iuspirapia ~i expiratla forlatll a aerului favorlzeaaa trecerea unu i nurnar mai mare din part iculele rnirositoare ce excita celulele senzoriale din rnucoasa olfactiva,

Posibilitatea perceperii mirosurilor cste data, in aiari!. de in tensitatea lor, de finetea mucoasei olfac tive ~i de suprafata olfac t.iva, foarte intinsll., care la acest ctlne este de 300 de ori rnai mare decit la am, jar celulele senzoriale de pe suprafata mucoasei ating un numar de 150-300 milioane, in raport de dezvoltarea corpului, pe cfnd Ia om nurnaru l lor nu depaseste 20 m ilioane.

Auzul Ia cfine este de 0 Iiuete exceptionala. Un ciine poate percepe suncte pinli Ia 100000 de vibratii pe secundl!., pe cind ~rnul nu poate receptiona decit

32

prejuieste la eiineIe-Iup; tnereu in alert1l. l1i miscare, iar ctnd este nevoie degajl!. 0 vitezll. uimitoare.

Pentru toate aceste calitati, dar mai ales pentru acuita tea sirnturilor, ctinii-Iup sint folosij! astlhi in multe activitatl, constituind un ajutor pretios al oamenilor.

SpeciaIi~tii aprecia.z1l. ell. mirosul ciinelui este de 100 de milioane de OTi mai puternic ~i mai subtil decit eel al crnului , Asttel, un cline simte mirosul unor substante care pentru om nu au miros (de ex. chinina, solutfi foarte diluate de acid clorhidric sau sulfuric etc.) :;;i deosebeste intre ele mirosuri care pentru om sint Ia fel (de ex. deosebcste aldehida benzoica de nitrobenzol, care pentru om au acelas! miros de migdale am are) .

Ciinele-lup sesizeaza usor acizii dupa mires, in special acizii grasi care sin t, constttuerrti ai transpiraj iei omului ~i a animalelor. Aceasta este expticatia faptului cll. acest ciine poate identifica cu atita u~urinta un raufll.clitor, pe baza urmelor in care s-a imprimat mirosuI caracteristic persoanei in cauza .

Experientele fll.cute in uItimii ani au aratat d!. un ciine-Iup recunoaste 0 persoana dupa mirosul lasa t

31

.----'

't 17 000- 18 000 de vibraW pe secunda, sunete In re

tn mod cu totul exceplional 25 000- 27 000. Aceasta

dovedeste d. u n ctine-lup aude perfect ~i ultrasunetele.

D bi t de important la aceasta rasa. este laptul ca, eose 1 . . biti at·i lor datorita conformatiei urechllor ~l mo 1 t I .

t I caliza si sursa care emite sunetele. Capacipea e a v .. d ,·t tatea auditivll. a cline)ui est.e de 6 on mal mare eCI.

1 a , un zgomot auzit de om de la 4 rn, poate il a omu ui :

decela.t de ciine de Ia 24 m.

Data fiind posibilitatea lor de a distinge exact to~ul ·1 ce Ie slnt adresate de stapin, dresajul

comenZI or •. . . . lI.

Iiza mai repede deoarece cnnn asocraz

se poate rea ' ..

1 ilor (care poate fi mai aspru sau mal I os)

tonu comenz

cu ceea ce le este permis sa Iaca sau sa nu facl!..

. .. azll. si potenteazli

Acuitatea unor sllntun compense v .

e altele mai put in dez·wltate, a!?a cull' este slmtll~

Pl. este mult a)·utat de mires, indeosehl

.... !l.zu UI, care .

. . 1 t·· Scslzind de la distant1\. once zgomot,

pe bmpu nop 11.

ciiuele poate preveni din timp pe stapinul sau, care

va Iua masurile necesare. . .

. t . al~ a ciinelui este insll. mul t lnfenoarli

Capactte ea VIZU do

1 . La 10') m ciiIlele vede fcarte

fat!l. de cea a omu ul. . .

d 1 ) iar peste 150 m nu vede mmlC,

slab (aproape e oc • .

dar dacll. obiectele sau·fiintele aflate la 100 In dlstantll.

33

Sf" deplaseacd. le llbser'/l1 Irnediat , Cilncle se plln: rfl nu are vedere cromai ica, adica vede totul numai in alb-negru ~i, datorita faptului c1!. ochii sai au putinll. purpura retil1ianil., vede slab in zori sau in amurg, In schimb clinele vede ioarte bine pc intuneric (are posibilitatea ca !;li pisica de a-sl diafragma cristalinul), iar In dmpul sau vizual poate percepe in acelasi timp mai multe obiecte decit omul. A~a se C):plica reactia Imediata a cjinelu i la tncercarea unui r~u[a.cat or de a-I deposeda pe stapfnul S!U de un bun ~i de a Iugi chiar clnd aceas ta se petrece la 0 dista.nlli mai mare sau intr-un unghi de vedere mai greu scsizabil pentru am.

Gustul ~i pipaitul ciinelui-lup au fost prea putin studiate plnl!. in prezent, cunosclndu-se in Ilnii mari ca aceste doua simtur i sin t slab dezvoltate.

.1\ II oare ctinii ~i alte simturi decit cele cinci pe care 110 poseda ~i omul? Parerite sint trnpartlte inlre diversll eerceta tori.

Astfel, se apreciaza cli unii ciini au un deoseblt simt de orientare. Este suficleut sa amintim de cazurile cilate In Iiteratura belet rist ica ~i uneori chiar In

presa, cinu cii.uil p1!.rasili la marl d is laut e se inlorc Iii. Iocuinta stapinului, chiar dup1\. 0 absenta, [ndelungat1!..

Cu toate acestea, pina in prezent nu a putut Ii pus in evident1!. un organ special al simtu lu i de orientare la clinele-Iup, iar pentrn a explica astfel de fapte s-au emis diferite ipoteze (uncle bazate ~i pe observatii tacute in cazul pll.sl1rilor rnigratoare, care se pare c1!. se ortenteaza dupa steaua polara sau al albinelor de exemplu, care se oricnteaza dupa scare, apreciind unghiul de zbor). Se pare cl!. e verba de ma i multe in8u;;iri ale cfinelui-lup care luceraza sinergic: memoria unor puncte de reper, rnirosul unor terenuri, dtrectia soarelui, perceperea liniilor de forta gravitatiouala etc., dar niei una dintre explicatil nu este pc deplin satisfacatoare.

Se v orbeste, uneori, chiar de insusirea ciinilor de a presimti uncle evenimente ce urrneaza 511 se produca. De exemplu, se afirma cl!. au posibilltatea de a presimti un cutrernur, deoarece cu put in timp inainte de declansarea lui incep sl!. se agite IIi chiar sl!. urle. In realitate nu presimt nimic. tnainte de inceperea cutrernurului propriu-ais. scoarta parntntulu! in miscare ernite uncle vibraj ii , care nu slnt dccjt ultra-

35

su ne tele si pe care, dupn cum s-a spus, uumai urecbea ciineIui Ie percepe. Din pacate, cfinele-Iup sesizeaza. ul trasunetcle rurrna i ell clteva secunde (poate chiar zed de secuncle) in;).lntea producerii cu tremurului, c ind prae t ic ar ca sta IIU mal are nic] 0 importanta, De ascmenr-a, stn t oame ni care cred eli. un cline poa te prr-sirnj i moar tea apropia trL a unvi persoane, a nunpnd acest evr-nirnr-nt prin ur le te , Este a ('T('uin[a falso'\, pentru ,;:1. \ID c iine urla din cu totul al te motive, de exemplu, r.irid se redqtcapt.'l. in el inst inct ele atavice; in coudi tii le v iet ii in s1l.lba.ticie ctiuii u rla pentru a-si sernnala prezenta .• fie in scopul de a in t irn ida dn~mallii. fie p-ntru a-~i anunta congenerii. cind cauta o femela pentru il:lperechcre etc, Este a simpla coincidenta ca muare cineva c inrl urIli. u n ciine, lntr-o cresc.iturie, ast Icl de .. coucer te canine In luna" (ctn.l urla tori incorpore) Sf' pnt auz i aprcape in [i{'carc noapte, fdra. 51 rnoara cinova.

S-a IlIai spus despre ciilli ell. au un .. sirnf' aI telepatiei deosebit de clez-lOltat ~i se da eu regularitate exemplul cHnelni care simte de la mare di5tan~1I. p(' slapinul care 'line spre casa. Am -.1I.£ut c1l. aceastl'i. o;pecie in gt'neral. ~i cHneh· -ll1p in special au un a\lZ ('xtrem dl' d~l·:"Ita t. Ciin"le pOi! It" face tieosebirea

36

dintre dcua sune tc cure tiifNa tnt n- cle numai cu 0 jumatate de ton, dcci pe baza n-Ilexulni ce i g-a for~at, ascultind mereu pa~ii Sti1pilll1iui, Ii poa.te dcosebi de cei ai al tci pcrsoanc. Ciinele arc capac ita tea - a~a cum s-a mai spus - de a auz i in ul trasunetc, astfel d~ percepe 19()motul pasflor stapillului de la dist,all,te de In. care urtchea Olll,.nt><iSCa nu poa t e per('('p" rurmc, Nu este exrlus ca pr-nt ru aceast a sa se rna i folosrasci1 ~i de miros sau de alte slmturt, n('fi~nd "~"KI. de nici un lei de telepatie. Asupra accstu i suhll'ct - telepatia _ mai -sint ind. discut ii in lumen ~tii.lltificl!. ~i multi au tori pun Ia [ndoiala existcnta u nm 2 stfel

de simt·

Dar se pare c1 una d in pn)okmde cele mal r ontroversate ale psihologiei canine es te cea a "intdi;;pntci". Se vorbeste curent pr int re posesorri de cri ui despre inteligcll!·a", rnai ales de rr-a a ciineIui-lup. Fxista intr-adevl!.r unele aspccte as~m1l.1li1tOr\rf' (pilla la u n anumit punct) Intre -riata psihidl. a omului ~i a cii-

nelui, dar il1telig .. n~:t. orllllhli .'<;le l'iUrul1sl cit ginoirea aL~tr:1.dii !Ii de irllagill,ltie, pe cinu ciill, Ie "inte-

raminind

I

1

ligent" nu an· nid una din ,It'l~h' caliUlti, duruill.1.t <1" ~nstinct<"l·' t'U care s-a Illbcu1.

s,· ,k~pl inck- o cr-ucluz ic dE·USl·!>i l de iuipor tau td. pen f 111 poscsor ii de c iiu i ~i anurne aceea de a nu considera ncest animal ca pe 0 fiiDt1l. asemanat oare ornului in niei un moment. Prietenul s11.u duce 0 viatll. axata numai pe irnediatul impresiilor prezente si ca atare in relatfile dintrc ei trebuie sll. tina searna de acest lucru, sa se bazeze pe mot ivari concrete: hrana, rncompensn, interdlctfe. Teate rcactiile afcctive all' ciinelui (care ar pu tea induce in eroare) nu stnt dectt reflexe condittonate sau nccondrttonate ~i nu rezultate ale unei activitati inteligente.

:In concluz ie, apreciern ell. "inteligenta" la acest animal este doar 0 impresie a stapjnului. care se bazeaza pe reactfile ciinelui, prompte la stimulii externi, determinate de acuitatea unor eirnturi pe care le pune In valoare in toate imprejurArile.

111 lega.turll. cu Insusir ile ctlnolul-lup se pot pur la inca. ni ul te discut ii, insa ne oprim aici. subliniind il1<."a odata doar fap tul c1 este unul dintre eei mai Iidcli ciini, constanti. plini de ·Tiat!!., alerti Ia fiecare zgomot, neternator i ~i suspicioai fat1t de strll.ini, avtnd ';imturi foarte dezvol tate. Este 0 ras1l. rle ctinl C'U un boga t Won de calitat i care pot fi usor puse in evidenta ~i falosite In slujba ornului .

-r

I

DIFERITE UTILIZA.RI ALE CiINELUr-LUP

Se st ie uslJ.ri cil. s(l~da Canis familiaris a. e .... .luat odata ell oarnr-n il , de care s-a apropiat inell. de pe vremea cind traiau in L:onditii de s1l.lhii.ticie, ciinii Iiind a traai de buc!!.tile de Carne ~i oase care Ii se aruncau sau. ei in~i~i le gll.seau in jurul ad1l.posturilor ~i focuritor. Astfel, ei devin pilzitorii l:olibelor oamenilor primitb'i, care Incep sa-i Ioloseasca ~i pentru alte nevol, in prlmul rind pen trn prOCurarea vinatului si upararea stllpinului de fiarelc s1l1balice, mal apoi ia a tac, in lup tele ce se purtau lntre di[erite[e grupar], A luat na~tere in felul acesta 0 prieteuie trainieii In tre cline si om, din cele mai iudepartute vremurl. Primele insemnllri despre \l tflizurea ciinelui de c11.tre om dateaza din anul 2500 Lc.u., ctnd sumerienii s-an instalat in Mesopotamia.

Odata ell apar it ia pil.storitului, omul sim te tot mar mutt nevoia unui colaborator (;recliuci(Js, permanent,

39

• r

Fig. 6 - Ciillc!<:-[up ut if i za] la paza turmelor

care 511.-1 ajute Ia paza turrnelor de ui ~i a cirezllor de vite, De acum lncep sa. se formez e primi! ctini ciobanest i destinat] pazei, ap1l.rll.rii ~i conducerii turmelor. Cum turmele ~i cir(,7ilc erau r1i.spindite pe tot globul, in special in regiu nilu geografice [n care douiesticirea unimalelor era in uva ns ~i pll.stodtul Irnpamtutenit

40

ca [udele l nici r», au lnceput s.l se diferent leze tot mal multe rase de cfini ciobaneati, ajungindu-se astfel cr. aproa.pe Iiccar« zona sl aiha rasa sa proprio de astfcl de cj in i ,

$i in tara noastra cxist1l. a valoroasa rasa de ctini cioba.n('~ti, in doua varian te - carpatin ~j rnioriticJrurnosi si pu ternici , care in n l t irnu l timp a lncepu t sa. stirneasca iuteresul 11( adrn irat ia multor str1l.ini. Dar din paca tc, pjna nu de mult, nu s-a fil.cut nimic pentru acesri admlrabil i ctinj : nici 0 asocia tie, nici un club sau pa.rticular nu si-a propus ca scop principal select ionarea cons tienta ~i metodica a. caJitll.tilor lor fizice ~i psihice, Nirneni uu a ca.uta t sll.-i faell. cunoscut i in lume, cum au proceda.t aIte tAri cu ciobanesfii lor, care in nici un caz nu slnt superior! cicbartest ilcr nos tr i , Abia din anul 1979 a [ncepu t sa se acorde mal lllulti!. a tenj ie c iobanesculu i au tclrton, prin prezentarea celor mai reusite exernplare la expoztt iile canine din tara, in scopul standardizarit ~i ornologarfi rasei , Revenind Ia ciinele-lup, care lace obiectul Iucrarii prezente, dupii cum s-a aratnt in capitolul precedent, aceasta valoroasa rasa. de cfini poseda 0 searna de calitati deosebite, cum stnt : mirosul, auzul, vazul, mobilitatea, putiuta de it alarrna ~i ataca, atasrunen r

41

~i credinta rap. de stapin, simful de orlentare etc. Toate aceste calitli.li, ii confer! posibiIitatea. folcslrii lui in diferite domenii de activltate. La baza numeroasclor sale utilidri sc situl'a~a in prirnul rind acuitatea extrem de puternicil a. mircsului ~i auzului, urmate de aspectul fiz;ic 1,\i insusirile psihice deosebite.

CiINELE~LUP PAZITORUL AVUTULUI PERSONAL !?I OB!?TESC

Fa.rl!. a se gre~i prea mult se poate spune cA, ctiaele-lup este bun Ia toate : Inlocuieste ca.lul ~i renul in stepele inzapezite din Laponia sau in cimpi ile diu Groenlanda ~i din Siberia; aju ta pe ritniti, este un vigilent paznic ~i aparator impotriva agresorilor. un priceput sanitar, tnsotitor de orbi, salvamcntist, detector de substanje toxlce §.i stupefiante, dar mai cu searna "un mare politist".

511. nu se piarda insA din vedere calitAtile netatrecute ale ciinelui-Iup pentru pad., cunoscu te ~i u tilizate iudi din an+ichitate. Se spune cll. "mo1ol!ii" - cfiuii ciobll.n~ti mari , cu urechile drepte erau utilizati datarita ill~u~irilor Ior valoroase ca pll.zitori ai marilor

42

sc llI,d flltiIIH'S" t·,,('Jl)l'laTl' - e rll cpr, puj inc din "('I,, Care mai slut de f<1Sa pu rJ. - car" slnt folosite Ia pa/.a oiler ~i VitI?iOT. La noi , cn~di.turii part icnlaj-] cont inua sJ..i Ioloseasca pcntru sigurdl1ta personala, a famili' i, paza curt ii ~i a bunurilor lor, asa cum de altle! all fo~t Iolosi t i incA de Ia pr irnele inceputuri ale domestt cirii lor. Prill simturile dezvoltaro ~i pu terr-a lor, constrtu ie 0 picdicll. perrtrn rf.ufacJ.torii ce incearc1L sa a teriteze la viaja, Inregrttarea corporala ~i Ia Lunurilc personale ori colecnvo.

Gama largl!. de servlcii pe care le aduce acest cline se da.toreaza multipleJor specializll.ri Ia care poate fi supus in timpul dresajului. L:\. noi , ca ~i in str1Hn1i.tat~. Sf;' ClIllOSC urrnaroarele genuri de specializare ale ciinelu iIup : paza obiectivelor de interes national; paza gospod.lriilor socialiste sau par ticulare ; paza turrnelor .deplstart-a drogurilor ; insotirea oamenitor handicapat i [orbi, surzi) ; salvamar ~i salvarnorrt ; in patrulare (iol~si~i de armata sau organele de mcnt inere a ordinii

publice) !li combarerea i nfract ionismuln] ell' toa le felurile, pr in prelucrarea ur melor dupa. rnlros , pentrn descoperirea de "I,ieek. c<td .. ·/lI·; c;, ""lIittlr; curier ~;(II pentru traqiu!le.

temple ant ice. De exeruplu, cliuii ci(1bllle~li \Aroll p1l.7.~ALU ternplul lui Vulcan, so spune eli. deosebeau de

lao distantli. oamenii buni de rl!.ufi'idHori, trattndu-i

ca. atare. Ca slI. nu mai spunem de eel 50 de clini folosit'i

de au toritattle orasului Corint pentru paza localitll.~ii,

din care, in luptole cu nll.vll.Iitorii, n-a mai rarnas decit

u nul, care a alertat Iocuitorii orasulu i, Drept rll.splatll.,

acest cline a Lost hranit pinll. la rnoarte pe cheltuiala statului, puntndu-i-se totodata inscriptia "Pa.zitol'lll

~i salva torul Corintului". Dar, a.u fost ~i situatit cind rninunat.ii pazttori au platit cu pretul vietii lor nesansa

de a nu fi fost primii care sa anunte un evcniment.

Alia de exemplu romariii nu au iertat ciinilor ell. n-au

reusit sll.-i tncunostiinteze primii despre nll.vll.lirea galilor

in Roma (acest lucru fiind fll.cut de gi'ite), d!.stignindll-i

in anumite zile, in Capitoliu.

De al tfel, structura psihic:t deosebita a aceslui cline, a tit de mult apropiata de ceea ce se numeste intcligenj:l!., 1,\i in primul rind remarcabilele capacit1l.ti ale organelor de sirnt, creeaza posibilitatea folosirii sale in tot mai multe scopurl utile, pentrn a nu ramine un parazit pe ling1\. casa omului.

Cu toate d. astll.zi i s-a g1\.sit ctlnelui-lup 0 gam1l. foarte varlata de noi utilizll.ri, In rnurrtii din tara de origine

Fig. 7 - Ciin~Ie-lup p1zitoruI a/utullli personal ~i oh$tr-sc.:

Despru Iolosirea lui pentnr paz., si apdrarra a',ru!ului personal s-a mai vorhit, dar ar rnai Ii incll. de spus daca ne gindilll In cresterea con1innJ. .1 nnmlrulni celor ce isi doresc s1 aib;i ill cur-tea lor u n cfine-lup. Mdt intii ,,1 nu uitam <:.'t, pent ru pazu curtH, crinele lreiJlIie s:'1·~i mentinli un auz except ional peutru a Ii

43

in stare tot limpul si1 sesizeze $i sa previna uncle primejdli, asa cum s-a mai spus, ~i sa alarmeze imediat stll.pinul prin lli.trat. Liltratul este nn mijloc de cornu" nicare a cfinelui cu ornul ~i cu semenii sal. De fapt, latratul unui ctine, indeosebi la ore din noapte tirzii, nu este decit rareori fnUmpHHor, el fiind determinat de sesizarea unui zgomot; prin aceasta nn alarmeaza numai pc stii.pinnl san ;'Ii pe vecini, ei ;;i pe toti ceilalt] patrupezi din localitatea, cartierul sau zona respectivl!.. Uneori cfmele tulburl!. in mod inutil sornnul cetatenilor : dar, printr-un dresaj aistematic, se poate imprima clinelui obisrruinja de a nu Il!.tra Ill. intimplare, ci numai ctnd are "de spus" ceva important. Desigur, va trebui sa ne olriamrirn cu diferitcle feluri de latrat ale ciinelui nostru, deoarcce Iiecare scmnificl!. ceva aparte.

Datoritd calitl!.~jJor sale veriflcate, tot mai multe unitati de stat ~i cooperatiste stnt interesate astl!.zi sl!."~i procure ctini din aceasta rasa pentru paza bunurilor lor, binejnteles, cei rnai eflcienti s-au dovedit cei asupra

carora s-a ucticnat prin dresaj in pri rna perioada a vietii lor. Nu este exclus ell. viitorul s1l. valorifice ~i mai rnult calitaj ile lor instinctuale, in aceasta directie.

46

cji nele de politic, [n truc it se presupune cl!. manualul de dresaj ed.itat de germani Ill. 1.560, este intocmit dupa un model englez.

De ret inu t ca se [mplinesc aproape 0 su ta de ani de ctnd s-au incercat prnnele tatonll.ri de folosire a ciinelui in pulitie, baza te pe exceptionalele sale calitl!.ti priv iud mircsul , auzu}, vf gilenta, mobilitatea. suplctea dodlitatea., unite cu un curaj fl!.rl!. de margini , fideli" tate, ata~:J.ment ~i abncga~ie pina Ill. sacrificiu, ce fac din el un netntrecu t instrument 301 organelor de asigurare a ordinei pu hlice.

