I.

ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE PE ACTIUNI

1.1. ACTIONARII - ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

Actionarul este un membru societatii pe actiuni, detinatorul unui titlu negociabil, prin a
carui transmitere se produc permanente transformari in component structural a societatii.1

Drepturile actionarilor sunt guvernate de doua principii: principiul egalitatii intre

actionari, derivate din egalitatea de valoare a actiunilor, si principiul indivizibilitatii actiunilor,
in sensul ca o singura si aceeasi persoana trebuie sa valorifice drepturile aferente actiunilor, chiar
daca acestea sunt proprietatea mai multor persoane.

Drepturile actionarilor se pot clasifica in : drepturi patrimoniale si drepturi

nepatrimoniale.

Drepturile patrimoniale ale actionarilor sunt:

1. Dreptul la dividende. Potrivit art.67 din Legea societatilor comerciale, cota parte din
beneficii ce se va plati fiecarui actionar se numeste dividend.
2. Dreptul asupra rezervelor. Din beneficiile societatii se va prelua in fiecare an o cota de
cel putin 5%, pentru formarea fondului de rezerva, pan ace aceasta va atinge minim a 5-a
parte a capitalului social. Fondul de rezerva mai cuprinde si excedentul obtinut din
vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea nominal, daca acest excedent nu
este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau nu este destinat amortizarii.
3. Dreptul preferential de subscriptie. Art. 217 din Legea societatilor comerciale, acorda
actionarilor, in cazul in care societatea isi majoreaza capitalul social, dreptul de a
subscribe cu preferinta actiunile emise, proportional cu numarul actiunilor pe care le
poseda; acestia putandu-si exercita dreptul la preferinta, numai in interiorul termenului
hotarat de Adunarea generala, daca actul constitutive nu prevede altfel.
4. Dreptul asupra bunurilor rezultate din lichidare;
5. Dreptul de a instraina actiunile;
1
Elena Carcei – Societati comerciale pe actiuni, Editura All Beck, Bucuresti, 1999, p.181
 6. Dreptul de a cere informatii asupra gestiunii societatii. In cadrul sedintelor generale, de
cel mult doua ori in cursul unui exercitiu financiar, se pot cere pe cheltuiala lor, copii
legalizate dupa acesta.
7. Dreptul de a cere, indivisual sau impreuna cu mai multi actionari, instantei sa
desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din
gestiunea financiara.

Drepturile nepatrimoniale ale actionarilor sunt:

a) Dreptul de a participa la Adunarea generala;

b) Dreptul la vot in Adunarile generale, proportional cu numarul actiunilor posedate de
acestia;
c) Drepturile minoritatii de actionari;
d) Dreptul de a cere administratorilor convocarea Adunarii generale;
e) Dreptul de a cere instantei desemnarea expertilor;
f) Dreptul oricarui actionar de a ataca in justitie, in conditiile legii, hotararile Adunarii
generale.2

Obligatiile actionarilor sunt:

a) Obligatia de a varsa aportul, potrivit angajamentului lor;

b) Obligatia de a respecta prevederile actului constitutive si hotararile Adunarii generale;
c) Obligatia de a suporta pierderile sociale pana la concurenta aportului sau.

1.2. ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

Legea societatilor comerciale, prevede imperative existenta a trei organe cu atributii specific
in functionarea societatii pe actiuni, in realizarea obiectului de activitate al acesteia si al scopului
fixat prin actele constitutive:
1. Adunarea generala a actionarilor, organ colectiv ce exprima vointa sociala;
2. Administratorii, organ de gestiune si de executare a hotararilor adunarilor generale;
2
Legea nr. 31/1990, modificata, privind societatile comerciale(republicata in Monitorul Oficial nr. 1066/2004), Art.
131

2
 3. Cenzorii, organ de control al actelor de gestiune.

La nivelul acestor organe se produce un transfer selective de atributii. Ca importanta,

intaietate pe scara ierarhica are adunarea generala a actionarilor.3

Adunarea generala este organul supreme al societatii pe actiuni. Ea ii numeste pe

administrator si cenzori si tot ea ii revoca, aproba bilantul si fixeaza dividendele, stabileste
bugetul de venituri si cheltuieli si planul de activitate pe urmatorul an, hotaraste asupra oricaror
modificari ale actului constitutive in cazul societatilor inchise cu actiuni nominative.

Conform art. 117 din Legea societatilor comerciale, adunarea generala nva fi convocata
de administrator, sau in mod exceptional de catre cenzori, mandatari judiciary, lichidatori, ori de
cate ori va fi nevoie, in conformitate cu dispozitiile actului constitutiv.

Termenul de intrunire nu va fi in nici un caz mai mic de 15 zile de la publicarea

convocarii, cu exceptia cazului in care ziua pentru a doua adunare nu este aratata in instiintarea
publicata, iar termenul poate fi redus la 8 zile. Instiintarea de convocare va fi publicata in
Monitorul Oficial si in unul din ziarele de larga raspandire in localitatea in care se afla sediul
societatii, sau din localitatea cea mai apropiata, daca in localitatea sediului societatii nu exista un
ziar local.

Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta, potrivit legii,
prin scrisoare recomandata sau daca actul constitutive permite, prin scrisoare simpla, expediata
cu cel putin 15 zile inainte de data tinerii adunarii.

Convocarea cuprine:

a) Locul si data tinerii adunarii, cu indicarea orei;

b) Ordinea de zi, cu indicarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul
dezbaterii adunarii;
c) Textul integral al propunerilor pentru modificarea actului constitutive, cand asemenea
propuneri figureaza pe ordinea de zi;
d) Locul depozitarii actiunilor in dovedirea calitatii de actionar.
3
Corneliu Barsan, Alex Ticlea, V.Dobrinoiu, M.Toma-Societati comerciale, Editura Sansa SRL.,Bucuresti,
1993,p.76

3
 Nerespectarea formalitatilor de convocare a adunarii generale nu este sanctionata expres
cu nulitatea, dar caracterul imperative al normelor ce le reglementeaza, determinat de scopul
urmarit prin instituirea acestor formalitati, nu poate conduce la aceasta concluzie.

Participarea la adunarea generala constituie un drept al tuturor actionarilor si exercitiul lui

nu poate fi restrains prin clause statutare. Nu au dreptul de a participa la adunare, prin exceptie
de la regula, titularii actiunilor cu drept de vot prioritar. Actionarii, personae fizice, acre nu au
capacitate legala( minorii sub 14 ani si alienatii mintali pusi sub interdictie), pot fi reprezentati in
adunarea generala prin reprezentantii lor legali.

Lucrarile adunarilor generale sunt conduse de presedintele adunarii, acesta fiind

presedintele consiliului de administratie. In lipsa presedintelui consiliului de administratie,
lucrarile vor fi conduse de loctiitorul lui.

