Sunteți pe pagina 1din 30

CUPRINS

Pagina nr.

LISTA DE MESE xi ii

LISTA ILUSTRATIILOR xv

CAPITOL:

UE INTRODUCERE 1

Declara•ia problemei 7

Del imi tat ion 7

Limi tat ioni 8

Ipoteză 9

Defini•iunea •i explica•iile termenilor 9

Semnifica•ia studiului 13

II REVIZUIRE DE LEGATE DE 15
LITERATURĂ

III PROCEDURĂ 34

Selecta•i ionul de subiecte 34

Selecta•i ionul variabilelor 35

X
Relativitatea datelor 36

Instrumente Rel iabi li ty 36

Competen•a testatorului •i relabilitatea 37

testelor

Subiecte Rel iabi li ty 39

Administrarea testelor •i colec•ionarea datelor 42

Test de performan•ă. 58

Analiza•i statisticile 69

IV ANALIZA REZULTATELOR DE DATE ALE 70

STUDIULUI

Analiza statistică a datelor 70

Constatări 78

Discutarea constatărilor 80

Discutarea ipotezei 82

V REZUMAT, CONCLUZII ȘI 83

RECOMANDARE

rezumat 83

xi
Concluzii 84

Recomandări 85

APENDICE 87

A Scoruri brute ale jucătorilor de badminton 87

BIBLIOGRAFIE 88

xii
LISTA DE MESE

Masa Conținutul tabelului Pagină


Nu. Nu.
1 Relabilitate Coeficientul scorurilor Test-Retest. 38

2 Scoruri brute ale activității de orientare (în secunde) 42

3 Scorurile brute ale abilității de diferențiere (în puncte) 46

4 Scorurile brute ale Reactivității (în secunde) 51

5 Scorurile brute ale Balance abi l ity; 54

6 Scorurile brute ale Rhythm abi li ty (în secunde) 57

7 Scorurile brute ale testului de performanță cu 68


clasament;

xiii
8 Spearmen Rank ordonează corelația de performanță 72
în Badminton în
relat ion to orientat ion abi li ty.

9 Spearmen Rank ordonează corelația de performanță 73


în Badminton în
relație cu Abilitatea de diferențiere.

10 Spearmen Rank ordonează corelația de performanță 74


în Badminton în
relație cu Reacția abilității.

11 Spearmen Rank ordonează corelația de performanță 75


în Badminton în
relație cu Balanța abi l ită.

12 Spearmen Rank ordonează corelația de performanță 76


în Badminton în
relație cu Ritmul abi l ity.

13 Spearmen Rank ordonează corelația de performanță 77


în Badminton în
relat ion la Composi te Co-ordination abi li ty.

14 Relaţie de Co-coordonator 78
Abi l ities la the Performanţă în
Badminton.

xiv
LISTA ILUSTRATIILOR

Figura Pagina nr.

1. Sau ientat ion Abi li ty Test 43

2. Di f ferent iat ion Abi li ty Test 45

3. React ion Test de abilitate 49

4. Testul de echilibrare a abilită•ii 53

5. Rhythm Abi li ty Test 56

xv
1

Capitolul - I

INTRODUCERE

Secolul al XX-lea este cel mai rapid schimbător secol din ultimii ani.

Rapiditatea schimbărilor a creat cerin•e neobi•nuite asupra indivizilor •i asupra

sistemului de educa•ie. Astăzi educa•ia nu trebuie să includă doar corpul •i

cuno•tin•ele, ci •i să dezvolte min•i care le vor permite să în•eleagă •i să accepte

ceea ce urmează mâine.

A•a cum spune Jack, Bros is phi losopher, trăirea devine doar un ar, „atunci

când munca •i jocul, munca •i timpul liber, mintea •i corpul, educa•ia •i recreerea

ionului, sunt guvernate de o singură viziune a excelen•ei •i o pasiune neplăcută

pentru realizarea acesteia. ” 1

1 Lawrance Pearsall Jacks, Education Through Recreation (Londra: University of London Press, 1932),

P1
2

În sporurile de astăzi, cele mai bune performan•e pot fi ob•inute numai

printr-un sistem de ploaie planificat, executat •i controlat, dezlegat de cuno•tin•ele

•tiin•ifice, fundamentele teoretice •i metodice ale ploii sporite.