Folosirea cii nel u i de ca.lee organelc de ordine are in vedere urmll.rirea ~i prinderea hotitor, descopcrirca persoanelor disparu te, a cadavrelor ascunse sau ingro" pate. excortare, apa.rare etc. Cfinele are posibilitatea de a rlescopcd rnai usor pe infrac tor, atjt datortta rnircsulu i ~i auzulul , cit ~i mohilit1ltii sale, reducindu"se mu It pc aceas ta bazl eforturile ~i fortele urnane, iar pe de aWi. parte na mai malta siguranta, curaj ;;i eficienp. celor care executa seniciul pentru pre'renirea.

~i comba.terea actelor de dczordine public1l., a. furtu" rilor ~i sp3orgerilor in dallna avutului ob~tesc ~i per" sonal al cetiltenilor.

4B

1 1

CIINELE-LUP. CliNE DE SERVICIU PENTRU ORGANELE DE ASIGURARE A ORDINII PUBLICE

Se afin~la ell. 130 Iucepu t to[i clinii au fost folm.ip pentrn p.~di. ~l ap3.r~r: "i cl!. dintre acestia s-a diferentiat cunele de poiltlC, care anterior a insoj lt paznicl! de noapte,

Tn legaturl!. eu inceputul folosirii ciinelu i de urrnarire p.e ba~a ~lirosului sau, S 0 r 0 c I c, iu piesa sa satinc~, mttrulata "Cfini de urmllrire" vo bi d d

f .. ' r lD espre

urtul cirezilor lui Apollo de cl!.tre Hermes a Xta

. . ' rd. cum

~te~l deghlzali in ciini au pornit dupa miros pe urma cirezilor ~i a hotului ,

Textele de lege din vechiul drept german atesta, de a~e~enea, nu nurnai consideratia care se acorda acestor C~IU1 :u ~a1itll1i exceppionale, dar ~i modul de urmarrre ~I pn~dere a rau fl'l.di.toril or, precizind despre ciinii de u:ml!.rue ca : "tinuti de curea merg inain tea stap!" nuha, conducindu-l Ill. ascunzisul bandij ilor".

Dresai I '··1 d

JU cum or e P1L/.a, apl1rare ~i urtnarire era

cunoscu t de german] inaintea ariulu i 1173, dar in

aCf'ea~i vrerne Sf' pare eil. • ~ 1 ••

~l ,-llg r-z i r cu nosteau blue

47

[{au,lamClllul ridicat al acestor c iiui estc urruurea n nei selec[H riguroase ai a unui dresaj de calrtate superioara, efectuate in mod sistematico De lapt, in arborele gencclogic al ciinelui lup, [nccptnd cu "marele" Rolanu. stau cfini de mare valoare, tocmai dat.orita aplicll.rii unei chinotehnii moderne, Astfel., s-a ajuns la formarea unor HnH deosebite. ca Pilot III, de Ill. care au pornit Kdminal"polizei (cfinii polili~ti de astazi cu toate calitatile lor).

Meritul de a-I fi introdus pentru prima datil. in servicini polrpie! l\Ie uncle ;;i"3ou capatat ~i numele de cii ni politi~ti) revine francezilor. D. S a II 0 u e a dresat primul cline din serviciul de polij ie al Frautei, cu numele "Leni", autorul aresrarfi a doi braconieri pescari , urrnariti in mijlocul Mosellei ~i irnobflizat i [n tr-u n coridor al unei case din rnarginoa crasulu i. Mai ttrziu, dupa 1890, au inccput s1l foloseascll. calit~tile lor in acest serviciu belgicnii ~i germanii, urrnaj i Ia citiva ani de ita.lieni, englezi. el'reticni ~i auatrieci, prccum ;;i de multi altHo

Rezultatele obtinute cu acest i cfini au fost de-a dreptul uimitoare, in toa te revistele de spp.ciali ta te din acest timp se recuDo~tea importanta lor all(iinfrac~io" nal.:!.. Tot mai rnul1i hoti ~i spilrg1l.tori au renuntat la

I

I:.'

e'

.~

49

inc.l,·tdllicin·;:t 10; cldklu;d.i. iar nurn:"irul iufract lunilor <l. S"itZ'lt ~imtitor. l"n liar din Londr .... scrla : "Este llll ll'lf'Jr: c,l S :1 ajuns b. t irnp sa. S" recunoasca s-rviciilc cxccleu rc pe care ctiuek- Ie poate aduce 1'igtlrantd publice s i jllsti~iei, prin iuteligenra, iuteala lli Iidelita tea lui pro· .... erbiala",

La noi in ~ara, pina. 13. prirnul rli.Lhoi rnondial nu all [<lsI prN)(.lIl'iiri privlnd Iolosirea acestor ciini ill politi,', r i numa i in serviciul arma.tei insa ~i aici fad!. rezultat e spectaculoase, atit din cauza Hpsel uno!" specialist! pentru a-i drcsa, cit;;i existentel unui material biologic Iipsit de valoare.

Da t fiind faptul eil dupa primul razboi mandia! crimi- 1I.1ltla.tea a inregi~(rat in jntrea.ga Iurne 0 cre~ten' inr;rijoriloare .1. spor!t l'i mai mult valoarea acesf or ( iitti. I"'('a C(' a dererrninar Cit roato farile din EIITe'eJiL• irldllSi'T jaudarmcrra din tara nOiLstr1l., sll.-~i prm:ll1t' ~i sa ["lost'as('a ell succes aCf,st exceprional animal, instrument dt' supravegln-ro, paz;l ori de dl'pistare pr- l.aza urmclor, a u nor infractor] necunoscut i.

Asia];;' orga nele de online din tara noastra f"lo~['sc ell Sll('''''~ fu· ... a~111. ra~:I. cit' c iiur- in act ivi ratea de- prindr-re ;J ill[r:l~I"r;I"r.

51)

Iurtului la care s-au g;\.sit obicctcle :,;i baui i Iura ti , tn seara unei zi le en vlscol ~i ger, "Duhan", ciinele C~ illstJtea 0 pa truk; dintr·un oras, s"a oprit brusc, adulmectnd aerul cu nasul in vtnt, dupa care a fugit ~i a inceplIt sA la tre 13. rnarg inea u nu i pirhi unde se gds('a lin drumet bomav, aproapc mgheja.t, pe care vlscolul il slahis~ alit de mult inctt neputjud continua dmmul 11 c.urta t sase adaposteascd sub malur ile pirtului. Acest om nu l-a putur u ita niciodata pe talcnta tul !Ii credinciosu! "Vuhau", caruia i-a da torat restul anilor de viat:i..

Intr-una. din seri Q pavrula ce trecea printr-o cornuna aude striga.~e de aju tor ce veneau d intr-o margine a Iocalitat ii. Aproape de Iocul iaptei este vazut un om cazut [nt r-un lac <1(' Singe ~i alrul fugind cu un cut it in mtna. Fugarul nu reu~e~te ins! sa ajungl1 1'/(';1 (i~pn.rtc, fUnrl oprit de cHne care iI in!?fadl de un picior. IllIractorul i110"e~te eu a pia.trA in cap ~i continuA sa fuga. insa. din nou ciinele i1 ajullge din urmlL 9i il imobilizeaza la piimiat pina la sosirea. sUI.pinului Sau. 1ntr-una diu zile. s"a Iural " casa de bani pe care au torH au du~-o in gril.dina. Ia aproximati" 400- 500 melfi. spargind-o eu instrumente spec.i:de, dupi care au luat a Sllma mue de bani :;;i au disp5.rut. Ciinell!

52

T

Ldt'.f.l <pivu iri dill Zh'lllllU;:il-llli It· C.l/lUi de L •• h_'sl·qperire a autmilor U110[" infraut inni cu aju t oru l ci i nj lor ut'urmil." lire :;;i insot ir e-, sint edificat oare. ill cursul nc.pt ii a Iost spart u n d"pozir dirit r-o locu li t.i t«, de unde s-au Jurat hu nuri in __ aloare de pcstr- 10 1)00 lei , Ciinele .. Dor i", dupi1. c(' a fast adus Ia fara luculni ~i a preluar urma las" ta de Infractor. .1. ajnns in curu-a nuruitulu i M.M. asupra ciLl'lli;]. s-,~ rcpez it [{.trin,!; acosta recunnsciud ill cele din ufml d. fapt;L a [n5l ~a · .. ir~ita de el, imprcuna cu prir:kati sr,i Ia care S-J.1l g."bit corpurile dclicte,

Cu citiva ani in urrna u persoa na a pi! r ru ns prln eiraetie intr-un restaurant de unde a. {urat circa 20 ODD lei, dupil. care a disparu t, raminmd insl urrncle irl' .. izibile de mires pC' care doar patrupedul "Fal;" a f('\1sit sa. le .. vada" prin fiut't{'a simtului sau n!Iacli'f, ad~llllle" dud aerul cu part icuh-le dr- nrirr-s (ar.1c:tc·ris1ic(' I<1sate de infractor pill.'l. la Iocu inra sa. unde all (os! g'l~iti ba n ii Iu ra ti .

Cfinele de urmarlre ,.Sai't<lrlor", rl incl u-i-se rnirosul nrrnei infractorullli, r.arC' a ~par1 1m uirr[a numitei \·.T. din ~"I1lU na .\" de unde it Iurat olii-c.te UP valoare ~i bani. a parcurs 0 distanta de cin'3, 'IOUO mt-tr i pe difcrite terenurl , aju ngtndu-I din urmi'i. P" aut orul

51

"Heky" este pus sli miroase urrncle de Ia Jerea.srra pc unde a fost scoasa casa de bani ~i, pornind pe aceste urrne, 11 conduce pe staplnu! sau prin grlldin1i. pinl1 1n locul unde aceasta se afla sparta, Dup1'1 ce i se da din nou urrna, continua drumul spre estul comunel, sare in gr!1dina lui N.V., trece apoi tn curtea acestuia ~i intra in casa, unde gAse~t(l dour pe fiul acesruia pc care-I miroase dup1 care revine din nou in curte, de unde nu mai pleaca. TaUt! coptlului, pe care ciinele I-a. mirosit, nu era acasa, Se reia urma de Ia locul unde a fost gll.siiA casa de bani. ins a. ~i de aceasta data ciinele reviue in curtea lui N.V., mati'! pentru care s-a facut un control minutios al locuintei acestuia, rezul tlnd ca sculele g1\.site fa N.V.- Iierar de profesie, se potriveau exact cu taieturile de pe casa de bani sparta. Doveztle adunate ulterior au fost de natura sil. poa.t1l. eon !irma cil. N.V. este autoru1 spargerii ~asei de bani respective.

Din aceast1!. categoric de c!ini se aleg ~i cei care ajut! la detectarea fisurHor unor conducte de gaze toxice san inflamabile, ]a prinderea detinil.torilor ~i trafican" til or de droguri, precum :;;i cei utiliza.1-i pentru unele servicii care impun un mhos de a acuitate deosebitli. c:a de exemplu identificarea persoanclor deeedate $i

53

ascuuse de agresorl in urrna uuor aracurl, cadavrelor "i persoanelor de sub d1l.rimll.turi in cazul UTIor catastrofe naturale etc.

CifNELE-LUP iN SERVICIUL ARMATEI

Se pare cil. primele par tic ipfir i ale cfinelui la luptcle dintre 0111 ~i sernenil 81l.i slnt marcate de aparltia rivalitl~ii dtutre tr lbnri. cind in mod instinctiv haitele de clini apartintnd unui trib se Incaierau cu cele apartintnd alruia, odata cu stl!.pinii lor, care nu rareori constituiau principalele victime ale aeestora.

Pe vrernea grecitor si rornanilor, ctinil erau echipat i ell armuri ~i zg!!.rzi prevazute cu ghimpi, fiind t ri m is i in Iiniile Inamice, unde provocan panica, dezordine ~i ranirea dnsrnunilor,

F.xisL1i. multiple dovez i in accst sens. AsLId, pc uuele vase din antichitate se pot vedea clini aHl.turi de r1\.1.boinici, iar pe mormintele unor razboinici atcnieni s-au g1i.sit chiar schelete de clini.

Nici romanii nu neg!ijau ajutorul pretios al clinilor in lupte, iapt atestat de coloana lui Marc Aureliu, pe care se pot vedea clini luptind contra oamcnilor.

54

unor victorfi in lupte, asa cum a lost Lii.tillia din 1.5 iulie 1918, repurtata de arma.tele franceze, unde au fast aprecia] i In mod deosebit eiinii de leg1l.tur1l., carora le-au fast aduse elogi! in ziarele vremii, care s-au incheiat cu cuvirrte marl, ca : "Dra'Jes buttes bien dresses qui moritent aussi d'e tre a I'honneur". Ciinii folosiji in Iupte au indura.t toate prlvattunile rl!.zbaiului. Din eei 13 000 ciiui Iolosi] i in lupte, multi au fast r1l.niti ~i mut ilat i , iar 25% 01.\1 cilzut pc cimpul de onoare, De aceea, acesti "soldap" eu patru lahe, cu Iivret ~i uniforma au Iost chiar decorati de unii generali ~i maresali Jrancezt : in acest sens arhivele Minfsterului de R1l.zboi din aceasta jar1l. ne pot oferi numcroase dovezi.

Sva incerr.at ~i 111. nui in tam in perioada primului razboi mondial sa fie fclosit! pcntru transportul rll.nit ilor ~i a munit lei, insa. neavind nici un dresaj Ja baza, rezul ta tele n11 an fast cele astepta te.

10aintc de eel de-al doilea r1l.zhai man dial, 0 scrie de 111.1'i ca Germania, Franta, URSS au organizat uncle piste pentru antrenarca cliuilor de razboi in seopul folosirii lor ca sentinele in puncte vulnerabile, pentru transmiterea de ~tiri, ordine, inforrnapii trupelor [ncercuite S..1.u cu care (din diferite motive)

56

Apoi, 511. nu uitam ca., ch iar in celebre bil.ta.lie de la Maraton (oi90 i.e.u.}, ciinii au fest Iolositi cu rnult succes in lup ta corp la L;orp.

In 1798, Napoleon, in misiunea sa din Egipt, a recomandat cornbatant.ilcr 51\.i sa se ajute de eiini 180 paza zidurilor ~i pentru prevenirea unor pericole.

Pe maSllrli. ce tehnica de lup ta a cu noscu t noi progrcse, ctinii tncep s1 fie tot uinl puj in Iolosij.i ill arrna ta, dar nil pentru mnlt limp, intrucit Ii s-au gasH alte utilizll.ri in acest dorneniu. Spre exernplu, au fast dresati ~i s-au olrtlnu t bune rezultate in serviciul de saotineill., pind!!., cercetare, ca sanitari , agenti de legll.tura, mesageri, transportori de munij ii ~i tr1l.g1l.tori de s1l.nii in Iocurile inzapezite, detector! de mine, p1l.zitori de depozlte Importunte. provocatorf de [ucend ii , accidente $i rnulte alte intrebuiut1l.ri, [ndeosebi in serviciu l unitat ilcr de gr1l.nkeri.

in Hteratura de speciall tate din inlreaga lurne pot fi gasite date ~i episoade ernot ionante pr ivind valoarea servidilor aduse de acesi i cliui in cole dona razboa ie mondiale.

tn serviclul arrnatelor germane $i franceze din prirnul razboi rnond ial au fast iolositi numerost ctini din aceasta rasa, rare realrnen le au con tribui t la outinerea

comunicurea era greu de rea.lizat , precurn ~i CJ. coreet~i In zonele ocupate de inamic.

Zed -Ili sute de mil de clini , Indeoscbi din rasa. lup "~i-au adus eontribuj ia Ia esuarca partiala sau taLala a unor planuri de lupta ale inamicului. Se aflrma ell. Marca Britanie ~i America, desl s-au hotartt mai tirziu 5l1. antreueze ~i slI. Icloseasca ctinii ciobanest i in cea de-a doua conflagratie mondiala, au depus mati eforturi

valutare pentru achizittonarea ~i dresarea lor. De exemplu, in America s-a constituit a organizaj ie de aotrenare a cfinilor, cunoscuta in acea vreme sub numele de "Organizatia Ciirrilor pentru Aparare".

In perioada 1942- 19'i4 armata americana a primit peste douazeci de mii de ciin i-Iupi , care valorau cam doua milioane de dolari (diutre acest ia aproximat iv zece mii au fast folositi efect iv penlrn a arluce 0 ser ie de servlcii r11.zboiului). Scol ile Infiirrtat e au antrenat cfini! pentru a aduce servicu fortclor aeriene si arrnatei (ca elemente de sentinela, patrula, plnda, cercetare etc.) ~i pentru alte rnrnur i care puteau folosi asernenea clini.

55

57

CiINELE-LUP FOLOSIT iN ALTE SCOPURI

Ce poate fj niai imprcsionant dectt ~a. vezi un orb coudus pe strada de un cline lup, care i1 Indruma cu a tita siguranta printre numeroasele obstacole ce pot orictnd s11-i pericliteze viata sau intcgritatea corporaln. [)e~i incl\. dinaiutea erei noastre este cunoscu 111. 0 frcsdt, scoasa de sub lava vu!canului Vezuviu, care reda 0 scena cu un sarmau orb condus de un cine, ideea folosirii acestor anirnale in sprijinul efectiv aI nevazatorilor apare mult ma.i tirziu, in 1780, eind savantul orb J 0 s e ph Rei s i n g era Incercat sa dreseze ctini din rasa. Iup pentru a conduce pe acest i oamenl pe strada. Prcocupari le in aceasta directie se inten~ificti ~i devln tot mal Iructuoase, ast Iel eli. ma i tirziu, un alt I1C',lI.za(of, suedezul B i r r i e r, reuseste si'i puna bazele u nr-i vt-ritabile metode de dresaj a ciinilor couducatori de orhi.

Ncccsitatea perfecj ionari i me todelor vech i de dresaj s-a impus mai ales dupa I'azboiul din 1911 clnd mai multi specialisti straini, mal ales austrieci, ~i germani, soan preocupa i pcnt ru a da o min1i. de ajuf or victimelor

56

f;izhoiului care nu au mai putut vedea lumina zilei. Daca s-au obt inut uncle rezultate bune tn aceasta direct ie, meritul este irnp1irtit [ntre specialistul dresor ~i cei doi elevi: nevazl'LtoruI ~i ctinele-Inp, cu calitatile sale atit de alese.

Dar nu numai rAr-boiul a adus ~i aduce atitia nevazatori pe lume, ei ~i aecidentele, unele boli ereditare sau dobindite etc., care ingroil~li. rnereu nurnarul lor. btl de ce trcbuie sA se depuna eforturi pentru inmultirea in rasa purl!. a aeestor ctini ~i pentru a-i forma ~i utiliza fn numar tot mai mare in sprijinul celor ce i~i duc viata in bezna.

Salvarnar este a notinne bine cunoscuta ast1l.zi tuturor calor care s-au odihnit pe plaja marlt, ins! aceasta nu insearnna eli. cei ce slut gata s.'l. ne salveze de la inee stnt doar studentii sau pensionarit aflati in barcile din dreptul geamandurilor ci, trcbuie s! ne gtndlm en iucredere In acel salvamar patruped, care este clinelelup, ce ne poate insoti Ia un scalda t in apa unui riu sau a unui lac, ca ~i in apa. rnarii.

Crinelui Ii place ~i deprinde usor lnoml, aceasta fUnd o chestiune de instict ce se pune in valoare printr-un dresaj specific ~i rational. Deci, dresarea pentru salvarea oruulu i de la inec nu consti tuie pentru el a difi-

60

T

Fig. 8 - Crinele-Iup conducind u n llc',ll.z;;itor

cultate prca mare. Literatura de sper ialitnte ~i beletristica, cit ~i ati1ia rnnrtori cculari redan Interesanre cazuri in care pescarul imprudent. inot.!Ltorul, naivul incepator sau multi al~ii erau gata-gata s1l.-~i piarda

Fig. 9 - Gata pentru a strabate munt ii in clutarea. v ict imelor

61

Ill, h- ~ll[, Iuc iul apr-lor, <.lad. n-ar fi avu t .rlat rui I'" n('dilld,'~ii ra.1ruIJ,,;i, inst ru it i a nurue pentru salvarva onrnln i de I:~ [nee.

Salvamont exte, dn asemeru-a, a noj iuue ChtlllS,'1l1~1 lntlt'<l~ebi de iubitorh J(. drumu ri alpine- :;:i de sch iori. ~flll~i dirrtre noi am auz it ~i am v1l.zut deseori . la tcle',i,'Of sau in Ii lme actele de ornenle pe care ech ipt-le c1,' salvaruon r Ie sii'/jr~csc, :-.;dvind de la moarte un rauit. di.lllt ~i pierdu t undeva illtr-o prapastie,111l r[lt.1.cit printrc crestek- munt ilor. sau pe acei "t('merari" excursionist! inzapeziti san amator! de schi accidvntat i de. en siguranta [liSa. ca rru ne-am gindit serios nicioda Ill. la folosirca aptitudinilor eu care este Inzest ra t de la natura dine1c-lllp. in echipele de salvarnont, Sa 11" amin+im de celcbrii ciini Sa.int-Bernard, care au fpsi i nst t n i l i pcn tru a s1!.vir~i acte de salvare a illl.iip"i,1\ ilor in "It'fnell' dL}wzi ale munt ilor Alpl , lin,dncl ~i .111lll inc! [,Ira. vi<:tilllelnT peutru a le inciilzi, purl ind [a gir un bidonas ell hl\.uturi recon lor tautc peut r u +ic t ime si l{ltrind din r;lsplltcri pentru a sernnata r-vr-nirnent ul. '\~a r-urn d.111garii Bernardini de PI' m nn rel-- Saiul,il"rtl;:'f,1 au r-usi: ~li. dreseze ',:i sa perIect ioneze P" acest i c ri n i , d,. U~ Ill! lie-am ocupa _~i noi pent ru a dresa ~i in acest scop ctinele-Iup. recunoscut

62

ill lUlll<'a illlrcagll. pcm ru "filonlll" de calit~ti ee-l p",;cJ.1, care 'l~tca.pta. <lou iu tcrvcnt ia omnlui penrru a Ii pu~; ill valoarc-. T'osibrh taf ca, rlr('saril r.iim lor-lup ill J.cf'a~la directie nu se puue ill discut ie. ramiue dear gii.sirea. uuor eutuziast i amatori. care s1l. se ocupe de aceasta rnluunata treaba,

Lupt a imporriva stu pef'iun teIor, dC'!)i rcpn'7inUL o pn-ocupar« de data re"t'ntil a dresor ilor ciim-l o i-Iup, ,L reusi t ca in practica sa ol>tiua iczul tate SI'l'l bt:lll"a~" in aceasta direct ie, Problema care se puue acum privc~te doar aprof'undarea ~i exrinderea dresajului Incepu t, av ind la bazl!. a tr iere riguroasa a ctinilor dest inaj i acest ei rnuuci , dupa toate regulilc zoorehnice ~i in prj mul rind dup;\ ar-uit at .. " mirosulu i,

EXTERIORUL CiINELUI-LUP

Fxtcrioru! c ii nel u i-Iup repreztnta tabloul v iu al caracterelor fenoHpiee, pe baza carora se apreciaza valoarea sa, Prill acest examr-n IlC putem face 0 imagine asupra conf'ormnt ie] corpcrale, tipului de constructte. sistemulut nervus, vlrstei , aptitudinilor productive ~i a defcctclor sau tarelor care influenteaza negatj'v procesul de formare ~i u tifizare a ctinelui respecriv. Este uine ca toj i iubitorii de cllni sa iie iniFari in apreclerea ex lerioruhri nu numai pentru a Ii in milsurl s:~ cum perc un asemenea animal f.1ril gre~, dar ~i peutru a ~ti sA fadl. selcctla riguroasa a cateHor, pe care doresc sa- i retina !;ii Si'i-i crea~ril., inca din prirnele z ile tlupll nastere.