Categorii de Adunari Generale ale Actionarilor:

1) Adunarea generala constitutive este adunarea acceptantilor care aproba, in conditiile legii
actul constitutiv.4
2) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 4 luni de la
incheierea exercitiului financiar. Adunarea ordinara are in competent discutarea faptelor
reclamate de actionarii reprezentand ¼ din capitalul social, precum si problem invocate
de actionarii reprezentand a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca in
contractul de societate se prevede astfel.
3) Adunarea generala extraordinara se intalneste de cate ori este necesar pentru a lua o
hotarare de competent sa, nefiind obligatoriu de a se intruni, ca in cazul adunarii generale
ordinare, de cel putin o data pe an.
4) Adunarea speciala este constituita din titularii fiecarei categorii de actiuni, care se
reunesc in conditiile stabilite de actul constitutive. Dreptul de a participa la aceasta
adunare il are orice titular al unei asemenea actiuni. Regulile commune adunarii generale
privind convocarea, cvorumul si modul de desfasurare se aplica si adunarilor special.

4
Elena Carcei-Adunarea constitutiva a societatilor pe actiuni,Revista de drept commercial nr.6/1995,p.105

4
1.3. CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
Potrivit art.137 din Legea societatilor comerciale, societatea pe actiuni este administrate
de unul sau mai multi administratori, temporar si revocabil. Cand sunt mai multi administrator, ei
constituie un consiliu de administratie. Poate fi administrator, atat o persoana fizica cat si o
persoana juridica.
Persoana juridica administrator este obligate sa-si desemneze un reprezentant, persoana
fizica. Reprezentatntul desemnat este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi
responsabilitate civila si penala ca si un administrator persoana fizica care actioneaza in nume
propriu. Prerogativele si sarcinile pe care le implica functia de administrator presupun
indeplinirea lor numai de catre o persoana cu deplina capacitate de exercitiu.5
In ceea ce priveste dimensionarea temporal a mandatului administratorului, aceasta nu
poate fi mai mare de 4 ani, iar daca prin actul constitutive nu s-a prevazut durata mandatului,
aceasta se rezuma a fi 2 ani. In mod normal, functia de edministrator inceteaza la expirarea
mandatului.
Ea inceteaza inainte de implinirea termenului mandatului, in urmatoarele cazuri:
a) Revocarea administratorului;
b) Incapacitatea sau incompatibilitatea sau cand, prin statut s-a mai prevazut o limita de
varsta, implinirea acesteia;
c) Decaderea;
d) Renuntarea administratorilor(demisia);
e) Decesul administratorului sau impiedicarea fizica

Pentru activitatea desfasurata, administratorii sunt remunerate. Dreptul la remunerare

deriva atat din specificul mandatului commercial, acela de a nu fi gratuity(art.374, Cod
commercial) cat si din dispozitiile Legii societatilor comerciale, acre desi nu sunt prea
lamuritoare, constituie repere in concretizarea acestui drept.

Administratorii au mai multe obligatii legale:

a) De a depune la registrul comertului semnatura lor;

b) De a prezenta certificatul eliberat de cenzori, din care sa rezulte depunerea garantiei;

5
Stanciu D. Capreanu-Administrarea societatilor comerciale,Revista Dreptul nr.9/1991,p.3

5
c) De a prelua de la fondatori, documentele si corespondenta referitoare la constituirea
societatii;
d) De a lua parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la activitatile de
conducere similar acestora(art.70 si 71, Legea 31/1990 reactualizata)
e) De a asigura realitatea varsamintelor realizate de asociati, a dividendelor platite, existent
registrelor cerute de lege si corecta lor tinere, exacta indeplinire a hortararilor adunarii
generale;
f) De a convoca in conditiile legii si a actului constitutive, adunarea generala(art.117,
alin.1Legea societatilor comerciale);
g) De a respecta si raliza dreptul la informare a actionarilor;
h) De a pune la dispozitia detinatorilor de obligatiuni registrul
obligatiunilor(art.178,alin.2,Legea 31/1990);
i) De a depune in termen de 15 zile de la data adunarii generale, copia bilantului contabil,
insotita de contul de profit si pierderi de la Administratia financiara, anexand raportul lor,
raportul cenzorilor si procesul verbal al adunarii generale(art.178,alin.1,Legea 31/1990);
j) Trebuie sa prezinte cenzorilor, respective auditorilor interni si auditorilor financiari, cu
cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia
financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de
documentele justificative(art.181);
k) De a nu vota in calitate de actionar, nici personal si nici prin mandatar, descarcarea
gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor poate fi pusa in
discutie;
l) De a se abtine de la orice deliberare privitoare la o operatiune in care, direct sau indirect,
au interese contrare intereselor societatii;
m) De a se supune conditiilor care atrag incompatibilitatea sau decaderea blor din functia de
administrator, in cazul nerespectarii lor;
n) De a nu intreprinde noi operatiuni in momentul dizolvarii;
o) De a pastra secretul professional cand sunt membri ai unui consiuliu de administratoe a
unei societati bancare, dezvaluirea acestuia putandu-se face numai in cadrul unei
procedure judiciare.

6
 Consiliul de administratie reprezinta cea mai directa forma de administrare si conducere a
societatii pe actiuni. O structura eficienta a consiliului ar trebui sa poata rezolva problemele
societatii fara a recurge la oricare alta forma de administrare si conducere.6

Competent convocarii consiliului desi legea nu prevede expres, apartine, daca prin actul
constitutive nu se stabileste altfel, presedintelui acestuia. Consiliul de administratie se poate
intruni ori de cate ori considera ca este necesar, iar cand, prin actul constitutive sau prin
hotararea adunarii generale s-a stability o anumita periodicitate, se va intruni respectand aceasta
periodicitate. In orice caz, el trebuie sa se intruneasca conform legii, cel putin odata pe luna, la
sediul societatii.

La sedintele consiliului de adinistratie vor fi convocati si cenzorii. Cenzorii participa la

sedintele consiliului de administratie, dar fara drept de vot.

Sedinta se sfarseste prin incheierea unui process verbal, in care se precizeaza ordinea
deliberarilor, deciziilor luate, numarul voturilor intrunite si opiniile separate. Valabilitatea
deciziilor consiliului de administratie este asigurata prin prezenta a cel putin jumatate din
numarul administratorilor daca prin actul constitutive nu se prevede un numar mai mare.

Administratorul are drept de actiune limitat, si I se interzice actiunea in anulare a

hotararii adunarii generale, cu privire la revocarea lui din functie; in schimb administratorul ar
putea sa introduca o actiune impotriva adunarii generale, care in mod abuziv l-a revocat din
functie, provocandu-I astfel un prejudiciu, de aceasta data actiunea administratorului functionand
in conditiile dreptului comun.7

Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile si sarcinile sale, unui comitet
de directie care nu este un organ cu existent obligatory in structura organizatorica a conducerii
unei societati, ci una facultative. Membrii comitetului de directie se aleg dintre administrator, si
sunt indreptatiti la o remuneratie. Raportul juridic se stabileste intre consiliul de administratie si
membrii comitetului de directive are configuratia juridical a unui submandat, care este temporar
si nu poate depasi durata mandatului administratorilor.