Tendin•ele de dezvoltare a sporului interna•ional, în special în jocurile de

echipă, sunt identificate ca fiind cre•terea ritmului jocului, jocul corpului mai dur •i o

mai mare variabilitate în tehnică •i tactică. Un nivel sporit de performan•ă poate fi

atins numai prin muncă •i instruire

de toate major componente eu .e. tehnică

coordonarea, tactica, aptitudinea fizică •i calită•ile psihologice. Apar aceste

componente, un alt factor care acum este cunoscut sub numele de coordonate

deschise joacă, de asemenea, un rol mai mare. Un sporman poate concura eficient

numai printr-o anumită stăpânire coordonativă a tehnicii.

Abilită•ile de coordonare îi permit sporului să facă un grup de mi•cări cu cea

mai bună calitate •i efect.


3

Viteza de învă•are a schiului •i stabilitatea acestuia depinde în mod direct de nivelul

diverselor coordonate deschise. Sunt necesare coordonate abilitate pentru utilizarea

maximă a condi•iilor, a schilor tehnice •i a schiurilor tactice. 2

Ploaia insuficientă a coordonatelor abilitate imită performan•a specială la

niveluri superioare. Dimpotrivă, abilitatea de coordonare mai bună dezvoltată oferă o

bază esen•ială pentru o învă•are mai rapidă •i mai eficientă, stabilizarea •i varia•ia

ionului în tehnică •i executarea cu succes a acestora în joc •i tuat ion.

În diferi•i sporuri, cerin•ele unor abilită•i de coordonare sunt diferite •i aceste

abilită•i asigură o eficien•ă mai mare a mi•cării •i o economie a mi•cării, în timp ce

unele evenimente sporite ajută la o frecven•ă mai mare a mi•cării.

cu înalt explozivitate •i forta

appl icat ion. În sporturile de for•ă, ele ajută la punerea

2 Hardayal Singh, Science of Sports Training (New Delhi DVS Publication, 1991), p 165
4

efort maxim într-un timp scurt •i în dreptul momentului. Dar, unde tehnica domină

evenimentul, acestea sunt deschise

ajută în mai bine învăţare, stabi l izat ion,

var iabi li ty •i ion autoimunizat. Apar t f rom

îmbunătă•irea performan•ei, în jocurile de echipă, coordonatele deschise asigură o

utilizare eficientă a deschiderilor tactice în continuarea schimbării ionilor. 3

În anumite momente, •apte abilită•i de coordonare sunt de o importan•ă

crucială. În diferi•i sporuri, importan•a relativă a acestor deschise este totu•i diferită. 4

Fizic

educarea profesorilor •i antrenorilor ar trebui

Fi•i bine cunoscu•i cu aceste importan•e ale abilită•ilor de coordonare în realizarea

unor performan•e bune în diferite activită•i educa•ionale fizice •i sportive. Abilitatea

de ionizare diferită îi permite spormanului să perceapă microdiferen•e referitoare la

aspectul temporal, dinamic, spa•ial al ionului de executare a mi•cării •i a ionului

diferit

3 Lother, ed. Kalb. Introducere în teoria generală •i metodica instruirii - Coordonarea factorului de
performan•ă - Tehnică DHFK (Leipzig, 1989) p. 15
4 Hardayal Singh, •tiin•a antrenamentului sportiv, p. 165
5

poate fi în ceea ce prive•te un instrument sau o mi•care, cum ar fi servirea, servirea

mi•cării, sim•irea apei etc. 5 Or ientat ion permite sporului să determine pozi•ia •i

mi•carea propriului corp •i / sau a unui obiect în mi•care (adversar, partener) în ceea

ce prive•te spa•iul. 6 Cuplarea sau combinarea ionului

circulaţie la minime spor tsman la

coordonează mi•carea par•ială a corpului său cu privire la spa•iu, timp •i dinamică. 7

Reac•ia ionică deschisă permite spormanului să efectueze ac•iunea rapidă •i

inten•ionată în func•ie de un semnal •i pentru o schimbare bruscă a ionului

dumneavoastră. 8 Echilibrul deschis ajută la men•inerea corpului total într-o anumită

pozi•ie sau la restabilirea acestuia. 9

Abilitatea ritmică permite

spor tsman să perceapă ritmul extern dat •i să-l reproducă într-un act motor. De

asemenea, nu denotă

5 Ibidem.
6 Ibidem.
7 Ibidem.
8 Ibidem, p. 120
9 Idib., P. 167
6

abilitatea de a reproduce un ritm, existând în memoria motorie în ac•iunea motorie. 10