Examinarea exteriorulu i clinelui-Iup se face de obicei aI..Lra, in aer Iiber, III statiuno ~i in mers. tn stat iune , st> studiaza rna! row gradul de dezvoltare ~i forma fiec.lrei regiuni corporale in parte, precnrn ~i legatura

li4

Fig. 10 - Rcgiunile corporate:

{ - nasal san trufa : 2 - regiunea botalu!; 3 _ .topal sau unghlu I ro,:lo- nazal ; ~ - resiunea frun~ii; S - r egiunea urechilor : 6 ......... ~e~un:~ obral11o~;;- 7 -.~eelunea g[~ului; 8 _ reg iunea pieplului;

1 I rE'-:,l1J~ea gr~b~nujUl. 10 - regrunea $pinarii; 17 _ reglunca sa e~~1 '_reg~uJ1ea cr upei ; 7.3 ....... J:egiunea cuz ii ; 14-re,giuuea .pe~.l, 75 -tegll1nea umdrului ; 16 -regiunea bratuJui. 77- Cf"~lun:~ cotu[ui i Z8 -.. regiuneu antebrn~uJui; ]9 -regiune; eaun~~lU!Ul, .20 - teglunea fluic<ului anterior; 21 _ regiunea g!abei' n ~ ~et?~un25e;'l coat~lor; 23 .......... re&iunea stermrjul ; 24 _ reg illne~

a~u ui t, -- [~gluDea _abdomenu1ui; za -regiunea ,oldu1ui;

27 •. egtnnea fes~, (coapsaf ; 28 - reg iunea ro tulel ; 29 _ reglunea garube'ii fU - ~egtu".11 ]are~olui (cotu!ui POsterior); 37 _ regiUIl.a u erului postertor ; .;Z - reglunea Iabei post cr ioar e

acestora CU standardut S(~ bili! pcutru <lcC'astil. ra:;a de ciini , Se face apoi a aprecierv de ausamblu asupra individului, urmarind tipul in carl' se incadreaza forma ~i structure, corpului, gradnl de dezvoltare al tutregutu: organism, armenia acestuia, ternperamentul, sisternul nerves etc. in strlnsa legl!. tura cu virsta, sexul ~i rasa. Examenul clinelui in miseare se face cu scopul de a-i aprecia alura, Integritatea corporala ~i modul cum f~i exteriortzeaza uncle din caliti!.tilc care urrneaza a fi sultlvate ~i valorificate la dresaj sau dupa dresa], Cell' 32 regiuni ale corpului pot fi apreciat e eu ochiul Iiher , acordind callflca tive de "ran" sal! "bun", mal lotii de Ia distauta apoi de aproape, iar, dad!. este cazul ,i este asiguratjl prctectia examlnatorului, se poate recurge ~i la examinarea prin pa.lparea regiunilor corporale, pentru a sesiza rnai bine orice modificare osoasa, vasculara san de jesut.

Valoarea exteriorului III. ciinele-Iup, dat~ de calit1!.tile ~i defectele fiecarei regiuni corp orale, se poa te aprccia ~i en note de la Ila 10, care se majoreaza cu un coeficien t oarecare, reznl tln d in final 0 notare ill scam 1- 100.

Speeiali~tii din cresca.toriile de stat ~i proprietarii care au curiozitatca. de a cunoaste mai precis in ce masura

ctinele lor se tncadreazn in limitele admise de standardul stabilit pentru aceaata ra!'A, se pot folosi ~i de alte metode pentru a,precierea exteriorului, ca:

masurl!. tori , Ioeograficre, filmare etc. .

Ml!.suratori. Aprecierca pe baza lllasurlitonior ser-

te eel max mult selecpiei fenotipiee a cfinilor care

ve!j ... til

urmeazll. a ii dresafi pentru anumite servlc~~ u I e

omului. Cunosclnd uncle raporturi ~i proportn lntre diferite regiuni ~i corp, luate in ansarnblu pe baza masnrl!..torilor. ne putem da seama rnai bine asupra dezvoltll.rii ~i arrnonlei corporale.

In raport de scopul urrnarit, mll.suratodle corporale Ill. ciine privese dimensinni (,6 Inl!.ltime, lungirne, a.di~elme, largime, perimetre ~i marhnea unor Unghlll.n. Dupl!. E, Car nat i u ~i D. S toe n esc u, pnncipalele m1!.suratori Ill. ciinele-lup sint in numar de 10 ~i a.nume:

M tl.sU1"4tori de tncIl/ime:

_ in1!.ltimea. grebanului (taJia) distanta de Ia sol (g)

Ia punetul cel mai inalt al grebl!.nului ~fJ; .

_ inl!.Itimea crupei - distanta de Ill. sol (l) la punctul eel mai ioalt al erupei (h);

_ inll.ltimea mernbrului anterior - distanta de la pll.mint (t) Ill. vnnl cotului ($).

65

---"

"

Fig. 11 - Principalele masuratort la ctine

r

Importanta deosebi!A, indeosebi pentru registrele genea.logice !?i pedigriu, unde existli. un loe pentru fotografi.a lui. Aceste fotografii au ~i rol de popularizare a celor mai frumoase ,i ma.i valoroase exemplare ce se prezinta in cadrul unor expozij ii canine.

Filmarea dinelui. Se executa doar in crescatorlile care au posibilitllti materiale pentm a urmari pe ecran formele ~i miscarile unor regiuni corporale, amplitudinea pasului, calitli:t:ile ~i defeetele mersului, precum ~i 0 serie de exercipi! pentru deprinderea unor teme din timpul predresajului ~i dresajului.

Orice apreciere privind 0 regiune san alta se fa.ce in legatura cu standardul stabilit pentru aceasta rasll.*) Pentru aceasea rasa, standardul prevede urmatoarele caractere de exterior:

tnra~i~area: Impnua toare, linii armcnicase, corpul alungit "i muschiulos, structnra corpului bine propertionatil.. mers user ~i degajat.

~ Sta.ndardul repreztnta actul recunoscut de Federatia Chinologica Interna.tionala, in care stnt in. scrise caracterele morfologice de bad, respectiv forma ~i structura organismului, in limiteJe carora se urrnareste sA fie incadrati top indivizil dintr-o rasl

70

T \

i

I

I

",.",,/flo" de 'ung'"'' I _ Iungirnea capului - distanta. dintrc protuberanta. \ occipita.tll (a) ~i vlrful nasului (b);

_ lungimea botului - distanta dintre Iinia co u~e~te eomisurile interne ale ochiului (el ~i vlrful nasului ~b) ; _ Jungimea corpului - distanta de la capl~l arhc~. Iatiei scapulo-humerale (11 13. punctul eel mal proemlnent 301 fesei (k).

MtIsuratori de perimetre:

_ perimetrul toracic - circumferinta. corpului dinain·

tea speteior (p-r) ; .

_ perimetrul flulerulu i - grosimea 1:1. DUlerul ante-

rior (~).

M dsnriftori de atHncime:

_ adincimea roracelui - distanta [ntre grebll.n (1) ~i stern (ml;

_ Hlrgimea pieptului - dtstanta Intre articulatiile

scapulo-humerale (n-o).

_ Hl.rgimea craniull1i (d-e) 130 nivelul arcadelor orbi-

tale. . f rli. Fotografierea. ell, metoda de apreciere a ctinelut o. e

posibilita.tea cunoasterii unor arnanunte care preztnta

69

Fig. 12 - Cap de ctine-lup, cu 0 inteligentli

Capul: ulica~h, lung, proportionat cu lungirnea corpului, contur fin; nasul negro; botul puternic, alungit in forma de con ~i nu prea ascupit ; profilul superior drept ~i paralel cu linia irun tii; buzele so btirl ~i bine Inchise ; maxilarele puternice, inchise ermetic fara io!I. se depaseasca in lungime; stopul putin pronuntat, tesit ; craniul lat fntre urechi, usor bombat, pe partes a.nterioarli. a frunt ii cu 0 u~oarl!. adincitura rnediana Iongltudlnala ; ochii potrivit de marl, iam a fi proeminenfi, in form1l. de migdalli., eu deschiderea oblica, de culoare inchisJ., cu 0 expresie vie ;;i "inteligent1l.", .nsA netncrezatoare ~i aspra fata de necunoscuj i ; urechile triunghiulare ~i potrivit de . marl , en baza larg1l. ~i plantate sus, purtate paralel sau usor divergent, cu deschiderea pavi1ionului dirijatl!. inainte. Cind se nasc, el!.teii au de obicei ureehile drepte, eu conduetul auditiv Inchis pinl!. la circa trei saptamini, puttndu-se mentine in pozitie verticala sau sa eadl!.. De regula, ureehile se redreseaza progresiv, trectnd prin faze alternative de ridicare ;Ii cli.dere, faze ce depind de intensitatea cresterii ;;i de starea de sli.nll.tate. Aceasta alternantli. se poate observa pina Ia vtrsta de 8- 10 luni,

pen tru un miros fin. U aeori vlrful nas 1 . ( )

poatc sl!. fie nepigmenta.t pe al . U Ul sau hula

b ocurr, ceca ce se eun~te

su numele de n asp 11 tat D .

. e asemenea ~l n a s u J ~ a Z constitllie un defcct al ~ . 0 h"

i!. ' raser, c u nu ircbuie

5 . ill! b u 1 b u cat i, ell 0 r bit e pre a p

1lI1nente ' roe-

, on cu 0 p r i vir elm li. '

ci, privirea sa. lie indre tata . p r ~ t 1 a t i!.

care 1i retine a tenjia, D; obice~nalll:e, spre d.irecjia potr1w • ste eel ' ' ell oarea ochllor se

-y ei pe Care 0 are bla d

cazuri de 0 chi cia c r . ( hi na, ar pot apare

J r 1 oc 1 en euloa .,

depigmcntat.i1 _ aIb-alb~st.). rea lnsulu_ rat ita. rur , on unele boli ca, c h e i , manliestatli. prlntr-o patll alb;'!.

au cat a r act pe cornee

a, data de opacificrea cri , .

prccuru ;;i uncle defecte fizice date de 1. nstahnulul,

h i Ipsa unui

o c 1 (" chior") etc,

In ultimii ani s-au raspindit t· '1 d .'

m 'I rpurr e e cune-Iup cu

aXl are puternic .

e, maSlVe pe Care unH Ie considera

defecte de conformatie iusa, specia.li~tii cu

• ~ experlenja

nu smt de aceeasl 11 ,.

, v p rere, fundca in pra.cticll. s' t

deoseblt de utili, rctinind c . In

u Slgurantl!. pe eel rna] pericutos diufacator.

74

2

Fig. 13 - Tipuri de urechi t , - _u\lte; 2 - rotunde

Dejecte : cap g r 0 sol a n, imbibat cu gra.sime, ceea ce denota un ctine greoi, cu un temperament limfatic, lipsit de multe din ealitl!.tile de bazll si in primu! rind de un miros dezvoltat. Se a.preciazll de unB d. un n asS cur t (nas de pore) nu numal ell pare inestetic dar este ;;i lipsit de sansibilitate

73

GUul: ca segment de legahtr1l. intre cap ~i trunchi, se cere sl!. fie puternic, musculos, avtnd lungimea. proporpionala eu marfmea capulu i, iar groslmea sll. nu fie discordauta cu dimensiunile corpului , Pozifia este variabifa in raport eu starea nesropsihlca ~i en excitantti externi. De exemplu, eind este Iini~tit ~i merge la pas il va purta tn directie orizontala, la 30°

Fig, 14 - Dtrectiile gitului:

f - orlzonlal~ ; 2 - obllca ; 8 - verUca11

fa1il de Iinia oriz('IntuHI. a corpului, iar eind este agitat, ori atent la ceva, in directie ohlica sau verticala. Are ca baza asaasii. prima parte a coloanei vertebrale (vertebrele cervicale). Gitul, impreuna cu capul [oaca un rol deosebit in echilibrul ciinelui, intrucit prin mi~dl.rile lor de basculare ment in la un anurnit nivel centrul de greu tate or! iI dcplaseaza spre inain te in timpul mersului.

Dejecte : eel mai frecvent defect poate Ii sal b a, moth' de indepi1rtare de 1a reproduct.ie, nefiind spedfic1!. rasei. Sint considerate defecte cazurile ctnd Ia nivdulleg1i.turii gitulu i en trunchiul ~i cu capul existd unele ad inc it uri in mas a m usc u ] a r 11. precum :;;i cazurlle cind disproporpionenzli ca grosirne Iat1l. de cele dona p1l.rti cu care se leaga,

Trunehiul are la baza, scheletul axial (cea mai mare parte din coloana vertebrala, prccum ?i coastele, unite ventral de stern, en except ia ul timei perechi care este fIotanUI.) I;'i este format din cavitatfle toraclca, abdorninala 1}i pelvina, ce adapostesc 0 serie de organe esentiale ale viet ii, cum stnt aparatul circu-

76

Fig. 16- Forma pieptului:

, - piON ]arg; 2 - plept strlmt; 3 - piept de buldog

I~ ace~st1i rasa trebuie sa reprezinte circa jum1!.late din talie 111. greban. De exernplu, un mascul cu 0 talie de 60 em trebuie sil. aiM. adincirnea pieptului de circa 27- 30 ern, iar 0 IerneIrL cu 0 talie de 55 em va masura £I adincime a pieptului de 26 em. S-a dovedit ell. un :iept larg, ad inc ~i museulos confera clinelui- lup lnt~tdeauna 0 buna capacitate respiratorie, viteza, re:l!tstenta, putere ~i un aspect mai impunator. Defecte : pie p t s t I' i m t, eu 0 lll.rgime exagerat

76

.....,....

I I

I

Fig. 15 - Ma~urarea tal iei

Jatar, cu motorul sau inlma, aparatele respirator ~i digestiv, precurn ~i organele de reproductle. Tr unch iul cuprinde mai rnulte regiuni ce fae obiect ul aprrcierii naastre, ca : pieptul, toracele 1}i abdomenul,

Pieptul: se exarnlneaza din punctu! de vedere al H!.r!~imii, adtncimil ;;i rnnsnulatur ii. Arltncimea pieptului

'/7

de mica, datorit1l. uuor cauze congenitale sau afrofierii masei musculare, avlnd drep t consecinta reducerea rezistentei in timpul Iuptci sau la atergare ~i, uneori chiar a instabilitate a ech illbrului in mcrs ; pie p t deb u 1 dog, cxagcrat de hug ~i mnsculos eonstitu ind a {dna in degajarea vitczei ; eate Ioar te adtnc, iar distanta d in tre punctelo spctci anQnn,tHi.. Toracele : arc perct ii Iaterati format] diu coaste, iaf fnapai, se aWl. diafragma care it dcsparte de abdomen, avind dimensiurrile de lungirne, 111.rgime :;;i adtncime bine corelate intre ele, mentinjndu-sc in acclasi timp o corelatie strtusa intre acestea, capacitatea plf~minilor ~i volurnul inirnli , Numai Intr-un torace hiue dezvol tat vor putea Iuncj iona in bune conditruni pla.minii ~i inima ea. principale organe vitale,

Defea«: torace e x age rat d e p I a t, din cauza lipsei de arcuire a coastelor; tor ace sus pen d a t, eind are a adtnclme mica; tor a e est rim t, rezultat dintr-un diametru bicostal prf'a mic, Consecintele a.cestor defecte se rlLsfring a t it asupra dez'IOHdrii plaminilor ;;i eordului cit ~i asupra bunei functiona.ri a acestora, reducind in final capacitatea energetlca It, eHnelui.

79

.l

r

iU.lrU.cit uu permit 0 inserj ie perfecta. a. muschilor, stirbind totodata din Irumusetea de ansamblu a liniei superioare a corpului. '

Spinarca .;;1 .;:alclc: priu suplejea .;;i capacitatea lor de ineovoiere au un roJ de primire!?i transmitere a propulsiei catre mcmbrele anterioare, inlcsnind astfcl d.eplasarea ei.inclui sprc rnainte. Se cere ca spina rea. ~l ~lele sa fie suple, adidi. sa fie bine imbrll.cate in ninschi, fa.ra. ca trccerea de pe 0 parte spre alta sa s~ .faca. bx:usc ori aces te p1l.rti sa fie despartite de 0 Iinie mediana prea evidenta. Femelele gestante cu spinare .;;i sale puterniee vor putea sustine cu u~urinta greutatea abdominala datil. de numarul de fetusi din coarnele uterine .;;i uter, indeosebi In ultima perioada de gestatie.

Dejecte : spinare ~i ~ale con c a v e, cind acestea slnt lasate in jos ; con vex e cind sint bombate mai mult sau ~ai pupin fat1l. de Iinia saperioara a corpului , pnrtind diferlte dennrniri dupa gradul de accentuate a defectiunii (spinare -Ili ~ a led e m lI. gar, de c ~ a p, iar in cazul bombard exagerate se numeste elf o z 1i.). In practica s-au fntilnit liIi cHnii cu s c o - I i 0 1; 11.. care consta in devierea Ill. teral1l. a sirei splml.rii.

Abdomenul: este partca corpului ill care se afl1\. toate orga nelc digestive (intestine. Iicat, spl ina etc.]. La accas ta rasa Be cere un abdomen rotund, integru ~ bine proportionat cu dezvoltarea genera.llI. a iudividului.

Dejecte : a b d 0 men 0 g li res c, exagerat de supt, tndeosebi spre partea ingvinala, a b d 0 men 11i. sat datorita unui balast alimentar fara contiuut nu tritiv valoros. Acest abdomen are linia inferioara prea convex! ~i diamctruI lateral mare. tmpietfnd asupra mersului.

Pe Iinia superioara a corpului se examineaza; grebanul, spinarea, ~alele. crupa ;;i coada ~

Grebdnul: este baza de Iixare a rnusculaturii care ajuta la ridicarea capului ;;i gitului, precum ~i In miscarea de basculare a. intregului trunchi iu jurul articula~ici coxo{emurale pe timpul cabrarii ~i sariturilcr peste obstacole. Un grebll.n frumos nu proemina deasupra liniei superioare a ccrpului , iar Ietele laterale evita, forma.rea umri unghi ascupit, cu Iinia de

unire (mediad) t1i.ioasll..

Deject«: g reb a nul a a c u ~ it cit -Ili eel § t e r s sirrt improprii rasel de cfine-Iup, constituind defecte

Bl

Crupa: are un mare 1"01 in miscare. aetionind n.tit priu contractarea mUl,Ichilor ischia-tibiaIi cit :;:i a celor Iesieri care inter/in ~i asupra amplitudinii pasuluiEll. este un puternic punet de fort1l. a corpului. fiind stabilit faptul ell. estc n:giunea care couditionea.za puterea ~i viteza de deplasare a corpului. La ciiuele-Iup se cere 0 crnpa lunga. supia 1ji usor inclinata pentrn II. asigura punctele de 5ustinere a forte1or musculare propulsoare. Crupa lungll. este dat! de lungimea. oaselor ilium 1ji ischium ~i de unghiul format de ele, influentind pozltiv viteza ~i puterea ciinelui, ma.i ales dacll. este biae Imhr1i.eata. in muschi- Incliua~ia crupei. de II.semenea. favorizeazil. puterea de propulsie a ciinelui ,i ~ndeosebi saritura tn inll.ltime. Sub aspectul Ilcoperirii cu mu~chi, so cere ca acestia sl!. fie denei, fermi, s1i. umple bine vidul sacra-ischia tic ~i fosele

iliace.

Dejeote : se considerl!. defectuoasa c r up ate 1I i t lI. Ill. care mu~chii ischio-tibiali sint foarte scurti, au eontra.ctiile rednse, iar membrelor posterioare le d! ° pozltie anormaUI., reducind impulsia 1ji viteza in mers II. dinelui; c r u p a a s cut i t 11., ciod I!rgimea Intre &.rticulatiile coxo-£emurale este mal micll. decit cea de 111. ~olduri; c r up 11. s t rim t l!., cind pe toatl!. Iun-

83

gimea p.i este fngl.lstA ~i lipsitli. de musculatura. UltimiIe doua defecte ale crupei au drept conseclnta atit reducerea vitezei de mers cit ~i dific1l1tll.ti in efectuarea a.ctului f.1tlrii 130 femelele gestante, ca urrnare a ingustimii bazinului.

FiR. 18 - Pozfj ia cozii Ia cfinele-lu p : , - norrnal ] 2 - anormal

84

....

1

2

Fig. 20 - Defecte de prindere a cozii:

, - coadA pdn.' IUS: ! - coadl pri nsljO!

Membrele au rol de sustinere a corpului, de amortizare fI. socurilor §oi de mi§ocare a ciinelui, Hind formate din mai multe segmente osoase unite prin intermediul arttculapiilor. De asernenea, ele transforma energia cin<lticll. in miscare,

Membrele anterioare au rol tn sustinerea ~i depla.sarea corpului prin asocierea cu membrele posterloare. Prezintll. sase regiuni: regiunea spetei, bratului, antebratului, genunchiului, fluierului ~i labei,

86

(- ,-----.eo ada : este 0 prelungire a coloanei verrebrale, .prins1\. deasupra, ~i in mijlocul crupei, fiind formatl!.. ~m ',e~~

tebrele 1?i mu~chii coccigieni. Forma. ~i poz itta COtH constituie un caracter de rasA. La ctinele-lup coa.~ este

lungll. ~i stufoa.sl!.,purta.t1l. in mod natural i~trl". prcioare,

piDA la baza jaretului, avind vlrful usor IndOlt. . .

In cadrul xnaniiest!rilor de camporta.xnent, miscarile

i pozitfilo cozii exprirna anumite sentimentc pe care ~'inii Ie exteriorizeaza. In repaus este tinuH!. In [os, I: mers, purtat1!. orizontal, Iar in cxcitatie este purtata

Indl!.rl!.t in sus (schemll.). . .