6
Vasile Patrulea, Corneliu Turuianu-Curs de drept comercial,editia a II-a,Editura All Beck,2000,p.81
7
Madalina M.Moroceanu-Anularea hotararii adunarii generale in cadrul societatii pe actiuni,Revista Ghidul juridic
pentru societatile comerciale, ianuarie2005,nr.1,Bucuresti,p.15

7
 Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutive poate fi atacata in
justitie in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, de oricare dintre actionarii
care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze
aceasta in procesul verbal al sedintei.

Cand se invoca motive de nulitatea absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil iar
cererea poate fi reformulate de orice persoana interesata(art.132, alin.3 din Legea societatilor
comerciale), indiferent daca a participat sau nu la vot, si indifferent de modalitatea in care a
votat, cu conditia unui interes in cauza.8

1.4. COMITETUL DE DIRECTIE

Alaturi de consiliul de administratie, legea romana recunoaste si posibilitatea numirii

unui al doilea organ collegial, respectiv comitetul de directie caruia, consiliul de administratie ii
poate delega o parte din atributiile si prerogativele sale.

Membrii comitetului de directie, sunt la randul lor administrator, deoarece comitetul de

directive se allege din randul membrilor consiliului de administratie. Odata cu alegerea
comitetului de directie, consiliul de administratie stabileste si remuneratia la care au dreptul
membrii comitetului. Cu toate acesta, decizia consiliului de administratie cu privire la
remunerarea membrilor comitetului de directive este supusa unei ratificari ulterioare a adunarii
generale.

Membrii comitetului de directive si directorii unei societati pe actiuni nu vor putea fi, fara
autorizarea consiliului de administratie, administrator, membri in comitetul de directive, cnzori
sau asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect, nici
exercita acelasi comert sau altul concurrent, pe cont propriu sau al unei alte personae, sub
pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune. Prin aceasta reglementare s-a urmarit limitarea
cumulului in cazul administratorilor si celorlalti functionary ai societatii, tocmai pentru a se
asigura astfel respectarea obligatiei de fidelitate a acestora fata de societatea pe care o reprezinta.

8
M.Moroceanu-Anularea hotararii adunarii generale in cadrul societatii pe actiuni,Revista:Ghidul juridic pentru
societatile comerciale,ianuarie2005,nr.1,Bucuresti,p.15

8
 Comitetul de directie se intruneste cel putin o data pe saptamana. In cadrul acestui
comitet, deciziile se adopta cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai, iar votul nu poate
fid at prin delegatie.

Deliberarile comitetului de directie se inregistreaza intr-un registru special, care urmeaza

a fi prezentat in cadrul fiecarei sedinte a consiliului de administratie.

Functionarii societatii sunt conform legii, directori executive ai societatii, carora le

revine sarcina de a realize operatiunile curenteale societatii.9

Conform art.143 din legea societatilor comerciale republicata, numirea functionarilor

societatii este de competent consiliului de administratie. Norma legala are un character
dispozitiv, prin actul constitutive al societatii existand posiblitatea acordarii prerogative de
numire a functionarilor societatii si de catre un alt organism.

Functionarul societatii este un salariat al acesteia, a carui activitate se desfasoara in baza

unui contract de munca ce presupune acordul de vointa al partilor ce il incheie. Contractual de
munca al functionarului are in vedere felul muncii prestate de salariat in baza profesiunii de baza
pe care o detine, iar funtia de conducere (director executive) rezulta din numirea dispusa de
consiliul de administratie.

Directorii executive nu vor putea fi membri in consiliul de administratie si comitetul de

directie al societatii, legea stabilind o astfel de incompatibilitate intre calitatea de director
executive sic ea de administrator. Functionarii societatii sunt raspunzatori fata de societate si de
terti, ca si administratorii, pentru indeplinirea indatoririlor lor, conform legii.

1.5. CENZORII – ORGAN DE CONTROL

Structura organizatorica a societatilor pe actiuni include si un program de control al gestiunii

societatii:cenzorii.

9
S. Angheni, M.Volonciu, C.Stoica-Drept comercial,Editia a3-a,Editura All Beck,Bucuresti,2004,p.191

9
 In timp ce adunarea generala are functia de elaborare a vointei sociale, administratorii de
concretizare a acesteia prin administrarea si gestiunea societatii, in limita realizarii obiectului
social, cenzorii controleaza si supravegheaza respectarea legalitatii in actele de gestiune.

Cenzorii sunt un organ de decizie. Ei verifica numai daca cei abilitati sa faca acte juridice
respecta legea. Verificarile lor nu sunt pur contemplative. Ele se finalizeaza in rapoarte, prin
intermediul carora cenzorii informeaza pe actionari, in adunarile generale sau pe administrator,
in sedintele consiliului de administratie cu cele constatate. In situatii exceptionale, sunt abilitati
si obligati sa convoace adunarea generala, iar atunci cand se impune, impreuna cu
administratorii, sa numeasca un administrator provizoriu.

Natura obligatiilor pe care le au de indeplinit reclama o specializare a cenzorilor, mai cu

seama in domeniul contabil si economic. Totodata, trebuie sa fie informati si cu privire la
specificul obiectului de activitate al societatii, pentru a putea aprecia oportunitatea unor acte
juridice cum ar fi, de exemplu contractile de vanzare-cumparare, de cretit,etc, incheiate de
societate.

Majoritatea cenzorilor trebuie sa fie cetateni romani. Cel putin unul dintre cenzotii numiti
trebuie sa fie contabil autorizat, in conditiile legii sau expert contabil. Cu exceptia cenzorilor
contabili, care pot fi straini de societate, ceilalti cenzori trebuie sa fie actionari. Nu pot fi cenzori
persoanele care, la data exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate au atributii de control
in Ministerul Finantelor Publice sau alte institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres
de lege.

Cenzorii sunt obligati sa depuna, ca si administratorii, o garantie, inainte de data la care

trebuie sa intre in functie.

Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si tot atatia supleanti. Prin actul constitutive se
poate stabili un numar mai mare. Si intr-un caz si in celalalt, numarul cenzorilor trebuie sa fie
impar.

Intre societate si cenzori se stabilesc rapoarte de mandat comercial. Cenzorii trebuie sa isi
exercite personal mandatul lor(art.159,alin.3 din Legea nr.31/1990). Se interzice, astfel,

10
substituirea cenzorilor numiti de adunarea generala. Poate exercita functia de censor atat o
persoana fizica cat si o persoana juridical. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani.