În calitate de cercetător care are legătură cu jocul Badminton, •ti•i despre

importan•a coordonatei necesare.

abi lit ies care poate sa fi util pentru

Jucători de badminton. Jocul de Badminton este considerat a fi o varia•ie a jocului

antic de bat t ledore. Un joc similar, „Poona”, a fost jucat de armata britanică a

statelor de ghea•ă din India •i în Poona au fost elaborate primele reguli în anii 1870.

Jocurile de bază din Badminton care pot fi practicate în mod izolat sunt, de

exemplu, servire, clear, smash, lob, net return / play •i drop •i după care doar

jucătorii în cauză sunt direc•iona•i către jocul tu tuat ion. Datorită faptului că este un

joc individual, este nevoie de toate componentele necesare în general de către orice

altă echipă sau spor. În plus, o cerin•ă de bază este munca la picioare care

10 Ibidem.
7

are loc în primul rând prin ajustarea parametrilor speciali, dinamici •i temporali.

The opt ional ly dezvoltat coordonată abi li ty

în special în copilărie sunt un atu nepre•uit pentru învă•area tehnicii complexe în

stadiul de avansare, depinde de nivelul de abilitate de coordonare necesară.

ei sunt prerequisi te de Badminton

pe forma•ie.

Declarația problemei

Scopul studiului a fost să stabilească rela•ia dintre coordonatele selectate

deschise la spectacolul din Badminton.

Del imitații

1. Acest studiu a fost distribuit către doisprezece jucători de badminton care

au reprezentat echipa universitară a bărba•ilor din cadrul turneului

intervariant.
8

2. Acest studiu a fost mai departe del imi ted la the

teste de abilitate coordonate, a•a cum sugerează Peter Hi rtz. 11

3. Studiul a fost limitat la următoarea abilitate a coordonatelor: -

A) Sau ientat ion abi li ty.

b) Di f ferent iat ion abi li ty.

c) Reac•ionează deschiderea ionului.

d) Echilibru deschis.

e) Rhythm abi li ty

Prescripţie

Varia•ia în performan•a abilită•ilor de coordonare datorită factorilor motiva•i

care ar fi putut afecta studiul au fost considerate drept imi tat de studiu.

11 Ed. Peter Hirtz. Koordinative Fachigbeiten în Schulsport (Volb •i Wissen Volkseigner Verlag,

Bertin, 1985), p. 127


9

Ipoteză

Pe baza literaturii disponibile •i a în•elegerii proprii de către erudit a

problemei, s-a emis ipoteza că nu ar exista nicio rela•ie semnificativă a unor

coordonate selectate deschise la performan•a din Badminton.

Definiția și explicația termenilor

Abilități de coordonare

„Coordonatele deschise sunt în•elese ca patente relativ stabilizate •i

generalizate ale controlului motorului •i ale procesului de reglare.” 12

„Coordonatele deschise sunt psihomatice generale pentru performan•ă, care

au func•ia de control al mi•cării •i de reglare.” 13

12 Hardayal Singh, •tiin•a antrenamentului sportiv, p. 164


13 Kalb, Introudction inti Teoria generală •i metodele trenului - Tehnica de coordonare a factorului de

performan•ă, p. 15.
10

Abilitate de orientare

„Sau ientat ion abi li ty este posibilitatea de a analiza •i schimba pozi•ia •i

mi•carea corpului în spa•iu •i timpul legat de ionul de ac•iune definit”. 14

„Aceasta este capacitatea de a determina pozi•ia corpului •i par•ialită•ile în

timp •i spa•iu în raport cu gravitatea, terenul de joc, al•i jucători cu echipament de

balon etc.” 15

Defini•ia ini•iativă dată de Diet r ich Harre este acceptată în scopul studiului.