Defecte : cele mal frecvente slat legate de insertta

(prinderea) cozi , putind fi intilnite exemplare cu coada p r I n s:I. sus sa u j 0 s, ceca ce ~tirbe~te mult din aspectul exterior al clinelui.

~ -~ ...... " .....

• < i< \r- A ~~ :\~i?'

~ '\"i.<'\- "'\

.. :~ ",: .. \ ... ~~ "'"

'\~, '" '2 " ..

1 .,

Fig. 19 - Portul cozti In actiune, 180 trei rase de ctini ; 1 _ otizontal lPointer): 2 - In sabl. (clinele·lup); 3 - tn fanion l!;ietter)

85

1

Fig. 21 - Mi1?carea membrelor anterioare ~i peste-

rioa.re in timpul deplasarii cfinelui

Spata: are un rol mecanie ~i de amortizare a socurrlor, formtnd CU orizontala. un ungbi de 45° _.50°. Se cere 51 fie IllDgl!. ~i largll. pentru a putea face 0 insertie mai bunll. a muschilor propulsori ~i pentru a. exprima un greban inalt 1?i un torace admc, care favorizea.zl!. forta ~i viteza. Totodata, se urrnarcste ca. spata .ill. aiM. 0 pozitie obllca, in ase, fel inert sa forrneze cu brajul un ungbi de 900_1000, intructt amortizeaza mai bine ~ocul ~i mareste amplitudinea pasului. Pentru a-~i fndeplini in mai bune conditii rolul sl!.u 6C cere slI. fie ¥i bine imbrl!.catl in musculatura.

87

1 2

Fig. 22 - Unghiul scapulo-humeral Ia ctincle-Iup i 1 - normal; 2 - deschls] a - Incli;!

Defccte : 0 spa t a 5 cur t 11. ~ i i n gus t l!. este UO defect, deoarece ingreuneazll mersul, iar puterea ctinelul cste rcdusa.

Bratul : trebuie sl!. fie lung ~i obllc dinainte spre :inapoi ~i cu mipri Iejere, ceea ce confera Iorja trenului anterior ~i corectitudinea aplomburilor membrelor ante-

88

1

2 Fig. 23 - Pintenii ; , - !implu; 2 - dubJi

Pt,. Jl4 - Uughiurile membrelor pcsterioare Ia stinele-Iu pI

~ - normale; 2 - de!ICbl85; II - lochiM

-q.-

I

rloare. Prlntr-o supralucarcare cotcct~ a trcnului anterior, mernbrcle postcrioare impillg mai user corpul inaint'~. Defecie : bra t S cur t, care afecteaza Iorja ~i viteza cllnelui .

Antehratul : are rol in Iocornotie ~j trebuie sa fie 0 l'egiune lung! cu pozipie verticala ~i bine Imbracata in rnuschi, Iavorizmd un aplomb ~i un mers corect. Dimpotrivll, ctnd aceasta regiune este scurt1i afccteaza deplasarea. ctinelui ~i constitute un defect.

Urmeaza f'egiunile gBnfltlchiului Ii /luierului pe a cll.rui fa~1l. Interna existi'l. un rudiment al degetului mare, care insl!. nu atinge solul, numit pinten. Pintenii pot Ji airnpli sau dubli.

Membrele posterioare au un rol mare in irnpingerea corpului Inainte, prin incbiderea ~i deschiderea unghiurilor Icrrnate de baza osoasa a dileritelor regiuni. Regiunile mem brelor posterioare care se cxamineaza sin t , coapsa, gamba, jaretul, fluierul ~j Iaba,

Coapsa: este eel ma.iputernic punct de for~l!.al corpului. La aceasta rasa coapsa trebuie sl!. fie lunga, cu fibre rnusculare lungi, ceca ce Iavorizeazd fcrta ~i viteza la alergare, Posibilitatea de a se intoarce rapid este specifica ~i necesara acestui ctlne, de aceea se cere ca. osul femur sl!. fie destul de lung.

89

-: 11/ ,~
'/~" z
\t':'i'~
I \
·'·k·
'I~r
t:
, '1
.od~
'} 3 Fig. 25 - Jaretull

, - normal I 2 - drept ; 3 - coate de vacl

Defecte : coaps! ~i leBA s cur t e, slab fmbrl!.cate in musculatnra,

Gamba: conditioneaza la fel viteza de deplasare a cfinelui, motiv pentru care se cere slI. fie lungll., larga, musculoasa,

Defeae : gamba s cur t l!. ~i p l a. t ll.

Jaretul: este centrul de impulsie, de el depinde mar imea pasului , Se cere un jaret larg ~i lung care men tine un aplomb corecr ljIi favorlzeaza amplitudinea pasului, Peate Ii normal, drept IIi fa "coate de vaca",

91

3

Fig. 26 - Laba i

1 - c~[c~tur a normal~ I 2 -lab~ de ura I 8 - labA de canar

Defecte : membrele cu jaret g it u i t, s U h t ire san ,.c 0 ate d e v a. c 3".

Fluierul: trebuie si1 fie puternic ~i drept.

Laba : are In componenta sa patru degete, Ul;I0r arcuite, iar partea plantara se sprijini1 pe cinci pernije plan-

92

temperament mal vioi , Se intiJncsc ~i ciini-Iup de (',ul~re,complet alba (albinism sau albin~i), din cauza Iipsei plgmenuJlui din firul de p!r ~i din piele. Ciinele este lmbracat "in douli. bI1l.ni": p u f u I, el1ruia Ii da tcrcaza :ezistenta la lrig, ~i s t r a. t u 1 d e p J1 r e~tern cu fire dr.eptc ~i rezistente la intemperii. Dupa. il~pechlI plrul~l se deosebesc trei varietl!.ti de cfini din ra~-lup ~l anume s ciini cu pAmi lins (majoritatea chnilor), clini cu pdrul sirmos (foarte rari), ciiDi ~ pliml !~~g ~i z~irlit (un tip primitiv). Inveli;mI piles Ia cnnr trebme s.!I. fie uniform, en firul de p1i.r foarte des, tare,. bine inmdll.cinat ~i bine Iipit de corp, scurt pe corp ~1 pe pArtite anterioare ale membrelor mai IU,ng pe p1l,rtile declive ale eorpului ~i marginil~ pos_terlOare, bogat ~i lung pe plrtile spin1lrii i In

regrunea gitului. ~

Defeas : blana prea lungll. san prea scurta, precurn ~i euloarea albA,

Aplombul: este pozitia pe care a au membrele ciinelui ~at in statiu~e, fatA de 0 verticala tras! imaginar, dlntr-un a.n~mlt punet al eorpului spre sol ~i fatA de planul medIaD al acestnia. Importanta cunoastezii ~I alegerii ciini!or-Iup cu aplomburi corecte rezid1l. fn faptul ell. pasul este ma] mare, mersul mal slgur, sust i-

94

tare. Degetele trebnie s~ fie bine strtnse, ceea ce se nume~te "picior de pisics" flir~ sl!. fie considerat un defect. Unghiile au de obicei culoarea inchis1l., sint solide, scurte Ijd permit cfinelui s1!. scormoneasca la nevcie in pll..mtnt.

Defecte : freevent se inti1n~te I a bad e u r s, care tngreuneazl!. mersul ciinelui, ~i 1 a bad e can a r.

La rnembrele posterioare se intilnesc uneori, pinteni dubli, fapt ce lao ctinele-lup apreciem c1!. nu este un defect, cu toate cll. unii autcri considera ell. ar stinjeni intr-o oarecare m1Lsum mersul ctinelni ~i deci ar fi necesara extirparea lor la. 4-5 zile dupa nastere, Blana: culoarea pll.rului este datll. de felu I plgmentulu i , de structure. stratulu l de celule care Iormeaza Iirul de pll.r crt ~i de felul cum stnt situate spatitle de aer in interiorul iirului de p~r, ~i b. ctine ell. ~i la a.lte specii de animate, Indeosehi la cal. gradul in care este pronuntatl!. culoarea Indica constitutia, vigoarea si temperamentul. Culoarea prirnit iva este cea lupie, cu Iirul de pl!.r deschis la baza ,i ]nehis, spre negru, la viri. Se intilnesc Ia aceasta rasa ~i eulori negre, gri-cenusii, gri-fer, roscat ~i cafenii : in u l tirnul timp, se prefera culoarea Iupie, apreciindu-se crt exemplarcle de aceasta cnloare slut mai rezistente, mai pu tern ire ~i cu un

93

Fig. "'7 - Chne-Iup en aplornbirri corecte

nerea corpului se face cu eforturi mai mici, jar repartizarea greut!tii corporate fnire oase, ligamente si tendoane se face mai ech ilibrat,

Membrele a.nterioarc: se apreciaza ca., in general aceasta ras~ a.re un aplomb corect la mernbrele anterioare, cit ~i 190 cele posterioare, fllsll. pot apare ~i

IHi

2

3

4

5

Fig. 28 - Aplomburile rncrnbrelor anterioare : r-n<JrmaJI 2-tncbis In pllnlb; il-descbis (rbcbirat): 4- rQ"nclt ID af.til (panardJ, 5 - r~sucit In!uutru jeaniOl)

Fig. 29 - Aplomburile membrelor posterioare r

r - normal, iI - 1<l5CIWr I 8 - d .. chl~ I J - [~lIclt In aiarA I 5 _

rhn'Olt In~untru

96

putem asista 1a un a p 10m b s t rim t din a i n te cu 0 distantll. Intre picioare mai micA de 0 lab!!., sau un a p 10m b pre a 1 a r g din a i n t e, cu 0 l!rgime mare intre plcioare,

Mai pot apare aplomburl sub Iorma de .. X" sau ,,0". Foarte rare slnt cazurile de can i a s (picioare rlisucite spre in!untru) :,;i pan a r d (rlisucite in afarll.). Membrele posterioare: se apreciaza ca Hind un aplomb corect al membrelor posterioare, situatia clnd, privitll. din profil, verticala. coboara din punctul fesei exact pe vlrful jaretului, c!zind la 0 anumita distanta de partea dinapol a labei , Ctnd examinarea se face dinapoia ciinehri, se poate observa un aplomb normal, dacll verticala pornita din punctul fesei imparte rnembrul in doua p1!.rti egale.

Defect« .. ~i aici se pot intilni aplomburi sub e I din a poi, cam pat din a poi, cu efecte asemll.n!toare celor de la membrele anterioare,

Mersu] sau alura: reprezinta modul ~i felurile deplaslI.rii ctinelui, cu ajutorul picioarelor care se pot asocia simultan sau succesiv. Din acest punct de vedere se

diferen~iazl!. patru tipuri de mers: pas, trap, buestru ~i galop.

98

.... '

- .....

defecte, Privit din profil, se considerll. c! membrul anterior are un aplomb corect clnd verticala cobor ita din punctul de Ia. mijlocul articulatiei cotului imparte membrul in dona parti egale, pina. Ia nivelul gleznei ~i atinge parntntut fnapoia label,

Deieae : a p lorn b sub e J din a i n t e, cind membrul este deviat Inapoia verticalei, sub truaebi, ceea ce micsoreaza eehilibrul ciinelui prio depJasarea centrului de grcu tate inainte, provoctnd totodara 0 oboseala rapida in timpul mersului: a p J 0 m b c a mpat din a i n t e, ctnd piciorul se ana. mult lnaintea Iiniei verticale, determiuind deplasarea centrului de greutate spre Inapoi, suprain~llrcind trenul posterior ~i drept urrnare mersul este foarte obositor. Alte defecte mai Jrecvents sint: a p 10m b 10 chi s j 0 s din a i n t e, cind linla verlicaIa cade lateral Iabei, ceea ce deterrnina un mel'S cosit, incruclsat ~i instabtl , a p lorn b des chi s j 0 s din a i n t e, cind Iinia cade in in teriorul labet, supra incarcjnd pl!.rtUe Interne ale oaselor, ceea ce tmpidica un msrs normal. Cind membrele sint rasucite de Ill. laba, de Ill. gcnunchi sau de Ill. cot, lnll.untru sau in afarll., aplomburile pot fi r as u cit e i a a. II n t r u sau r 11. s ue i t e ina far 1!.. In raport en lllrgimea pieptului

\ ..

97

Pasul : rcprezinta mersul in care toate cele patru picioare tree succesiv prin sprijin ~i suspensie. Distanja pe care 0 poate parcurge aceasta rasA., intr-o o~ de mers la pas este de 1-5 km. Amplitudiaea sau lungimea pasului se rn1l.soarll. Intre doua urme plan tare lll.sate pe sol de acelasi picior.

Defecte : in mersul Ill. pas, apare mer s u I imp] etic i t, clnd labele in miscare descriu un arc de cere tmiuntru; mer sullo P Ii tat, clod labele descriu un arc de cere in afar!, tntilnit Ia indivizii prea gI'aili sau masivi ; mer s u I 1 e n e s, Iipsit de vciciune ca urmare a unui sistem uervos pasiv, blitrtnetii sau oboselii; mer 5 u 1 ina I t, cind picioarele sin t prea r idicate de Ill. sol, fie din cauza vederii reduse, fie ell. are antebratul prea scurt ; mer suI j o s, tot din cauza uzurii ~i bl!.trlnelii, picioarele stnt ridicate prea putin de Ill. sol.

T rap u I: este mersul natural s1I.ltat ~i obi:,;uuit al clinelui, in care el real izeaza 0 vitelill rnijlocie (membrele rtdicindu-se ~i aseatndu-se pe ~mlnt in biped diagonal), (de exernplu, dreptul din fal1!. cu stingul din spate). Acest mers solicit Ii mai mutt muschi] membrelor, spinlirii ~i ~lelor ctt ~i pe cei ai gitului,

99

din care cauzlt este mal obositor decit pasul. Un ciine OI.ergfnd 130 trap poate parcurge pe or1\. 0 distanta de 10-12 kIn.

Defecte : t rap u I 1 u pes c, caracterizat prin mersui in galop 130 rnembrele anterioare si 130 trap ]30 cele pesterioare.

B u i est t u I: este tot un mers na tural al ciineluilup ce se aseamaua cu mersul a doi oarneni care rnerg unul linga altul -Ili pl!.~ese in acelasi tirnp ~i cu acelasr rnembrn, adica in timpul rnersulu i mernbrele se asociazlt simultan cite doul!. in acceasi parte a eorpului. G a. lop u I: este un mers salta t ~i in trei tim pi, adtea intr-un pas se aud trei b1!.tl!.i; succesiunea bll.t1\.ilor este urmatoarea : dreptul posterior, biped diagonal drept, stingul anterior.

Defecte : g a lop u I nu este specific ciinelui-Jup, de aceea in cazul clnd il realizeaza, constitute un deiect. Examenul de sinted. al ciinelui. Cuprinde 0 apreciere de ansarnblu asupra sa, privind dczvoltarea corporala, armenia dintre reginni ~i lntre grupe de regiuni, constituj ia, ternperarnen tul .!;Ii tipul de sistern nerves, in raport cu 'Tirsta ~i sexul.

Un examen de ansarnblu al exteriorului ciinelu i-lup scoate in evidenta Captul cll. are un aspect .general,

100

r

Fig. 30 - Cfiaele-Iup eu conformaj.ie norrnala

In cadrul rasei se urmareste s1l. se stahileasca ~i rapertul lotre forme ~i aptitudini, adidllegAtura intTe forme ~i annmite calitati, ce tin de sisternul nerves, cum ar fi vigoarea, curajul, vioiciunea etc. Iudivizitor din

102

T

I

\

T

! I

impuna tor, linii armonlnasc, corp aluug it cu 0 st ructura. osoasa puu-ruica, imhr;1c<l.HI. jntr-o rnusculatura densa care ii perrn ite UIl mcrs usor, dr-gajat ~i executarea unor mi~cari rapide,

tn general, [ntre calitatrle unui cline ~i couforrnatia sa corporala exista 0 corelatie destul de strlnsa, ceca ee ajuta 1a aprecierea tipului morfoproductiv.

Din pu nc t de vedere aJ proportfilor, adic1l. al raportur ilor pc care regiunile corporate Ie au [nt re ele, clinclelup se incadreaza in tipul nurnit m E' d i 0 lin i u, in terrnediar in tre eel Ion gil i n i u cu eorpul lung "i subtirc §i b rev iIi n i u cu corpul [ndesa.t. Aprecierea proporj iilcr se face pc baza mast! ra torilar si eintaririi. Talia Ia greaban este de 55-60 em, pentru femcle ~i de 60-65 em pentru masculi , Greuta.tea

corporata pentru femele este de 30-33 kg, ~i 36- -to kg pentru masculi.

Un ciine-Iup este bine conformat cind intre trunchi -?i membre existl!. un raport annonic. Sint cazuri cind nu g1i.sim aceasta armonie, picioarele fit! c1i. sint scurte in raport eu trunchiul, lie e1l. sint prea Iungi sau prea snbpri etc.

cadrul rasei eu asemenea calit'l.ti Ii se mai spune "cline de singe". F'izic, ei se exteriorizea.zll. prin forme relativ alungite, piele finli, fizionomie expresiva, specificll. eelor de tip intermediar.

Crinii cu "prea mult singe" sint nervosi , sensibili .!;Ii manifestl!. un exces de Iinete, caracter dificil, iar cei cu foarte "puIin singe" stnt Iimiatici, greoi, indolenti, Hpsiti de ca.litaIile de bazll. specifice rasei ,

Un adevarat ciine-lup trebuie slI. fie un animal bine structurat, s1l.nll.tos, cu trei insu~iri bine evidentiate ~i anume : v i gil e n t l (cu atentie trea.zll. ~i Ull sirrrt de observatie ridica.t), a g res i v ita t e, (atac direct asupra agresorului ~i nu viclean) .!;Ii e c h i Libra t n e r v 0 s (aptitudinea de a-~i domina reacthle).

In general crescatorul amator i~i doreste un clinelup, continuu in alerta, plin de viatl!., inerezll.tor in stl!.p!n, netemator, dar suspicios fa.~1!. de strll.ini, "inteligent", incoruptibil, eu organele de sim] integra, cu aptitudini bune pentru dresaj ~i care sa nu fie lenes etc.

Examinarea. ciiuelui in rners, Indeosebi la expozijfile canine, este importanta pentru e1l. pune mai bine in luminli. defectele de conformatie .!;Ii aplomb, unele tare.

103

101

Fig 31

a-cline-Iup rch;libcat nervos apr ppnlru d r esajul de mers fie urma salvawunt. salvarnar, comlucerca oamendor lJalluicOlpap ~] pata. '

temperamentul. ~i exprima eapacitatea sa energettca. Iat! cum se poate face 0 apreciere a ciinelui dupa H. H au 11 e t, prio metoda. punctelor, care prin rnajorare totalizeaz/1 punctajul final de 100:

-- aspect general .5 X -4 = 20

-- alura 5 X 4 = 20

-- osatur~ ~ O1u~chi

-- capul In general

-- dezvoltarea pieptului

-- gitul, spatele ~i ~oldul

-- trenul anterior

-- treoul posterior

-- membre1e

-- aplomburile

-- coada

-- pli.rul ~i culoarea

5x 2 = lD
.5 X 1= 5
.5x 2 = 10
5 x 1= 5
5 X 1= :5
5 x 1= .5
.5 X 1= 5
.5 X 1= 5
5x 1= 5
5x 1= 5
=100 j

Total Depunctarea ca. urmare a. unor defecte se face astfef :

-- pentru culoarea a.lbli. -- 58 elimin!!.

-- pen tru parul lung -- 5e eHmin!

-- pentru prognatism excesiv [nepo-

trivirea maxilarului inferior cu

eel superior) SP. elimind

1011

4iiif I

T I

_'

-- pentru urechi neridicate -- se elimina

-- pentru coada rlIsucitli. -- se eriminA

-- pentru p icioare curbate -- .5 1a 20

-- peotru fricO!;li -- se eliminll.

- pentru talle insuficient1l. sau exce-

5ivl!L 10 130 25

-- pentrn p!tr ondulat sau oodulat

in exces

-- pentru defecte de aplomb

-- pentru spate deviat

Punctajul tusumat la depunetare tajul final de 100,

15 la 30 10 Ia 25 lOla 25

se scade din punc-

La notare trebuie sli. se tina cont de destinapia ciinclui, de exemplu, pentru un cline de paza, aspectul morIologic este mai putfn important dectt jn5u~irile sale de caracter, exprirnate printr-o privire daril, vioaic ~i atent~ 1a eel mai mie zgomot,

Identifican:a ctlnelui, Cuuoastcrea mijloace1or de ideotificare a eiinelui-lup preztnta 0 deoseblta Irnportanpa tn practica, datoritl iaptului c!t deseori slntem pu~i slL-I recunoastern fie dintr-o coleetivitate din ace~i rasll, fie eli. trebuie sa sta bilim iden ti ta tea sa si deei dreptul de proprietate in caz de pierdere sau iurt. tn general, aceste mijlvace se refera la : earactere de

107

ras1i, virslli, 1111filC, talie, gn~u t:\ tc. culoa n- ~i particu" lariti!.ti de culoare, sernne particulare, !llar<'a_ic etc, Clln~h,n'a mijlooeclor de identifiean' .ut1illtitc se impune pentru fiec<tre Crescator ~i pen(ru iaptul cl Ia vlrsta mai tinAra. dimorfismul sexual Ia dini estc mai sters (diferentierea intre sexe], iar culorilc robei \Ii parlicularitlttile sale slnt asem.inito,1.r(' h mulp indi'rizi.

Virsta, Este necesai- a se cunoa~te virsta dint'lui atit pentru identilka.re, cit ~i in aite scopuri ca : economic (valoarea de utilizare a ealit:atilor 'J'ariazi!. in raport -l'i ell vtrsta), zootehnic. (hrlinire1l., ingdjirea, inceperea dresajului se fae tot in raporr de vlrsta) \Ii sanitar-veterinar (in [unetie de virstll se pune uneari diagnosticuI, se prescrie tratan1entul lli se dozeazli. medicamentele) .

Vtrsta se poate determina dupa actuI de inregistrare a ua~terii, dupll dentitie ;;i dupli. aspectuI exterir.rr. Prin examinarea dintilor se poate determina virsta cu ioarte mid erori, binelnteles dacli eel care exarn ineaza are 0 buna experientli.. Dupa E. Car nat i u ~i D, 5 toe n esc u, 111. 20 7-il,-, dupl!, nastere incep sa erupa dinjii de Iapte, Iiind complet apiiruti Ia 30 zile. Aparitia dilltilor de lapte se face in ordinea

108

rr- ~ ___

urmatoare : caninii cUre a 21"3 zi , mi!.rgin~~~ catre a 25-a zi , mijlocasil cUre a 28-a zi, iar cl~tn catre a 30-a zi, . Dintii de lapte stnt mai mid ~i mai ascujiti decit cei permanenpi Iii au 0 culoare foarte alba.