Cenzorii sunt reeligibili si revocabili, sunt retribuiti, potrivit legii, cu o indemnizatie fixa,
determinate prin actul constitutive sau adunarea generala care i-a numit(art.161,alin.3,din Legea
nr.31/1990).

Raspunderea civila a cenzorilor. Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt

determinate de regulile mandatului(art.166 din Legea nr.31/1990 republicata). Nerespectarea
obligatiilor prevazute de art.73 din Legea nt.31/1990 atrage raspunderea solidara a cenzorilor.
Actiunea in raspunderea civila a cenzorilor se exercita in conditiile art.152 din Legea
nr.31/1990.10

Raspunderea penala a cenzorilor. Cenzorii raspund penal, daca sunt intrunite conditiile
legii, cand, in rapoartele lor, prezinta cu rea credinta fapte neadevarate asupra conditiilor
economice ale societatii, sau le ascund, in totalitate sau in parte.

Raspunderea cenzorilor este angajata si in cazurile in care desi sunt obligati prin lege, nu
convoaca adunarea generala; cand au acceptat cu stiinta si au pastrat insarcinarea de cenzori,
contrar dispoziitiilor art.161 din Legea nr.31/1990 republicata; cand exercita functia de censor cu
incalcarea dispozitiilor legii referitoare la incompatibilitate sau cand se imprumuta, sub orice
forma, direct sau printr-o persoana interpusa de la societatea controlata(art.276,277 din Legea
nr.31/1990, republicata.

II.FUNCTIONAREA SOCIETATILOR COMERCIALE PE ACTIUNI

Functionarea societatii comerciale pe actiuni presupune existent celor trei elemente

constitutive, respective, un patrimoniu, o organizare de sine statatoare si un scop bine determinat
precum existent unor organe de conducere, de administrare si de control.

10
V.Patulea-Continutul notiunii de raspundere juridica a cenzorilor,Dreptul nr.4/1996,p.63

11
2.1. ACTIUNILE

Pentru a se reflecta participarea actionarilor la formarea capitalului social, care nu poate fi

mai mic de 90.000 Ron11, theoretic, acesta este impartit in fractiuni egale, numite actiuni.

Actiunile sunt fractiuni ale capitalului social, de o valoare nominala egala 12, care este
fixate prin lege. Valoarea nominal se distinge de valoarea intrinseca, care reprezinta cota parte
din actiune in activul social net, fara datoriile fata de terti, iar nu numai in capitalul social.

Actiunile se pot clasifica astfel:

a) Dupa modul de transmitere in:

- actiuni nominale;
- actiuni la purtator
b) Dupa drepturile pe care le confera in:
- actiuni de capital;
- actiuni de folosinta;
- actiuni industriale;
- actiuni preferential cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:
 dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al
exercitiului financiar, inaintea oricarei prelevari;
 drepturile actionarilor cu actiuni ordinare.
c) Dupa felul aportului:
- actiuni in numerar;
- actiuni de aport in natura.

Potrivit art. 93,pc.2 din Legea societatilor comerciale, actiunea va cuprinde:

 denumirea si durata societatii;

 durata actului constitutive, numarul din registrul comertului sub care se afla
inmatriculata societatea si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, partea a IV-
a, in care s-a facut publicarea;

11
Legea nr. 31/1990, modificata, privind societatile comerciale(republicata in Monitorul Oficial nr. 1066/2004),
Art.10
12
Art.94 din Legea societatilor comerciale

12
  capitalul social, numarul actiunilor si numarul de ordine, valoarea nominal a
actiunilor si varsamintele efectuate;
 avantajele acordate fondatorilor.

In ceea ce priveste transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor, cesiunea

actiunilor, trebuie avut in vedere faptul ca aceasta cunoaste un regim diferit, dupa cum actiunile
sunt nominative, la purtator sau sunt vandute prin oferta publica de catre actionari. Dreptul de
proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declarative facuta in registrul
actionarilor emitentului, subscrisa de cedant si de cesionar sau de mandatarul lor si prin
mentiunea facuta pe actiune.

Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a

acxestora. Actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica trebuie, potrivit
art.108 din Legea 31/1990, sa intocmeasca un prospect de oferta, in conformitate cu prevederile
OUG nr.28/2002, aprobata si modificata prin Legea nr.525/2002 cu modificarile si completarile
ulterioare.

Actiunile pot forma obiectul dreptului de gaj. Gajarea se face prin declaratia data
titularului lor, in forma autentica, sau prin inscris sub semnatura private, in care se vor mentiona
cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor gajate. Societatea nu poate dobandi propriile
sale actiuni, nici acorda imprumuturi sau avansuri asupra lor, in afara de cazul in acre adunarea
generala a actionarilor hotaraste astfel, prin votul actionarilor care detin doua treimi din capitalul
social.13

2.2. OBLIGATIUNILE

Obligatiunile, ca si actiunile, sunt valori mobiliare emise de societate, in timp ce actiunile

sunt titluri representative ale partilor sociale ce constituie fractiuni ale capitalului social, iar
actionarii, in sens larg, sunt membri ai societatii, obligatiunile sunt titluri de credit, fractiuni ale
unui imprumut unic cu o anumita valoare nominal, iar obligatarii sunt creditori, ai societatii
pentru suma reprezentand valoarea obligatiunii subscrise si dobanzii aferente.14

13
Cristian Popescu Bogdanesti-Privatizarea-ciclu final, restructurarea post-privatizare,Editura Tribuna
Economica,Bucuresti,1997,p.371
14
I.L. Georgescu-Drept comercial roman,vol.II,p.150

13
 Obligatiunile au fost definite ca fiind “titluri de credit emise de societate in schimbul
sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza indatorarea societatii de a rambursa aceste sume
si de a plati dobanzi aferente” 15. Subscrierea unei obligatiuni este un act civil, pe cand
subscrierea unei actiuni este un act de comert.

Felurile obligatiunilor:

 Dupa forma emiterii:

a) obligatiuni in forma materiala;
b) obligatiuni pe support de hartie.
 Dupa modul cum circula:
a) obligatiuni nominative
b) obligatiuni la purtator.
 Dupa natura dreptului pe care-l confera:
a) obligatiuni ordinare;
b) obligatiuni cu prima;
c) obligatiuni cu loturi.

Adunarea generala a obligatorilor va fi convocata la cererea unui numar de detinatori care

sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau la cererea reprezentantilor
detinatorilor de obligatiuni daca au fost numiti. Cheltuielile ocazionate de convocare vor fi
suportate de societatea emitenta.

