REFERAT

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

SLĂVILĂ GEORGIANA LARISA

MODUL POSTUNIVERSITAR, NIVELUL 1
 TIPOLOGII ALE STILURILOR MANAGERIALE

STILUL AUTORITAR - generează individualism și ostilitate și un indice de

insatisfacție foarte ridicat
STILUL DEMOCRAT - generează un climat cald , deschis bazat pe relații
amicale , iar spiritul de echipă este foarte ridicat.
STILUL PERMISIV - dezechilibrează corelația educator- educat prin accentuarea
rolului celui educat, fapt care conduce la blocarea canalelor de conexiune inversă
internă.
STILUL DIRECT - profesorul manager trasează sarcini elevului, îi spune ce
trebuie să facă și îi controlează, pe cât posibil, fiecare acțiune. Se aplică celor care nu
vor sau nu pot să-și realizeze activitățiile.
STILUL TUTORAL - pentru elevii care nu pot, dar vor să realizeze sarcina
respectivă.
STILUL MENTORAL - profesorul oferă sugestii, sfaturi ajutor atunci când
acestea îi sunt solicitate de elevi. Acest stil se aplică elevilor a căror motivație și
capacitate mai trebuie dezvoltate, celor care pot și vor, dar nu în suficientă măsură.
STILUL DELEGATOR - pentru elevii care pot și vor în suficientă masură.
Profesorul oferă eleviilor libertatea de luare a decizilor.

STILUL DE MANAGEMENT DEZIRABIL AL CADRULUI

DIDACTIC
 Profesia de cadru didactic implică o serie de responsabilităţi , roluri ,
deziderate , calităţi , competenţe , care o fac să se distingă de multe alte profesii
al căror „ obiect ” al muncii este omul. Managementul clasei se concretizează
într- un amsamblu de strategii şi tehnici de gestionare a relaţiei cadrul
didactic – elev / copil în condiţii date .
Managerul este cadrul didactic care pune în funcţiune programul
managerial al clasei , conduce elevii aflaţi în clasa respectivă, precum şi partea
dministrativă, de funcţionare a clasei , în scopul creșterii eficienței procesului
instructiv – educativ .
În cazul acesta se disting următoarele 3 stiluri manageriale ale cadrului
didactic : stilul autoritar , stilul democratic şi stilul laissez – faire .
Dat fiind faptul că situaţiile din mediul şcolar pot suferi schimbări , se
poate considera că este necesară o flexibilitate în modul de manifestare din
partea cadrului didactic şi de aceea este de dorit un stil didactic combinat
( autoritar – democratic ) . În acest sens , se evită critica şi umilirile , dar se
exprimă în mod clar şi concis aşteptările pe care le are , precum şi regulile
stabilite de comun acord: cadru didactic- elevi . Apoi , dat fiind faptul că cele mai
bune sunt deciziile luate de comun acord, acestea având reuşită deplină în actul
managerial al clasei, cel mai bine este ca elevii să fie implicaţi în orice act decizional,
cadrul didactic recurgând totuşi la practica negocierii, a alegerii celei mai bune decizii
.
În relaţiile cu elevii se consideră că este deosebit de important ca educatorul
să se manifeste următoarele caracteristici :
- să fie ferm;
- să aibă control total asupra a ceea ce se întâmplă în cadrul
colectivului ;
- să încurajeze elevii ;
- să- i stimuleze ;
- să- i ajute şi să pretindă respectarea cu stricteţe a regulilor
prezentate ;
- să- i îndrume ;
- să- i convingă ;
- să fie atent , deschis , onest şi nu în ultimul rând prietenos și
iubitor .

În concluzie, important este faptul de a exprima aşteptările în mod clar ,

concis şi ferm şi totodată de a veghea cu atenţie la respectarea imperativelor
emise. Acesta este un factor esenţial în coordonarea cu succes a unui colectiv .
De asemenea , a stimula sau a încuraja într-un mod calm , generează cooperare
în cadrul relaţiei cadru didactic - elevi .

În şcoala româneasca,se constată din ce în ce mai mult că organizarea şi

îndrumarea unei clase / grupă de elevi / copii a devenit o activitate extreme de
laborioasă şi de complexă, care implică o multitudine de resurse individuale , de
eforturi şi acţiuni din partea cadrului didactic .
În cadrul sistemului educaţional , cadrele didactice trebuie să se raporteze
continuu la cei pe care îi educă , să stabilească relaţii de colaborare cu părinţii
acestora şi cu alţi membri ai comunităţii . Activitatea profesorilor / educatoarelor
vizează individualităţi în formare fapt ce impune o maximă responsabilitate .
Aceasta este perspectiva care le conferă cadrelor didactice o poziţie oarecum
specială , unică . Ei sunt , de obicei , singurii adulţi într-un grup de copii ,
reprezentanţi ai lumii adulţilor pentru care îi pregătesc pe aceşti copii .
Un management eficient se fundamentează pe negocierea sistemului de
reguli care există în clasă / grupă . Stabilirea în acest mod a regulilor de
comportare în cadrul unui colectiv ( clasă , grupă ) , are ca obiectiv reducerea
comportamentelor negative din partea copiilor şi favorizează producerea de
comportamente adecvate . Totuşi , există şi situaţii care nu se încadrează în
acest tipar prestabilit . În aceste cazuri se impune o intervenţie directă din
partea cadrului didactic în calitate de manager al colectivului .
De exemplu , se poate considera următoarea situaţie : un copil din clasă îi
îmbrânceşte în mod intenţionat pe ceilalţi colegi . În acest caz , se recomandă o
implicare directă şi energică din partea cadrului didactic care să centreze
mesajul pe persoana sa şi nu pe copil
Astfel cadrul didactic va proceda la sublinierea cu claritate a consecinţelor
indezirabile produse în urma acestui comportament al preşcolarului asupra
cadrului didactic . Este recomandabilă astfel remarca de genul : ,, Sunt dezamăgită
de comportamentul tău ” sau ,, Sunt supărată pentru că l-ai îmbrăncit pe
colegul tău ” etc . În nici un caz nu sunt recomadabile remarci precum : ,, Eşti
un copil care creează probleme sau : ,, Eşti întotdeauna neascultător ”, ,, Te porţi
întotdeauna aşa ” .
De-a lungul carierei didactice desfăşurate se întâlneşte frecvent acest tip de
comportament şi s- a observat că aplicarea sugestiilor teoretice referitoare la
modul de subliniere a consecinţelor negative a dat rezultate . Acest mod de
abordare şi rezolvare a situaţiei – problemă ivită a dus la creşterea gradului de
responsabilizare a întregului colectiv în privinţa regulilor clasei care se impun a
fi respectate şi a generat detensionarea atmosferei din cadrul grupului . Aşadar ,
se poate afirma că succesul în cazul rezolvării unor situaţii de genul acesta ,
depinde în cea mai mare măsură de modul în care reacţionează la aceasta
cadrul didactic în calitate de manager al colectivului .