!ncepind cu a 2-a luni!. se deelan;;eazll procesul de -" nivelare ai cll.dere a dintrlor de lapte. Astfel Ia

uzu L <l., T • I . '1 } }1/ se

2-21/ luni se niveleaza cle~tii In errorr, a - ,2

Z '. '., f . . . Ia 31/ -i luni se mve-

niveleaza mijlocagil In enon, 2 , "

leaz1'i. rn1l.rgin~ii inleriori. La aceasta vlrsta, d~nt~~ de lapte incep sll. se mi~te Iii stnt gata g cada. P:lmll care cad 111. 'I. luni sint clelitii de pe ambele max.lIa:e,

" , +', la ill luni SlOt

fiind Inlocuipi ell dlD~1 permanerrtr ; ~ , ,

. 1 'ti mijlocastl, iar Ia 5 luni sint l:OIOCUlti m1l.rgl~ m O::Ul. caninii : Intre 6-7 luni toti dintii permanent!

nasu iiI , I

ajung la acelasi nivel.

" 1/ . c1 t"

Incepind cu vtrsta adultli., respectiv, la 1 2 am, es 11

, f ' 'Sl'nt nivelat i <oj incepe uzura mijlocasilcr ; la

10 enon ~ y ".

21/ - 3 ani mijlocasri inferiori slnt nivelat i, inreg~~

3 . inferior! la 31/ ani clesti!

strtndu-se uzura clestilor m eriorr: 2

superiori stnt nivelati , dintii incep ~ se tngll.lbeneascll. iar suprafetele nivelate au forma pat~laterll.. Intre i- '1.1/2 ani stnt nivelat i mijlccasii superior, coloratura

5

2

J

Fig, 32 - Dentitia ciillciui adult:

7 - ineisiv; 2 - eanini; 3 - premolari; " _ carnasieri; 5 _ molarl

J

Fig. 33- Dintii incisivi: t -Cl"~tij; 2 - mijl OC~ii ; 3-m~rgin~ii

Fig, 31. - Dentitia Ia vlrsta de 1, 2, 3, ~ ~i ,5 ani

III

galbcna se acceutueaza mai ales la b~a caninilor, iar la 41/ - 5 ani se niveleaza inIeriorii.

2 .). t

tn perioada Illaturitatii ciinelui {5- 9 am 'T]rsta es. e

foar te greu de apreciat : inciaivi i se uzeaza progreslv pinl!. la gingie, H.rn a lasa forme caraeteristice care &I. ser-rcasca drept indici la stabilirea virstei. Aproplerea M.trilletii cfinelui se constata dupa a~a:i~ia pedlor al bi in j u rul bot ulu i, pierderea trep ta tll. a '1I01Cl ~nii, oboseala, tendinta de ingrll.~are, scaderea fecundltatH 130 cll.telc (de~i virilitatea masculilor se mentine) ~i a numaruln i de di.tei La nastere, iar eel mai evident simptotn este slabirea acuitatii senzoriale tnceptnd eu rnirosul ~i continuind cu vazul ~i auzul. . De la 9 ani in sus. clim'le se consider:!. batrin. [ncep sa-1 cada d int ii , iar ell semne e~terioare mai e·.ricIente care tradeazl!. h1ilrinetea ciinelui slnt : indJ.runtirea timplelor ~i fruntri, och ii ~illt infllllliali in orbite, urdurosi. aparo eataracta., buzele attrna. surzeste, latra ragu~it, p~rinitelc plan tare se cornified, unghiile c.rese si se !llcovoaie, se mi:;;cii. p\l~in, doarme mult ~l se hrl!.IHl~te greu. Durata maximll. a vielii ciinelui-illp

este de 18 - 20 ani.

Numele. Orice cilne mspunde 130 un nume cu care s-a familiarizat de mlc, inregistrindu-l ca pe orice comandll.

112

r

unele dificu1tll.~i in realizarea. acestui lucru in cazul ctud sintem puai in lala a doi indivizi care exterioriZc."l.lll. aproape Identic carac terele rasei din care Iac

parte.

Marcarea, Reprezinta tota.litatea semnelor purtate de cline, care contribuie lao deosebirea Iu i de ceilalpi , eel mai sirnplu procedeu de marcare consta in ata~are~ la git a unor plll.ci, medaltoane, fi~e, rondele etc. Mal pretenlioasli este marcarea prin tatuaj, dar aceasta

se face foarte rar,

Fig. 35 - Amprenta nazala

114

T

f i

din timpul dresajuLui. Nurnele primit il individualizeazll. de c~ilalti ~i pe accasta bala proprietarul poate usor sll.-~i regll.seasc1!. clinele pierdut suu Jurat, in t rur it 01 raspunde prompt Ia auzul nun u- lui ('11 care s-a deprins si pe care il asociaza, de regula, cu glasul s ta.pilluJu i ,

Talia ~i greutatea. Slut tot rnijloace ohisnuin- de identificare ~i indtviduahzare a. ctinelui -lup. Acestea sint considerate caractere de rasa ~i '1ariazii in fu nct ie de sex. Dupa standurdul rasei, taliu la feTll(·lil variaza tnrre ,1.'5- 60 em, iar la mascul tntr e 60- 6.5 em,

Gn'utatl'a corporala la aceasta rasa Var[;lfa in tre 36-"10 kg la rnascul, iar la f(·l1l('l1l. tntre 1[)- JJ kg. Caracterele de rasa. D('~i slntem tentat i s:L upr eriern !Ii sa sustinem chiar cll. tot i ctiui! diu aceasta ra~ slnt icIentici, eel putin ca !nfati~arC' exterioara, la 0 cxaminare rnai atenta, pe baza standardului de rasa, pntem constata di. tntre ei exist! diferen te rnai mari sau mal rnici. privind caracterele specifice rasci, cum sint, culoarea, pozit ia urechilor, ta.lia, portnl cozii etc, Cunosclnd prineipalele caractere de rasa ale c:iinelui ee-l posedarn puteni usor sa-l deosebirn de altH. cu toate ca tot] fac parte din aceeasi rasa. Sigur, siut

U3

Amprenta nazahl ~i plantara, AIjil- cum omul poate Ii identiiicat cu cer titudine pe baza Impresiunilor digitale ;;i cfinele-lup se poate individualiza pe batao unor desene H'l.sa.te de papilele de Ia nivelul nasului sau pernitelor label. Desenele lil.sate (in special de nas) stnt extrem de varia bile de la un individ la altul, pll.strindu-se pe tot timpul vietii clinelui aceeasi ordine de asezare, daca nu intervin factori fizici care sa Ie modiflee.

Semne particulare. Cli nele poate sii se nasca eu 0 serie de anomalii scu parflcularlt ati de conformatje, uncle tare sau pete pc corp, ori sa dobindeasell pc parcursut vietii unele boli extcriorizate vizibil, semne sau cicatrice in urrna unor ranirt sau opcrat ii etc.

Dintre pa.rticula.ritlitile irulscute la aceastll. ras1i. menponl!.m criptorhidia (a.dica. retinerea testiculclor in cavitatca abdominala) ~i indeosebi plutenii care constituie 0 auomalie cu mare putere de transmitere ereditara, fiind yorba de 0 genii dominanta, ce uneori se manifestl!. doar dupa anumite generatii.

Dintre semnele dnbjndite se fntflnesc, mai ales cele de natura patologicl!.: cicatrice, alopecie (lipsa parulu i), cheratita (pat! !lIM pe cornee), chior (Iipsa unui ochi) etc,

liS

Partuularltdtrl» dl' culoaz e. Slut ruijloace de Jdentifcure sufici-nt de eerie, ra : p,Hd. alb:!', masca, ma ntaua. P a I a a l b a, situa ta pc difnri te pilrj:i ale corpului , din pu nc t de vcderc genelic dt)llotll. impuritatea rasei.

Mas c a esre data de culoarea m~agra a perilor de pe fatA, in contrast ell culoarea parului de pe corp. Specifice la aceasta rasa sin! punctele negro sau rnaro (P[!tf' de jar) situate in r{"~iunea supraorbitala, care imprestoueazjl 1.1. vedcrc,

Mit n tau a estc!) pa.ta neagra situata in regiunea dorso- Iomhara. cuprinzind I/Z din spete ~i 1/2 din coapse, rind pata ncagra so gl!.s('~te intinsa doar pc loc ul ~alcll)r se numeste .. ~a", iar ctnd cuprindc toracele se numeste "centllra.".

Pc dig r i u 1. Este un act olicial in care so inscriu datcle care ajut~ Ia ident ificare, in scopul de a deosebi un ctine de altul. Acest act dovedeste autenticitatea rasei, a.tcstll. intreaga gcnealogie a clinelui-lup cu 1- :) gcnerat ii de bu nici in u rrna, servind mai mulLor scopur i ~i in primul rind La. acj iunile zooveterinare ~i de ameliorare a. raSCI,

116

PrincipidpJe e!{'IIlt.'nte pe earn Ie cuprinde sln t : sper ia, s('xlIl:. rasa, serviclul virsra, mba, particularitli~i1e culorii, semnelc particulare etc,

Pedigrilll se elibereaza de ca.ire Asociatia chinologic.1 dupa Inscr iorea in cartea de origioe.

1..[

EDUCATIA ~I DRESAJUL CiINELUI-LUP

Inca. din vrernuri inde¢rtate au existat preocupaei pentru dresajul unor clini dotati. Astfcl, Xc n 0 I 0 n (i30-35,5 i.e.n.), vcstitul istoric ~i conducll.tor de ~ti din Grccia. a.ntic!L, a fost primul care s-a OCUPi!.t ~i a. scris despre diIeritele fclurl de folosire a ciinilor dup1l. urrncle li1sate de mirosul specific al omu!ui san al unor oblecte, cit ~i despre dirijarea 11itratului Ia ctine,

Prin dresaj so Intelege totalitatea activilAtilor ce trebuie desf~urate pentru educarea ~i instruirea unul cline, Educarea. unui cline are ca scop scoaterea acestufa de sub influcnta instinctelor caracteristice speciei din care face parte, obi~nuirea de a coaviejui in mod corespunzator priutre ceilalti congeneri ~i priotre oameni ~i snpunerea lui to totalitate ~i necondlttonat vointei proprietarului. ACC$t prim obiectiv se realizeaz.\l. prio activitatea de educatfe sau dresajul de

U8

durata variaza in Iu nc[ie de servlciitc pe care dorim sA ni le aduca.

Arnatorul trebuie sa cunoasca elI. [n tre continu tul act ivitl!.tii de educa.tie lli dresajul propriu-zts exist1!. 0 oarecare Interferenta : acpiunea de educare a clinelu i presupune implicit uncle exercipii specifice dresajnlui de specialitate ~i invers, dresajnl de specialitate nu se poate reallza in bune condit ii Cara. aplicarea in continuare a unor reguli de educatfe, De regula, educarea ciinelui incepe de la vtrsta cea mai fragedii (6- 8 sipti'i.milli) pilla la intrarea in dresajul proprtuzis, perioada in care trebuie sli. Jolosirn uncle cunostiute despre psihofiaiologia catelului peutrn a-l deprinde mai usor cu unele Iucrur i utile, 101. inceput simple, apoi din ce in ce mal complicate. Asadar, educatja sau dresajul de disciplinizare rcprezlnta de fapt preludiul dresajului propriu-zis care iocepe, de regul1!., odat!l.. cu tmpJinirea vlrstei de 10 luni ~i continua ploi11a 18luni. In actiuuea. de educapie ~i dresaj asnpra ctinelui se uTIDlt~te pastrarea ~i dezvoltarea insusirilor Inn1!.scute ~i utile in diferite sectoare de activitate, precum ~i transformarea. in sensul dorlt de om a acelora cafe tn starea lor originara nu ne sin t de Iolos. Re:zu1t!l. deci cll. prio educapie ~i dresaj se urmareste, pina la limitele

120

Fig. 36 - Cline-lup bine dresat, atent la eomcn:zile stllpfnuIui siu

disciplini2are (cum i se mai spune) pe care trebuie si ~i-l Insuseasca tOFi ctinii, indifcfent de pregi1tirea ce Ii se . va face. ulterior. Instruirea unui ctine se asigurll. pno dresajul de specialitate, al cllrui continut ~I

1I9

posibllului. schimbarea !osl!.~i a iini si chlar ceva mai mult din natura clinelui, peutru eli: pract ie, nu tot ceea ce if pretiudem se potrtveste cu firea lui, ci din contra, unele Iucruri pe care j Ie cerem nu sirrt Intru totul In natura sa, ele se Iormeaza pe fondul ansamblului de instiocte native.

Revenind la Iaza de educaj ie a ciinelui-Iup. este necesar 511. atragem atentia eli. pentru atingerea scopului urrnarit, cu privire Ia el1te!ul dohjndit, prin cump1!.rnre sau din prilsilli. proprie, educa toru!lli dresorul se v or 10I05i de doua mijloace foarte simple: placerea ~i neplacerea, La. baza acthrnilor de educa.re ~i dresaj stau 0 serie de rellexe dobindite ~i innllscute formate in cursul dez·JoH1!.rii fiIogenetice ~i on togllneiice, lnsl!. deprlnderea ciinelui cu unele lucruri concrete pe care Ie dorim de Ia el se realizeaza nurnal prin exersari repetate. Io procesul de educare al dLtelului se urmareste ca deprinderea sa se execute din placers, chiar daca H cerem sA [aca treburi care Ia inceput Ii displac ~ invers, sA-I facem sa renunte la obisnuinje care d~i slnt In Jirea lui ~i-i plac, sjn t contrare intereselnr noastre.

Placerea ~i neplaceraa se realizeaza prin recompense ~i pedepse. Dar aid intervlns deja arta educatorului ~i

121

- -1-----

I

,

dresorului, care trebuie slI.-~i puna, ~i s1 mspundli. la intrebarile: cind, cu ce ~i cum se recompeuseaza sau se pedepseste patrupedul afla.t illtr-o situatie sau alta. Acela care poa. te rlI.spunde corect la in tre bare ~i actioneazll. in sensul celui mai bun raspuIlS a ci~tigat parHda, pu tlnd face orice en el, pentru clI., ctinele ~i mai ales c1l.telu~ul nn ne tntelege asa cum am dori noi ~i cum multi credo De a.ici decurge necesitatea de-a cunoa~te cit mai multe din psihologia canina, nevolle afective, reactfile $i posibilitllp.1e sale, pentrn a educa ~i dresa un cilne-Iup.

Este deosebit de Important slI. intelegem ce vrea. clinele de Ia noi ~i s.li. ue lacem rntele~i de el : slI. nu pierdem din vedere capacitatea lui de a sesiza cu u~rintl!. tonul cuvintelor, semnificatia unor gesturi san a privirii noastre. Se cunoaste eli. pe plan psihologic ctinele se poate compara eu un copil sub vlrsta de 2 ani, care, la lel ca ~i acesta, nu poate fnvlta nimlc decit p~in asocierea Iucrurilor ~i printr-o eontinull. repetare. Se afirm!!., ~i acest lucru poate if verifica t u~or d. ctinelelup poate tr1!.i anumite sentimenre mai mult sau mai puj lu In tens, I1¥- cum slnt cele de Inferiorltate, snperioritate, vinovl!.tie, durere, bueurie, Irustrare etc. De exemplu, sentimentul de superioritate ~i-l maoifest!l

122

Ciitelul trebu ie cducat de clud este mie, fll.cindu-I s~qi cunoasca ~i s1l. se atasczc de st1pinul care-I tine tot timpul sub cont rolul sil.u, vorbind en el pe un ton prlcrenesc, vcsel, flir.'l. a-I r.'l.sf1l.1a. So va educa in asa leI Incit, 81 fie obisnu it de mic cu subordonarea, insll. (atent ic I), aceasta s1l. [nsemne 0 supunere reflexa, placuta, ~i lin de rrica.

rn procesul de educare a ca~ei1ur este deosebit de important sa cunoastern poslbilitarile de Intelegere ~i reflexele pc care acestia Ie au pina la virsta de eel putin 6 luui, Mai Intii este de ret inut ell. u n ii inteleg ~i rll.spund repede, iar altH mni greu, la 5 timulii din afar.1, sau obosese ma i repede, din care cauza se irnpune sil. se actioneze asupra lor clnd atentia Ie este concentratli. la maximum. In al doilea rind, trebuie cunoscnt ell. reflexele sin t diferite In aceasta perioada ~i se mpu ne sii se acj.ioneze tinind cont de natura celor care predomina de la 0 etapa la alta. Astfel, este ~tiut ell. pinll. Ia 1.5 zi le la c1l.tei predomina reflexul de alimentare; de la 1.5 z ile pin1l. la intll.rcare (6- 8 sllptlimini) reflexul de au toaparare : dupa intllrcaee predomina eel de orientarc, clud sc poate intensiIica acj iunea de educafie, iar dupa 6 luni predomina reflexul genital.

124.

fntotdeauna. ctnd observll. ell. 0 persoana se teme de el, actiontnd in ccnsecinja, fns.'l. clnd persoana respectiva dovcdeste cura], apropiindu-se de el hotli.rtt ~i lara frica, se sinrte inferior ~i bate In retragere, Ce slI. mai spunem despre sentimentul de bucnrie sau de plli.cere manifestate attt de evident Ia vederea stli.pinului sau a unei minc1l.ri prefcrate?

Omul ~i cfinele, care este supus actiunli sale de educape ~i dresaj, frcbule sa iotruneasc! anumite calitli.ti, fll.rl!. de care toatc clorturile sint in zadar, Din eel mai excelent cline-lup nu se alege nimic rlacll. a tncapu t pc mlna unui dresor slab. Succesul In acea.stll. mnnca este asigurat de dragostea fatA. de ctiae ~i interesul pe care dresorul-educator iI depune pentru atingcrea scopului propus ; el trebnie slI. fie un om bun, calm, hotll.rit, staruitor ~i consecvent, slI. aiM clar ina.intea ochilor ceca ce urmareste ~i mal preSllS de toate "sA-l aibli. la suflet" pe ciine, sa-l inle1cagll. ~i sa nu-l ncgfijeze tn nici 0 imprejurare.

~ cum lemnul se tndoaie doar ctnd este verde ~i ciinele nostru se poate modeIa dear ctnd este tinllr, ctnd inca nu s-au fixat anumite vicii sau deprinderi proaste hi firea sa.

'.

Fig. 37 - Felul in care pot sa. raspunda ca~eii (frati) l;L a.num ij i stimuli exterui, in functie de sisternul lor ne-rvus;

1, 2 ~i 3-c~\cii r'lsPllnd imediat; 4-ca~el ncatent ; 5-c~t.1 apaue, indiierent

A¥- cum s-a mai aratat metoda princlpala de educaro pentru apropierea c1l.telului in perioada ce precede dresajulnl, cit ~i in continuare, esre bazata pe recompensa, pe ri1splata, dindu-i mincarea pre/erata, IIatindu-I, vorbindu-i pe un ton ming iios sau netezlndu-I capul ~i ~alele. Catelul trebu ie il]grijit~i braoit, doar

125

de siapin, pentru ell. numai asa se va atasa ~i-l va asculta orictnd. Invers se inumpll1. cu clinele ce nu este ingrijit ~i hr'a.nit personal de educatorul sau ~ se instrll.ineau de el, nu-l asculta, nu-l urrneaza sau fuge, dtnd curs alto!' instmcte, care ii fae mai IilUltlf. placere, puttnd deveni astiel un ciiile vagabond,

Cu .t0tte,ca., in general. ciin~~e pziu f4~"sa'''este supus persq_iLJ1ei care ii, c~te. diJl p1I.ca.te .. > se jMimpHi. sa. nu ra.spund~dotdtdeauna la. eoma:nda./,diilCare cauzll. se poate recurge la metode ce ain,t, califica te drcpt pedepse, fiind necesar jn cazul ceior rebcli s~ ~D foloscasCa. chiar 0 ml1sudl. corectioaala fiziell.. aplica ta. [utr-o anunlili maniera ~i en mijloace care sa. nu-i provoace dureri prea mari , Uneori un euvtnt adresat pe un ton aspru, ferrn, unui ctine care a gr~it. este suficient S;\-1 faea. pe acesta s1l. tnteleagll. situaj ia, ~i, pc cale de asocicre ~i repetare. &\-i Intre in reflex Iutcrdictia rcspectiva. De exemplu, dad ineearell. sa. Intre in caslI. i se adreseaza un "NU" ho1Arit. ceca ce il va face sll renuute la. Intenfia lui, dar aceasta nu este suficient pentru a se forma un reflex daca nn se repetll. interdicj.ia, fncli. de clnd este mic, de la eel ttrzin dauli. Iuni de 111. na.~tere, intructt dspllnsul Ill. stimulii aud itivi ~i vlzuali, abia tntre prima ,i a. doua

l '"

De exernplu, suprirnarea hrauel sau a plirnbarii obi~nuite, consecut iv comiterii u nor gre~t'li, uricH se vor repeta nu vor produce nici un .,feet poztt iv, in true it ciinele nu are cum 511. inleleagJ. de ce nu i se satisfac aceste dreptnri dad!. intre gt'e~eaHi, ~i pedea.psl a trccut un timp lung, operind automat uitarea. Aceasta este ~i rat'iunea peutru care pedepseIe trebuie aplica te de Iudata ce grc~cala s-a cornis.

Dresajul de disciplinizare sau de educare, spre deoseLire de dresajul prcpriu-ais, are drept scop de a instru i dinf'Ie in asa m!!.sudl incit sa poati'i. fi sl1ipinit de proprietar ~i sa poata, react iona in mod reflex la priucipalcle eomenzi ale acestu ia. Astfel, ciinele va Ii instruit peutrn a invllta rnersul tinga staptn (Ia curea ~i liLer) , pozitia ~e7.at, culcat, raminerea sillgur pe loc, latratul ~i servirea IIlcsd III. comanda, refuznl hrand oIerita de alta persoan1l. str1l.inll.. ori gll.sWl pe jos, ntacuI asupra rlluf!!.c:i.torilor, aportnl ~i bincintdl's. mai intii sa dispuud1l. la numele care I-a primit. Inainte de a dcserie pe scurt lllodlll cum trebuif> in'ratat dinde sll. rllspnudll. III. eiteva din cornenzile mentionate. din ce]e aratate pinll. aid se pot rezurnll cite'ra conditii care eondne la rezultatele corr.s]lunziltoare in cducatia ~i dresajul ciineIui ~i auume:

121

luu!!. Iacepe sa SB intcnsifice. Acel~i efcct II va avea cornanda de inrerdictle prin cllvintnl "NU" ~i crud va tucerca sa pArllseasdl. locul ell i-a fost destinat in curte pentru adlpostire sau in alte situatii a.seman1ltoare. Desigur ell. slnc situatii ctnd g!'elieala este mai grav!!. ~i uneori chiar repeta t1I.. fatJl. de care nu trebuie s.!l dminem pasivi, pentru a nu 0 lAsa. sll se inr1I.dil.cineze ca 0 dcprindere proasta, pedepsindu-l mai aspru, tlrl1. tnsl1 a-I maltrata, Un ctine maltratat este pus in imposibilitatea de a. mai tutelage ce vrea. edllcatoruldresor, devenind din ce rn ce mai fricas, datoritll. procesului de inhibitie, cunoscjnd ell. acest reflex im prenna en e:z:citatia, reprezinlA principaIa formA de activita te a. centrilor nervosi, Este posibil ca asoclerea gr~elii pentru carectinelea fost maltratat slLse realizeze ~it. aItiel decit ne asteptam. De exemplu, este posibil ca pedepsind prin bl1taie un cline, ori de ctte ori nu vine Ia apelul ce i-l facem, la un moment dat sl1 ne trezim cll tn Ioc s1I. rlspundl1 111. chemare 0 ia III. lug!!. in alti!. parte. tocmai datorit1 asocierii gresite a acestui apel eu bl1tAile anterioare.