Adunarea generala se convoaca ori de cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe an.
Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii. Convocarea
va fi publicata in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele raspandite din localitatea in care se
afla sediul societatii sau cea mai apropiata localitate. Convocarea va cuprinde locul si data tinerii
adunarii, precum si ordinea de si cu aratarea explicita a tuturor problemelor care face obiectul
dezbaterilor adunarii.16

Stanciu S. Carpeanu-Drept comercial roman, Editura Atlas Lex,Bucuresti,1994,p.312

15

Legea nr. 31/1990, modificata, privind societatile comerciale(republicata in Monitorul Oficial nr. 1066/2004),
16

Art.117

14
 Obligatarii exercita dreptul de vot in adunarea generala, proportional cu numarul
obligatiunilor pe care le poseda.

Toti detinatorii de obligatiuni au dreptul de a participa la adunarea generala, personal sau

prin mandatar. In virtutea legii, hotararile adunarii generale, adoptate de obligatari in conditiile
legii sunt obligati pentru toti obligatarii, atat pentru cei prezenti care au votat impotriva cat si
pentru cei absenti.

Detinatorii de obligatiuni care nu au luat parte la adunare sau care au votat impotriva pot
ataca hotararea adunarii in justitie, la instant in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea
emitenta, in termenul si cu efectele legale.

2.3.SITUATIILE FINANCIARE ANUALE SI REGISTRELE SOCIETATII

A. Registrele societatii

Art.177 din Legea nr.31/1990 prevede ca, in afara de evidentele prevazute de lege,
societatea pe actiuni trebuie sa tina, prin grija consiliului de administratie, a comitetului de
directive sau a cenzorilor, dupa caz, registrele si situatiile financiare.

Potrivit dispozitiilor legale, societatea trebuie sa tina urmatoarele register:

 Registrul actionarilor societatii

Arata, dupa caz, numele, prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul
actionarilor cu actiuni nominative si varsamintele facute in contul actiunilo, evident valorilor
mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta
de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

 Registrul sedintelor si deliberarilor adunarii generale

15
Cuprinde procesele verbale incheiate de catre secretarii desemnati in adunarea generala si care
constata indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii, prezenta actionarilor,
numarul actiunilor, dezbaterile in rezumat, hotararile luate, iar, la cereea actionarilor, deliberarile
facute de ei in sedinta.

 Registrul sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie;

 Registrul sedintelor si deliberarilor comitetului de directive;
 Registrul deliberarilor si constatarilor facute de cenzori in exercitarea
mandatului;
 Registrul obligatiunilor

Arata totalitatea obligatiunilor emise si a celor rambursate, numele, prenumele, denumirea si

domiciliul sau sediul titularului, can dele sunt nominative.

Conform art.178 din Legea nr.31/1990, administratorii sau, dupa caz, societatile de
registru independente sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor si a oricaror personae
interesate registrele actionarilor sis a elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora copii. De
asemenea, sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor si a detinatorilor de obligatiuni registrul
sedintelor si deliberarilor adunarii generale si registrul obligatiunilor.

Cuprivire la continutul acestor register, orice persoana interesata poate lua la cunostinta,
cu prealabila autorizare a judecatorului delegate. La registrul comertului, registrele vor fi pastrate
timp de 5 ani.

Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor pot fi tinute nu numai manual, ci si in

system computerizat. Din art.23 al Legii contabilitatii rezulta ca si celelalte registre obligatorii
pot fi tinute in forma computerizata, cu conditia de a asigura respectarea normelor contabile,
stocarea, pastrarea sub forma suportilor tehnici si controlul datelor inregistrate in contabilitate.17

B. Organizarea contabilitatii societatilor comerciale

Secheaua Marius-Legea societatilor comerciale nr.31/1990 comentata si adnotata, editia a11-a,Editura

17

Rosetti,Bucuresti 2002,p.175

16
 Contabilitatea societatii comerciale este organizata si condusa in conformitate cu
dispozitiile legii nr.82/1991, legea contabilitatii.18

Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine persoanei care are obligatia
gestionarii patrimoniului, si anume, administratorilor.

Contabilitatea trebuie condusa in partida dubla, inregistrarile in contabilitate facandu-se

chronologic si systematic, potrivit planurilor de conturi si normelor emise de Ministerul
Finantelor. Ca urmare a dublei inregistrari, pentru cunosterea situatiei financiare se face diferenta
intre cele doua partied de debit si credit si se obtine soldul.

Fiecare operatiune patrimoniala este supusa unei duble inregistrari: la active si la pasiv,
reprezentata intr-un cont de registru. Cu cat activitatea comerciala este mai complexa, cu atat
numarul de conturi este mai mare. Contabilitatea se tine in limba roamana si in moneda
nationala. Contabilitatea operatiunilor effectuate in valuta se tine in moneda nationala cat si in
valuta.

Inragistrarea in contabilitate a bunurilor mobile si immobile se face la valoarea de

achizitie, de productie sau la pretul pietei, dupa caz. Creantele si datoriile se inregistreaza in
contabilitate la valoarea lor nominal.

Principalele registre ce se folosesc in contabilitate sunt:

1. Registrul jurnal este registrul in care se inscriu zilnic operatiunile comerciale, tot ce
primeste si plateste societatea sub orice titlu;
2. Registrul inventar cuprinde inventariierile effectuate in cazurile si la termenele
prevazute de lege;
3. Registrul cartea mare este registrul de fonduri personificate, cu contabilitatea in partida
dubla, inregistrarile facandu-se systematic.19

Registrul jurnal este potrivit art 114 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii,
un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza prin articole contabile, in mod

18
Legea 82 din 24 decembrie 1991 privind contabilitatea, republicata in Monitorul Oficial nr.629 din 26 august 2002
19
Stanciu D.Capreanu-Drept comercial roman,Editura Atlas Lex, Bucuresti 1994,p.96-98

17
chronologic, operatiunile patrimoniale, prin respectarea succesiuniidocumentelor dupa data de
intocmire sau de intrare a acestora in unitate.

Registrul inventor este un document contabil obligatoriu, in care se inregistreaza toate

elementele patrimoniale de active si de pasiv, grupate in functie de natural or, conform posturilor
din bilantul contabil, inventariate potriivit normelor legale.

Registrul “cartea mare” este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar,
direct sau prin regrupare de conturi corespondente, inregistrarile effectuate in registrul jurnal,
stabilindu-se situatia fiecarui cont, respective soldul initial, rulajele debitoare, rulajele creditoare
si soldurile finale.

Aceste registre sunt, in principiu obligatorii. Registrele contabile trebuie sa fie tinute in
mod regulat, in asa fel incat ele sa poata permita in orice moment identificarea si controlul
operatiunilor comerciale efectuate.

Administratorii au obligatia ca, cel putin cu o luna anterior datei stabilite pentru
desfasurarea adunarii generale, sa prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari, situatia
financiara annual pentru exercitiul financiar precedent, impreuna cu raportul lor si documentele
justificative.