Abilitatea de diferențiere

„I t este capacitatea de a ob•ine o precizie •i o economie ridicate (ajustarea

timpului) de mi•care separată a corpului •i faza mecanică a mi•cării totale. I t se

bazează pe dist distra•ie con•tientă precisă între for•ă;

14 Hardayal Singh, •tiin•a antrenamentului sportiv, p. 166


15 Dictrich Harre ed. Principiile sportului (Sports-verlag Beriu, 1982): p.151.
11

spa•iul •i parametrii de timp ai procesului motor •i ace•tia există în mintea sportivilor. 16

Potrivit lui Singh 17 Abilitatea ionică diferită este capacitatea de a ob•ine un

grad ridicat de precizie •i economie pentru a separa mi•cările corpului •i faza de

mi•care într-un ion cu ac•iune motorie. Depinde de capacitatea sporurilor de a

diferen•a cu precizie între diferen•ele minime în parametrii temporali, spa•iali •i

dinamici ai unei mi•cări în compara•ie cu mi•carea adecvată studiului.

Abilitatea de reacție

„Potrivit lui Singh 18 Reac•ia ionică deschisă este capacitatea de a reac•iona

rapid •i efectiv la un semnal. ”

„Reac•ia ionică este posibilitatea de a ini•ia rapid •i de a forma ioni de ac•iune

rapidi •i bine direc•iona•i după un semnal. ” 19

16 Dietrich Harre ed. Principiile sportului (Sportverlag Berlin, 1982), p. 151


17 Hardayal Singh, •tiin•a antrenamentului sportiv, p. 165
18 Ibidem, p. 166
12

În scopul studiului, prima ini•iativă dată de singh se găse•te mai adecvată •i,

prin urmare, acceptată.

Abilitatea de echilibru

„Singerul a definit echilibrul ca fiind capacitatea de a men•ine pozi•ia

corpului, care este necesară pentru performan•a cu succes a schiurilor sportive.” 20

„Echilibrul poate fi definit ca abilitatea individului de a-•i men•ine sistemul

neuromuscular într-o condi•ie statică”. 21

În scopul acestui studiu, se acceptă defini•ia ini•iatorului Singer.

Rhythm Abi li ty

19 Harre, Principiile antrenamentului sportiv, p. 153.


20 Robert N. Singer, Motor Learning and Human Performance (New York: Macmillan Publishing Co., Inc.,

1978), p. 236
21 Harold M. Barrow •i Rosemary McGee, O abordare practică a măsurării în educa•ia fizică
(Philadelphia: Lea •i Febiger, 1979), p.113
13

”I este capacitatea de a previzualiza ritmul extern dat •i de a-l reproduce în

ac•iunea motorie. De asemenea, denotă capacitatea de a reproduce un ritm,

existent în memoria motorie, în ac•iunea motorie. 22

Semnificația studiului

Prezentul studiu este, probabil, pentru a dezvălui care dintre coordonatele

deschise au relevan•ă pentru sportul de sărituri sau lucrul cu picioarele pentru

badminton. Studiul va indica, de asemenea, diferen•a în domina•ia lor în actele de

lucru cu picioarele. După ce au identificat diversele coordonate deschise,

experien•ele din aceste sporuri vor fi într-o pozi•ie de pregătire

A speci f ic Instruire program pentru aceste

coordonată abi lit ies în Ordin la îmbunătăţi the

performan•ă în Badminton, care altfel este pu•in probabil

stagnează la niveluri superioare din cauza exploziei slabe de coordonare a sporului

omului.

Acestea sunt alte semnifica•ii; care sunt la fel de jos:

22 Hardayal Singh, •tiin•a antrenamentului sportiv, p. 167


14

1. Studiul actual va ajuta la determinarea rela•iei

de coordonată abi lit ies la

performan•ă de jucător de badminton.

2. Acest studiu va ajuta, de asemenea, la compararea ulterioară a

procent necesar în joc de

Badminton pentru performan•ă maximă.

3. Rezultatul studiului îl va ajuta pe autorul superior să în•eleagă importan•a

abilită•ilor de coordonare.

4. Voi ajuta, de asemenea, profesionistul să lucreze ca profesor de educa•ie

fizică, să ac•ioneze în calitate de coordonator, antrenor •i jucători pentru

a identifica acele deschise care se conformează performan•ei necesare

pe tot parcursul jocului. .