Este important de retin\lt ~i faptul ca stnt cazuri ctnd cfinele nu face niei un fel de asociatfe intre annmite pedepse :;;i greseala (fapta) pe care a ill.cut-o.

127

r

I

I

• Cel care se ocupa de dresaj sll fie inzestrat el fn5U,~ cu 0 serie de calitll.ti ~i tnelinatii pentru acest lueru' in scopul de a reusi sa Indeparteze ctinefe de Ia unele instinete rele ~j a-l deprinde cu Iucrurile pe care Ie doreste de la el, binefnteles, fll.ra a-i altera ca1itAtile native pe care Ie are si pe care va trebui sale dezvolte dresorul.

• Cel care i1 ajuta pe dresor, avind rolul de rll.ufacater, in scopul de a forma la ciine netncrederea ill persoane strafne, eurajul den. ataca liIi retlne pe anumite persoaue, deprinderea de a semnala aparijfa porsoanelor straine in loeul pll.zit de el etc. trebuie sa fie. de asernenea, dotat cu anumite ealitati printre care sa predomine calrnul ~i hotarirea pentru a crea situafii care slI. due!!. 1a formarea deprinderilor dorite la ciine.

• in dresajul ciillelui se folosesc anull1iti excitanti care actioneazll. direct asupra fizieului sau cum ar fi: apasarea eu mina pe anumite regiuni ale corpului, mingiierea cn mina pc corp, smueituri de leBa sau 5foaril., actiunile en zgarda de fortI!. ~i in mod exceptional lovituri cu nuiaua san crava~a.

• Se mai pot lolosi 0 sede de comenzi ee se dau ciinelui prin ·roce, semne [Acute ell bratcle :;1i prin semnale (eu fIuierllI, lumina). Comcnzilc prill voce

129

slnt formate din cuvinte cit mai scurte, In rapcrt cu situafiile create ~i natura actiuoii ce urmeaza sli. 0 desf~oare. De exemplu, pentru 0 activitate obi~nuWL i se QA comanda pe nn ton obisnuib ; cind nu executA, de loe san executa incorect comanda datil. anterior se repeta aceeasi comanda pe un alt ton, mai aspru, mal poruncitor; ctnd dorim sa-l tmpiedidLm sli. !acil. Iucruri nepermise, tonul comenzii de interzieere va cil.pll.ta un tirnbm dur, hotlhit ~i amenintator, Iolosindu-se de pildil. comanda "NU".

• Pentru un lucrn bun pe care I-a fll.cut cfinele, Intotdeanna va trebui siL-1 feliciHl.m, sl!.-l 11Ludil.m fil.riI. a fi zgirciti, adrestndu-I cuvlntul de "BRAVO", sau, pentru &eela!ji Iucru, pn tern slI.-l :recompensA.m prin alimentul prcferat.

• SA a.vem In vedere ~i fa.ptul cil. pe timpu1 dresajului este posibil sli. aparll. afl-zi~ii excitanj! de distragere ca.: oameni, alti ctini, zgomcte puternice etc., care Ii pot face sA nu fie suiicient de atent. Pentru acest motiv se impune ca exercipiile de dresa.j sA se fael!. la

Inceput pe un teren lini~tit. pio! ce ctlnele ~i iorrneaz1L deprinderile dorite, dupil. care se vor continua. In mod deliberat pe terenuri en a.semenea. excitanti pe care

1:ionate. Spre exernplu, pentru a i se forma reflexul sederli, odata cu comanda .. $EZI" se apasa pe crupll. cu mina. sting1L ~i cu dreapta se trage de lesll. in sus, excittndu-se receptorfi legati de a.numi] i centri din sistemui nervos central. De fapt, spunlnd clinelu i .. $EZI". coneomitent cu apasarea ~i tragerea lesei, pentru e1 nu inseamnll. nimic, insl!. in cortexul cerebral iau nastere doua excitAri, care repetindu-se prin exercitii dau nasteru la 0 Iegil.tur:t nervoasa, chiar in Hpsa ap1is..'!.rii, ctinele raspunzlud imediar dear la cornanda sonora .. $EZI". In acest mod se realizeaza deprinderile lao toti ctinii, cu exceptia celor tineri, fricosi ori agresivl Ia care daca se repeta prea des poate duce la accentuarea Iricit sau agresivit1tii.

Metoda stimulatillt'!. Prin aceasta metoda II Iacem pe ciine sa execute munca cu placere, cu 0 supunere activit, {lI.riI. constrtngere. ~i fara sa-i lie tearna de noi, pe baza unor excitant! stimulativi de care am mai vorbit (eomanda "BRAVO". mingfierea eu mtna, oferirea unor alimente etc.). Torusi, metoda are uncle dezavantaje, neaslgurind supunerea completll. a cliuelui , indeosebi cind este distras de unii excitant] prezenti in apropierea sa, din care cauzl!. se foloseste in asoclere eu prima metoda,

132

nn-i va mai lua In searna, mspullzind doar la comenzile dresorulu i.

METODE DE DRESAJ

In dresaj se Iolosesc ma.i multe metode, tn raport en firea clinelui, din care cauza se afirntA cll pot fi atitea modaJit~ti de dresaj cite lid de ctini slnt. Aceasta presupune ell. inainte de dresaj trebuie sl!. stu diem temperamentul, caracterul ~i diversele tnclinatii particulate ale cfinelui, pentru ell. fiecare cilne este 0 individua.litate deosebita, eu care trebnie sll procedam In conseclnta [persevererrti cu ciinii r~i, calmi cu ciinil violenti \Ii blinzi en orice fel de Cline). Un ciine Insnficient eunoscut de dresor ~i cltruia i s-a aplicat initial un predresaj gresit, se poate socoti un cfine pierdut pentru dresa.jul propriu-zls. Dintre multiplele metode folosite in practicli., rna.i utilizate Ia noi siut: metoda mecanica, metoda. stimulativ1L ~i metoda imitatiei. Metoda mcc;ani~d. Aeeasta urrnareste sa iciprime la ctine unele deprinderi Ia auzul u nor comenzi in timp ce se Iolosesc ~i unii excltant! ce creeaza reflexe neccndi-

Fig. 38 - Dresajul prin metoda imitat1e!

131

M etoda tmUali~l. Consh1 in ezecu tarea unei teme de dL t re ciinele lllccpll.tor all1tul'i de uuul bine drcsa t, prin imitarea celui din urmll.. Se indic1!. pentru dczvoltarea eurajului de alae ~i sernnalarea prezentei unci persoane,

Auotimpul, timpul ~i 100ul de mr.ecutare a dresajului au a influenll1. foarte mare asupra rezultatelor ce se obtln in final, Indeoscbi In perioada. de tnceput a deesajului , Cl1ldum iii frigul reduc rnnlt din capacitatea fizic! ~i nervoa.sll. a ciinelui. ZlI.pada iii umezeala care determinl!. scll.derea ternperaturii solului sint excitant! ce inhibl!. arice acti v ita.te nervoasll. a ctinelui ctnd este pus slI. ill. contact cu acestea, Timpul cel mai petri v it pentru exercilii este dimineata, clnd organismul (impreuna en marile funetii vitale) este odihnit ~i relaxa.t. CIt privcstc locul de exersare, se recomanda slI. se evite terenurile aglornera.te, poluate de zgomote, pc unde tree sau de nnde se pot auzi clini ~trind, pentru a. avila distragerea cfinelui de Ia aetivit:Lj:i.

Din lipsll. de experieuta, In a.ctivitatea de dresaj se pot comite uncle greseli ce se repercuteaza asupra rezultatelor dresajuhri, Astfel, nu este permis co. pe timpul exerci~iilor dresorul slI. poarte "discutii" cu ctinele, adresfndu-I alte cuvinte declt celc care exprimll. 0

134

'r- ,:_ .... intrncft e posibfl ca la an moment dat acesta s.'!. nu tnleleagll. nimic, iar daca ~i eomanda a fost neclarll. 0 VI!. confunda cu siguranll1. cu cine ~tie ce cuvinte din "discupe" purtata,

Este tot 0 gre~ealli. supradozarea ~.iorturilor pentru formarea. deprinderilor, care dep~esc posibilitll.tile sistemulni nervos 0.1 elinelui, precum ~i repetarea exagerat\ a aeelui~i exercipiu, care duce in Iinal la obosirea nervoasa. Un exercitiu, nu trebuie slI. dureze mai mult de 15-20 minute, rntrueit apar Ienornene de oboseall!. care nu numai ell. diminueazl puterea de concentrare, dar pot anula. chiar deprinderea care a lnceput sa se iniiripeze. Pauzele de relaxare stut Intotdeauna binevenite pentru reusita dresajulni. De asemenea, utilizarea nejudicioasa a ezcltantilor, succedarea rapida a proceselor de excita.tie lli inhibitie, snbaprecierea Importanjei unor excitanti, ori nesesizarea existentei unor excitant! etc. constituie ~ell care dll.unea.zll. dresajulni.

Timpnl necesar pentru dresajul unui ctine varia:tl in funetie de pa.rticularita.tile individuale ~i de speclahtatea in care se doreste a fi pregll.tit. Fiecare proprieta.r poa.:e tnsll. slI.-~i lntocmeascll. planul slI.n de Iucru dupll. donnt!!., dar va. trebui slI. tinl!. seama de anumite prin-

135

..,...-

i

dpJ.i de planilicare ale dresajului ctlnilor, cum slllb progresivita tea exercit.iilor. succesivita tea deprindcrilor. repetipia exercttrilor, anotimpul, timpul ~i terenul , Uri cline poate fi dresat in bune condljf! de un pro. prietar care si-a insu~it cunost intele necesare pentru 0 astfel de activitate, dar sfatul nostru este s:!. consulte intotdca.una un specialist drcsor sau sl!. dea ciinele la a scoala de dresaj pentru a. Ii scutit de arlee surpriza.

FORMAREA DEPRINDE RILOR

f n coritinuare prezentam pe scurt clteva modalititti prin care pot Ii formate Ill. ctinele-Iu p principalele deprinderi utile staptnulu! sau.

Deprinderea ~u nmnelc. Orice cline are un nume Ill. care trebnie s1!. r1!.spunda, individualiztndu-l de alj ii, Incepind chiar cu perioada de dupll. int1l.rcare. In orice ocazie, dar mai cu seama pe tirnpul plhnbari! sau la joacli., stll.pinul va trebui 51!.·i prnnun te cit mai des numele.La. inceput, numele se in·ra11!. pronunttndu-I de mai multe or i, dupa care sa asociazll. cu comanda.rAl Cf", in timp ce staptnul sau repeta gestul de lovirea coapsei de la piciorul stIng, In scopul de a-i indica locul de

137

asezare, Dup11 nn Ump nu mai foloseste cuvlntul "AIeI", ci pronunfil. numele ciinelui in mod repetat pin11 ctnd acosta. va raspunde sau va Ii atent la pronuntarea I ui. La tncepu ful dresa jului posesorul clinelui va avea un vas cu allmente, din care ti dA acestnia slt IW.nince in timp ceo! pronunf11 numele tn mod repet:at. Apoi, dup1\. un timp, il chearna pe nume flrlL a-i mai arll.ta vasul, pinll. ctnd ciinele i~i tndreapta atenria sau se apropie do stl!.pfn.

Dep,indtrea eu zgarda # lesa, Se face imediat dup! Intlrca.re. Primnl contact al cA.~elului cu zgarda trezC\lte la. acosta un sentiment de curiozitate ~i chiar de nefncredere dupll. care incepe sll. 0 miroase sau slt 0 road!, do aceea la. incepu t i se dll. spre j oaca 0 zgardll veche, uzatd, Dupll. clteva :tile. tn timpul joculni ~i cu grij11 pentru a nu ii observat, dresorul fbreazll. zgarda de gltol ellfelului, in 3{la fel inert cil. nu-1 stringll, 8.ta~ind[]-i-se apoi lesa pe care 0 las1 s-o tirascll pe jos pinll. oboseste, iar cu pufin timp fnaintea Incetllrii exercij.iului cll.telul se fine de lesll, actioamdu-se asupra lui, fll.rlI. a fi brutalizat.

Obisnuirea en lesa are 0 marc importanta In unele activitll.li ulterioare, ca de exemplu, mersulla picior, sau pur ~i simplu pentru plimbarea in or~.

138

Pozilia a~~zat. Areasta este 0 pozttfe de asteptare foar'te cornodll ~i odihnitoare pentru cline, ce trebuie lneeputa imcdiat dupa intarcarc, concomitent cu chernarea la drcsor, obisuuirea cu zgarda sau mersul 1a picior,

tn aceasta pozit.ie ciinele stA in ~e2.ut, sprijinit pe picioarele anterioare, cu capul indreptat inainte. Pentru a-l pune in pozrtia asezat, se apasa cu mtna sting! pe crupa, iar cu cea dreapta se apucl!. de zgardll. coneomitent cu comanda ,,~EZJ", pinl!. se a~azlL pe picioarele dinapol, mingiindu-l imediat ~i adresindu-i cuvlntul "BRAVO". Exercrtiul se repeta dupa 3- 5 minute ~i pe mll.sur1l. ce ciine!e a inceput sli. se deprinda eu luarea pozitfei aseza t, se rll.r6.\lte apasarea pe crupa ~i srnuci rea de zgarda. folosindu-se doar comanda prin voce pfnll. ee raspunde eorect Ill. accasta.

Pentru a evita muscaturile Ia ciinii agresivi se pune botuitu. De asemenea, se va avea grijll. ca apasarea pe crupa sau smucirea de zgardi!. sll. nu se faclt brutal pentru a IlU enerva clincle.

Posijia eulcat, Se executa la cornanda "C.ULCAT". Ctinele se 3fazll. cu corpul pe pamtnt, picioarele anterioare inainte, iar cele posterioare sub abdomen, capul sus, privirea inainte.

140

r

Fig. -to - Pozi+ia asezat

Fig. 11 - Pozitfa culca.t

Pozitia culcat urmareste sa. reduca volumul cttnelul, cjnd este folosit pentrn diferite ptnde, cit ~i odihna acestula in repaosul ce i se da.

Procedeul consta in apasarea cu palma. mjinii stingi pe greaban, iar cu dreapta se smuceste lesa In jos ~i tnainre, in timp ce se pronuntll comanda "CULCAT", dupa care, dac1l. a executat comanda., va fi lil.udat, prin cuvtntul .. ERA VO", dlndn-i-se apoi Iiber. Dupa mai mul te repetari reusite se renunl11. la actiunite en mtna ~i lcsa., fiiud utiliza.t3. doar comanda verbala, RamJnereo, pe loco De multe ori se intimplil. ca stil.pinul sa. fie nevoit sa. lase ctinele singur Intr-un anumit loe pe strada, in limp ce inW Intr-un magazin san Intr-o locninlll. tn aceste situatii ciinele se la511. tn pozi tia asezat sau culcat pini!. la Inapolerea stapinului. Pentru lnsu~irea acestei deprinderi se Ioloseste 0 curea lungil.. legatll. de zgardll.. Dupa ce ctlnele a luat pozrpia culcat san asozat. dresorul se fndep.1rteazi!. pin.1 la capil.tul curelei pe care 0 line in minl repettnd mereu comanda .. PE LOC'. Cind ctinele [ncearca slI.-I urrneze, dresorul dll comanda .. culcat" sau ,,~ezi". dupa care din uou continua mi~carea de indepll.rtare ~;i rcpeta comanda .. PE LOC". Exercitiul se repeta apoi far'!!' curea piILl cind se executa. din ce In ce mai blne. Dupa.

142

rului, unde s3. se aseze in pozttie culcat, clod acesta este pe loc, sau sa-l tnsoteasca dac! este in mers. Se repeta exerci tiul eu cureaua pina ctnd cjinele raspunde eorect la comanda, apoi se repeta f1i.r1l. curea, comandindu-i .. LIBER" dupa scoaterea lesei, pcntrn a se mdeparta.

Pentru iOrmaTf.2 acestor deprinderi se cere multll rll.bdare din partea dresorului, care in niei un caz nu are voie s1l. Ioveasca c]inele sau s3.-I dojeneascll. pcntru execut1l.ri incorectc, ci trebuie sa. persevcreze cu calm pinll. la reusita.

Deprinderea c:14 lovit14ri de bdJ. Aceasta deprindere urma.rll.?te ca atunci ctnd ciinele este lovit de un raufll.cll.tor eu un ba] sau al te corpuri contondente s! nu se intimideze, ci din can td~ s1l. fie mai agresi v ~i sll. atace,

Exercifiul tncepe in timpul jocului. cind dresorul arnenintll. ciinele cu 0 nuia pina ce acesta nu se mal sper!e, IIU mai fuge, ci se repede chiar la bli.t. in corrtinuare, bll.tul va fi tolosit in acelasi scop de ajutorul dresorului ptna ce ctinele se obisnuieste ;;i eu acesta, dupa care batol va fi prelua.t de 0 persoanll. necunoscutll. (agres~r) care va proceda 13 Iel ; ins! atentie I pentro a ev ita ataeu1 se va folosi botnila la cline ~i echipament de

144

~C-----

ell acest; e;z:erciliu a fost bine insu~it, dresorul U dJ1 comanda ~i se indeparteaza flrl!. sA fie vl!.zut de cline veghind ca acesta slI. nu se mi~ te de pe loe. Dad a realiza t aceasta, Ill. Ina poierea stll pinului va fi recompensa.t. De precizat c.1 fn timp ce dresorul stl!. ascuns o altl!. perlloanl!. (eel care aju t!) , cbea..mll. cfinele, in caz cll. se mi~cl!. din loe dresorul iotervine, iar dac1 nu se deplaseazA la chemarea ajutorului inseamnll. cl este deprins cu accst exercitiu.

Chemo,rea la. dresor ~i repaa$Ul. Cfinele se deprincIe CO acesta comenai fn scopul de a-I obi~nui s.lI. vina Ill, stl. pin ori de crte ori este chemat sau pentru a.-I putea litl!.pini clnd este ne&stimpllrat ~i are tendinta de a Be Jndeparta. Repaosul sau Iiberul se dl!. ciinelui cu scopul de a-I l!l.sa slI.-~i IaGA nevoile sau pentru a zburda ~i a sa juco. singnr,

Pentru realizarea acestor deprinderi se rolo~tll 0 curea.lungll. care se a~eazll1a zgardl!. ~i se lasa. ctmele sa. se indeplrteze la 0 dista.nll1. egalll cu lungimea ei. Se chea.ml!. apoi prin comanda "AIel", actiontnd to acel!l!;li timp de cures. pfnll cind clinele vine Ia partea sUnga a dresornlui dupll. care i se dl!. comanda .. $EZI" pentru a se ~eza. Deci, prin exercijdu Be ob4nuie~te cUnele ca Ia comandi1 sli vinl!. in partea 9tlngl!. a dreso-

1C3

Fig. 42 - Exercitful pentru f'ormarea deprlnderii ctinelui en paza obiectelor

protcct ie pantru .. agresor", dcoarcce Iutll. de strain! ciinele isi manifesta mal intens agresiv ituten,

Cu oca~ia in·,ra.tll.rii acestu i exercij iu, dresorul i~i poa te da sea.rna ~i de credinta ~i curajul ciinelui

145

sau. Daca ciinele este crcdincios fap. de sti1pinul sau ~i curnjos, cind acesta este atacat de persoane str1l.ine, el va sri asupra agresorului pentru a-l rapune, la comanda "PRINDE".

Paza o~icct&!o" Aceasta deprindere este utila stil.pinuIui in situa.p.iIe in care estc obliga.t ~ abaadoneze pe moment annmitc obiecte personalc san cmd tucredinteasa spre paza ciinelui, in mod deosebit, anumite obiecte din gospodaria pe care acesta 0 pazt'"te, avrod drept cousemn sa IlU lase aici 0 persoana sa se apropie sau 5l1. ill, oblectul cUn paza sa,

Pen tru instruire, taatntee ciinclui a.flat !n pozitle culcat se ~zli. tID oblect cunoscnt de cl, comandlnclu-i-se "GRIll", in timp ce ii este aratat cu mjna, dup~ care, ajutorul se apropie de obiect ~i incearc1l. sa-I deposcdeze, Ciinele va trebui sl!. roactioneze prin atacarea persoauel in momentul clnd accasra a iDtins brarul s1l. apuee obtectul, Daca ciinele nu va ataca pe ranfr.cll tor va incerca sa-l prindll., dar fad, ren~itl!., hltrucit tn acel moment persoana. respectiva se va retrage, clinele re ..... enind In. pozrtiu initial1t, Exercitiu! se continull. a.poi en trecerea rllofii.cli.torului pe lingll. cline !ji obiectul pl!.zit, tArn a-!ji manifests. interrtia de a-I deposeda de acest obiect, situapie !n

U6

ti "In fata cnstii. unde i-ar

odihneste eiinele, respec IV ~

putea fi arul1cate a.limente otrlb'"ite.

DRESAREA ciINELUI-LUP CURlER

Se ·nt"mplli. de multe ori ca stll.pinul ie~ind cu ciinele I I , acasa In. plimbare sau dupa cumptl.raturi sa, n i te e:~a ,

, it ~X aounte pe cineva LIm famlhe, cuno-

sau este ne rOl "'" ~ , .'