Bilantul este situatia patrimoniala a unui comerciant la un moment dat, asa cum rezulta
din compararea activului si pasivului infatisat prin soldurile totalitatii conturilor. Bilantul este de
mai multe feluri:20

 Bilantul annual, care se intocmeste la incheierea exercitiului social; acesta este

bilantul ordinar, care jaloneaza activitatea societatii, iar regulile ce il guverneaza
sunt aplicabile, prin analogie si celorlalte tipuri de bilant;
 Bilantul prin care administratorii fac dovada pierderii unei jumatati din capitalul
social;
 Bilantul de fuziune sau de divizare;
 Bilantul de lichidare.

Secheaua Marius-Legea societatilor comerciale nr.31/1990 comentata si adnotata,editia a-II-a,Editura

20

Rosetti,Bucuresti,2002,p.177

18
 Cenzorii sunt obligati sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal
intocmite si in concordant cu registrele, daca acestea din urma sunt regulat tinute si daca
evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite prin intocmirea bilantului contabil.

Dupa aprobarea bilantului de adunarea generala ordinara a actiuonarilor, o copie a cestuia

impreuna cu contul de profit si pierderi, cu raportul administratorilor si cenzorilor si procesul
verbal al adunarii generale, vor fi depuse, de administrator in termen de 15 zile, la administratia
financiara.

Un exemplar al bilantului, vizat de administratia financiara, impreuna cu documentele

anexa mentionate mai sus, vor fi depuse la Oficiul Registrului Comertului in cazul societatilor cu
o cifra anuala de afaceri mai mare de 10.000.000 RON, se va publica in Monitorul Oficial un
anunt prin care se confirma depunerea bilantului si a documentelor anexa. Toate societatile pe
actiuni trebuie sa publice in Monitorul Oficial situatia societatii, in scopul informarii actionarilor,
obligatariolor, creditorilor si fiscului.

SPETA

Societate comerciala pe actiuni. Actiune in anularea hotararii adunarii generale

extraordinare a  actionarilor21

Prin cererea inregistrata la data de 18 februarie 2005, reclamanta SC S. R. SRL, actionara

in SC R.S. SA a chemat in judecata paratele SC R. SA si SC R S. SA, solicitand  prin sentinta ce
se va pronunta sa se dispuna anularea hotararilor adoptate in sedinta adunarii generale
extraordinare a actionarilor SC R.S. SA si suspendarea executarii acestor hotarari pana la
solutionarea pe fond a cererii.

Reclamanta a aratat ca SC R. SA a convocat ilegal sedinta adunarii generale a paratei SC

R. S. SA la sediul actionarului, iar nu la sediul societatii, sedinta fiind prezidata de M.N.,
reprezentanta actionarului R. SA. S-a aratat, de asemenea, ca numirea de convocare a sedintei a
fost nelegala, deoarece actionarul SC R. SA nu avea calitatea semnarii convocatorului sedintei.

21
http://www.scj.ro/SE%20rezumate%202006/SE%20r%202690%202006.htm

19
S-a mai aratat ca, desi pe ordinea de zi a convocatorului, s-au aflat in dezbatere 4 puncte, s-au
adoptat 11 hotarari, hotararile 9, 10,11 neavand legatura cu convocatorul sedintei.

A mai sustinut ca au fost incalcate normele legale prevazute in Legea nr. 31/1990 (art.
117-128) , ca nu s-a luat in dezbatere raportul comisiei cenzorilor, ca s-a dispus revocarea din
functie a administratorilor societatii.

            Parata SC R.S. SA a formulat intampinare  si a solicitat respingerea actiunii, motivand ca

organele de conducere si control ale societatii au fost alese in baza unei hotarari din 6 iunie 2000,
anulata prin hotararea instantei, astfel ca la momentul adoptarii hotararii AGEA din 23 ianuarie
2005, societatea nu avea organe de conducere, statutar alese. Astfel, in lipsa organelor de
conducere a societatii, pentru a evita dizolvarea societatii actionarul SC R. SA, procedand in
conformitate cu dispozitiile art. 1517 C. civ. a convocat AGA pentru data de 21 ianuarie 2005,
iar ulterior pentru 23 ianuarie 2005, convocatorul fiind publicat in conditii legale de publicitate.
            La termenul de judecata din 3 mai 2005, SC R. SA, actionar al societatii parate, a
formulat cerere de interventie voluntara accesorie in interesul paratei, incuviintata in principiu la
4 mai 2005.
            Tribunalul Bucuresti,  Sectia a VI-a comerciala, prin sentinta nr. 2988 din 22 iunie 2005,
a admis in parte actiunea si a dispus anularea hotararilor AGEA a actionarilor SC R. S. SA din
23 ianuarie 2005 cu numarul 2, 9 si 11.
            A respins actiunea fata de SC R. SA ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara
calitate procesuala pasiva si a respins si cererea de interventie a acesteia.
            Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca potrivit art. 117 a Legii nr.
31/1990, adunarea generala se convoaca de catre administratorii societatii, dispozitie cu caracter
special in raport cu cele continute de art. 1517 C. civ. aplicabil materiei societatii civile si in lipsa
unei autorizatii speciale a instantei, actionarul neadministrator nu avea calitatea convocarii
adunarii generale prin publicarea convocatorului in publicatia „C.P.”si nu acopera cerinta legala,
prin stabilirea locatiei sedintei AGEA din 23 ianuarie 2005 la sediul actionarului SC R. SA, cu
care reclamanta se afla intr-un conflict judiciar prelungit in ani, incalcandu-se dispozitiile art.
110 alin.(2) din Legea nr. 31/1990 care are in vedere asigurarea unei posibilitati egale a
actionarilor.

20
            Asigurarea prezidiului adunarii de un reprezentant al SC R. SA  doamna M.N. a incalcat
dispozitiile art. 129 din Legea nr. 31/1990, persoana desemnata neavand competenta legitima de
a verifica valabilitatea constituirii adunarii generale in functie de dispozitiile statutare si lege.
            In ceea ce priveste numirea lichidatorului judiciar SC A.S. SRL de catre actionarul SC R.
SA , instanta a retinut ca s-au incalcat dispozitiile art. 117alin.(7) din Legea nr. 31/1990, aceasta
problema nefigurand pe ordinea de zi a convocatorului sedintei, fiind incalcat dreptul la vot al
celorlalti actionari.
            Parata SC R. S. SA a declarat apel, sustinand ca instanta de fond a facut referire la texte
normative straine spetei si la argumente de interpretare inaplicabile pricinii.
            Astfel, desi s-a retinut ca la data convocarii adunarii generale din 31 ianuarie 2005 nu mai
existau organe de conducere in functie, instanta a considerat aplicabile dispozitiile art. 119 din
Legea nr. 31/1990. Or, in situatia de fapt data, devin aplicabile prevederile legii generale civile
respectiv, dispozitiile art. 1517 C. civ.
            Apelanta a mai aratat ca interesul convocarii AGEA a fost de a salva societatea de
pericolul de a fi dizolvata din cauza ca aceasta nu avea organe de conducere. De asemenea,
convocatorul a fost publicat in C.N. iar  nu in  C.P., si instanta de fond nu a argumentat de ce
aceasta publicare nu corespunde cerintelor de publicitate.
            Cu privire la locul tinerii AGEA, s-a considerat ca motivarea instantei de fond nu
reprezinta decat simple supozitii in absenta unor probatorii adecvate, iar referitor la prezidarea
acesteia, apelanta a sustinut ca in lipsa organelor de conducere, justificat, a fost prezidata de un
reprezentant al actionarului prezent.
            Curtea de Apel Bucuresti,  sectia a V-a comerciala, a respins apelul ca nefondat. In
motivarea solutiei, instanta  de control judiciar a raspuns punctual fiecarei critici a SC R.S. SA.,
retinand ca  societatea comerciala, desi prezinta unele asemanari cu societatea civila,
reglementate de Codul civil, se supune regulilor de drept comercial care sunt derogatorii de la
dreptul comun.
            In speta, dispozitiile art. 119 alin.( 3) din legea speciala comerciala care reglementeaza un
caz asemanator indrituieste actionarii unei societatii comerciale sa se adreseze instantei de
judecata in vederea convocarii adunarii generale a actionarilor si sa numeasca dintre actionari
persoana care va prezida adunarea generala, situatie in care nu sunt aplicabile dispozitiile art.
1517 C. civ., asa cum a retinut si instanta de fond.