15

Capitolul II

REVIZUIREA LITERATURII LEGATE

Cercetătorii au făcut eforturi sincere pentru a localiza literatura legată de

acest studiu. Studiile relevante au găsit diverse surse pe care sa întâmplat

cercetătorul, sunt prezentate mai jos:

Lynch 1 a efectuat un studiu asupra puterii musculare, a reac•iei ionice •i a

percep•iei vizuale, în legătură cu activită•ile deschise ale elevilor din clasa a II-a.

Scopul studiului a fost de a determina dacă a existat o diferen•ă semnificativă în

performan•a diferitelor variabile fizice •i perceptive. În plus, s-a făcut o tentare pentru

a prezice abilitatea ridicată •i pentru a determina dacă diferen•ele semnificative au

existat în performan•ele masculilor •i femelelor pe variabile selectate testate.

1 Debbies Lynch, „Puterea musculară, timpul de reac•ie •i percep•ia vizuală în legătură cu abilită•ile izbitoare ale
copiilor din clasa a doua”, Dissertation Abstract International 45 (februarie 1985): p.2240-A.
16

Studiul a folosit copiii de clasa a II-a de sex feminin •i masculin care studiau

la •coala Fayet t ivi l le Arbanas pentru semestrul de primăvară din 1983. Nouăzeci

de subiec•i au finalizat toate procedurile de testare.

Un test independent „t” a fost calculat de-a lungul lui Pearson

Produs Moment Corela•ie in trepte

a fost utilizată o regresie multiplă pentru a prevedea deschiderea st r iking. Media

pentru fiecare variabilă a fost calculată pentru grupurile feminine •i masculine ca

fiecare variabilă.

Mulmisur 2 investit igat selectat fizic

caracterul ic al jucătorilor de cupă Davis junior •i rela•ia lor cu succesul în agilitatea

tenisului, ion coordonat bra•-umăr, viteză pură, ion de percep•ie a adâncimii, reac•ie

ionică, viteză mi•care, echilibru dinamic. Toate recuperările, greutatea •i înăl•imea

nu au arătat nicio corela•ie semnificativă cu succesul în tenis pentru acest grup.

2 Michael Mulmisur, „Selection Physical Characteristics of Junior Davis Cup Players and There
Relation to Soccer in Tennis”, Cercetări complete în sănătate, educa•ie fizică •i reac•ie 9 (1967): p.
92.
17

Panhonin 3 femei selectate de 33 de colegii în mod aleatoriu, la niveluri de

începere a nivelului rom, care au fost testate în agilitate, echilibru, coordonarea

mâinii ochiului, rezisten•a gr ip, înăl•imea •i rezisten•a bra•ului •i umărului. Criteriul

de deschidere a tenisului a fost scorul combinat pentru testul Dyer, testul Broer •i

Mier ler Forehand-Backhand •i schiul de trei judecători. Cel mai economic predictor

al echilibrului de deschidere a tenisului •i al rezisten•ei la greutate bra•-umăr pentru

un „r” de 62. Adăugarea puterii de mână dreaptă a îmbunătă•it slabul „r”, de•i

corela•ia dintre gr ip st rezisten•a •i coordonarea ochi-mână cu deschiderea tenisului

nu au fost semnificative.

Barrow 4 •i Rosemary au subliniat „

importan•a echilibrului •i a abilită•ii în diverse activită•i sporore •i a mecanismului

fiziologic. Ei au considerat că echilibrul este un aspect important al răspunsului

motor eficient •i este unul dintre motorii de bază

3 Jean Panhonin, „Un studiu al rela•iei măsurilor selectate cu abilitatea de tenis . ”


Cercetări finalizate în sănătate, educa•ie fizică •i recreere 9 (1967): p.88.
4Harold M. Barrow, PED •i Rosemary MCGee, O abordare practică a măsurării în educa•ia fizică
(Philadelphia: Lea dna Febiger, 1979); p.118-119.
18

factori. Este t abilitatea unui individ de a-•i men•ine sistemul neuromuscular în

condi•ii statice pentru un răspuns eficient la ploaia controlului său într-o postură

specifică în timp ce se mi•că. Primul tip de echilibru este static, iar celălalt este

dinamic. Ambele sunt de bază pentru mi•care în condi•ii diferite. Ambele indică o

anumită cantitate de stabilitate •i stabilitate •i caracterizează o anumită cantitate de

cazuri •i echilibru în men•inerea pozi•iei.