, 'de cu care a fost obisnu it ellnele, despre

i?tlnte on ru fX ..

trnent un anurne lucru important, ar .. ca

un e'rem ,

st1i.pinul s1l. se poata deplasa. In acest sco~ se lea~lI.

de zgarda ciinelui un tub in care se afili. lDf,ormatla sau rugl!.mintea ce trebuie transmisli persoanei resp~tive i?i printr-o comandli, este trimis ill fugll. la dorni-

ciliu. d' d

E '~' 1 tncepe de la. Iocul de dresare. proce In nose

sxercrpu . d ~"I ee s-a

• d 1 urmlitor: ajutorul dresorulul, upa

111 mo u d "I' I stlip' . L ctinele p1eaelt din fata. lui Ia. omtct III 1- juca en , d z rda

1 . sn timp ce acesta din urm1i. leag1l. e ga

nu ui , 1 it '.'

ciinf'lui un tllb cu rnesajul dorit a.-I trans~l e 1I~ ~l

d1l. comanda "DU", pornindu·1 pe urrna a.lut~m lit, La poa,ta. easel, care nu trebuie sa fie la 0 dlstanta

, d 100- 150 m de locul de antrenament,

mal mare e

148

care ciinele nu trebuie ~ atace, Exerci'[Iile sc executa alternat iv ~i cu aUe persoane pina ctnd ciinele Ie executa corect, chiaz in Iipsa stll.ptnului.

ReJuzul ali11lcntclor ojcl'ut de persoan~ slt'lIine. Este lesne de inteles de ce este necesara sceasts deprindere, tndeosebi pentru cei care au auzit sau au vll.zut cazur] in care au deceda t cHill valorosi, in curt'i sao pe strada, ca. nrmare a ingerll.rii unor alimente imbibate eu substante otravitoare de catre ril.ufl!.clitori,

Oblsnuirea de a refuza alimentele se realizeazj, In modul urmll.tor: se leag! clinele de un 1:!ru~, Iar dresorul se ascunde intr-un loe unde U poa.te observa, in timp ce ajutornl traveatit, arunca 2·- 3 bucat,ele de carne, dupa care dispare. Selasl1 cfinele in a.propierea. bu~~ilot de carne timp de 10- 1.5 minute iar cind ineearcll. sl se apropie de ele, stapinul·dresor intervine co comanda "NU", asteptfnd sl!. se retraga ~i recompenstndu-I apoi cn alimentc din buzunar, In caz c! este greu de stlpinit, se leag1l. cu cureaua, CU care dresorul va acticna asupra eiinelui ctnd nu vrea. sA. rli.spunda imediat la cornanda "NU". Dac! ciinele sc repede Ill. mmcare irnediat ce a fost aruncata, rauf:l.cl!.toruliIa.taeacuo nuia MUnd cu ea. in plmtllt, flrll. in.sl1 s.\-lloveascll. deere in extremll. situa.tie, Exercitiu] trebuie repetat ~i ill locul unde se

147

Fig. 43 - Pu nerea clinelui pe UrIIl!

ajutorul n ~teaptli. pe ctine cu mlncare. Dup!!. ce a sosit acesta pune eiinele in pozitie alll!zat, i1 face sa tarre, l.i dezleagll. tubul ~i ii dll. sa. manince, Exercittul se repeta pina. clnd este perfect inSullit, dupli care ajutorul n a:?teapta pe cline in casa, urml!.rind ca acesta sll.-~i semnaleze sosirea urml1.toare prin l!l.tra.t.

149

Fig. -1.4. - Un aline sigur pe urme

Revenirea eUnelui Inapoi la dresor este mai greu de realizat presupuujnd lnarea urmei acestuia, care din diferite motive, nu iototdeauna poate reusf , tnsli., procedeul pentru invii.tare este urm1tornl. De la. terenul de a:ercitii, ajutorul .,i cfinele se fotorc acasl!. dupii. ce dresorul s-a [uca t en el, Ajuns acasa, ajutorul leag1l de zgarda ciinelui un tub dupA care, prin coma.nda "MIROS" n pune pc urrna dresorulul, dindu-i-se apoi

150

Pentru a-I forma sa fie atent noaptea ~i pentru a avca posibilita tea sa-I alarmeze pe staptn 180 nevoie, ciinele seara se lasa liber in curte, In tirnp ce 0 persoana bate In gard, nec1i.jindu-I, dup1i. care va pleea imedia.t. Aceste exercit ii se repeta de mai multe ori 130 are ~i in locuri diferitc, pinA se deprind bine. Trebuie sl1 fim totu~i atenti ca sa 011 sc deprinda cu un ll!.trat farii. motiv, doar pentru simplul fapt c1i. trece cineva pe strada sau ande a ~iD1i. pc care ~i noi putem sit 0 auzim foarte usor.

Exist1i. Inc>'!. tenta.tii din partea unor clemente parazitare 811. sparga, sau 51i. fure autoturisme proprietate persoaala, ~i reusesc aceasta de multe ori chiar din curtea celor ce posed1i. astfel de ctini, din cauza c1l. acestora nu Ii s-a. ili.cut un dresaj adeevat Inca. din prima. perioad.l de viata.. Dresajul se face in asa feI lncit, tntr-o eventuala tentativ1l. de Iur t, clinele sa. se repeada asupra faptuitorului in mornentul ctnd acesta fncearca. sa deschidii. usrle san port-bagajul autoturismului ~i nurna.i in situat.iile cirid stapinul san altsiueva din Iami lie ori cuuoscuti uu sint de tap"

----1----

I

Ji comanda "DU". Dad. nu vrea sit piece singUl: i1 lnsole~te ~i repetll. exercit! nl pillA pleadl. slngur, Cind ctlnele ajunge la destinatie, dresorul desface tubnl, pune ctinele in pozipe asezat, mingiindu-l ~irecompensindu-I totodata,

DRESAREA CiINELUI-LUP PENTRU PAZA GOSPODA.RIEI

Cuuosclnd bine ~j cxecutlnd intocmai eel pirtln comenzile descrise pin1l. aid, se ILpreciaz1i. clI. orice cline-lnp va putea fi de mare Iolos in plstrarea. integritlttii corporale, a vietii ~i a bunurilor sti!.plnului lI!u.

Dar, pentru apararea slnl!.tatii ~i vietii ctinelul este deaseblt de important 5l1. fie Inv1i.lat II! refnze hrana de la alte persoane, printre care, a~ cum s-a ara tat, pot Ii ~i unii rlI. ufii.clttori.

lntr-o curte tn care exista un cline nu trebuie neglijat Iocul unde se plaseaza cusca, care sa recomanda sl1 fie situatii. pe un teren ett mai dosnic, ferit de vederea trecatorilor ~i 8. eelar ce intrl!. in curte. Ciinele se VI!. tine Iegat In timpul zilci.

151

ALIMENTATIA, INGR~JIREA ~I iNTRETINEREA ch NELUI-LUP

ALlMENTATlA CiINElUI-LUP

Hrana reprezinta a condit ie esential~ pentru vlata ciinelui. rn ea trebuie sa se g1!.seasca t oatc substantele nutritive indispcnsabile cresterii ~i [ntrej inerl i , F1!.ra. aportul de hrand, organisrnul ciinelui nu poate sli. reziste mai mult de '10 zile (iar fara apa doar 10 zile). Organismul ciinelu i, ca l;1i al oricarul animal, constituie a adevaratl!. uzioa. care consurna ~i transforma energia rezultata din ingerarea substantelor organice, Iar pe de altl1 parte, innobileazl!. substantele nutritive de origine vegetala, transtormindu-le in substanje nutritive de arigine anunala, CII valoare biologica rnllrita. Substantele nutritive din hranli slnt fie de naturd organic1l. (carne l;1i vegctald_) ca : proteine, lipide (grasimi), glucide (zaharuri sau bidrocarbonate], vitamine etc., fie de natura anorganica, ca de exemplu sarurile

153

minerale ~i apa. !u procesul de hrlLuire estc necesar sl!. se asigure un echilfbru permanent mtre diferitele componente ale hranei ce IlC administreazi!. ctinelui. Necesitll.tile calorice sau energetice variaz3. in raport de grentate, v!rstll., temperament, sehimhlLri de temperaturn., aetivitiple pe care Ie desf~oa.rlL. stares. fiziologicll. etc.

Alimentele dupa ce siut ingerate in organismul cfinelui, tree prin mai muIte procese caracteristice ca s digestie, absorbtie, meta.bolizare ~i excretie.

Tipul de digestie este dat de Ielul alimentnplei, printr-o adaptare a echipamentulni enziruatie digestiv la spedficul hranei ce se administreazl!. eiinelui. Acest lueru este important de cunoscut atunci clnd se trece de Ia o hranire In alta a ctintlor, de exemplu, trecerea de la hr!nirea e;!l;cIusi-lli. a. dl.teilor en la.pte la. cea mixU. schirnba ~i echipamcntul enzimatie digestiv. De aceea, trecerea trebuie sll. se facll. treptat pentru a nu provoca unele tulburari digestive, care sll. reduc! capacitatea organlsmului de a. Iolosi complet hrana, Cfinele-Iup eel putin dupl derrtijfe, ell. de altiel ~i dupll cum este conceput tot tractusul digestiv, a rlroas !;li va. dm~ne, fn principal, nn animal carnivor. Dintii lui stnt adaptat i pantru sf!~icrea il'i maruutirea carnii. Dar, dup!l. ordinea

Cu tnatr- :t,,('~l('a, di~('sli:t ]a ni·f('lul stomaculu i se realizeazil (oarte in<:ct (aproximatlv 50 g de carne pe ora) Iapt ce p.xplica. de co chiur un singur taiu de msncare administrat p~ z i cstc suficient. Procesul de digest ie nu se tcrmiua inHa in til[llllac, ci (;outinud. in intcst.inul subtire, u nde i~i varsa sccretiilc- pancrl!asul xi Iicatul. cu rol in desl!.vi~irea digcstiei, urrnind ca Ill. acest njvel principii nutritivi 5!l fie absorbiti jn singe ~i de acolo sA tread!. in marile or~ane vi:ale pinll. Ill. microscopicele eelule vii ale organismului, in care se desfasoara 0 serie de procese rnetabolice, Hind excretate clcmentele toxice rezultate din acest proces,

DE! regula i se poa.te da ciinelui orice aliment en eonclitia ca sll asigure toate ca.tegoriile de subatante n~tritive necesare pentrn cre~tere, intrctinere ~i sana.tate. Se impune neconuitionat ell. aHmentele ce se administreaza sa fie veriIicate sub aspectul continutului in proteine, lipide, hidrocarbonate Iii 0 serie de microelemente indispensahile unui orgunism sanl!.tos.

Se pune problema sl!. ~tim deci in care aIimente, din cele ct> se pot rIa in hrana clinelui, putcm g1tsi substantele necesare organisll1ului in diferite etape de derToltare sau stll.ri filiologice. Crescltorii de cHni-lup trebuie sl cunooscll. ell, in general, carnea, viscerele (fieatul,

156

~---- .. _-

--

In care &tad ~i devoreazh corpul unul animal, ca. de ezemplu al unul Iepnre, se aprecia.zl1 ell este un omnlvor (consnmator de carne ~i vegetale); mal Intii Ii suge singele, dupi!. care deslace stomacul, consumtndu-i contlnutnl campus din materle vegetaU!.; ma.nincll apof viscerele (rinichii, inima, pl1l.m.inii. fica.tul), sparge ~i l"ontl!.ie oasele ~i doar Ia urmll. eonsum1l. carnea. Digcstia la ciine are Ioc in ezclusivitate in stomac, unde se !ormeaza chimnI alimentar, din componentele hranei ~i sncurilor digestive. In urma procesnlui de digerare a chimului, hldroca.rbonatele se simplificll. (descompun) tn monozaharide, gr!i.simile in gliceride ~i acid grasi solu bili, iar proteinele In aminoacizt.

Asimilarea proteinelor eontribuie la dezvoltarea animalului In perioade de cr~tere, Is. refacerea vaselor de singe, a celulelor ~i 1a Iormarea nnor rezerve de aminoacizi in corpul anirnalului adult, Hidratfi de carbon ~i gr.1similo furnizeazl1 combnstibilul necesar c~terii ~i mentinerii clI.Idurii a.nirnale Iii producerii energiei necesare organlsmului, iar vita.mineIe ~i sl!.rurile minetale acponeazl!. ca stimula tori ai activitAtii celulelor, Stomacul este relativ mare, daca avem in vedere proporp.ile Intre greuta.tea. corporals ~i volumul lui (elinele are un stomac de trei ori mai mare dectt calnl).

i

I .t

155

spllna, pl11.minii, intestinul), stngele, iliina de carne ~i oull.le cent in cele rnui multe proteine : untul, Jrisca, carnea grasa, laptele ~i brtnza cont.in, printrc altele, multe grasirni ; cerealele (orz. porurnh, ovaz) , legurnele, rnierea etc., contiu hidrocarbonnte {zaharuri). De a.semenea, fasolea, mazarea, ouale, laptele contin vitamina A, iar vitamina D se ga.se~te in carnea de peste, ulelul de peste, oua, lapte. Fierul. calciul ~i Iosforul, ca su bstante minerale de bazll, se gllsesc in lapte ~i produsele lactate, legume, oua. maduva oaselor, singe, fica. t etc.

Principalul este s1L 1}tim sa le combinarn ~i sa le dozarn pe cantit1i.p -\ii calitati pentru a obtlne 0 mjncare ratio- nala !iii echilibratll..

Este indica.t ell. grl1simea sll. se infroduca in mincare in form1\. pura, Dar a.tenj.ie, u1eiul de peste iritrodus in exces poate produce intoxicatii sau rnalformaj ii ale oaselor,

Carnea nu contine toate elementele nutritive necesare, ii lipse~te cu desavir~ire calciul, iar cind este erudll., indeosebi cea de porco poate n:,.ea panviti tmnsmisibili (TridJinela- spira-lis).

Pentru. a preinUmpina unele iDlbolnaviri ga.strointestinale se cere 5il. nu se dea. prea multe alimente de ori-

157

Fig, -15 - Vase peutru ap1l.

gine vegetal<l (Tnai ales cele care se digerll. greu), dcoarece se poate fntimpla ca sucurlle gastrice ~i intestinalo sA nn Ie atace suficient, provoctnd fermentatii,

-r are 0 marc important« pentru viata clinelui aJutli. la digestia aJimentelor, stimuleaz!l. pofta de mtn-

care, actioncazll. ea. un solvent 'In .

organIsm, mentino

158

stante nutrItive de ha1.J., se cere crchl'alorului. pc masur.; posibilitatilC'T, sa prepare ciinelui 0 ratio de mlucare echilrbrata, tinind cont de necesi taj.ile de hrana ale acestuia,

Alaptarea ~i inlafcarca c.:lleilor. In general cste contra. indicat ca ° catea sa alap teze toj i di.tcH pe care ii naste, fiind suficient sA fie rej inut] dear 5, iar restul

se vo: hrll.ni artificial ori la doica, Alegerea. so va {ace 18 1- j zile dupa fl!.ta.re.

C'ind nu dorim sll. pastrarn niei un c1l.tel:se vor Ilia masuri de indepartare imediatll. a c1i.teilor dupa fMar!', inainte sa tnceapa sa suga, pentru a evita Intensificarea secrepiei de lapte, iar eateaua va fi pusa la 0 dicta usoara ~i i se va adm inistra un purgat iv Mamelele se vor uuge cu a pornada camforata 10%. sau vor fi spalate de 2- J or! pe zi cu 0 solupie de piatra acra In concentrapic de 2.5- 30 g la litre de apa cald1l. ori se vor aplica cornprese cu amidon (scrobeala].

Imediat dupa nastere, 0 per ioada scurlli. de timp, haza hr1l.nirii cateilor 0 constituie colostrul, Care este un aliment indispensabil in aceasta fazl!. a vietii, datorWi. calitl!.tilor exceptionale pe care Ie are - nutritive, purgative ~i imunogene -, dupa care se continua eu

160

-,I

,

-r-

I

nlvelul hidric 0.1 organismulni ~i este 0 Burs!!. de substante minerale.

Pen~ mentinerea unu] a.petit ridicat se cere ca hrana Ii.1 varieze mult, pe baza :sehimbll.rii mai des a modului de prepamre,

Cfinii Ia anllm.ite vlrste p "

.... " , reeum ,1 cei polticiOJi tind

s~ s~ tngrG/;le, pierzfnd astfel din valearea de utiUzare !il din aspectul fizlo, I>rirlcipaIa cauzli. a tu ... ...!!-~ ••

f'tn' o·__...ru 0

Cons 1 re supraa.limentatia ~i fn mod dcosebit alimen-

tele pe ba.zll de amidon ~i zahll.r. motiv pentrir care se ce:e ca. aceste produse sl!. fie administrate eu multA r:glrcenle.

Minear!!.'!. se administr('.a~!I. in vase soli de, dar nu ema], late ,~t\Oarcce emailul 'poate :sli. cadl! ~i sl1 fie inghitit de cune. Vasul en minca.re nu se la.sll niciodatl!. mai m~l~ de 30 de minute in futa ctinelut, chiar dacll nu a mtncat, pentru a nu se plicti:sj de ruirosuJ ei lntrueft este posibil ca altll.dat.\ s11 nu mllnince aceeast mtncare cu piacere, chiar dacll ri este foame, Atentie Ia menl'inerea in stare de curll.jenie pcrmanentll. a vaselor pentru mincare ~i nu deranjap. etinele ttl timpul mesei. Deoarece fn practica hrltnirea ctinilor-Inp, crescupi in curte ~e face, in general, IlI.r.1 0 bad $tiirltificll., doar- cu reahn-i alimeutare, care, uaeori, slnt sllrace in sub-

l

,

159

lapte ce poate Ii de la ca.tca.ua-ma.ma, doica sa.u do 10. vacll..

Se urmll.re~te ca nou -nll.scutii sll sugl!. colostrul incepind GU circe ° [urnatate de ora. de la nastere, intrucit datoritA antlcorpilor pe care acesta ii contine se previne eontraetarea unor bali de la cl!.teaua-mam1l., ajutind totodatll. la 0 mai buna ada.ptare a. eAleiler la condttiile din mediul extern. Colostrul contine ~i 0 cantitate foarte mare de vitarnina A.

Se stie d1 in primele zile cll.teii nu lac altceva decit sag ~i dorm, in firnp ce cateaua li linge ~i ii curata tot timpul.

Datorit1l. calltatllor deosebite ale laptelui matern (un litru de lapte este echivalent cu 3 IitTi de lapte de vaca) , ca.teH i~i dubleaza greutatea in sapte zile de la nastere. Daca cateH au rll.mas orfani :se dau s!!. sug1l. la alta c1i.tea (dolca) fittat1i. de eurind.

Doica felositll. pentru alaptare trebuie slI. fi fll.tat de eel mult 4-5 zHe. Determinarea doicii s!!. aceepte cl!.teii ~ sug1l. se faGe amesteclndu-i cu c1!.teii ei pentru clteva ore, dupa care se la.slI. slI. sugA toti impreuna putind fi Hisati apoi :s<'i. suga numai ei, {[rll. c1i.~eii doicil, intrucit nlcl in aceasta situatie doica nu-i va refuza.

Se mai poate proceda stropind e1i.teii strll.ini cu lapte

161

de la viitoa.rea doica, acsasta ti va Iinge, deprtma dM,§, considerlndu-i ca pe propriii ei catei.

Un citte! suge pe zi pina Ia 200 m!1apte matern, care contlne mart cantita]] de protelne, grlsimi, glucide ~i saru ri minerale, De fapt, in aceasta perioada cll.te1u! are nevoie de multe proteine ~i siLruri minera!e pentru a supravictui. Faptul cll. toti ~teii mici slut gra~i se explicl!. prin procentul foar'te rtdlcat de grll.sime, din laptele ca1:elei (este de trei art mai bogat droit cel de vaca), ce se depune subcutana.t (sub piele).

1n primele zile cl!.lelu1 suge din doull. in doua are, far mai tirziu, tnceptad cu a treia sl!.ptlUninll, numarul supturtlorln 12 are se reduce Ia patru, iar apoi 130 daul!. (dirnlneata ~i seara),

tn cazul al1!.pHi.rii a.rtificiale se tine con t de faptul e1l. laptele de c1!.tea este cu mult rnai bogat in principii alimentare, mai ales in proteine, grl!.simi ~i· saruri mirierale falA de eel de v~. Din care rnrrtiv se recnrge Ill. lapeuB mater'Ki$al (HI.sindu-se totusi ~teii sa suga macar prima zi colostru de 1a mam1l.) , mult apropiat de eel de d!.lea (in 60 g lapte integral de vacl1 se adauga un au de gl!.inll. crud). Acesta se dl!- Ia temperatura de 27°_30°, cite 100 m1 tn prlrnala :5 zi1e; 120 ml Intre :;-10 zile ; 200 ml intre 10-15 ztle s! apoi cite 300 ml

162

pe zi , far intre cinci ~i sase luui se adaug.1l. cite trei lingudte de untura de peste pe zi ,

Dupd M. T h c rei. ca.~eilor din rasa c iobanesc german Ii se poate adrniuistra, z ilnic, (J raj io compusa din urrnatoarcle alimen te : 200 g carne de vaca, 160 g legume crude, 300 g orez sau paste fainoase, 150 g fulgi de ovaz, 13 g sare ~i 25 g seu de vaca,

De retinu t cit in prlrnele 24 de ore dupa I!i.tar~, ea~eau& trebuie s!i. urrneze Uti regirn alimentar usor, constind tn Iierturd, lapte ~i oua crude, dupa care treptat se trece Ia un regim de ahrnentatje normal, eu menj.inerea ni .... elului de proteine -'ii sarur] minerale.

Timp de ~se are dupa fMare nu se v a da nici un Iel de mtncare cll.telei, lasmdu-se Iinglt ea doar uu vas cu apl!. curata, apoi, in orele urrnatoare se va administra in tainuri dese 0 hraua cit se poate de U-'ioorli., a%la cum s-a aratat mai sus. De abia dupa 21 de ore se va trece treptat la 0 alimentatie normall!. pentru perioada de lactalie, bogata in proteine ~i vitamine.

tntllrcarea dt~ilor este a problema. de mare illlportailtl!. pentru viata lor ~i sli.nata.tea e1l.1elei, de aceea trebuie sa se realizeze eu multii atentie, jn mod treptat, pentru a evita slarile de sh'es la cll.tei sau boala de lapte Ill, c1l.tea. D.lc1I. totn~i. dupA iup.reare, c!i.t~aua continull

lEi4

T

pe zi ;[1 urmdtoarele talauri: din 2 in 2 ore plnll. la 12 zile; din :1 in 3 ore pina In. virsta de (I l11na ~i apoi de 1 uri pc zi ,

1 'ina 1;1 L10na sapta.1l1illi Iaptclc so admiuistrcaza ClI biIieronul. dupll care Ia farlurie. Pentru a obisnui cll.lelul sll. mllntnce din farfurie se va Iumuia degctul in Iapte fiind Iins apoi cu p11l.cer~ de catre cll.lci. Dupd trei s:iptamini se vn Incep~ hranirea de patru ori pe zi: - dlmineaja: lapte de vaca Iiert ~i rllcit :]i a lingurn de terci din flin! san gri~;

- Ja prtnz : 100 g carne de vitll sail de pasdre, cruda, tlLiatll. marunt :

- la orele 16: supa de orez cu piine (pasata) ;

- seara : 100 g carne liarU1 ~i L~O ml lapte cu dOlI1i

... '1111. flerte.