21
            Instanta de apel a invocat si dispozitiile art. 38 alin. (3) din actul constitutiv al SC S. SA,
potrivit caruia daca administratorii nu convoaca adunarea generala, actionarul interesat poate
cere instantei judecatoresti competente convocarea AGA si desemnarea actionarului care o va
prezida.
            Cat priveste sustinerea apelantei, in sensul ca publicarea convocatorului s-a facut in ziarul
„C. N.” si in „C.P.” este contrazisa de actele depuse in probatoriu de catre parata-apelanta.
            S-a mai retinut ca , justificat, instanta de fond a apreciat ca locatia statutara, respectiv
sediul actionarului SC R. SA nu satisface cerintele legale, dat fiind conflictul judiciar intre parti
care ar fi fost de natura a obstructiona asigurarea unui mediu egal privind exprimarea votului.
            Parata SC R. SA a declarat recurs, criticile deciziei instantei de apel facand referire la
aspecte de nelegalitate, fiind invocate dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., considerand ca
adunarea generala a actionarilor din 23 ianuarie 2005 s-a facut in conditii de legalitate, fara a
exista o lacuna a legii, ci exista un izvor de drept material si anume art. 1517 pct. 1 C. civ. care
este izvor de drept subsidiar pentru raportul juridic dedus judecatii.
            La aceeasi data a declarat recurs si parata SC R. S. SA, criticand solutia instantei de apel,
invocand ca temei legal art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
            A sustinut ca, in mod nejustificat, instantele au avut ca argument analogia, cand, in speta
exista un izvor de drept material si anume art. 1517 pct. 1 C. civ.
            De asemenea, recurenta a  mai sustinut ca i s-a incalcat dreptul la aparare, intrucat
instanta de apel a refuzat sa-i incuviinteze proba cu inscrisuri, respectiv sa depuna o copie lizibila
din pagina C. N., prin care s-a facut convocarea.
            Au fost incalcate si dispozitiile art. 110 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, care sunt
permisive, iar in conditiile in care sunt dispozitii diferite in actul constitutiv, se poate convoca
adunarea generala a actionarilor si la o alta adresa.
            S-a facut o aplicare trunchiata a dispozitiilor art. 129 din Legea nr. 31/1990, adunarea
generala putand fi condusa si de o persoana ce tine locul Presedintelui Consiliului de
Administratie.
            Cu privire la recursul SC R. SA,  s-a  retinut ca aceasta nu a achitat taxa de timbru
aferenta desi i s-a pus in vedere prin citatia emisa cuantumul acesteia, respectiv 15,5 RON.

22
            Intrucat chestiunea timbrajului se analizeaza inaintea oricaror exceptii si motive de
casare, Inalta Curte  a dat eficienta dispozitiilor art. 20 pct. 1 si 3 din Legea nr. 146/1997 si a
anulat ca insuficient timbrat recursul acesteia.
            Criticile recurentei SC R.S. SA au fost inlaturate, avand in vedere ca potrivit art. 117 din
Legea nr. 31/1990, adunarea generala va fi convocata de administratori de cate ori va fi nevoie:
convocatorul va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei si intr-unul dintre ziarele de larga
raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate,
sedinta adunarii generale se tine la sediul societatii , in lipsa unei prevederi contrare a actului
constitutiv, conform art. 110 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.
            S-a retinut ca exista reglementari speciale in legea societatilor comerciale, si numai in
cazul in care legea cadru , legea speciala nu prevede anumite situatii se poate apela la
reglementarile Codului civil.
            Desi, instanta de fond a aratat ca prin decizia Curtii de Apel nr. 28/2004, irevocabila, s-a
constatat incetarea mandatului administratorilor si cenzorilor societatii SC R. S. SA si, incepand
cu 22 ianuarie 2004, societatea parata este lipsita de aceste organe, din relatiile date de Oficiul
Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti rezulta ca la 23 ianuarie 2005, data
convocarii AGA, societatea avea organe de conducere.
            Asa cum au retinut si instantele anterioare, in privinta legitimitatii actionarului la
procedura convocarii adunarii generale, sunt incidente dispozitiile art. 119 alin.(3) din Legea nr.
31/1990 privind societatile comerciale, lege comerciala speciala, prin care se reglementeaza
situatia care determina actionarii unei societatii comerciale sa se adreseze instantei de judecata in
vederea convocarii adunarii generale a actionarilor si sa numeasca, dintre actionari, persoana
care va prezida adunarea generala.
            In speta, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 1517 C. civ. care reglementeaza o cu totul alta
situatie, aplicabila contractului de societate particulara, existand deosebiri esentiale intre
societatea comerciala si cea civila.
            Asa cum a retinut si instanta de apel, societatea civila nu se constituie in scopuri
comerciale,  ci in temeiul unui contract pur consensual, avand un regim juridic diferit de
raporturile comerciale.

23
            Neprocedand conform reglementarilor din legea cadru, adunarea generala convocata la
23 ianuarie 2005 este nelegala, instantele facand o corecta aplicatiune a dispozitiilor art. 119 alin.
(3) din lege.
            In lipsa unei autorizatii speciale a instantei, actionarul neadministrator nu are calitatea
convocarii adunarii generale.
            Cu privire la critica asupra modului publicarii convocatorului nu se poate retine ca
instanta de apel i-a incalcat recurentei dreptul la aparare, din continutul practicalei deciziei nr.
122 nerezultand ca la 13 martie 2006 a solicitat proba cu inscrisuri, refuzata de instanta.
            De altfel, chiar in procesul verbal al sedintei AGA incheiat la 23 ianuarie 2005, se
mentioneaza expres faptul ca a fost publicata convocarea in Monitorul Oficial al Romaniei si in
ziarul „C. P.” din 6 ianuarie 2005, iar extrasul depus in probatiune cuprinde mentiunea  efectuata
de recurenta.         Pe de alta parte, instantele inferioare au retinut ca dispozitiile art.110 alin.(2)
din Legea nr. 31/1990 sunt permisive, sedintele adunarii generale putand fi tinute si intr-o alta
locatie decat sediul societatii, numai ca justificat s-a apreciat ca in conditiile date, respectiv
starea conflictuala dintre parti, cerintele legii, in sensul de a asigura posibilitatea egala a
actionarilor de a participa la sedinta convocata a fost incalcata.
            Nu se poate retine interpretarea trunchiata a dispozitiilor art. 129 din Legea nr. 31/1990,
cu privire la persoana care va conduce adunarea generala, intrucat aceste dispozitii sunt
imperative si de stricta aplicare, in speta, sedinta fiind convocata de persoane ce nu aveau
calitatea sa o faca.
             In consecinta, recursul declarat de parata SC R. S. SA Bucuresti a fost respins, ca
nefondat.

24
 CONCLUZII

Evolutia econimica si expansiunile colonial din secolul al XVII-lea, au determinat

aparitia societatilor comerciale de capital, respective a societatilor pe actiuni. Cresterea
numarului acestora a impus necesitatea unor reglementari juridice comerciale adecvate, care s-au
modificat in timp in functie de necesitatile provocate de modernizare si tehnologizare.

Societatea comerciala pe actiuni poate fi definite ca o societate constituita prin asocierea

mai multor personae care contribuie la formarea capitalului social, prin anumite cote de
reprezentare, prin titluri numite actiuni, pentru desfasurarea activitatii comerciale, in scopul
impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aportului lor.

Exista doua modalitati de constituire a societatii pe actiuni: prin subscriere integral si

simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutive sau prin subscriptie publica.

Subscriptia instantanee reprezinta o procedura obisnuita de inregistrare a societatilor

comerciale, iar subscriptia publica reprezinta procedura de inmatriculare cand fondatorii unei

25
societati comerciale pe actiuni, neavand capitalul necesar pentru infiintarea unei societati,
apeleaza, prin oferta publica, la persoanele interesate sa investeasca caital.

Societatea se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o diferentia de celelalte

societati comerciale existente, si va fi insotita de mentiunea “societate pe actiuni”, sau
prescurtarea S.A.

Societatile pe actiuni sunt societati mar ice presupun un numar mare de actionari la
constituire. Ele au o existent valabila in masura in care exista minimum 5 actionari.

Capitalul social, obligatoriu la constituire, stability prin lege, este de minim 2500 RON.
Capitalul social se poate constitui numai in bani si in natura. Capitalul social este impartit in
actiuni, reprezentate prin titluri negociabile si transmisibile atat pe pietele financiare
organizate(spre exemplu cum sunt bursele de valori), cat sip e piete neorganizate, mai cu seama
cand actiunile nu sunt cotate la bursa.

Actiunile sunt transmisibile atat prin acte juridice inter vivos(vanzare, donatie), cat si prin
acte juridice mortis causa(testament). Actiunile sunt nominative sau la purtator.

O societate de capital poate emite ca titluri de valoare atat actiuni, cat si obligatiuni.

Organul de conducere este adunarea generala a actionarilor, care poate fi ordinara si

extraordinara. Conducerea societatii se face pe principiul majoritatii voturilor actionarilor si nu al
unanimitatii. Principal obligatie a actionarilor se refera la plata actiunilor subscrise. Raspunderea
actionarilor pentru datoriile societatii este limitata la valoarea actiunilor pe care le detine fiecare.

Administrarea societatii se realizeaza, de regula, de catre un consiliu de administratie si,

eventual, de un comitet de directive(dar este posibil ca societatea sa fie administrate si doar de un
singur administrator).

Controlul activitatii societatii se realizeaza, in mod obligatoriu, de o comisie de cenzori

formata din minimum trei cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul cnstitutiv nu se prevede
un numar mai mare(dar numarul acestora trebuie sa ramana impar).

26
 Acestia au dreptul de a participa, fara drept de vot, la sedintele consiliului de
administratie si, au dreptul sa obtina de la administrator lunar o situatie privind activitatea
societatii.

Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice bilantul si contul

de profit si pierderi, sa verifice daca registrele societatii sunt bine tinute, sa faca inspectii
periodice, sa verifice respectarea dispozitiilor legale, sa aduca la cunostinta administratorilor
neregulile constatate.

Pentru ca o societate pe actiuni sa inceapa sa functioneze trebuie ca in termen de 15 zile

de la data autentificarii actului constitutive, fondatorii sau administratorii societatii, ori un
imputernicit al acestora, sa ceara inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza
teritoriala isi va avea sediul societatea.

Societatea comerciala este persoana juridical de la data inmatricularii in registrul

comertului. Inmatricularea se efectueaza in termen de 24 de ore de la data la care incheierea
judecatorului delegate a devenit irevocabila.

BIBLIOGRAFIE

1. Angheni S., Volonciu M., Stoica C.

 “Drept comercial,Editia a 3-a”, Editura All Beck, Bucuresti 2004;

2. Carcei Elena

 “Societatea Comerciala pe Actiuni”, Editura All Beck, Bucuresti,1999;

 “Constituirea societatilor comerciale pe actiuni”,Editura Lumina Lex,Bucuresti, 1995;

3. Capatana Octavian

 “Societati comerciale”,Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1991;

27
4. Carpeanu D. Stanciu

 “Drept comercial roman”, Editura All Beck, Bucuresti, 1998;

 “Contracte civile si comerciale”,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993;

5. Filip Liviu

 “Curs de societati comerciale”, Bucuresti, 1999;

6.Georgescu I.L.

 “Curs de drept comercial roman, vol. II”, Bucuresti, 1998;

7.Patulea Vasile, Corneliu Turianu

 “Curs de drept comercial, editia a I-a”, Editura All Beck, Bucuresti, 2000;

8. Secheaua Marius

 “Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 comentata si adnotata, editia a II-a”, Editura
Rosetti, Bucuresti, 2002.

Reviste:

1. ”Dreptul”, numarul 4/1996;

2. ”Ghidul juridic pentru societatile comerciale”,nr. 1, Bucuresti, ian.2005;

Suport legal:

1. Legea nr. 31/1990, modificata, privind societatile comerciale(republicata in Monitorul Oficial

nr. 1066/2004);

2. Legea 161/19 aprilie 2003, privind societatile comerciale (actualizata);

Site-uri:

28
1. http://www.societate.02/actiuni-functionare.htm

2. http.//www.avocatura.com

29