Black •i Johnson 5 a studiat efectul antrenamentului de înot asupra reac•iei

ionilor sportivilor care nu erau înotători. Rezultatul acestui studiu a indicat că reac•ia

ionilor sportivi de colegiu a fost îmbunătă•ită în timpul instruirii înotului în compara•ie

cu grupul de control.

5 Judith P. Black •i Dewayne J. Johnson, „Efectul antrenamentului de înot asupra timpului de reac•ie al sportivilor din

facultate”. Rezumat al lucrărilor de cercetare (1975): p.80.


19

Espenschade •i Dable 6 a efectuat două studii de echilibru dinamic la băie•ii

adolescen•i.

S-a constatat că echilibrul dinamic nu este legat de înăl•ime sau greutate, ci

se corelează substan•ial cu abilită•ile fizice importante în programul de educa•ie

fizică.

Fi•ierele subiec•ilor masculini de vârsta de treisprezece •i paisprezece ani au

fost testa•i de Car lyle 7 pentru a se echilibra pe o bază statiară •i pe o bază în

mi•care. Pentru fiecare subiect s-au înregistrat scoruri pentru fiecare dintre cele 3

teste la fiecare test. Analiza datelor a arătat că pentru fiecare test câ•tigul între

testele 1 •i 3 a fost semnificativ. S-au calculat pentru toate combina•iile posibile de

scoruri indicat faptul că era un echilibru de rela•ie marcat pe o bază statiară •i un

echilibru pe o bază în mi•care.

6 Anna Espenschade •i Robert R. Dable, „Dynamic Balance in Adolescent Boys , ”


Research Quarterly 24 (octombrie 1953): p.270.

7 Nolen Carlyle A. „A Study of Relationship between Balance on Stationary and Moving Ojbects”,
cercetare finalizată în sănătate, educa•ie fizică •i recreere (1969): 167.
20

Lot ter 8 Investi•i igat la a determina the inter

relat ionship printre ion de reac•ie t ime •i viteză de

mi•care în di f ferent l imbs. Două mi•cări de bază pentru sporurile de schiuri,

aruncări de bază modificate •i lovituri de picior au fost studiate la 105 sportivi de

colegiu de diferite activită•i. Acesta a fost doar un ion de corela•ie moderat ridicat

între capacitatea de reac•ie a picioarelor dreaptă •i dreaptă •i între bra•ele dreaptă •i

dreaptă. Bra•ul versetelor picioare corelat ion a fost semnificativ, dar scăzut. S-a

găsit o analiză similară a ionului de corela•ie între l imbs pentru specifica•iile de

mi•care, aici fiind ridicat. Relativitatea diferen•ei individuale a fost ridicată în toate

măsurile.

Slatar •i Hamel 9 a întreprins un studiu pentru a compara măsurile de reac•ie

ionice cu st imulusul vizual •i mi•carea bra•ului. Scopul studiului a fost -

8 Willards S. Lotter, „Rela•ia dintre timpul de reac•ie •i viteza de mi•care în diferite membre”,
Research Quarterly 31 (mai 1960): 147.
9 AT Slater Hammel, „Compararea măsurilor de timp de reac•ie cu un stimul vizual •i mi•carea bra•ului”,

Research Quarterly 26 (decembrie 1995): p. 47.0


21

A) Pentru a compara măsurile de reac•ie ionice pentru deplasarea bra•ului •i

st imulus vizual.

b) Pentru a compara măsurile de reac•ie ionice pentru grupul selectat de

măsuri de educa•ie fizică •i măsuri de artă iberală.

Analiza datelor a arătat că între cele două reac•ii existau doar o rela•ie

modestă

printre mai multe grup pentru ambii ion de reac•ie

măsuri.

Dixi t 10 Investiga•i faptul că rela•ia dintre tensiunea ionică de reac•ie, viteza

mi•cărilor •i agilitatea •i compararea lor în rândul jucătorilor din sporturi selectate. Ea

a studiat 48 de bărba•i col lege elevi i .e. 12 subiec•i din fiecare spor selectat

(footbal l, vol leybal l, kho-kho •i kabaddi) din Lakshmibai Nat ional Col lege of

Physical Educat ion, Gwal ior).

10 Poonam Dixit, „Inter-rela•ie dintre timpul de reac•ie, viteza de mi•care •i agilitate •i compara•ia lor
între jucătorii din sporturi selectate” (Teză de master publicată, Universitatea Jiwaji, 1982).
22

Ea a constatat că agilitatea •i viteza de mi•care erau semnificativ legate de

viteza de gestionare a agilită•ii la un nivel de confiden•ialitate de 0,05.

Farrow 11 investe•te variabile de performan•ă ale motorului pentru un e•antion

de popula•ie de jucător profesionist de bază, opt variabile de performan•ă ale

motorului au fost selectate ca măsură valabilă a componentelor de bază

profesionale de joacă abi bilitate au fost definite ca (1) viteza de rulare, (2 ) puterea

musculară, (3) ion de percep•ie a adâncimii, (4) rezisten•a la umăr, (5) viteza de

aruncare, (6) agilitate, (7) ion de coordonare a mâinii ochiului •i (8) ion de reac•ie t

eu mie.

În plus, fiecărui subiect i s-a administrat inventarul motivativ atletic care

măsoară 13 indici personale. 103 subiec•i au fost selecta•i 103 jucători profesioni•ti

de bază care au plouat în Flor ida în timpul sezonului de bază de 1974. Proceduri

statistice utilizate pentru

11 James Carrol Farrow, „O investiga•ie a variabilelor selectate de performan•ă motorie / fizică pentru un

e•antion de popula•ie de jucători profesioni•ti de baschet,” Diserta•ie


Abstracts International 36 (septembrie 1975): p.1369-A.
23

analiza datelor a fost procentuală, o singură analiză a diferen•ei.

S-a ajuns la concluzia că testul bateriei săriturilor veritabile, coordonarea

ionilor mâinii ochiului, voi alerga agilitatea lui Inois, rezisten•a la umăr, testul glazurii

•i liliecilor, balonul de medicamente, 60

curte liniu•ă •i aruncare viteză cu succes

diferen•iat între jucătorii clasifica•i în ligile minore mici •i cei care au o ligă mare

minoră sau de peste limită

jucători, cu semnificativ f icant diferen•ă în

performan•a favorizând ultimele două grupe.

Pe baza studiului făcut de Meyers 12 pe

„Ion de reten•ie de echilibru coordonare învăţare la fel de

influen•at de Lay extins ”, el a luat fiecare din cele 5 grupuri de liceu superior (N = 20

per grup) li s-au dat ini•ial 10 triale pe Bachman Ladder Cl imb Task •i apoi li s-a dat

o diferen•ă lungimea lay-of f (10 minute, sau 1 zi, sau 1 săptămână, sau 4

săptămâni, sau 13 săptămâni)

12 Judith L. Meyers, „Re•inerea învă•ării prin coordonare a echilibrului, influen•ată de concedieri extinse”,

Research Quarterly 38 (martie 1967): p. 72.


24

înainte de a fi retestat cu încă 10 teste. Fara importanta

pierderi în ion de reten•ie sau crezare de

reminiscen•a sau decrementul de încălzire s-au format pe tot parcursul f-iodurilor.

Kerr 13 testat 47 de studen•i de sex masculin de colegiu pentru viteza de

mi•care a reac•iei ionice într-o mi•care de extensie a genunchiului de 68 0. Fiecare

subiect a luat 20 de teste, ultimele 15 fiind utilizate doar pentru analiza prezentată în

acest studiu. O săptămână mai târziu, 39 de aceia•i parametri. În ambele teste s-a

constatat că ionul de reac•ie corelează viteza de mi•care (r = 0,538 •i 0,629). Nu s-a

găsit că cei doi coeficien•i ai coeficien•ilor ionici sunt semnificativi diferi•i unul de

celălalt.

Hodgkins 14 a efectuat un studiu privind reac•ia ionului •i viteza de mi•care la

bărba•i •i femele din

13 Barry A. Kerr, „Rela•ia dintre viteza timpului de reac•ie •i mi•carea în mi•carea de extensie a

genunchiului”, Research Quarterly 37 (martie 1966): p.335.


14 Jean Hodgkins, „Reaction Time and Speed of Movement in ales and Femelles of Various Age”, Research

Quarterly 34 (octombrie 1963): p.335