In raport de posibilHJl~i, dupll dOtll!. siLpt1!.milli de la nastere, limp de 3-1 zile, oda.tll. cu suptul Ia c!len, se recomanda slI. se dell. cll.leilor Iulgi de porumb gl!.titi in unt sau margar ina Ill. care se adaugA 0 jumatate cnna de lapte, doul!. ou1!. gUite ~i doua lingur! de sirop.

Acest amestec se dA la incepu t de doua ori pe zi ca supliment, iar dupa trei sl1ptll.mini de trei ad pe zi cu putin1l. carne. La pa tru !:lI.ptiimini se dl!. de patru ori

ina

Sd. aiba. laptr- in cant itatc marc. ell tot rcgiiuul alimentar i nd icat pentru sistarea produceri i lui. se va mulge ugerul in urmatoarele trei zile, nngindu-s(' ~i cu o pomada canfora ta {n concentratle de 10%. Intli.rcarea illcepe la vlrsta de .1.2 de z ile ~i se terrnina in opt zile, practicindu-se urmatorul procedeu : mai irrt ii , dl.tcii se izoleaza de cltclele-mame, perrni tjndu-Jc ca. in primele doua zile sa sugll. door dirniueata, 130 pr inz si seara ; in urrnatoarele trei zi le nurnar ul supturilor so reduce 130 doua (un supt dirnineata ~i altul seam), iar in ultimele trei zile, catcH 'lor H 1il.sati sll. suga doar seara cite ° [umatace de ora.

1ncl!. de Ia incepu tul inta rcar ii se inc epe s1i. Ii se dea d!.teilor un fel de terci din gri~ ~i treptat se introduc ~i in regimul de carne cruda. tocata sau taiatl!. marunt, Iaptele de vaca ~i oua, pilla la intarcarc. Apa trebuie sa. fie in permarienja Ia discretic ~i curata.; dupa. ('um se ~tie catelul este un marc consunla.t[lr de a.pl!in perioada cre~terii.

Numarul meselor pe zi date catcilor in perioada de cre~tere vadaza in raport Cl1 v 1r5ta, astfel: pin1l1a J luni se dan patru-cinti mese pe zi; de la 3 la G luni trei mese pe zi ~i de la 7 luni 1a un an dou1i. mese pe zii Dup1t un an ~i jumatate i se poate adminislra ciinelu.

lfj5

chiar 0 singur1l. rnasa pC xi , cu cxccp~ia sczonului de iami!. cind i se rnai dll ~i un mic dcjun (eventual lapte), In lcgi!.turll. cu carnea ~i laptcle ce se administreaza in rutia c1l.teilor trebuie retinut ei!. aceste alimentc se dau de regula. fierte, Ins:!. este bine sa. alterneze in zilele si!.ptll.minii (2- 3 :dlc din sllpti!.minlt crude cu 3- i zile !ierte) sau chiar in acceasi z i, daca s-a dat, de exemplu, Ia prinz carne cruda, scara se va fierbe. La. doulliuni. un eatel din rasa de cfine-lup va primi cinci mese pc zi, Iiccarc constind din 350 g lapte maternizat (un ou batut cu 2UO ml lapte de vaci'i) , 450 ml lapte obisnuit, 100 g carne 1 .. r1l. gffisime, 80 s flin1l. de oVi!.z,· mli.rindu-i-se ratiile in mod proportional, pc mi!.surll co cre~te.

Hranirea ciinelul-lup adult ~i in dresaj. Un cline adult pcntru a Ii vesnic treaz, activ ~i pcntru ca sit poata rll.$pllode prompt Ill. comcnzi trcbuic sa fie hranit rationa.l. Dc obicel, mtncarea sc va da in dou1\. tainnri. Dfrrrinea.ta, in supa rezultatll. de la fierful carni! se adaugll jumlltate din ratia, de carne ~i 50 tnmoaie ralia. de piine. Seara, prime~te un tcrci de mli.la.i. fiert bine, 10. care 50 adallgl!. jnmatate din carnea care a rarnas. sarea si uleiul prc'ri!.zu t, serv Indu-se tn totdeauna clI.1du t ; intervaIul dintre cele doua meso trebuie sll fie de

166

cond ij ii tIt' r.iproduct ic. adic~~ s;'L a.ilJa o stare de in u etincre l)un~" sanala.tc, vioiciune, vitalitate, apetit bun, vigoare 51'''110.1;\ ~i dori nta vie de [mpreunare. Factorul de lermiuan t 0.1 acest or eond i tii es 1e hrana, t n aceasta perioad1t prctcinele sc du hloaza , e resctnd totodatA ~i procentul de grlsimi laPi. de ratia de tntretinere. Carnea ajunge pilld. la 700 g, gdl.silJlile 10. 50 g I,>i se introduce in rat ic orez s au fulgi de ovaz ~i untura de peste.

Hranirea catclelor grsLantc. Din practica a rezulta t ea. de cal ita.tea hranci din <J.eeasta. pcrioada dcpinde nurndrul de ei\\ei vii la f;tlare, s1initatea. acestora precum ~i san1l.tatea ~i capacitatea de reproductie a cll.teleJor dupa fMare. Folosirea unci rarii echillbra te in toti principii nntrit ivi, ndrninistrarea unor alimente mai red use co. volum, dar dublate in continutul de protein:!. {inde"scbi in ultima parte a gesta~iei) :;;i foIosirea llnor alimcntc cit sc poa.te de proaspete, pot avca un marc rol in pre'renirea a'Jortului.

Sa nu se uite niei un moment ca descendenti buni nu Sf' pota~tepta. (ll'eit de]a n clitea bine ingrijitli. in timpul s;).rcinii- Df' aC~,l!a se Cl're ('3. in timpnl gestatici ei1telei stl. i se dca. hranii. putina. ~i de buna. ca1itate intruc:it nu eantitatca ci c:a.litatca are influenta. asupra produ-

16(1

minimum S ore ~i maximum 12 ore. La cd care slut in dresaj se va tine cone s1 nu primeasca hrana mai ina.inte de daul!. ore dupa mcctarea Iucrului, dar nicl 51 Inceapa lucrul mai devreme de doua ore dupa mincare.

Ctnd proprletarul arc mai multi cfini, nu estc permis 511. se dea mtncarea de Ia unul la al tul. Carnea veche sau resturile aruncate de 10. ml!.celarie vor fi foarte bine ficrte. Pentru mentinerea unor maxilare purernice, in intervalul dintre mese Ii se vor do. case mari en cxtremitati masive pentru a roade hine cartilagiile articulare,

Dupa E. Carll a t i u ~i D. 5 toe n esc u raj:ia. 2;ilnicli. pentru £ntrctinerea unui cline-Iup care sffi legat in curte ~i nu face eforturi, trebuie sll eontinll. 90 g proteine, 60 g grll.simi ~i 180 g hldrocarbonatc, care produc I 620 calorii. Accste calorii pot Ii rcalizate daca ratia de rnincare dintr-o zi coutinc 300 g carne, 2.5 g grllsimi, 350 g fa.iul!. de porumb, .:50 g legume ~i 10 g sare de buclltlrie. In timpul dresajului {antrenamentului} se adaugll un snplimcnt de gdl.sime ;<i de proteine.

Hrlnirea unui cline-Iup in perioada folosirii la montd, Un asernenea mascul trebuie slI. fic in permauenta in

]67

siler. Hrana multa e"il' ill dct riuu-utul I'i.:eilor, UE',,;).rece cat('au:t se in~ra~J.. iar produyil rallllll mid, neputindu-se dczvoltn su Iir iou t in I irn pn! z ir-t ii int rau t eriru-, Alimentele ,.;i cant itat ilc diu Ta~ i.: ~illt cele ar[Ll.,L" anterior privind hraua ciinelui pcn tru monta. Hranirea e:1!clelor care aliiptcaziL in principal se urm.ireste ell prrntr-o hrana cit mai ratiouata sa sc asigure cantitatea de Iapte necesar.t ca1ellllui pcntru crcstere.i ~i dezvol tarca lui norruala. In Iiccare z l cii.~eau; va fi hrlnit1l. ptna 1£1 refuz, evit indu-se a.lirncntele en mult.t celuloz1i. Ratia zilnic5. va contine carne lDultii. (pill.l Ia 1 kg), lapte de vaca (11), Iii.inl de oase, untura de peste ~i se va administra in trei tairiuri [dimineaja i se va da toata ratia de carne, 10. prtnz numai lapto si ptlne, iar seam 0 fier tura eald(~ ~i restul de al imen u-), Apa. sc pune intr-un vas plasat in locu l eel ma] Icrit penLru a nu Ii r1isturnat, urmiirillu ca ja peflnanent.~ sll fie plin, ~tiilld dl. estc eonsumatii. [a ui:;cr~pe, imi.·,,sebi in sezonul c1!.iduros.

iNGRljlREA ~I iNTRETINEREA CiINELUi-LUP

Ciincle-Iup e,~te apreciat COl mild ncprf:'tentio, ~ub aspedlll ingrijirii ~i. in gf'lwml, rtcjaptahil l:~ ~olldiliiJe

IG9

cele mai difcri lo do 'rbVI. T[)tll~i. accst cline are ncvoie de un minimum de i!l!;ri)ire, urruarindu-se prin aceasta :

• dczvoltaro fi,.,,;~ ("OI"l·[<P"tl/:it":lrc ~ii 0 ~mna. stare de sana!(I.!c;

• forrnarea unui ala!.;alllC'lIl putcrnic al ciiuelui fa~ii. de stapjnul sau (ciinele int"lcgc atenj ia ~i grija ee i se aeorul) ;

• prr-venirea imLoln;\"lirii lui, precum ~i a s(ilpitlllini cu boli transmisibil e de la cHile Ia om.

Ciinii din ae('astit ras<1. au nevoie de Ioarte mnllll. rniscare, de aceea trebu ie crescut i in eu rte. Cine i~i iIrulgineaz1l. ca poatc creste un astfel de dine intr-un apartarnent se ill~eald; lin va obtine dcctt un exemplar rii.u dezvoltat Iizic, seusibil Ia inIcctiile nricrobiene san altc boli , printre care ccle mal frecvente iHnd nevrozelc, Dadi spat iul din curtc este prca mic san ctinele trebuie 511. fie tinut Iegat cste neccsar ca eel put in dOtll!. zilc pe s1ptaminll. 5.''1. fie HI.sa.t Jiber pe un teren oarecnre, sa. ulerge, sa. so [oace pina. ctnd oboseste. Gimnast ica Iunutionald, aerul curat, cxigenat, soarele !'ljnt foarte importnnte pentru viat:~ eiinelui-Iup. Ingrijirea ¥ io(rejio('rea ca!,.ilor. Imediat dup1l. ce c1l.teo.ull. a flHat se veriIic1l. cuibul pcntru II. cunoaste numaru l dij('ilnr Ilasrllti 'Iii, cr-i J1H)['P se arunca In

170

indeosebi pioa. lao 10 zile clnd ca.teii deschid ochii. DnH specialistl considers ell. in primele trei zile de la nasi ere trebuie lndepl!.rta.ti pintenii de la picioare, in timpul cr~terii, c:i.teilor trebuie ~ li se asigure zilnic i~ie~~ corporala, dar nu vor fi imb1i.iap in apa reee ~1 ruci nu vor fi tinuti sa. se usuce in Iocuri umede ~i friguroaSe. Locul unde stau va fi curatat cu rsgularitate.

to aceasta perioada trebuie s1I. existe 0 preocupare constantl!. pentru a-t ingriji ~i educa in asa fel incit s1I. uu se deprinda. cu 0 serle de obiceiur i proaste. De fapt in afar1!. de regimul alimentar lIi supravegherea sll.natatii lor, cll.teH uu uecesita 0 Ingrijire prea mar:, de obicei se joaca zrlnic pinll. Ia limita rezistentei lor Iizlce dormind atuncl cind slut obositi.

Se cere ca pina la un an c1!.teii sli. fie crescn]! in plin aer liber lIi lumina. :;ii sa lie I~~i sll. se joace cit mai Inult, dar supraveghcati. Se va insista mai mult, .i~ cadrul procesului de educare din primele sll.pt1!.mml

pentru imprimarea unor reguli simple de cornportament, urmind ca pe mllsurll. ee inainteaza in virsUI., se dezvoltl!. ~i cresc, sll. se inecapll. fOl'rnarea unor deprinderi indispensabile pentru paza curtii, bunurilor :;ii in pl'imul dnd a lamiliei.

112

crem~torin sau lie ingroa.pa tntr-un Ioc izolat, Ia. mare adin~lme, se va avea grijli. ca eel slabi (minus variautele) sll a]ungll. s! sugll. aUlturi de ceila.Iti pentru a benefic'

t jii' d f ia

cu 0 e e ectele colostrului in primele ore de la

na~terc.

Dacil. Be constatll. ell. exista eurent de aer ill locul unde se a.tHl. cll.teaua cu puii, Be 'lor lua mlsuri de protecj;ie sau daca este nevoie se va. aslgura un asternut curat llSca.t, schimba t zflnic. '

Pe timp friguras cateii trebuie s:l. fic tinuti lao 0 temperatura de 20-22°C.

~entru preVenirea inIectiei ombilicului eica.tricea va fi tamponat! cu vatll. imbibatll. in tincturll. de lod, ~up3. na~tere pinll Ia intArcare caj;eii se tin in locul

1Il ~re s-au ni!scut (in cuib) dacll nu intervin ca.uze maJore care slI. determine mutarea lor inainte de fof;1l.r. care. In cursul intJLrcll.rii treptate ei slnt despll.rtip de. mama lor ~i mutati in alt loc, dar nu departe de cuib pentru e',ritarea stresulut de acomodare.

o da:~ pe sl!.ptii.min1i, trehuie sll. Ii se taie unghiile" de 1<1 PIC10,<'\TC, deoa.rece acestea sint fcarte ascupte, p~tlnd. 5-0 incomode:w pe cil.tea sau sA 0 zgirlie pe sllrcurlle mamelelor. Daca este cazul, cu 0 cirpl curat! Be sterg mucozit1l.tile ni1r:ilor !ili scnrgerile !acrimale,

171

tngrijirea ~i tntretinerea adultllor. ingrijirE'a ~i intretinerea ciinelui-lup in bune conditii se realrzeaza numai a,[ar~, 1n curte, unde it este destinat 1I1i loe {un pa.doc) pe care se a~z1l. ~i adapostul care, de regula, este 0 cusca s .. tu un sopron in eel mai neferici t caz. Oricum, aerul ~i posibilit1Ltile de miscare din curte sint binefacAtoare sin1it1l.tii sale. Locul din curte destinat ciinelui trebuie ~ fie dosnic, lerit din raza vizuala a trecatorilor de pe strada, unde sll. poata alerga, juea ~i desfa~ura in voie. Locul pe care alearga, se joaca, trebuie sA He rnai mult lung decit larg, pavat cu elmont intrucit pe un teren desfuudat ~i noroios poate contracta unele boli.

Adapostirea ciinilor in curte se face intr-o cusca care sa. Ie asigure un mlcroclirnat optim. Pentru aceasta, cu~ca trebuie 511. fie suficient de 5paj:ioasli., Iuminoasll. ~i bine ventilatll. natural, fll.rll. curenti de aer, sll. asigure eiinelui pe timp friguros nn adll.post uscat ~i cu tcrnperaturll. de 16-20°C. Cu~ca trebuie plasatl!. pe un teren uscat, fllrit de vinturile dorninante, departc de grajdurile de animale !Ii de magazia de alimente sau bucatihia de var<'1. Dimensiunile cu"tii trehnie sa. fie !n raport eu cele ale dinclui. De regulli. cu~ca va ave.'\, dimensillnea de 1 m x 1 m x 1 m, en 0 deschidert'

173

3

2

Fig. i6 - Diferite tipuri de cusfi :

1 - cu~ca .Impla ; 2 - cu~ eu acoperi~ul mobil : 3 - ou~A pentru transpcr Lui eftnlloe In vagoane de hagaj~

1 nnu tuul t , fiLdl. ~ii f If! ICS'tt

posillllitJ.tea. I case UIl>,Ct

c.\! lant. .

o problema ca.reia trebuie sa i se acorde mlporta!lt~

deosebita 0 coastituie dezinfectla adapcstului (custrl) eu dtferlte solutri durtre care eel mai bine eu 0 solutie de sou1l.. caust.tc;i. 2%. tn practica s-a constatat ins1i. ca. o dezinfectie !li 0 d~zinsectizare radicala nu se pot realiza dccit printr-o fla.mbare a custii, de doua ori pe luna, cu lampa de benzina.

Asternutul tlin cu~cli. trebuie scuturat 9[. 0 da.~a. sau de doua ori pe saptlminii., presarat eu D.D.'1., ~u naftalina, de:>;infectind totodata ~i vasele pentru mmcare, eu apa clocotita san eu lesie de cenuss, dupa care

se vor Jimpezi cu apa CUTa.ta.. .

Pentru a creste un dine-Iup apropiat Ienotrpic de

sta.ndardul rasei, nu cste totul sa-l hranim bine, pentn~ el miscarea 7.ilnica cste tot atit de Linef;l~1I.too.re :;11 necesa.ril. ca ~i hrana. Ml~carea marcste apebtul, aC~Iveaz~ {unqille principale ale orga.nismului (~espira~ta, c:ircnlatia), intareste apar?tul locomotor lj'l ~entme .,:frrJanm. fLr.idi.. SPXlliLltl. ~i ca.rat:terul bun. MI!j,("ar~a.

~ . ~. de : a trebuie

,.r"ctuata in p:lUOG c<;t" ill"ufIt'lenb. ~l e acea . .

c(Jrnplctata, pe baza umu program zi lruc, cu l~aca in Incuri deschise. eel rnai blue este sa. fie dus In. pllmbare

1715

I

I

I

r I

, t

,

r

r

t.

I. i"':.'. de 0," m x 0," ill "." ~OP""",~ pen tru a se putea face curatenie in condipiuni rnai

hune. Pentru a. 0 feri de intemperii, mai ales pe timpul

iernfi, cusca se a~zll. sub un ~opron san un alt ada.post asemlln1rLtor, orl se aeaper1i. ell un strat de paie Imple-

ti teo Podeaua custii trebuie sA fie ridica tii de Ill. sol pentru a evlta r!ceala solului ~i umezeala produsa de scurgerea apel prnveni'te din precipitapii. 'U~ (deschi-

derea custii] va fi orlentata spre casa, aferind ciinc1ui

un cimp de vizihilitate pentru cea mai mare parte a

curtii. Este bine ca aceasta deschidere sll. aib1i. un fel

de platforma ridicati'l., din scindura sau pietris, pentru odihna oiinelui pe timpul zilelor insorite ~i pentru a.

nu antrena. Iecalele in interiorul custll ,

Nu este iutru totul indlcat asternutul din paie sau rumegu~, pentru d. atunci cind ciinii sint nervosi n arunca afara din cu~c1i.. De asemenea, murdareste blana ciinelui. eel mal indicat este asternutul din

rnuschi de padure, care este un bun absorbant, La nevoie se pun ctrpe ce technic schirnbate ins1l. foar te t\ps.

1n l!lIr~i1e in care ~c diapune de spatiu, (:u~CI1 se poate plasa !ntr-un pa.doc Imprejmuit in care clinele are

175

lnsotindu-l cu bicicleta, cllnele mergind pe pa.rtea dreaptll. perrtru a fi protejat de traficul de circulajie, Pe lingl hriinire lli miscare, ctiuclui trebuie s1i. i se acorde 0 ma.re atentle in ce priveste masurile de Intretinerea. cur1rLteniei ~i bunei Iunctionart a pielei, parului, labelor ~i organelor pentru vaz ~i auz,

Curatenia corporala 5e face zilnic, sapt~minal ~i lunar. Pentru astgurarea igienei corporate Sf! cere sA se execute pansajul, daca nu in fiecare zi, ad de cite ori este nevoie ~i in special dupa fiecare plimbare ~i intoarcere de la antrenament !JaU drcsaj. Pansajul reprezlnta de fapt operapunea. de perlere, stergerea corpului cu buretele san eu clrpele etc. Perierea constll. in Indepartarea spinilor, scaletitor, crustelor, noroiului de pe corp. Pentru a-l curati de noroiul umed se poate Iolosl un somolcg de pale ell care se va busuma bine. Periatul se face pe tot corpul, pentru a scoate murd1i.ria din piele $1 par, dindu-se prima datd cu mina in

rl'ispilr. dupa care eu peria in directia lui de asezare. Pentru a fi indepartat cornplet praful ~i a se da un luciu parului, se Iolcseste a buca ta. de p1i.tur1i. ce se trece pe taat:l suprafata corpului din directia Iiralor de par.

1'YV

tngrijirea. labei consta tn Indepartarea noroiulul, pietrlcelelor san a altor corpuri straine depuse iutre degete, tunderea. perilor interdigitali ~i scurtarea unghiflor. Pen tru ~tergerea secretlilor oculare ~i nazale se Ioloseste 0 cirpa. rnoale -lri uscata, jar Ia dinii ba.trini en tonusul slab al pleoa.pelor se foloseste ta.mponul de vat!!. Snmuiat tn ceai de mll~te1.

Cunosctnd cit la ctinele lup allzul este al dollea sirup dezvoltat dupa mires, se impune 511. acordll.m atentie mare zonei conchici auriculare, ce este deseori expusa unor traumatismc, curatlnd interiorul urechilor cu 0 cirpli. moale uscata, iar cerumcnul (ceara) cu 0 'lata tnmuiat~ In alcool, f1tril. a antrena eerumenul in inteciorul urechii. Neglijarea acestei operatil duce la acumularea. acestui produs de secretie, solidiIicarea .1i aglutinarea. firelor de p1l.r cu conseclnte negative asupra auzului (formarea dopurilor de ceara),

fn situattile clnd ciinele este prea murdar i se poate face baie, insa se recomanda cit se poare de rar, mat ales pe timpul Jrlguros san dud nu elCist1l. posibilitatea usd!.di (mediate.

178

--.~

Desigur au treb . sl

. . uie se eonfunde baia cu scl1datul

ocazional, PC) timpul vcrii, in riuri ¥i lac' j

fcarte mica. mll.surlt .. urr, care n

C·· d' contnbUle la curli.j:enia corporal! lin mal mult 0 x~ . r

r_onre a corpu1ui in zilele c1Udu-

roase.

1

i 1

!

I 1

.: