Acas cu Dumnezeu NEALE DONALD WALSCH ACASA CU DUMNEZEU intr-o viata care nu se sfirseste niciodata Un minunat mesaj de dragoste, intr-o minunatd Conyersatie cu Dumnezeu Introducere Aceasta este transcrierea cuvint-cu-cuvant, a unei conversatii sacre, Este o conversatie cu Dumnezeu, despre a fi Acasd cu Dumnezeu, Este ultimul episod al unui dialog extraordi- nar, ce se intinde pe aproape 3 000 de pagini, in 9 cirti, scrise de-a lungul a unsprezece ani, si in care sunt atinse toate aspectele vietii umane. Dialogul de fati exploreazA multe domenii ale experientei umane si, in mod special, un domeniu cu 0 profunzime mai mare ca niciodati: ‘moartea $i procesul de a muri, ca si viata de dup moarte. Discutia se aventureaza, de la un punct, intr-un teritoriu ce se intinde pand la cea mai indepartata frontiera a spiritualitatii: cosmologia intregii vieti. Ea ofera o perspectiva care taie respiratia asupra Realititii Ultime, prezentati prin metaford. Reveleaza, intr-un limbaj simplu si accesibil, motivul si scopul vietii, cai prin care oamenii pot objine cea mai mare bucurie, natura cildtoriei in care ne-am imbarcat cu totii si extraordinanul sfarsit al acestei cilitorii - un sfargit care se dovedeste anu fi deloc sfarit, ci un interludiu extatic, intr-o experient glorioa- si care continud gi a clrei intreag& descriere zguduie imaginatia. Acest dialog este circular. El fdsneste inainte in spirale, spre locuri uimitoare, noi si niciodata descrise pdn& acum, apoi sare inapoi la lucruri cunoscute, pentru a se asigura c& ur mitozrea explorare care uluieste mintea va incepe pe o fundatie solid. Daca veti avea rabdare cu aceasta carte si, de altfel, si cu viata voastra - veti fi rispla- titi din plin. E posibil ca mesajul din ,, Acasdi cu Dumnezeu” si fie unul dintre cele mai pline de speranti si ajutor pe care le-a primit vreodat, omenirea. Este important sA infelegeti cum afi ajuns voi la aceast& conversatie. Dac vA ganditi c& ati ajuns la ea printr-o intamplare, veti rata maretia a ceea ce se petrece cu voi, chiar acum. Sufletul vostru v-a adus la aceast conversatie, aga cum v-a ghidat spre orice alta conversatie cu Dumnezeu pe care ati avut-o vreodatd, sub orice forma ar fi fost ea. El a reusit sa plaseze aceste pagini in fata voastra. O serie intreag& de circumstante au fost, chiar in acest moment, interconectate intr-un mod precis, la timpul exact, pentru ca voi S& fiti atrasi delicat spre cu- vintele pe care le gisiti aici — si doar interventia Sinelui vostru cel mai inalt a putut produce asemenea evenimente, cu atat de putin efort. Dacd acest lucru vd este clar, veti auzi aceste cuvinte intr-un mod cu totul deosebit. Afi fost atrasi aici, deoarece Universul a infeles cd voi afi cerut, in tcere, rspunsuri la intrebiri puse de toate fiintele umane. Ce se petrece, de fapt, in aceast& viatl gi ce va fi cand ea va lua sfargit? Ne vom reuni cu cei dragi care au plecat inaintea noastr4? Va fi Dummezeu acolo, s& ne intimpine? Va exista o zi a judecatii? Ne vom confrunta cu posibilitatea unei damniri vesnice? Ni se va permite si ne strecuram in paradis? Vom afla macar ce se petrece dup’ ce murim? Dar are se va petrece ceva?’ in raspunsurile la aceste intrebari se ascund implicatii enorme pentru fiecare fiinth umani, Ne-am ti noi vietile altfel, dac& am sti aceste raspunsuri? Eu cred ci da. Ne-ar fi mai putin teami s& trim aga cum ne-am dorit intotdeauna - fird fried, plini de iubire - dac& ne-ar fi mai putin team de moarte? Cred c& rispunsul este da. MA doare inima cdnd gtiu c& atat de multi oameni se simt infricogati, pe miisurli ce li se apropie momentul de trecere in lumea urmitoare, f’rd s4 mai punem la socotealA cat de friedAcas cu Dumnezeu le este in aceasta. Viata e menit& sd fie o continu bucurie, iar moartea este un moment de inc si mai mare bucurie, cdnd ar fi minunat dacd oamenii ar putea gsi doar pacea si ar avea asteptiri pline de fericire. Ca mama mea. Ea a murit complet impicati. Ténirul preot care i-a dat ultima imparti- sanie, a iesit din camera dnd din cap. Ea - gopti el - m-a consolat pe mine”. Mama a avut o credint& nestrimutatd cd pagea in bratele Lui Dumnezeu. A stiut ce in- seamna viata gi a stiut si ce nu insemna moartea. Viata, insemna pentru ea s& dai tot ce ai, tuturor celor pe care ii iubesti - fara ezitari, fara intebari, fara limite. Moartea nu insemna ci ceva se inchide, ci c& totul se deschide. Imi amintesc cA obignuia sd spund: ,,Cand o s& mor, si nu fii trist. Danseazi pe mor- mantul meu!” Mama a simtit mereu c& Dumnezeu i-a fost al&turi pe tot parcursul vietii ei - si exact acolo urma sd fie gi la moarte. Dar ce s& spunem despre cei care igi imagineazd cA tr- iesc si mor fir Dumnezeu? Pentru ei, viata poate fi coplesiti de singuritate, iar moartea, ex- trem de infricositoare, in cazul lor, ar fi mai bine s& moard fra s-si dea seama c& mor. Asa a murit tatil meu. S-a ridicat din fotoliul siu intr-o sear, a Ricut un singur pas si s-a pribusit la podea. Medicii au ajuns in cdteva minute, dar deja era gata gi sunt sigur c4 el nu s-a gandit cd acelea aveau sa fie ultimele sale clipe pe Pamant. Mama a stiut c& murea, si cred c& si-a dat ei insdsi voie s& stie aceasta, pentru cd putea SA facd fat’ acestui eveniment, intr-o stare de pace si bucurie, Tata nu ar fi putut, aga c&a ales sA plece bruse. Nu a avut timp si gandeasc&: ,O, Doamne, mor! Mor cu adevarat!”. Tot asa, nu cred s& fi existat vreun moment, in toti cei optzeci gi trei de ani ai si, in care si-si fi spus: 0, Doamne, triiesc cu adevirat!”. Mama stia c& ,trlieste cu adevarat”, in fiecare clipi. Ea cunostea miracolul simagia vietii. Tata nu, Tatal meu a fost un tip interesant, iar gindurile sale despre Dumnezeu, despre viatd gi moarte, erau o contradictie de termeni. Nu o dati mi-a impartigit confuzia sa totalé cu privire la evenimentele de zi cu zi, ca $i neincrederea profundi in ideea cA s-ar petrece ceva dupa moarte. Imi amintesc un schimb de replici, ce a avut loc cu doi ani inainte de a muti, in care el reflecta asupra existentei sale. Nua fost o discutie prea lung’. L-am intrebat care credea el c& este sensul vietii. M-a privit cu o privire lipsiti de expresie si a spus: ,Nu inteleg nimic din el”, Iar cand |-am intrebat ce credea cA se petrece dup mourte, el a replicat: ,Nimic”. Am insistat si-mi dea un raspuns mai lung de un singur cuvant, ,Intuneric. Sfirgit, Asta-i tot. Adormi $i nu te mai trezesti.” M-am speriat. A urmat o tcere penibilf, apoi m-am grabit s& umplu vidul cu tot felul de asigurari cd se inseald, cd tebuie sd fie o experientA extraordinara, ceea ce ne agtepta pe toti ,,dincolo”. incepusem s&-i descriu cum imi imaginam ca ar fi totul, cand m-a intrerupt cu 0 migcare neribdatoare din mand. ,,Prostii”, a mormait el. Si asta a fost tot. Am ramas mut de uimire, pentru c4 il stiam pe tata ca pe un om care, chiar si la cei optzeci de ani ai sli, stitea in genunchi si igi spunea rugiciunile, in fiecare sear’. CUI se ruga el, mi intrebam, daci nu credea intr-o viat& care s& fie sacr& si o moarte care si fie doar un inceput? Si pentru ce se ruga? Poate se ruga si nu aibi dreptate. Poate spe- va flind disperat Aceast’ carte este pentnu tofi cei care géndesc ca tatl meu, pentru toti cei care inci mai sper, desi nu mai vad nicio speranta. Este, de asemenea, si pentru aceia care, pur si sim- plu, nu stiu ce se petrece dup’ moarte, si din aceasta cauz& nu au o baz prea solid de porni- re, pentru 2 intelege mai profiund ce se petrece in viatd si de ce. Ea este pentru cei care nu cu- nose nici o formuld dup care se conduce viata pe ea insisi. Este pentru cei care sunt derutati, pentru cei care nu sunt derutati gi cred c& stiu céte ceva despre toate acestea, dar care se in- treaba uneori duc au, intr-adeviir, dreptate ... gi e pentru cei care ar putea fi, pur si simplu, speriati.Acas cu Dumnezeu De asemenea, ceasta carte este pentru cei care nu fac parte din niciunul dintre aceste grupuri, dar care igi doresc si-i ajute pe cei care sunt in acele situafii, dar nu stiu cum s4 0 fa Ce-i spui cuiva care moare? Cum ii consolezi pe cei care rimén si triasci mai departe? Ce-fi spui tie insuti, in acele momente? Acestea nu sunt intrebiiri usoare. Aga cB, acum veri de ce te-ai adus singur aici. Este intr-adevar un miracol c ai gasit acest text - stii asta. Un mic miracol, poate, ca mai toate miracolele, dar cu siguranfi un miracol. Cred cA exact aga este, Cred cA sufletul tau te-a alras spre aceasti carte, gratie aceluiasi impuls care ne atrage pe fiecare inainte, spre ur- mitorul nostru pas, spre urmétoarea noastrA cunoastere - si, in final, spre Divin. ‘Niciunul dintre noi nu suntem obligafi si urmam acel impuls. Putem schimba directia, in orice moment. Putem merge in alta parte. Sau putem s& riménem pe loc si sé nu mergem nicdieri mult timp, blocati in propria noastrd derutd. Totusi, pnd la urma, tofi vom pisi din nou inainte, si nu putem evita ca, in final, si ajungem la destinati Pentru tofi destinatia este aceeasi. Suntem toi intr-o cAlatorie spre Acas4 si nu vom ra- ta telul. Dumnezeu nu va permite acest lucru. lata, in trei fraze, care este mesajul acestei cdf. Fiecare face tot ceea ce face pentru sine insusi Cénd vei intelege ca acest lucru este valabil si in cea ce priveste moartea, nu te vei mai teme niciodata sé mori. — Este imposibil si trAiesti sau si mori fri Dumnezeu, dar nu e imposibil si crezi asta. Daed tu crezi ci triiesti sau mori fir Dumnezeu, aceasta vei triii ca experienti. Poti mentine aceasti experienti, oricit de mult doresti. Si o poti incheia, oricdind alegi si o faci — Cred c& acestea sunt cuvinte sacre. Cred c& au venit direct de la Dumnezeu. Aceste cuvinte mi-au umblat prin in minte, in ultimii patrii ani. Acum imi dau seama c& ele erau o invitatie pentru mine. O invitatie din partea lui Dumnezeu, la o conversatie mai ampli. — Ai dreptate. Am vrut si md asigur ci vom avea aceastd conversatie ampli, asa ci ti-am plasat aceste cuvinte in minte, de fiecare dati cénd te-ai géndit serios la viati si Ia moarte, chiar si pentru un moment. Aceasta este o conversatie la care ai fost refractar sipe care ai respins-o, in repetate rinduri. — Da, stiu. Dar nu pentru c& mi-ar fi team si vorbesc profund despre viaté sau chiar despre moarte, ci pentru ci acestea sunt niste subiecte foarte complexe si am vrut si fiu sigur cA sunt pregatit, cu adevarat, si mA angajez intr-o conversatie deosebiti despre ele. Am vrut si fiu pregitit din punct de vedere psihologic si, probabil, spiritual — Acum simti ci esti pregatit? — Sper c& da. Nu pot si resping o asemenea conversatie, la nesfarsit. Chiar dac& as incerca, tu ai continua sa-mi plasezi aceste cuvinte in cap. — Da, asa as face. Pentru ci acestea sunt cuvintele pe care vreau sii le auzi - chiar daca ar fi sk nu ajungi niciodati la restul conversatiei. — Bine, le-am auzit. — Vreau si le auzi din nou si din now.Acas cu Dumnezeu Este imposibil sa traiestt sau sé mori fird Dumnezeu, dar nu e imposibil sd crezi as- ta. Dacé tu crezi cé trtiesti sau mori fird Dumnezeu, aceasta vei tri Poti mentine aceasté experienta, oricét demult doresti. Poti incheia aceasta experienta, oricand alegi sito faci. Aceste cuvinte exprimi tot ceca ce ar trebui si stie vreodati, oricine se teme si trijiascd sau si moard. — Atunci putem sa incheiem conversatia, chiar aici. — Putem, Cit de departe vrei si ajungi in intelegerea ta mai inaltA? Daci vei alege si continui aceasti conversatie, iti voi prezenta inci 100 de cuvinte - o Formuld Pentru intreaga Viati, de 100 de Cuvinte. — Pai asta-i momeala. — Exact asta a fost i intentia mea. — Si amers. Acum nu ma mai gdndese s& scurtez conversatia. Asa ci, iata-mi intr-o conversatic cu Dumnezeu, despre a trai si a muri, Din nou. — Da, dar cu privire la multe lucruri despre care nu am discutat niciodati inain- te. — Cine ar fi crezut — Nu conteazi. Nu ai aceasti conversatie pentru alteineva - o ai pentru tine in- suti. — Trebuie si-mi amintesc mereu acest lucru, — Oamenii cred atat de des ci fac ceva pentru altcineva, cand, de fapt, o fac pen- tru efingisi. Fiecare face tot ceea ce face, doar pentru sine insusi. Cand vei infelege acest lu- cru, vei atinge [luminarea. Si cdnd vei intelege ci acest lucru este valabil chiar si cind e vorba despre a muri, nu te vei mai teme niciodata si mori, lar cfind nu te vei mai teme si mori, nu te vei mai teme nici si trAiesti. Iti vei trai viata din plin, chiar pnd in ultima clips. — Stai putin. Asteapti un minut, Spui cd, atunci cand mor, o fac pentru mine insumi? — Bineinteles. Pentru cine altcineva ai face-0? Odatii ce-fi dai raspuns la cele mai muite dintre intrebarile pe cate le-ai avut vreodati despre moarte, iti vei fi rdspuns la cele mai multe dintre intrebarile pe cate le-ai avut vreada- ta despre viata. 2 — Dupi cum vad, inceputul e interesant. Este o afirmatie care te provoacd. — Este prima din multele care vor apirea aici, Si dialogul nostru va ajunge in lo- curi care nu vor fi doar provocatoare, ci, pentru unii, chiar incredibile. Astfel va fi si natura Reamintirilor pentru care ai venit. — Reamintii? — Este aga cum fi-am spus in conversatiile anterioare. Nu ai nimic de invatat, ci trebuie doar si-ti reamintesti. Conversatia pe care 0 vom avea acum - ca toate conversa- fille noastre - te va ajuta si faci acest lueru. Te va conduce printr-o serie de Reamintiri despre viati si moarte. Vei observa cX multe din aceste Reamintiri au legiturd cu moartea. Aga este pro- iectat, pentru cA, doar printr-o intelegere mai profunda a mortii, poti ajunge cel mai repede la o intelegere mai profundi a vietii.Acas cu Dumnezeu Unele dintre aceste Reamintiri pot fi surprinzitoare, pentru cX ele vor pune la in- cercare foarte mult din cea ce credeai ci stii. Altele s-ar putea si nu te surprinda deloc. Imediat ce le vei auzi, vei constientiza cA le stiai dintotdeauna. Toate la un loc, aceste Reamintiri te vor aduce inapoi la tine insuti, re amintindu-ti tot ce trebuie sii sti, pentru 2 trica experienti faptul cX esti Acasi cu Dumnezeu. — Omenirca a asteptat atdta timp ca si aib& o nou’ conversatie despre aceste subiecte majore. Cea mai mare parte din tot ce avem in realitatea noastrd colectiva este din ere trecute, Am putea folosi acum 0 ,noua intelepciune™. — Toate fiintele umane se nase cu toatd intelepciunea universului imprimath in sufletele lor. Ea se afli in ADN-ul tuturor. Intr-adevir, ,ADN” ar putea fi utilizat foarte bine ca acronim pentru Amintirea Divini Naturali. Fiecare lucru viu are aceasti amintire natural inchisa in el. Face parte din sis- tem. Face parte din procesul pe care tu il numesti Viatii. De aceea, ciind oamenii se con- frunti cu o infelepciune inalti, amintirea sun atat de familiar si sunt de acord cu ea, aproape instantancu, Nu existi contradictii, Este doar o reamintire. Face parte din Amintirea lor Divini Naturali. Se spune c& este .Jin ADN-ul lor” Este ceva de genul Daa! Bineinteles!” Deci si deschidem noua conversatie in mod serios, permitindu-ti si-ti amintegti ceea ce ai stiut dintotdeauna. Si vorbim cu un glas nou despre aceste lucruri, pentru a-ti da voie si-ti reinnoiesti memoria celulari si si-ti gAsesti drumul spre Casi. — Pot fi Acas& cu Dumnezeu, gi cat ine& sunt in viat&, nu-i aga? Adic&... nu trebuie si agtept s& mor, ca si ajung Acas&”, nu? —Nu trebuie. — Atunci - mai spune-mi o dati, ca s& pot intelege clar - de ce atat de multe Reamin- tiri sunt legate de moarte? — Moartea este cel mai mare mister al vietii. Descifrand acest mister, descifrezi totul. Odati ce iti rispunzi la cele mai multe intrebiri pe care le-ai avut vreodath des- pre moarte, iti vei fi rspuns, de asemenea, la cele mai multe intrebiri pe care le-ai avut vreodata despre viatd. Atunci vei sti cum sii fi Acasi cu Dumnezeu, fird sk mori. — Am ingeles. Minunat. — Dar te sfiituiesc si nu ai asteptiri, sau si-ti fixezi in minte dorinta eX toti tre- buie si prinda™ ce s-a spus aici, pentru cA, dacd faci aga, s-ar putea sii ajungi si ,aran- jezi” aceastii conversatie, in asa fel incit sf te asiguri cd o vor intelege ct mai multi oa- menisi c& vor fi de acord cu ea. — Aaa, n-as face asta! — Ai putea fi tentat si o faci, dacd te gindesti ci altii ar putea-o marginaliza sau ridiculiza. —Nucred, — Vor fi portiuni din aceasti conversatie - mai ales cfind vom ajunge si discutim despre intreaga cosmologie a vietii - la care multi s-ar simti ,,pe dinafari”. Nu ma indoiesc ci explorarile si incursiunile mentale pe care suntem gata sii le facem, iti vor spori capacitatea de a intelege profund adevirul despre viati si moarte - desi unele dintre ele ti s-ar putea pirea atat de stritine si de esoterice, incfit ai putea fi tentat si le ,,corectezi”. — Nu, nu se va petrece asta. Angajamentul meu fat de aceast& conversatie este de a 0 transcrie exact, in totalitate, nelisdnd la o parte nimic din ceea ce Tu ai vrut si fie aici. — Bine. Atunci si pornim. lati. PRIMA REAMINTIREAcas cu Dumnezeu A muri este ceva ce faci pentru tine. — Ce spui aici e foarte interesant, pentru ci nu m pot vedea pe mine ,ficdind” asta pentru nimeni. De fapt, nu vad deloc procesul de a muri, ca pe ceva care-] fac eu. Il vad ca pe ceva ce mi se intdmpld mie. — Ti se intimpld tie. $i se intampli prin tine. Tot ce ti se intimpli TIE, se in- ‘impli PRIN tine. Si tot ce se intimpli PRIN tine, se intimpki PENTRU tine. — Chiar nu m-am gandit niciodat& la a muri ca la ceva ce ag face intentionat - cu atdt ‘mai putin ag face-o pentru mine insumi. — 0 faci pentru tine insuti, pentru ci a muri e un lucru minunat. Si o faci inten- tionat”, din motive ce vor deveni clare, pe misuri ce ne adancim in conversatie, —A muri e un lucra minunat? — Da. Ceea ce tu numesti ,moarte” este ceva minunat, Deci nu fii indurerat end moare cineva, nici nu te gandi la propria ta moarte cu tristete si cu presimtiri rele. in- timping moartea cu bucurie, asa cum ai intimpinat i viata, pentru ck moartea ESTE viata, intr-o alti forma. Salut moartea altcuiva cu un sentiment de sirbatoare si profundi fericire, pen- tru ca acela va avea 0 cilatorie splendida, lata calea spre o experienta plina de pace a mort ~a ta sau a altcuiva: si tii ec persoana care moare este, intotdeauna, cauza acelui fapt. Si aceasta este... A DOUA REAMINTIRE Tu esti cauza propriei tale morti. Aceasta este intotdeauna adevirat, indiferent unde Crezi efi moartea este ceva ce apare impotriva voinyei tale? 3 — Doamne, Tu chiar te tii de cuvant aici! Asta, intr-adevar va fi greu de crezut pentru multi oameni. — Exista cAteva principii de baza ale vietii - asupra carora ne vom concentra mai profund peste putin timp - cu ajutorul cArora va fi mai ugor si mentii cu mai multi fer- mitate, unele dintre aceste Reamintiri in realitatea ta, Cand vom explora mai complet aceste principii fundamentale, vei ajunge si afli cA ceea ce numesti tu moarte este un moment de creatie, plin de fort. — Vezi? Un alt gand fascinant. Moartea e un ,,moment de creatie”? — Este unul din cele mai puternice momente pe care le poti intalni vreodatd. Este un instrument. Folositi asa cum a fost menita si fie, moartea poate crea ceva chiar ex- traordinar. Si acestea iti vor fi explicate. — Moariea e un instrument? Nu e, pur si simplu, o ,,poarti””? — Este o poarti - dar este 0 poarti magic, pentru ck energia cu care vei pisi prin aceasti poarti determind ce este de cealalt parte. — Bine, bine, dar stai putin, imi tai respiratia. Putem incetini putin? Putem s& revedem putin acest subiect si s& umplem cateva goluri? Cea ce tocmai ai spus mA las4 cu o multime de intrebari. — Le revedem pe toate. Vom rispunde la fiecare din ele.Acas cu Dumnezeu — Minunat. Deci si incepem eu ideea de a folosi moartea, ca pe un instrument, Acest gind este cu totul nou pentru mine. Un instrument este ceva ce este folosit cu intentie. Este ceva pe care cineva vrea si-| foloseascA. Dar eu nu vreau si mor. Nimeni nu vrea si moar. —Tofi vor si mora. — Toti vor sé moard? — Bincinteles, altfel nimeni n-ar face-o. Tu crezi ch a muri ¢ ceva ce se petrece impotriva vointei tale? — Sigur, asa pare pentru foarte multa lume. — Nimic nu apare impotriva voinfei tale. Este imposibil. Aya cd aceasta este... A TREIA REAMINTIRE Nu pofi muri impotriva voinjei tale. — Dac as crede cf acest lueru e adevirat, ar fi atat de linistitor; ar fi extrem de vinde- citor, si stiu asta. Dar cum ag putea accepta acest fapt ca fiind adevarul meu, atunci cénd stiu din experienti cf se intmpld o multime de lucruri, care n-ag fi vruts& se intémple. — Nimic nu are loc fara ca tu sa fi vrut sa se intample. Vimic? Nimic. — iti poti IMAGINA ca ti se intimpla lucruri care nu ai fi vrut si se intimple, dar nu e asa, ci este doar un gind care iti permite si te consideri o victimi. Nimic nu te impiedicd mai mult si evoluezi decit acest gind. Ideea de victimizare este un semn sigur al unei perceptii limitate. Victimizare reali nu poate exista. —E destul de dificil s8-i spui cuiva, a cArui fiicd a fost violat, sau al c&rui sat a fost pe de-a-ntregul ras de pe fafa paméntului, printr-un act ticdlos de ,,purificare etnicd”, ci nie meni ou a fost victima. Ar fi total nefolositor sa le vorbesti astfel oamenilor, cand ei se afl in mijlocul suferintei. in acele momente, fii pur si simplu Ifingd ei, cu profunda compasiune, cu afec- tiune reali si iubire vindecdtoare. Nu le servi platitudini spirituale sau incursiuni inte- lectuale, ca remediu pentru durerea lor. intai vindecd suferinta, si abia apoi vindeck gindul care a creat acea suferinta. Sigur, e adevirat ci, in sensul uman obignuit, exist ,,victime” ale evenimentelor sicireumstantelor cumplite ale vietii. Dar aceastd experienti a vietimizirii poate fi reali, numai in contextul constiin{ei umane obignuite - si, de aceea, limitate. Cfnd spun ch adevirata vietimizare nu exist, vorbese din prisma unui nivel de constiint& cu totul diferit. Totusi, acesta este un nivel de constiinta pe care fiintele umane il pot atinge, odati ce durerea lor s-a vindecat. — Cred ci afirmatiile Tale vor fi dificil de acceptat pentru multi oameni, indiferent dac& ei se afld in suferint& emotional sau nu, — Ceea ce spun aici, nu e nimic mai mult decdt au spus aproape toate religiile traditionale ale lumii, de multe secole: ,,Multe si misterioase sunt Caile Domnului”, au proclamat ele. ..Aveti ineredere in planul perfect al lui Dumnezeu. Mai tarziu in aceasté conversatie, vom avea ocazia si explorim aceastd idee a unui plan perfect si, de asemenea, vom arunca 0 privire asupra modului in care multe suflete diferite interactioneazi impreuna, pentru a produce efecte individuale gi colective ii de pe PAmAnt - intr-un anumit mod perfect, pentru un anumit scop perfect. De fapt, iti voi cere TIE si-Mi dai MIE un astfel de exemplu. — imi vei cere Tua — Da. Si vei sti atunci exact despre ce vorbese. Acum, imi linistit in inima ta, stiind ci toate lucrurile se petrec intr-un mod perfect.Acas cu Dumnezeu i incerca. Voi incerca si plistrez acest gid si si-l accept in inima mea, aga cum mi-aicerut. DarTu inaintezi aici destui de repede. Te misti iute. Ne-am angajat in acest dialog doar de putin timp, iar Tu esti deja... pot si spun asa?... in ozon. Nu vreau s& par lipsit de res- pect, dar incotro se indreapt aceastA conversatie? — incotro ai vrut tu si mergi intotdeauna, — Adici...? —Spreadevir. Nu existd alt adevar decit cel care este in tine. Orice altceva este ceea ce ifi spun alfit — A, sigur c& am mai auzit asta inainte. Fiecare incearcd si mA convingd cA el mi conduce spre adevar. — Da, dar numaio singurii persoani te poate duce acolo, — Si cine e aceasta, Tu? —Nu. — Atunci cine? —Tu. —Eu? — Da, tu. Tu esti singurul care te poate duce la adeviir, pentru ck adevirul cxisti doar intr-un singur loc. —Nu-mi spune ca... ein mine”. — Corect. Nu exist alt adevar decit adevirul care existi in tine, Orice altceva este ceea ce iti spun altii. — Inclusiv ce-mi spui Tu acum! — Bineinteles. Exact. — Atunei care-i rostul acestei conversatii? Dacd e asa, ce rost are s& mai ascultim yreodati ce ne spune altcineva? — N-am spus ci nimic exterior nu te poate ghi singurul care te poate duce acolo. — $i daca mi-as fi cunoscut propriul drum spre adevarul des Te-ag fi intrebat pe Tine de el. N-as fi avut acest dialog acum, nu-i aga? Multi oameni pe care-i cunose s-ar ruga si- alba, S-ar ruga pentru un rispuns, pentru o ghidare, cand se afl in fata celor mai profunde intrebati ale lor despre viatd si despre moar- te. lar cdnd oamenii se roagi Jui Dumnezeu pentru rAspunsuri si le primesc - deseori foarte clar - ei spun c& Dumnezeu le-a rispuns la rugiciuni, S-ar putea spune ci la fel este gi experienta pe care o am eu acum, aici. Simt ac toati aceasti conversatic - ca pe o forma de rugiciune, la care primesc un rispuns. —E o afirmatie minunat, pentru ci este si adevarath. — De aceea notez toati aceasta conversatie, tot acest proces. Scriu absolut tot. — Doar sa ai griji ca acest lucru si nu le creeze altora impresia ca a intelege cu claritate este ceva ce se gaseste in afara lor si ck ei ar trebui si meargi in alti parte - la tine, de exemplu - pentru réspunsuri, Fi atent si nu creezi o situatie in care altii si te invidieze c& ai gisito cale spre infelepciune, pentru cd atunci ei vor vrea ca tu si le ardti lor calea, iar acest lucru ar fi contraproductiv si chiar periculos. —Periculos? — CAnd alti oameni vor incepe s4 creada ca tu ai acces la raspunsuri de la Dum- nezeu - la care ei nu au - tu vei deveni periculos. Aga cd sarcina ta este si faci tot ce poti ja spre adevar, Am spus ci tu esti re viata gi moarte, nu sta - 8Acas cu Dumnezeu pentru a te asigura ci lumea nu va gandi asa despre tine. Un sfat foarte bun ar fi si nu lagi lumea si te priveascd ca pe un caz special. Ia orice misuri crezi ci se impun pentru a te ,de-specializa”. Tu esti special, de- sigur. Ideea este si elimini din mintea oricui altcuiva gAndul cd tu ai fi, in vreun fel, mai special decat alti — Si ce-mi sugerezi? — FA ceva cu totul iesit din comun, pentru genul de persoani pe care oamenii ar vrea si-si imagineze cA esti - ceva ce un ,,sfant” sau un ,,guru” n-ar face niciodata. Con- du o formatie rock. Fi-te comediant. Deschide o pisti de bowling. — Deci, nu sunt sfinfi care si aiba piste de bowling? Nu sunt guru care sa fie comedi- anti? — Glumesti? TOTI sunt. —Tri-li-liii! — Numai ci lumea nu crede cd sunt. Asta-i idea. Aga cl, fi ceva iesit din comun, ceva ce i-ar face pe oameni sii se scarpine in cap, ceva ce i-ar face si-ti nege calitatea de Special” si chiar si te acuze ci ai fi foarte NEspecial. — Pai numai daca le-as spune povestea vietii mele si ar trebui sa fie suficient sa-i fac s& ajunga la concluzia asta. Am fBcut destule gregeli gi destule Iucruri pe care nimeni nu le-ar aproba, pentru ca sa fie imposibil ca cineva si ma considere foarte special. — E adevarat eX esti un Mesager Imperfect - ceea ce te face si fii perfect. — Pentru c& nimeni nu poate confunda Mesajul cu mesagerul. — Nu chiar. Doar daci nu cumva le permiti tu. Deci continua si fii uman. Larti- te tu insuti si cere iertare gi altora, pentru toate gregelile tale - vechi si noi. Apoi arati-te si spune-le tuturor c& rdspunsurile pe care le cauta se afla in ei ingigi. Indiferent pe ce cale mergi, mu se poate si nu ajungi Acasa 5 — E foarte bine sa le spui asta oamenilor, dar a fost spusa de atatea ori, incat acum poate prea nimic mai mult decat un aforism uzat. Adicd, ,RAspunsurile se aflé in tine” e doar la.un pas de ,Forta ecu tine” — Si totusi, sunt aici si-ti spun cd tot ce vei avea vreodatd nevoie si stii, ai stiut deja de la nastere. in fapt, ai yenit aici si demonstrezi asta. — Afirmatiile astea ale Tale sunt chiar... nu stiu... desprinse de experienta noastri rea- 14, Cum pot si cred cA fiecare rispuns este ,.in mine”, si cA a fost acolo de la nastere, cand vad, din experienti, ci mai am att de multe de invitat? — Nu ai nimic de invatat. Trebuie doar si-fi reamintesti. Viata este un proces de evolutie. Evolutia este dovada prezentei si expresiei Divinitatii. Tot ce inseamna viata functioneaza astfel. SA ludim spre exemplu copacul pe care-1 vezi pe fereastra. El nu stie nimi mai mult acum, cand e inalt de cinei metri si te acopers cu umbra coroanel sale gigantice, decd atunci cfind era un puiet. Toati informatia de care avea nevoie pentru a deveni ce este astizi, era continuta in simanta sa. Nu a avut de invitat nimic. El nu a avut altceva de ficut dect si creased. Pentru a creste, a folosit informatia inchisi in memoria sa ce- lulara. in aceasté privinta, nu esti diferit de acel copac. N-am spus: ,,Chiar inainte sd intrebi, eu iti voi fi raspuns”?Acas cu Dumnezeu — Da, da, dar... ei bine, trebuie si intreb din nou ... care este atunci rostui acestei con- versatii? De ce s& vorbim, cu oricine, despre orice - ba, cu att mai mult, de ce si ne nugim sau s vorbim cu Dumnezeu? — Chiar si copacul are nevoie de soare care-I ajuti si creased, oat lumea vie este interconectath. Nici un aspect sau individuatie*! a intregului nu actioncazi independent de orice alt aspect sau individuatic. Viata creeaza, in mod continuu, interactiv, Noi producem efecte reciproce. Nu exist alt mod in care Noi le-am PUTEA produce. Conversatiile tale cu altii si toate informatiile care iti parvin din lumea ta exteri- oar sunt asemenea razelor soarelui. Ele fac ca semintele din tine si creascé si si evolue- ze. Sunt multe lucruri in lumea ta exterioard, care te pot indrepta in direetia adevi- rului tiu interior. Dar chiar si aceste persoane, locuri, obiecte si evenimente sunt doar memento-uri. Ele sunt ca nigte indicatoare. De fapt, aceasta este semnificatia ,,lumii exterioare”. Lumea fizica este proiectati si-ti furnizeze doar contextul, in care tu si poti Tri ca experienti in exterior, cea ce Cunosti in interior. — Si astfel, eu beneficiez de pe urma lumii din junii meu, care aratd exact aga cum es- te. — Toti oamenii beneficiazi la fel. Din acest motiv am spus cd, atunci cand priviti Jumea $i tot ce vi se intimpli, .Nu judecati si nici nu condamnati”. In continuare, si considerdm copacul, ca fiind prietenul nostru care ne ajuta, in aceasti portiune a discutiei, si ajungem la o intelegere mai profunda. Si ne imaginim ck tu ai iesit din luminig gi ai intrat adanc intr-o pidure. Nu ai mai mers niciodatd atat de addne in pidure si stii e4 se poate si-ti fie mai greu si gisesti din nou luminigul. Asa cd, in drumul tiu, pui semne pe copaci. Apoi, cand iesi din pAdure, vezi acele semne si iti amintesti cd tu le-ai pus acolo, pentru a-ti ardita drumul inapoi. Aceste semne iti sunt exterioare tie. In final, ele te vor conduce inapoi Acasi, dar ele nu sunt ,Casa”, in sine. Semnele iti arati cirarea, drumul, calea - si astfel calea ti se pare familiara. O recuno Adici o ,,re-cunosti”, sau o ,,cunosti din nou”. Dar nici Calea nu este Destinatia. Doar tu insuti te poti duce la Destinatie. Unii te pot indruma spre o cale, altii iti pot arata drumul lor, dar numai tu insuti te poti duce la Destinatie. Doar tu poti decide si fii Acasi, cu Dumnezeu. Lumea ta exte- rioara e calea. Ea este menita si te conduca inapoi, Acasa. intr-adevar, toate evenimen- tele din lumea ta exterioar sunt menite si faci exact asta. De aceea le-ai pus tu acolo. — Ele sunt semne pe copaci. — Asta sunt. — Dar, dacd eu am pus totul acolo unde e, in lumea mea exterioard, astfel incdt s& mi conduc’ inapoi la adevarul meu interior - asta vrei Tu s& spui aici, ei bine... — Asta spun. Ai inteles exact. — Daca am ficut eu asta, atunci, mele méini, — Corect. ntr-un fel, eu mi-am pus aceasta carte, m propriile " Termen folosit de Carl Jung, care defineste astfel: un proces de maturizare, in care individul se maturizexzi selasi mod ca $i corpul fizic. Componentele diferentiate tind spre un tot indivizibil, Persoana devine constienta de umbri - partea intunecata din noi; devine constient de animus si anima - partea masculind dintr-o femeie si cea fersinind dintrea birbat; de spiritul arbetipal yi de Sime Acum, noi trcbuie si unim materia si spiritul, forma $ lipsade forma, corpul si sufletul. Jung spune cA individuatia insearnA ,.aajunge la starea de Sine” sau ,reali- ‘area de sine” N. T. 10Acas cu Dumnezeu — Eu am ,,determinat” acest material s@ vind la mine, exact asa cum vine acum, Este un indicator. E un semn pe copac. — Acum vezi lucrurile clar. Exact asa este. — Dar atunci, daci forul in lumea mea exterioar’ este un indicator, cum se distinge fi- ecare lucru? Ar fi ca $i cdnd ag merge pe strada si, cnd ag ajunge la o intersectie, ag vedea c& toate indicatoarele sunt indreptate in directii diferite si toate ar spune: ,SPRE ACASA, PE AICI”. — intr-adevar, acum vezi clar lucrurile. —Ce spui Tu acolo? — Spun cd indiferent pe ce drum mergi, nu se poate si nu ajungi Acasa. — Atunei nu conteaza ce cale aleg ‘u, nu conteazi. —Nu conteazi ce cale sleg? — Totalmente, absolut si sigur nu conteazi. — Atunei de m-ay mai obosi si aleg o cale in locul alteia? Daca toate cBile duc care-i diferenfi intre ele? — Unele cai sunt mai putin dificile. Orice ai face, nu crede ce se spune aici. 6 —A,a,a, a, unele c&i sunt mai bune decat altele. — «Mai putin dificile” este o descriere reali - pe end ,mai bun” reprezinti 0 judecati. 0 observatie care ne conduce la... A PATRA REAMINTIRE Nici o cale pe care o alegem ca si mergem inapoi Acasd, nu e mai bund decat orica- re alté cale, — Esti sigur? Te rog, Doamne, te rog, am nevoie de asigurarea Ta in aceasta privinta, Aproape toate religiile de pe fata Pamdntului afirma exact opusul. — Iti spun din nou, ca si nu mai fie nicio neclaritate: nici o cale ce duce inapoi Acasi nu e mai buni decit oricare alta, Toate ciile te conduc intr-acolo, intrucat, pentru ca si ajungi acolo, este nevoie doar de o dorinth adevirati, de o inimi pur si deschisi si credinta ch Dumnezeu nu are de ce si spund: Nu, tu nu poti fi cu Mine” niciunei persoane, pentru nici un motiv - cu att mai putin pentru cd cineva, pur si simplu, a crezut in Dumnezeu, intr-un mod dife- rit. Toate religiile adevarate sunt minunate si toate invataturile spirituale adevarate sunt cdi spre Dumnezeu, dar nicio religie si nicio invatitur nu e mai ,corecti" decat alta Existi mai multe cariri ce due spre varful muntelui. Religia a fost creati de culturile si civilizatiile umane, pentru a-i ajuta pe cei nis- cuti in acele culturi si cunoascd si si inteleagh ci existi o sursi mereu prezenti de aju- tor, in vreme de nevoie; de putere, in timpuri de incereiiri; de claritate, in vreme de con- fuzie si de compasiune, in momente de durere. Religia este, de asemenea, o manifestare a cunoaste: tualurile, traditille, ceremoniile si obiceiurile au o valoare enormi, ca semne care atesti prezenta unui popor in lume si ca un liant care asigur aceast& prezenta, mentinand uni- tari cultura unui popor. instinctive a omenirii ciAcas cu Dumnezeu Fiecare culturi are traditia sa frumoasi si unicd, ce onoreazi un adevir central sublim: cX exist ceva mai mare si mai important in viath decit dorintele fiecdruia, sau chiar decat propriile sale nevoi; cd viata insisi este o experienti cu mult mai profunda si mult mai plind de intelesuri, decat isi inchipuie initial multi oameni; si ei omul igi va gisi cea mai profundi satisfactie si cea mai sublimi bucurie in iubire si griji reciprocd, in iertare si creativitate, in plicerea de se juea si de a-si uni mAinile intr-un cfort unitar, pentru a atinge un scop comun, De aceea, porniti fiecare spre Mine, pe calea proprie. Asumati-va propria cale spre Acasi, Nu vi faceti griji si nu emiteti judeciti, fath de modul in care si le aleg altii pe ale lor. Nu se poate sk nu ajungeti la Mine - si acest lucru este valabil si pentru ei Intr-adevar, toti vi veti reintélni Acas4, veti fi din nou impreund si vi veti mira de ce ati ocolit atat de mult. — 0, sice ne-am mai certat, nu-i asa? Ne-am certat far incetare. Ne-am sfidit gi ne- am luptat, si am ucis, gi am murit, pentru c4 am insistat c& drumul nostru e cel corect - ¢&, de fapt, al nostru ¢ singurul drum - spre impérdtia Cerurilor. — Da, asa ati ficut. — lar acum. Tu vii si ne spui ca ,nici o cale nu e mai buna dk voit si intreb, delicat, cum pot eu sd cred asta? Cum pot si stiu ce si cred? — Orice ai face, si nu crezice este spus aici. — Poftim? — Nu erede nici un cuvant din ce spun. Asculti ce zie, apoi erede ce-ti spune i ma ta cli e adevirat. Asta, deoarece in inima ta se afl intelepciunea ta, gi in inima ta silisluieste Dumnezeu, in cea mai intimk comuniune cu tine. iticer doar un singur lucru. — Care eacela — Te rog sa nu confunzi ce este in inima ta, cu ceea ce se afla in mintea ta. Ce e in mintea ta a fost pus acolo de altii. Ce e in inima ta, e ceea ce duci cu tine, din Mine. Totusi poti si-ti inchizi inima fat de Mine - si multi au fiicut-o, Multi si-au inchis si mintea. Si te rog nu spune altora eX, dack EI nu cred ce este in mintea TA, Eu ii voi condamna. Si, orice ai face, nu: — Noi continu s@ facem asta. Se pare c& nu stim cum s& ne oprim, si trecem printr- un adevarat iad. — lati si Vestea cea Bund: Omenirea nu trebuie si treacd prin iad, ca si ajungi in rai. — Nu e necesar nici macar si intrim in aceste piduri derutante, in care trebuie s& in- semnim copacii, ca si ne gisim drumul de intoarcere. Putem s& le ocolim. —Corect. — Oricdt cat de frumoase gi tentante ar prea aceste pAduri, privite dinspre drum, nu trebuie si intru in desig, nu e nevoie s& mA pierd in ele si apoi s& incere s&-mi g&sese drumul inapoi. —E corect, au esti obligat. — in fiecare zi imi promit mie insumi cA md voi mentine pe cale - $i totusi, in fiecare zi, sunt tentat de vial s4 mi las prins in tot felul de ,drame”, care nu au nici o legatur& cu cine sunt sau incotro merg, inainte de a-mi da seama, sunt din nou in pAdure. — Si inc n-ai iesit de acolo. — Stiu. imi sund continu in minte cuvintele lui Robert Frost. Le-am mai auzit inain- te, dar acum le aud altfel.. Padurile sunt frumoase, intunecate yi adanci. Dar am promisiuni de tinut, alta”. Sima vad ne- condamna tu, in numele Meu.Acas cu Dumnezeu Si mult de mers, inainte sit adorm, Si mult de mers, inainte sé adorm. — Deci, vino cu Mine acum. SA cAlitorim impreund spre luminis, astfel inedt, in sfarsit, si poti distinge pidurea de copaci. — OK. $3 pornim in cAldtoria spre lumina. M-am trezit in padure, m-am blocat in p3- durea intunccati a propriilor mele conflicte si confuzii, iar acum vreau intr-ades ajung »inapoi Acasa. Dar calea cea mai scurti, nue si calea cea mai bund? AdicA mei scurt nu inseamna ,.mai buna”? Care este cea mai scurta cale? — Pentru a rispunde la aceasti intrebare, trebuie si definim ce intelegem prin ~Acasi” - mai exact, ce este acest .Acasi” la care oamenii cauth si se intoareh? Cei mai multi cred c& .a merge Acasa” inseamni a se intoarce la Dumnezeu. Dar nu te poti in- toarce la Dumnezeu, pentru ci nu L-ai pirisit pe Dumnezeu niciodatd - iar sufleml tau stie asta, TU poate ci nu stii asta, la nivel constient, dar sufletul tiu stie. — Dar dacd sufletul meu stie c& nu trebuie si mi intore la Dumnezeu - pentru c& nu L- am pirisit niciodaté - atunci ce incearci sufletul meu si fac&? Care este scopul vietii pe Pa- mant, din punetul de vedere al sufletului? — iti pot spune in cateva cuvinte, Sufletul tdu cauti si triiased experienta a cea ce stie. Sufletul tiu stie ci tu nu L-ai pirisit niciodati pe Dumnezeu si cauta si triiascl aceasti experienti. Viata este un proces prin care sufletul transform Cunoasterea, in Experientia - iar edind ceea ce ai cunoscut si triit ca experienti devine realitate simtitd, acest proces este complet. Acasi se dovedeste a fi un loc numit intregime. Este Constientizarea in intregime a Cine Esti Tu Cu Adevarat, prin Cunoasterea in intregime. Experienta in intregime si Simtirea in intregime a acestei realititi, Este Sfargsitul Separadrii dintre Tine si Divinitate. Aceastd Separare este o iluzie, iar sufletul tu stie asta. Astfel, intregimea poate fi definitd ca fiind momentul in care ia sfirsit Separarea, momentul reunificdrii tale cu Divinitatea. — Aceasta nu e cu adevarat o reunificare, pentru cA n-am fost niciodat& ne-unificat - dar poate plrea ca o reunificare, daci am uitat acest lucru. — Corect, in momentul reunificdrii, ceea ce se produce este, pur si simplu, rea- mintirea a Cine Eyti Tu Cu Adevarat $i triirea ca experienta a acestei realitati. _- — Dei, intr-un fel, este o ,teintoarcere la Dumnezeu”, dar numai vorbind la figurat. in termeni strict literali, este o reintoarcere la constientizarea faptului cA tu nu ai plecat nicio- data; c& tu si Dumnezeu sunteti Una. — Dat! lar reintoarcerea la constienth este un proces in doui etape. Se ajunge la constientizare prin Cunoastere si Experientia - ceea ce produce Simtirea. Constientizarea inseamni Simtirea a ceea ce ai Cunoscut si trait ca experienti. Cunoaste este una, dar a trii ca experienti e altceva - si cu totul altceva este si § Doar Simtirea produce Constientizarea completi. Cunoasterea, singuri, poate produce doar o consticntizare partiali. Experienta, singura, poate produce doar constientizare partiala. Tu poti sa Stii cd esti Divin, dar cénd triiesti Experienta cd Sinele thu este Divin, atunci constientizarea ta devine intreagi, prin triirea acelui Sentiment. Tu poti Sti ci esti orice aspect al Divinitatii - de exemplu, cd esti plin de compasi- une - dar cAnd ifi triiesti Experienta ci Sinele thu este astfel, atunci constientizarea ta devine intreagi, prin triirea acelui Sentiment. Poti Sti ci esti generos, dar cand iti Triiesti experienta Sinclui ca fiind generos, atunci congtientizarea ta devine intreagi, prin triirea acelui Sentiment. A 13Acas cu Dumnezeu Poti Sti cd esti iubitor, dar cand iti triiesti experienta propriului Sine ea fiind iu- bitor, atunci constientizarea ta devine intreaga, prin trirea acelui Sentiment. — De multe ori am spus: ,,Parcd nu md simt eu insumi, ast8zi" - dar numai acum inte- leg exact ce inseamni aceasta. — CAnd nu te .,simti tu insuti", nu inseamna ci nu Stii cine esti, ci eA nu travesti ca experientd aceasti cunoastere. Pentru a produce Simtire, trebuie si-i adaugi Cunoasterii, Experienti. ‘Simtirea este limbajul Sufletului. Constientizarea de Sine se obtine prin simfirea completa a propriului tiu Sine, ca fiind Cine Esti Tu Cu Adevirat. Asa cum Constienti- zarea este un proces in doui etape, existi dou cXi prin care ea este atinsi. Un suflet ajunge la Cunoastere Completi pe calea lumii spirituale, iar la Experienth Completi, pe calea lumii fizice. Ambele cli sunt necesare si de aceea existh dou lumi, Pune-le impre- uni si vei avea mediul perfect in care si creezi Simtire Completi, care produce Consti- entizare Completi. Acasa, se dovedeste a fi ui loc numit intregime. Toate sufletele isi gasesc pacea dupa moarte. Nu toate si-o gases inainte. 7 — Aceasta ¢ o explicatie minunaté $i patrunzatoare a ceea ce se petrece, cu adevarat, ceast§ experient pe care o numim viata. — Si nu suntem, nici pe departe, aproape de final. Cele mai profunde mistere ale mort vor fi dezvaluite in curand. Aceasti conversatie doar a inceput si atingd suprafa- ta problemei. Acum si examinim mai profund ultima ta intrebare. Ai intrebat daci cea mai scurti cale spre Acasi nu este si cea mai bun. Rispun- sul este ci nu neapirat. Calea care iti aduce cel mai mare beneficiu este calea care te duce la intregime - indiferent eat timp ar lua. La momentul de Constientizare Absoluta - a Cunoaste, a trai ca experienta sia Simti Complet Cine Esti Tu Cu Adevirat - se ajunge in pasi sau etape. Fiecare trecere printr-o viati poate fi consideraté una dintre aceste etape. Nici un suflet nu ajunge la Constientizarea Absolut, intr-o singurd viath. Doar efectul cumulat al multor treceri prin Ciclul Vietii produce ceea ce poate fi numit intre- gimea Completi sau Constientizarea Absoluta. Fiecare trecere se incheie atunci cdnd planul sau misiunea acelei treceri a fost re- alizat(4) complet. Aceasti Viati se incheie atunci cind ai realizatin totalitate ceea ce ai venit si tri- iesti ca experienta, de data asta, in lumea fizica. Apoi, ceea ce ai implinit aici adaugi la ceea ce ai realizat in alte eXlitorii prin Timp, pani cand, in final, ,,ai totul la un loc” - si astfel ai obtinut Constientizarea Abso- luta. in — Deci sunt dowd nivele de intregime. Nivelul Unu este atunci cind implinesti un pas din proces. Nivelul Doi este atunci cind completezi intregul proces. — Da. lar intregul proces este complet, atunci end Cine Esti Tu Cu Adevirat a fost pe deplin cunoscut, in intregime trait si total simtit. — E o explicatie magnificd i ,am prins-o", Exist& lucruri precise pe care sufletele vin sf le realizeze gi sa le trdiascd experienta aceasta, pe Pamant. Unora dintre ele le ia mai mult 14Acas cu Dumnezeu timp si realizeze ce-si propun. CAnd sunt intregi, este un moment de bucurie pentru noi, pen- tru cele si-au incheiat munca aici. — Te-ai prins. E minunat! Exact asa este! — lar ,mai scurt”, nu e neapirat ,mai bu —Corect. — Uluitor. Acum mi simt din nou bine, cand mi géndesc la mine insumi, pentru ci ined nu cred c&.am terminat - chiar dacd sunt in a sasea decada a vietii - ceea ce am venit s: realizez aici. —Si care e acel lueru? — Nu sunt sigur. — Atunci ar fi dificil de realizat. — Stiu. Asta e o parte din problema mea, Poate ar trebui si vorbim despre asta. Sunt sigur ci mi-ar folosi si vorbim despre asta, dar deocamdati nu vreau si mA dis- trag de la ceea ce fac aici. Tu spuneai c4, desi nu trebuie neapirat si fie mai bune”, unele ci spre Acas& sunt mai putin dificile decat altele. Ma intrigd ideca asta. —E mai ugor si mergi pe o cale cu mai putine obstacole. — Sunt de acord. $i cum o gasesc? —Nu ogisesti. O creedi. —Cum? — Pii, asta faci chiar acum. Chiar si numai angajdndu-te si iti asumi o ale, faci ca lucrurile si fie mai usoare. Multi oameni tree prin propria viath, fir micar si se giindeasca Ia a fi pe o cale”. Ei nu au studiat. Nu sau rugat. Nu au meditat. Nu au acordat nici o atentie vietii lor interioare, nici nu au explorat, in mod serios, realititi mai yaste. Tu o faci acum. in virtutea faptului ca iti asumi explorarile pe care {ile asumi aici ~ si ai chiar aceasti conversatie - tu creezi o cale cu mai putine obstacole. Vreau si spun ci fie iti asumio cale sinuoasa, sau una directa, cd treci prin pidu- re sau cd 0 ocolesti, cfind ajungi la adevirul tdu despre viati si a trai - ca si despre moar- te si a muri - vei fi inlSturat obstacolele gi vei fi creat o Cale mai putin dificil spre intre- gime. Obiectivul este de a fi intreg, nu rapid, Odati ce cunosti in totalitate adevirul despre moarte, iti poti trfi viata la maxim, Apoi iti poti mii complet ca experienté Sinele - cea ce ai venit si faci aici - apoi poti muri intr-un mod plin de gratie si recunostinté, fiind constient cA esti intreg. Aceasta este o cale cu mult mai putin dificila si creeazi o moarte plind de pace. — Ceva din toate astea imi sund ca 0 judecati. Aproape ca ceva imperativ. .Dac& nu ai murit bine, inseamna cd n-ai realizat corect ce aveai de facut”. Cam aga ceva. — Tu emiti o judecath pe care Eu nu as face-o niciodata. Nu exist mod ..gresit” de a muri si nu exist nici o posibilitate de a nu ajunge la propria destinatie - care este reunificarea fericith cu Divinul, in Inima Fiintei Tale. Nu ai cum si nu fii Acasi cu Dumnezeu. Noi vorbim aici despre cum si-ti faci viata si moartea mai putin dificile, mai pline de pace. Afirmatia la care te referi tu este o observatie, nu o judecati. Daci te indrepti cu ugurinti spre implinire, in ce priveyte ceea ce ai venit si trAiesti ca experientd in acest corp - si astfel, si mori plin de gratie si recunostinti - iti vei fi glsit pacea inainte de moarte, in loc si 0 gisesti dupa. Toate sufletele igi gisese pacea dup moarte; nu toate si- gasesc inainte, Cfnd mori, este imposibil si nu fii implinit, dar ESTE posibil si nu fi constient de asta. ,,A fi in pace” inseamnik a fi constient cd esti tmplinit. CA nu mai ai nimic de fi- cut. Ci ai incheiat. Ai terminat. $i poti merge Acasa. Dack abordezi moartea cu fried si emotie, agitat si tremurdnd, nedorind si re- nunti la tot, simtind eX nu ai terminat ce aveai de fiicut, simtind teama fatd de ce se pe- 15Acas cu Dumnezeu trece acum in viata ta, sau fath de ce va urma, si tu vei ajunge, bineinteles, la destinatie. Nu se poate si nu ajungi acolo. — Dar poate fi mai ,anevoios”, nu-i aga? —Agae. Hai si clarificim ceva aici, din nou. Tu esti mereu scufundat in Divin. Esti cu- prins in cl, chiar acum, De fapt, tu esti cl. Esti Divinitate cuprinsi in Divinitate, exprimindu-se pe Sine ca Aspect Individual al Divinititii, cunoscut ca Tu. De aceea, in cel mai adevarat sens al cuvantului, tu nu esti pe un drum spre Acasa. Esti deja acolo. Esti mereu Acasi cu Dumnezeu. Esti deja acolo unde vrei si ajungi. Secretul ex- traordinar este ci a sti acest Iucru, te aduce imediat la a-l trii ca experienti, — Acum am senzatia cA ne invértim in cere, aici, in aceastA conversatie, vreau si spun. MA simt de parc& merg in somn gi nu stiu unde sunt. — Nu doar in aceasti conversatie, ci si in viata ta. Cfind triiesti - sau cdind mori - in fried sau emotie, agitat sau tremurind, nedo- rind sa te desprinzi, speriat de ce este acum viata ta sau de ce va veni, demonstrezi ci nu stii unde esti. in acest caz, problema este eX ceea ce demonstreci, aceea triiesti ca experi- enta. Aga a fost mereu gi aga va fi intotdeauna. Astfel, nu vei trai ca experienti faptul cA esti unit cu Divinul, nu vei tri experienta de a fi Acasi cu Dumnezeu - chiar daci esti. — MB crezi sau nu, incere si inteleg. Te misti foarte repede si ceea ce spui este foarte complex - aga cum ma gi asteptam si fie - dar caut si inteleg. — Foarte bine. Tine pasul cu Mine atunci. Nu pierde firul. Tu stii deja toate aces- te lucruri. Eu doar i le reamintese. Tu nu esti intr-o cAlitorie spre Divin, dar ESTI in mijlocul unui etern proces, pe care il trdiesti ca experienti din ce in ce mai mult ca flind Divinitate, pe misura ce treci prin el. Triiesti din ce in ce mai mult ca experientd, din Centrul Fiintei Tale, din Esenta 2 ceea ce esti, pe masurdi ce viata continud. Esti in eternd comuniune cu acea Esenti - ca parte a procesului vieti, iesi din ea din nou, cao expresie reimpliniti a ei. Acest proces, pe care -am putea numi .,contopire energeticd”, este formula intre- gii vieti. Ea poate fi serisi ca: con + topire™? De aceea, acest eveniment ¢ numit uneori o ..urgenti” spirituali. Asta reprezintd moariea sia muri. Moartea e 0 urgenti”, pentru ci nu e deloc vorba despre a muri”. E vorba de unire si iesire. — Vrei si spui cd nu doar intru in totald comuniune cu Divinul, ci c& si ies din el? —Da. — $i aici vorbim despre reincarnare? — intr-un fel. — lar incepem. — Cred ci e important si se inteleag ci nimic din toate astea nu se reduce la 0 singurd fraza, sau la un singur cuvant. Totusi, dacd vei avea un pic de ribdare, cred ci vei afla eX nimic din toate aceste lucruri nu se afli dincolo de puterea ta de intelegere. — Tot ce vreau este si ajung la adevarul despre moarte $i a muri. Vreau si stiu ,ade- varul lui Dumnezeu”” — Tu tot mai crezi ck Dumnezeu e separat de tine, nu-i aga? —Nu chiar. $tiu ci Dumnezeu gi eu - ch Tu gi eu- suntem Una 2+ Joc de cuvinte: energy merging - contopire energetic’, e*mergency ~ emergency, care inseam caz de ur= genta. N. T, 16Acas cu Dumnezeu — Chiar stii? Atunei de ce vorbesti in felul Asta? De ce spui ci vrei si cunosti .adevarul lui Dumnezeu”? Trebuie sk stii eX adevirul lui Dumnezeu se afl in tine. — ,Adevrul lui Dumnezeu” era o figuri de stil — A, deci cea ce speri si alli, de fapt, este adevirul thu. — Sper si pot folosi accasti conversatic - accasti ,.rugdciune” - ca pe un mijloc care s& mi conduc’ inapoi la rspuns, la adevarul care se alld profund in mine. — Bun. Aceastd experientd te poate conduce la acea cale, dar TU singur trebuie sf te plasezi pe ea, asa cum am spus deja, de mai multe ori, Eu pot sé-fi ardt drumul spre Casi, dar tu trebuie si mergi pe acel drum. Am spus ci, in cel mai real sens, tu nu esti intr-o cilitorie. Esti deja acolo unde vrei si ajungi. Dar, de vreme ce nu stii asta, experienta ta este ci ESTI intr-o ciliitorie. Aga ch trebuie si faci aceasti cAlitorie, pentru a putea afla ci ea nu este necesari. Trebuie si te imbarci pentru ea, pentru a afla ci ca incepe yi se sfaryeyte chiar acolo unde esti tu. Tie fricd sé moti gi te temi sé triiesti. Ce mod de a exista! 8 — Cum pot si fiu sigur c& aceste cuvinte, din toate cate s-au spus referitor la pot conduce la adevarul meu despre viaté si moarte? — Nu trebuie si fii de acord cu aceste cuvinte, pentru a fi condus spre adevirul biect, thu. —Nu? — Nu. Chiar dack esti in total dezacord cu cuvintele de aici, vei fi condus spre adevirul thu - iti vei gisi calea inapoi spre Casi, pentru ef, daci nu esti de acord cu aceste cuvinte, vei afla totusi cu ce esti de acord. Atunci vei alege alti cale. lar daci acea alta cale nu este calea ta, vei alege alta, i alta, pana cind vei gisi iesirea din aceasta de- ruta si vei ajunge inapoi Acasi. — Presupun ci aga functioneaz& totul. — Aga functioneazi totul. intreaga ta viath te duce inapoi Acasi, inapoi la Mine, De aceea, binecuvénteazi fiecare eveniment, fiecare persoand, fiecare moment, pentru cd toate sunt sacre. Chiar dacd nu esti de acord cu acel eveniment, chiar daci iti displace acea per- soani, chiar dac& nu te bucuri de acel moment, toate sunt sacre, pentru ci Viafa infor meazi viata despre viatl, prin procesul Vietii insisi - si nu exist nimic mai sacru decat a Cunoaste si apoi a Trai ca experienta ceea ce Viata are si ne spuna despre Sinele nos- tru. Agadar, aceasti conversatie, chiar daci nu esti de acord cu ea, te va conduce la adevirul tiu sila calea ta spre Acasi, Totodata, vei fi condus spre acea cale si daca esti de acord cu aceasti conversatie. In orice caz, aceasti conversatie te va duce acolo unde vrei si ajungi. — Toate caile due A — Absolut toate. — $i fiecare cale are propriile sale ,semne pe copaci”, pentru a mi ajuta sf ajung aco- A.Acas cu Dumnezeu — Exact, Acum intelegi. Toate semne pe care le vezi pe copaci sunt flicute de tine. Uitd-te in jur. Aici nu exista nimic pe care si nu-l fi plasat tu. Totusi, uneori nu-fi vei recunoaste propriile semne. Dacd le privesti dintr-un unghi diferit, ele iti pot apirea striine. Poate pirea ca si cum altcineva le-a plasat acolo. Vorbim, desigur, despre seninele din viata ta - in special de acelea pe care tu le-ai numi cicatrice. Ai griji si nu gandesti ci altcineva le-a plasat acolo, Asta te-ar trans: forma pe tine in vietima, iar pe altcineva intr-un torfionar. in viat, dup cum ti-am spus deja, nu exista victime si ni Aminteste-ti mereu acest lucru. — Minunata mea prietend, Elisabeth Kubler-Ross, obisnuia si spuni despre aceasta ceva ce mi-a plicut foarte mult: ».Dacd ai ridica ziduri pentru a proteja canionul de furtuni, n-ai mai vedea niciodati _frumusetea formelor sale," — Asta am vrut si spun mai devreme, cind am zis cd tot ce aleituieste viata e minunat, aga cum si ,,moartea” e minunati. Totul e o problemi de perspectivi. Perspec~ tiva creeazi perceptia. —Da. — Nu, nu, nu spune doar ,da”. Examineazd mai atent aceasta ultima afirmatie. Priveste-o mai profund. Este una din cele mai importante afirmafii pe care le voi face aici, Am spus. Perspectiva creeazit perceptia. — Modul in care privim ceva creeazA cum il vedem. — Exact. Mulfumese. Si astfel, daci te privesti pe tine insuti ca pe o victim, asa te vei vedea. Daca te privesti ca pe un riuficitor, cxact aga te vei vedea. Dacd te privesti ca pe un co-creator intr-un proces de colaborare, te vei vedea ca atare. Daca privesti fiecare eveniment din viata ta - inclusiv moartea - ca pe un dar, il vei vedea ca peo comoard, care va fi mereu in folosul tiu si te va conduce spre bucurie, Dacd vei privi fiecare eveniment, inclusiv moartea, ca pe o tragedie, il vei jeli mereu si au vei primi de la el nimic altceva decat durere eterna. Ceea ce ne aduce la... ACINCEA REAMINTIRE Mouartea nu este niciodatit 0 tragedie. Este intotdeauna un dar. Concentreazi-te pe asta acum. Concentreazii-te doar pe acest eveniment pe care tu il numesti ,moarte”. Asta, pentru cA, daci poti vedea ci aceasth afirmatie este adevi- rat in cazul mortii, foarte curdnd vei fi capabil si vezi cd este adevirati si in ce priveste orice alt eveniment din viata. — $i dac& pot vedea chiar si moartea ca pe un dar, in loc si o vad ca pe o tragedie, atunci pot vedea orice altceva din viata mea — ,micile mori” - tot ca pe daruri... toate acele aga-numite lucruri rele care mi s-au fEcut, sau pe care le-am ficut eu alteuiva, $i atunci nu va mai exista suparare. — Nici pentru tine, nici pentru alteineva. CAind iti traiesti bine toate ,mortile”, le permiti gi celorlalti si triiasei CU morti- le tale, la fel de bine. Si cu cele mici, si cu cea mare. — au, ce lucruri spui! Ce-ai strecurat aici! Dar au e posibil intotdeauna s& mori bi- ne”. Vorbesc de ,marea moarte” acum. Adie, uneori ne e, pur si simplu, fic s& murim — Sigur cd va este. Si cdind vi e fricd de ,micile morti” - acestea insemndnd orice infraingere sau pierdere - vii este fried si si traifi, Deci vi e frick si muriti si va ¢ team si triiti, Ce mod dea exista! 18Acas cu Dumnezeu — Ajuti-ne! . — P&i, ce crezi ck fac aici? imi petrec timpul aici, ajutdindu-vi si scApati de frica voastré de ,marea moarte”, Pentru cX, atunei cdind nu vi e fried de ea, nu vi mai e frick de nimic. $i puteti trai eu adevarat. — Dar de ce suntem toti asa de ,speriati de moarte”, s8 murim? — Din cauza a ceca ce ati fost invatati despre moarte. Din cauza a ccea ce vi s-a spus. CAnd ganditi altfel despre moarte, o puteti trai ca experienta, in alt mod. Si astfel, ea poate deveni un mare dar, nu doar pentru voi ingiva, ci si pentru cei pe care ii iubiti. — Am un prieten, Andrew Parker, care locuieste in Australia, gia crui minunata sotie - Pip” ii spuneau cei care o iubeau - a ficut exact asta. Pip a murit de cancer in noaptea de Anul Nou, chiar dupa ce am trecut in 2005, iar Andrew mi s-a destdinuit printr-un e-mail, pe care La trimis si multor prieteni de-ai sii si de-ai sotiei sale. El ilustreazi perfect lucrurile despre care vorbim noi aici. lata ce spunea Andrew: Pip este cel mai mare dar pe care l-am primit vreodatd. A intrat in viata mea intr-o weme cand credeam cd stiam tot - dar nu era asa. Statea zambind in lumina lunii, in cea din- tdi noapte in care intre noi s-a infiripat o legatura reald, si am stiut ca, daca era sa-mi petrec in vreun fel timpul cu ea, era si 0 iau de nevasté si sd avem copiii nostri. Ea a fost 0 enorma binecuvantare! Un nodul canceros la sdnul ei superb a dat startul caldioriei in relagia noas- tra, dar curajul si taria ei mi-au ardtat calea. Zimbetul mereu prezent si spiritul ei treaz m-au tinut in picioare, desi iubirea ei ne- conditionaté a fost cea care a avut cel mai mare impact asupra mea. Iubirea ei a fost puterni- c& ca un stejar, profunda ca un ocean si plind de fort ca mareele si curengii lui din adancuri Neclintit a fost angajamentul ei fat de mine yi felul in care mé vedea, A trecut cu vederea muchiile neslefuite ale diamantului care eram, vorba tardiganaté din Newcastle, ca $i injuraturile si purtarile grosolane, care erau resturi din trecutul meu. A utdoar ce era mai bun in mine, si avea un fel de-a hrani cu bldndete acea laturd. Tratamentele pe care le-a suportat au fost brutale, asa cum sunt tratamentele noastre primitive. Chirurgia, chimioterapia i radiafiile, hormonii si menopauza prematuré n-aw alte- va rat niciodaté esenja feminind care a fosi iubita mea. Durerea acelor tratamente nu a adus niciodatdé un geamét de nemultumire, iar odati cu nasterea copiilor nostri, ea a stralucit de frumusetea maternitiii, de energie feminind side iubire profunda. Toi am fost atingi de frumusefea ei interioard si exterioand. Cind am aflat cd avea metastazd osoasd, la sapie luni dupa nasterea gemenilor nostri, si-a cerut iertare. Nu s-a gandit in ace! moment la ea insdsi, ci la mine gi la cei trei baiefi ai nostri. Apoi s-a ridicat, @ indreptat si a deschis din nou robinetul iubirit! Cand i-a fost indepartat al doilea sdn, a durut-o putin. Erau simtaimintele ei legate de feminitatea care parea siti fie luatd, desi, pentru mine, ea n-a fost niciodatd mai femeie, ca in acea perioadé de dupa operatie. Céind am adus, a doua zi, béiefii si 0 vada, si-a ridicat copii, unul edte unul, la piep- tul ei ranit, fara nicio wesarire. Taria ei a ramas marcatd cu foc tn congtiinga mea; lipsa et de egoism st curajul imi sunt sprijin in acest spafiu in care sunt acum - un spafiu plin de amintirea ei, dar si pe lungul drum pe care il am in fata. In cei aproape trei ani care au urmat, a trait. O, siincé cum a trait! Afacerea si cariera mea erau afectate, iar eu mé zbdteam si regasesc calea, directia si pe mine insumi, dar ea mi-a creat, in ticere, un spatiu in care si evoluez, Mi-a hrénit sufletul cu iubire, cu acceptare si ghidare fermé, si nu m-a lasat nici mdcar 0 data si dau inapei! Doamne, cum o respect pentru asta! miAcas cu Dumnezeu Ultimele ei sase luni de viajd au parut o eternitate, in timp ce incercam sa waiese printre momente. Acum mi-e dor de incd un moment in prezenja ei Cum as mai iubi-o, daci a5 mai avea sansa, cat de prefios mi-ar fi fiecare minut, fiecare secunda, daca as mai avea din nou acel timp. Ultimele luni si zile ale lui Pip au fost cel mai mare dar al ei pentru mine, Gradat, s-a retras din viata mea. Nu mai existau cinele rafinate, a venit randul meu sd gétese si sa fac curat. ,, Cine va lua acele haine de-acolo, daci tu le lasi asa?”... tonul ei dulce imi rasuna adanc in creter. Am paturi de facut si rufe de spalat. Cu caté bucurie erau implinite aceste sarcini de Pip a noastra. In timpul acelor zile, mea instruit prin prezenta ei, alindndu-mé ea pe mine, asa cum o alinam si eu pe ea, Num-am simtit niciodatdé mai aproape de ea si m-am simtit binecuvantat sa am ocazia de ao servi __ Apoi a venit tmpul sii 0 iau acasé, sé 0 duc inapoi la Perth, la prietenii si familia e in timpul zhorului nastru de patru ore, am privit-o cu coada ochiului. Durerea ei era eviden- ti, Un drum atét de dificil - si numai eu stiam! Ea a indurat totul in felul ei propriu, cu cea mai mare demnitate i grija fata de alfii. Pip a insistat sé 0 ludim cu noi in excursia planifica~ 1 spre Rottnest Island, sé inotém in albastrul de azur al Oceanului Indian, apreciind inca srumusejea si binecuvantarile viefii, lucrurile simple, Ultimele sale zile au fost 0 célatorie de proportii biblice, adevarate patruzeci de zile si nopti in desert, Trecerea ei a survenit atunci cand ea si-a ales timpul, in felul ei, Cand a stiut cdi totul urma sé fie cum trebuie, mi-a dat cel mai mare dar dintre toate. Sa fiu cu ea, sa ine artim acelasi spafiu si sd ne finem de mdini cénd aplecat, Era 12:50 a. m., in noaptea Anului Nou. A spus cé vrea sé treacé de ultima bétaie a gongului de Anul Nou $i exact asa a facut, Toata durerea vegherii, toata grija de a face tonul cum trebuie si de a spune cuvintele potrivite - totul s-a dus cu spiritul ei! Bland, asa cum a fost toata viaja ei, aplecat. $i m-a lasat, stiind absolut clar si fard nici un dubiu cine sunt si de ce sunt aici. Cel mai mare dar al ei pentru mine a fost si-mi ia toata teama cu ea. Zilele mele de acum sunt diferite, e adevarat, desi ea nu-i niciodata departe! Pentru baietii nostri e destul de dur faré ea - 0 iubire ca a lui Pip nu e deloc usor de inlocuit. Incii mai crestem impreund, darurile vietii ei se deschid incet, ca 0 floare de lows, petal cu petal, pe masurd ce vietile noastre prind contur, hrdnite de iubirea unei asemenea femei. Aceste cuvinte sunt menite sé transmita, in felul meu, tributul pe care i-l aduc iubitei mele, mamei copiilor mei, fie si Tuturor celorlalfi. Suntem mai buni, pentru ed ea a fost aici Nu regret nici un minut si nu invinuiese pe nimeni Noi tofi alegem singuri cum sa trai, iar modul in care acfiondm sau reactionim ne coloreazé existenta. Pip si cu mine ne-am ales iubirea si, oricat de dur a fost totul, ea este cea care mi-a dat viafa mea, Aleg sa vad totul cu recunostinta, si nu ca peo pierdere si durere. Da, ele sunt prezen- te in mine si sunt sentimente absolut potrivite, Cand treci peste teama, te conectezi la iubire si la propria noastré Divinitate si Unime. Iubirea vindecd. Ea ne vindeca sufletele, ne vindecd relatiile, si poate si ne vindece chiar si planeta. Sofia mea mi-a daruit aceasta iubire, iar eu aleg so impart cu vot. In prima zi a Anului Nou am luat cina cu familia, apoi m-cm dus acasa la niste prie- teni de-ai ei, sa bem ceva, Am plecat cam pe la 11:40 pm. si pe drumul de cateva mile spre casé, Pip a fost cu mine. Am simfit energia creatiei si a tuturor posibilitafilor, privind oame- nii ce sarbitoreau in curfile lor si artificile ce se ridicau, iar vocea angelica a lui Pip in min- tea mea spuse: ,... $i ai avut dreptate, exact asa cum stiai cd vei avea’” Cea vrut ea sd spund prin aceasta a fost ci ea era cu Dumnezeu, in constiingd colecti- vd - $i, incd o data, pe tronul creatiel. Am plans. 20Acas cu Dumnezeu Nu exista victine si nici réufticdtori in lume. 9 — Acesta este un exemplu izbitor, un exemplu minunat, uluitor, de cum, atunci cAnd iti triiesti moartea bine, ii lasi si pe ceilalti si triased bine cu moartea ta. — Sper c& sieu, cénd voi muri, o voi putea face atat de plin de gratie ca Pip, — Faptul c& avem aceasti conversatie va conta foarte mult. A sti ed mori pentru ci alegi asta, va fi de mare ajutor. — Toi mor cand aleg s& moar? Pip a ales Schiavo a muritin modul in care a vrut ca si moar’? — Pai, despre Pip stii, pentru ci ea chiar a spus cfind a ales sii moar. A spus ci ayteapta Anul Nou. — Da, dar a vrut ea si aib& cancer in acea etapa din viata ei? Chiar a vrut ea si plece atat de devreme? Aga ceva ar fi tare greu de acceptat de cdtre soful, copiii si membrii familie ci, Ei ar intreba, cu adénc& durere, sunt sigur: De ce ar fi vrut Pip sf ne pirliseascd in felul asta? atunci cand a facut-o? Terti mo: — Am un riispuns care s-ar putea sii te socheze — Care e acela? — Mai tarziu. Trebuie si vorbim despre aceasta mai tirziu. Trebuie pusi o fun- datie foarte solid, mainte, Apoi, rispunsul nu te va mai soca att de mult, — Ei, oricare ar fi raspunsul, sunt sigur ca membrii familiei lui Tei Schiavo** au aceeasi intrebare. $i ei, sunt sigur, ar respinge de prima data aceasta notiune de ,pre-alegere”, in ce priveste timpul si modul in care moare cineva. Nu, nu, cei mai mulfi ar spune: Asta nu-i experienta mea. $i asta n-a fost nici experienta lui Pip sau a lui Tern”. Stiu c& tu ai spus, mai devreme, cd sufletele igi pArasese corpul doar atunci cdnd luera- rea lor e completi - si, de aceea, a igi pardseste corpul este totusi ceva foarte trist pentru cei lAsati in urm, in lumea fizicd - jar a le spune acelor oameni 3, de fapt, cel drag a ales s& plece, ar putea s8 sune ca si cum acea persoand nu a mai vrut s& fie cu ei si... mise pare ceva foarte dureros. Stiv o femeie al carei sot a murit foarte tanar. Femeia a purtat cu ea tristetea pierderii sale, multi ani, Dar adevarata pierdere a fost resimtiti de cltre tndra ei flied. Ea n-a trecut niciodatd peste pierderea tatalui ei - si, de fapt, armas supdraté pe el pdnd in ziua de azi, pentru cd a plecat. Ea nu intelege de ce ar face tatal ei asa ceva, iar dacd i-as spune acum ci niciun suflet nu-gi pardseste corpul cand nu vrea si o facd - si c& fiecare suflet isi provoaci propria moarte si chiar vrea si moar’ in acel moment - aceasta ar rBni-o si mai mult. — Doar daca nu a infeles ci el se poate si nu fi stiut, in mod constient, cea ce ‘est momentar fi un motiv de sfrbitoare. Dar cnd un suflet vrea, Nu acesta e rispunsul surprinzitor pe care ti-l voi revela mai tarziu, dar este un lucru important de luat in considerare, ca posibilitate, acum. — Nu inteleg. Ce vrei si spui, cénd zici cd tatal siu se poate s nu fi stiut, in mod con- stient, ce vrea? Credeam ci mi-ai spus cd fiecare este cauza propriei sale morti si cd nimeni nu ‘moare impotriva vointei sale. + Terri Schiavo a intrat in stare vegerativa in 1990, dupa ce aadopur o dieta cu ceai la gheata (iced tea), din ‘cauza bulimiei, Rezultatul a fost o deficient cumplita de potasiu, care i-a distrus iremediabil creierul. A rimas in aceasti stare imp de 15 ani, iarcazul ei a stimit discutii nesfirgite legate de eutanasie in eazuri disperate, up /www.nndb com/peo-ple/435,000026357/N T,Acas cu Dumnezeu — Poate te ajuti si intelegi faptul cd fiintele umane creeazd, si de asemenea ,stiu ceea ce stiu”, la trei Nivele de Experientd - subconstient, constient si supraconstient. Aminteste-ti ci am mai spus ci atunci cdind mori, este imposibil si nu fii implinit, dar ESTE posibil si nu fii congtient de acest lucru. Un suflet poate gti, la nivel supraconstient, cd este implinit in cadrul acestei vi dar si nu fie ,,constient™ de aceasta la nivel subconstient sau constient. — Aceste trei nivele de experienfa au fost mentionate intr-un dialog pe care I-am avut noi doi anterior - dialog care a devenit cartea Prietenie cu Dumnezeu. L-am gasit absolut fas- cinant, — In aceasta conjunctura, e mai mult decét fascinant. E important si intelegi, pentru ca intrebarile tale si-si afle rispunsul, — Atunci hai s4 mai trecem inc& o dati prin asta. Care sunt cele trei nivele de experi- ent? Subconstientul este acel nivel al experientei in care tu nu-ti cunosti - sau nu-ti nstient - realitatea propric. O faci in mod ,,subconstient™ - adicd esti foarte pu- tin constient cX faci aceasta, cu att mai putin de ce o faci. Acesta nu e un nivel de experienta rau” - deci nu-l judeca. Este un dar, pentru cd iti permite si faci unele lucruri in mod automat — Ca de exemplu? Ce wei s2 spui prin ,a face lucrurile in mod automat”? — Functii cum ar fi cresterea pArului, clipitul ochilor sau bitdile inimii sunt exemple de lucruri pe care le faci automat. Nu te agezi si te gindesti: ,Trebuie si clipese. Trebuie si-mi crese unghiile”. Aceste lucruri survin - intregul tiu sistem biologie ope- reazA singur - fiiri instructiuni speciale de la tine. Subconstientul ereeazi, de asemenca, solufii instantanee la diferite probleme. El verifick datele primite, apoi intra in banca sa de memorie si vine cu rAspunsuri si reactii rapide la 0 multime de situatii - din nou, in mod automat. Daca atingi o tigaie fierbinte, nu trebuie sa te gindesti si iei mina de-acolo. O tragi intr-o fractiune de secunda. Aces- ta este o reactie automata, bazatd pe date anterioare. Subconstientul poate si-ti salveze viata. Desi, dack nu esti constient despre ce parti din viata ta ai ales si creezi in mod automat, iti poti imagina eX mai degrabi esti de partea ,,efectului” vietii, deceit de cea a cauzei, in acea problemi. Poti chiar si te con: deri vietima. De aceea este important si fii congtient de ceea ce ai ales si fii INconstient. Nivelul Constient este nivelul de experienti la care iti cunosti si iti creezi realita- tea, cu 0 oarecare constient a cea ce faci, Cat de mult esti constient de aceasta, depinde de ,,nivelul tiu de constiinta”. Acesta este nivelul fizic. CAind esti angajat pe o cale spirituali, treci prin viatd chutind mereu si .iti ele- vezi constiinta”, sau si-ti Mirgesti experienta realititii tale fizice, pentru a include si a integra cea ce stii, Ia alt nivel, ck este adevirat despre tine. Nivelul Supraconstient este nivelul de experienti la care tu iti cunosti realitatea si ti-o creezi fiind total congstient de ceea ce faci. Acesta este nivelul sufletului. Cei mai multi dintre voi nu sunteti constienti, la nivel constient, de intentiile voastre supraconsti- ente ... doar dacd nu cumva sunteti. Supraconstientul este acea parte din voi care contine intentia mai mare a sufletu- lui - care este sd se indrepte spre implinirea a cea ce a venit si traiesti si si simth ca experienti in acest corp. Supraconstientul te conduce constant spre urmitoarea experi- ent de evolutie, in ordinea doriti de sufletul tiu, atrigind spre tine persoanele, locurile si evenimentele precise, potrivite si perfecte, cu care si triiesti aceasti experienti, astfel incAt si poti obtine combinatia de Cunoastere si Experienti care va produce Simtirea - crefind Constientizarea Adeviratei tale Fiinte.Acas cu Dumnezeu — Ultima dati cand am discutat despre aceasta, Te-am intrebat daca exist un mod de a implementa aceleasi intentii la nivel subconstient, constient si supraconstient, in acelasi timp — Exist. Acest nivel de constiinti trei-in-unu se numeste Supraconstientul. U: dintre voiil mai numese si ,Constiinta HristicA”, sau .Constiinta indltata”. Tofi puteti ajunge acolo. Unii oameni 0 fac in meditatic, alti in rugiciune pro- funda, altii prin ritualuri sau dans, ori prin ceremonii sacre - iar altii prin procesul pe care il numiti ,.moarte”. Sunt multe cai de a ajunge acolo. Cand sunteti in acest loc, sun- tefi complet creativi. Toate trei nivelele de constiintd devin unul. Se spune cd ai totul la un loc”. Dar, de fapt, este mai mult decit atit, pentru ci si aici, la fel ca in toate lucru le, intregul este mai mare decit suma pirtilor. Supraconstiinta nu e, pur si simplu, 0 combinatie intre subconstient, constient si supraconstient. Este ceea ce se produce atunci ciind toate acestea sunt combinate, far apoi transcense. Atunci treci in puri Stare de a Fi. Aceasth stare este Suprema Sursi a Creatici din voi. O puteti trai ca experienta inainte de ‘a. sau dupa. — Presupun ci acesta e modu! in care creeazi un maestru viu. —Da. — Atunci poate un maestru si fie surprins vreodata? — Pentru o persoani cu constiinta elevati in permanenti, rezultatele sunt intot- deauna intentionate si constientizate si niciodati neanticipate. Gradul in care o experi enti apare neanticipat este o indicatie directi asupra nivelului de constiintA de la care e perceputi acea experienti. Aminteste-ti cdi am spus cii perceptia creeazi experienta. Aspirantul la starea de maestru este cineva care ¢ intotdeauna de acord cu expe- pe care o are ~ chiar dac& acea experienti nu pare" a fi favorabild - deoarece aspirantul stie c& trebuie si o fi intentionat, la un anumit nivel. Aceasti cunoastere face posibil ca 0 persoani sa se afle in pace profunda si ,,integrata”, in circumstante pe care altul le-ar gisi foarte stresante, Ceea ce aspirantul Ia starea de maestru se poate si nu vadi intotdeauna, este ni- yelul de constiint’ la care a fost intentionati acea experientd. Totusi, aspirantul nu se indoieste cd, la un anumit nivel, el e responsabil de aceasta, Exact aceasti cunoastere il plaseazit pe drumul spre starea de maestru. Mai devreme m-ai intrebat daci Pip a vrut si moar, daci ea si-a cauzat moar- tea, iar eu ti-am riispuns: ,Nu la nivel constient™. Acum gtii ce am vrut si spun prin acea afirmatie, Toate deciziile care afecteaza sufletul uman sunt luate de acel suflet, la unul sau mai multe dintre cele trei nivele de constiint& - sau Ia al patrulea nivel, nivelul supracon- stient. Pip si-a ales perioada din viati in care urma si-si pAriseasch corpul fizic, asa cum fac toate sufletele. in cazul ei, decizia nu a fost luath la nivel constient. Apoi, odati luati decizia mai mare, la nivel supraconstient, Pip a ales constient ziua si ora pentru plecare - citeva momente dupa miezul noptii, pe 1 ianuarie, chiar dup% Anul Nou. Poti sti ci aceasta decizie a fost luata la nivel conytient, pentru cd ea a anuntat-o in avans. Eaa fost complet constientd de ceea ce a ales - si a creat acest lucru. — Probabil ci ceva asemndtor a fost gi in cazul lui Terri Schiavo. Poate ci ea mu gi-a ales constient evenimentele anterioare din viata ei, dar poate c& lucrurile s-au schimbat cénd, dupa acele evenimente initiale, s-a spus despre ea cd si-a ,pierdut constienta”. Poate c& Terti nu si-a ,pierdut” constienta deloc. Poate cd si-2 modificar nivelul de constiint2. Poste c& ea sa sfegisit” la un nivel de constiin{& diferit - inti, la nivelul supraconstient, unde a devenit com- plet constienti de ceea ce crea gi de ce anume, apoi, in sfiirgit, la nivel supraconstient, unde, 2BAcas cu Dumnezeu pentru c& implinise cea ce a venit aici si implinease: unimii sale intrinseci cu Divinul. Cred c& Terri Schiavo si-a folosit viata pentru a invita oamenii din intreaga lume si treac& la un nou nivel de cercetare in materie de viatd si moarte, suflet i Dumnezeu, si despre ce actiuni sunt in beneficiul omenirii, in cazuri ca al ei Cred cé Terri Schiavo, la un nivel spiritual, au a fost absolut niciodati 0 victimd a cir cumstantelor sale. Cred c& ea a stiut exact, in timpul acelor ultimi ani, ce se petrece, si si~ permis s& se supuna acestor lucruri, cu scopul de a atrage atentia asupra ei, la nivel global, spre binele intregii omeniri. Cred c& si lisus a ficut exact acelasi lucru. Am drepiate in legiturd cu Terri? — Ar fi profund intruziv si nepotrivit ca eu si revelez lucririle interne supracon- stiente sau supraconstiente ale mintii acestei persoane. Doar atit se poate spune, totusi - siiam spus-o de multe, multe ori inainte, despre toate fiintele umane: Nu existe nici victime yi nici rdufécdtori in lume. — Ei bine, aceasta este a treia sau a patra oard cdnd faci aceast& afirmatie doar in aceasta conversatie, dar am mai spus inainte gio voi spune din nou: din punct de vedere emo- tional, uneori, oamenilor le este greu de acceptat ideea c& nimeni nu este victim’. Tu ai Ricut observatia ci acest Iucru se petrece din cauz cA cei mai multi oameni pri- vesc situatiile de viati din perspectiva foarte limitatd a intelegerii umane obisnuite. Dar, cum pot spera, aceia dintre noi, care cautl si-si eleveze propria constiintd si sd ajute la elevarea constiintei omenirii, si largeasc’ aceastd idee? — Vorbiti-i omenirii despre Instrumentele Creatiel: Géndul, Cuvantul si Fapta. Acestea sunt uneltele cu care voi va creati micro-realitatea voastra. Aceste instru: sunt perfecte. Ele sunt magnific de eficiente. Ceea ce giinditi, ceea ce spuneti si ceea ce faceti creeazi experienta pe care o nu- miti voi” si conditiile si circumstantele vietii voastre. Este cum am spus mai devreme: Dacd voi credeti cH sunteti victime, spuneti ci sunteti victime si actionati ca si cum ati fi vietime, vd veri simti pe voi insiva ca fiind vie- time, in ciuda faptului cA nu sunteti Acelasi lucru va fi valabil cfind decideti si etichetati experienta altora. Daci voi credeti ci alteineva este o victim, spuneti ci este o victimi si actionati ca si cand este 0 victima, vefi simgi acea persoand ca flind o victima, in ciuda faptului c& nu este. O simti tu pe Terri Schiavo ca fiind o ,victimi"? Probabil ch da. A fost Terri o vietima? Nu. Este imposibil si fii o victim a circumstantelor pe care tu le-ai creat. Aminteste- ti intotdeauna acest ucru. Este imposibil si fii o victims a circumstantelor pe care tu le-ai creat. De aceea, pentru a fi o vietima a circumstantelor, trebuie si juri cX nu le-ai creat tu. Aceasta ex- ‘i o minciuni in cea ce te priveste. Tu iti creezi toate circumstantele propriei vieti. Daci le creezi la nivel constient, vei fi constient de aceasta; daci le creezi la nivel subconstient sau supraconstient, se poa- te si nu fii Oricum ar fi, tu tile-ai creat. Toti maestrii stiu acest lucru i, de aceea, un maestru nua aritat niciodati cu de- getul spre o alti persoani, spundnd: ,,Tu mi-ai ficut asta”. Totusi, tu poti tri ca experienti, orice alegi. Poti trii cea ce ai ajuns si stii des- pre cine esti, ca rezultat al vietii tale in tardmul spiritual inainte de nagtere, sau poti trii ceva diferit, ceva mai putin important de atat. in aceasti privinta, ca si in toate celclalte, tu ai liber arbitru. a realizat Constientizarea Absolut a 4Acas cu Dumnezeu Aceasta imi ridicd o alt& intrebare. Exist constiint& inainte de nastere? Din ce spui tu aici, raspunsul pare si fie da. Deci, noi suntem ,constienti" de noi ingine, inainte de a ne naste? — 0, da! Cu mutt inainte. Acel tu” care esti ..tu" a fost ,constient™ de el insusi dintotdeauna. Vom vorbi mai mult despre aceasta mai tirziu, cand vom explora mai profund aceasti problemi a nasterii. Pentru moment, trebuie si stii doar cA .TU" ai fost intotdeauna... esti acum... gi vei fi mereu. Céind te nasti, pur gi simplu, te dezintegrezi. —Ce fac??? — Te dezintegrezi, incetezi si mai fii integrat, incetezi de a mai fi Singular si te divizi in trei parti: corp, minte i spirit. Sau in ceea ce ar mai putea fi numit subcon: ent, constient si supraconstient. —A, deci aceasta e corelatia. — in linii mari, da. Pe larg, da. Nu este o corelatie exact, aménuntiti, precisi, dar red imaginea in linii mari. in aceasta sacri trinitate - Dumnezeu in trei parti - mintea ta este locul in care se desfisoard activitatea ta constient’. De aceea, gandeste numai cea ce alegi sa traiesti ca experienta, spune doar cea ce alegi si transformi in realitate si foloseste-ti mintea pentru a-ti instrui constient cor- pul si facd numai cea ce tu alegi si demonstrezi ca fiind cea mai inaltd realitate a ta, Astfel ereezi tu, la nivel constient. Priveste indeaproape. Nu asta este ceea ce a fii cut orice maestru? A fiicut vreun maestru mai mult? Nu. intr-un cuvant, nu. Voi sunteti toi Cauza a tot ce se petrece in viaja voastrd - inclusiv a mortii voastre. 10 — Minunat. E chiar minunat spus. Multumese. lar acum ag vrea si mi intore la ceva, daca imi permiti. La ceva putin cam deranjant. —Te rog. — Cand mi-ai spus, mai devreme in aceasta conversatie, ca noi suntem cauza propriei noastre morti, primul lucru care mi-a venit in minte a fost c4, dacd aceasté afirmatie este ade- varaté, atunci fiecare moarte este, prin definitie, o sinucidere. De atunci m-am gandit mereu la asta. —Nu este chiar asa, Faptul cf fiecare este cauza sfarsitului vietii sale nu inseamnii ci ei aleg intentio- nat, la un nivel constient, s faci asta. Nici nu implicd faptul cd o fac ca si evite anumite conditi te. A fi cauza a ceva gia alege constient acel ceva pot fi doud lu- cruri complet diferite. — Poftim? Nu inteleg. — Poti fi cauza unui accident, dar aceasta nu inseamni ci I-ai ales constient, —A, acum vad ce vrei s& spui. — Deci si ne fie clar ce anume se comunied aici, Voi sunteti Cauza a tot ce se pe- trece in viata voastra - inclusiv a mortii voastre. Cei mai multi oameni nu sunt constienti de acest fapt. — Dar dacd o persoand este constient& de asta - si, c& veni vorba, acest dialog fi face pe oameni constienti de acest lucru - atunci nu inseamna cd, atunci cand moare, acea persoani se sinucide? Adic&, in aceast& lumind, toli oamenii sunt cauza sfarsitului vietii lor, nu? Mi-a scdpat ceva? — Dous conditii sunt necesare pentru a clasifica o moarte drept sinucidere, sau circumsta 25Acas cu Dumnezeu 1. Trebuie si fii constient de ceea ce faci - adick trebuie si faci constient alegerea dea muri, 2. Trebuie si faci alegerea de a muri cu scopul de a sedipa de viata ta, yi nu pentru ao implini. Unul din scopurile acestei conversatii este si te ajute si intri in contact cu sacrali- tale fizice; si te ajute si ajungi la intelegerea cd viata in corp fizic este un dar de proportii nemasurate. Am spus mai devreme cA moartea este un puternic moment de creatie - i aga es- te, Dar ea are menirea si te duc undeva, si nu si te scape de ceva. — Este atit de multi durere atagati ideii de sinucidere, incit aproape c& n-am vrut si adue in discutie acest subiect. Acea durere este resimtiti, bineinteles, mai intdi de persoana care trece prin tulburarea ce a condus-o la decizia de a-si pune capat vietii, iar apoi de cAtre familia si prietenii acelei persoane. Poate exista vreo alinare in toati aceasth durere - pentru oricare din ei? — Alinarea poate veni din a sti cd persoanele care se sinucid sunt bine. Totul ¢ in ordine cu ei. Sunt iubiti si niciodata nu sunt pardsiti de Dumnezeu. Ei, pur si simplu, n- au realizat ce si-au propus. Acest lucru e important de inteles pentru oricine igi pune intrebari in legiturd cu sinuciderea. — Vrei si spui cd cei care se sinucid nu sunt pedepsiti in nici un fel? — in ceea ce voi numiti Viata de Dincolo, nu existi .pedeapsi”. Cei care rimén in urmé, sunt cei pedepsiti, Ei triiese experienta unui soc ineredibil, din care unii nu-si revin niciodati pe deplin. Toti simt o pierdere enorma. Multi igi petree restul vietii invinuindu-se pe ei insisi. Se intreaba ce-au gresit, sunt disperati gindindu-se la ce-ar fi putut spune ca sa fi schimbat lucrurile. Triste cd cei care igi iau singuri viata, isi imagineazi ci ei vor schimba ceva - dar nu ¢ aga. A-ti sfiirsi viata cu scopul de a scdpa de ceva creeazi o situatie in care nu scapi de nimic, Daci te gindesti si-ti sfiirgesti viata pentru a seipa de ceva, trebuie si stii, 0 spun din nou, c& ai in minte ceva ce nu poti face. Dorinfa de a evita ceea ce este dureros e normal. Face parte din dansul uman, Totuyi, in acest moment anume al dansului, cineva incearcd si se indepirteze de experi enta pe care sufletul a venit sii o triliascd’ nu de care si scape. Din cauzi ci acea persoani considera experienta ca find dureroasa si dificili, el sau ea cauta 4 se arunce intr-un vid, in care nu e nimic de infruntat si nimic de temut. Dar camenii nu pot siriintr-un vid, pentru ci nu existi un vid in care si pagesti. Un vid nu exista. Nicdieri in univers nu existé vid. Absolut nicdieri. Nu exista ,loc in care nu existi nimic”. Oriunde ai merge, spatiul este plin cu ceva. — Cu ce? Cuce e umplut spatiul? Cu propriile voasire creatii. Oriunde veti merge, vi veti confrunta cu propriile voastre creatii, si nu veti putea scdipa de ele - si nici nu doriti asta, pentru cd voi ati creat propriile voastre creatii, cu scopul de a vii re-crea pe voi insiva. De aceea, nu va fin be- neficiul vostru si incercati si le ocolifi sau si dansati in jurul lor. Dansul citre vid nu poate fi facut. SA spun altfel: Un Dans Vid nu este posibil. —E foarte destept spus. Foarte istet joc de cuvinte, — Folosese deseori cuvintele in felul acesta, ca si-ti poti aminti usor gi mereu me- sajul pe care ele cauti sil transmita. — imi voi aminti mereu asta: Un Dans Vid nu este posibil”. —Nu, clei cu ce mori, cu aceea vei continua si tritiesti. —E o afirmatie foarte puternich. — Aga si trebuia si fie.Acas cu Dumnezeu — lart’i-ma cd mi intore la asta, iarti-ma cA o spun acum, chiar aici, in timp ce vorbim despre ati lua propria viata, dar mai devreme ai spus c& moartea e minunatd. De ce n-ar vrea cineva, a chrui viat& e ingrozitoare, s4-si doreasc4 moartea, dacd-i asa de minunat&? — Ceea ce tu numesti ,,moarte” ESTE minunat, dar nu este mai minunat decat VIATA. De fapt, ,,moartea” ESTE viata care, pur si simplu, continu intr-un mod dife- rit. Vreau si-ti fie foarte clar ceva. Te vei intalni cu tine insuti de cealaltd parte a mortii, iar tot ce ai dus cu tine va fi inc’ acolo. Apoi vei face cel mai ironic lucru. iti vei acorda ‘a, in care tie insuti o noua viata fi rezolvi ceea ce n-ai rezolvat in precedenta. — MA voi intoarce la viata fizic&? Nu pot si ,descure Iucrurile” in planul non-fizic, spiritual? — Nu, pentru cd scopul vietii fizice este si-ti furnizeze un context, in care si poti tri ca experienti, ceea ce alegi, in cadrul planului spiritual, si traiesti. Astfel cd, pird- sind viata fizici, nu vei scipa de nimic, ci doar te vei plasa inapoi in viata fizied siin si tuatia de care ai vrut si scapi... cu exceptia faptului ck acum o vei lua din nou de la ca- pit. Nu vei vedea aceasta ca pe o .pedeapsi” sau ca pe o ..conditie”, ori ca pe 0 ,.po- vara”, pentru ca o vei face din propria ta vointa, in mod liber, intelegdnd ca este o parte a procesului de creatie de sine, cel pentru care existi. — Deci am putea la fel de bine s& rezolvim orice avem de rezolvat, chiar acum. — intr-adevar, pentru asta e facutd viata. CAnd viata este utilizaté in acest mod, vei muri atunci cind esti pregitit si folo- sesti moartea ca pe un instrument cu care si creezi o viati noua si diferiti. Sinuciderea este utilizarea mortii pentru a sepa - dar ea creeazi aceeasi viatA din nou, cu aceleasi incercari i experiente. —N-am mai auzit acest lucru spus chiar aga. Asta spune multe, —Da. Deci poti utiliza moartea ca pe un instrument cu care si scapi, sau cu care si cre- ezi, Primul lucru e imposibil, al doilea ¢ ineredibil. — Dar nu e oare un pic de judecati aici? Nu inseamnd cd sinuciderea apare ca fiind ceva ,gresit”? Vreau sd spun, credeam c& Dumnezeu nu judecd. — Nu enimic ,gresit" sau ,riu” in a crea din nou aceleasi incerciri si experiente de viati. Dacd iti doresti si te confrunti cu aceleasi provocdri iar si iar, atunci fi-o. Si aici, ca si in toate celelalte lucruri, poti sa faci cum doresti. Daca te gandesti ci vei scipa de aceste inceredri, este pur si simplu important si stii cd nu va fi aga, Te vei trezi in fata lor din nou. Sidesigur ci poate deveni putin cam plictisitor. Ceea ce ii face pe unii oameni si simti ci nu vor si-si mai infrunte provocirile prezente este ideea ck trebuie si le infrunte singuri. Este un gind fals, dar e intretinut de mul Singuriitatea este cea mai mare problemi in lumea de azi. Singuritatea emotio- nal, fizicd si spirituald - sentimentul de a fi izolat si rinit sau impovarat intr-un fel pe care nimeni nu-l infelege, si de a nu mai ayea resurse - este o formuld pentru lipsa de speranti si disperare. Doar in fata unei disperiri nesfargite, in final, nimic nu pare si mai conteze, in afard de evadare. Totusi, nu poti si nu vei scipa, ci doar vei repeta, de la inceput, ceea ce cauti si eviti. De aceea vin Eu, aici si acum, si-ti spun ch niciunul dintre voi nu este lipsit de re- surse, si ifi cer si anunti aceasta intregii lumi, Nu trebuie decdt s MA chemati, stiind fiirdi dubiu ei yoi fi acolo. Nu trebuie decat si vi indreptati spre Mine cu credintd abso- lut, pentru a ma vedea indreptindu-Mi inapoi spre voi.Acas cu Dumnezeu — Pot si-ti pun o intrebare care pare a fi neplacut4? — Sigur. De ce trebuie si ne indreptim noi spre Tine, inainte ca Tu si te indrepti spre noi? sti intr-adevr un Dumnezeu atotstiutor, atunci trebuie sf tii cnd avem nevoie de aju- Da tor. Dacd esti cu adevarat un Dumnezeu plin de compasiune, atunc’ trebuie sa vrei s& ne oferi acel ajutor - fird ca noi sd Ti-l cerem. Deci suntem deja in genunchi, incovoiati de nereusité, de ce mai trebuie s& ne si térdm gi s& ne rugam de Tine sa ne salvezi? Dacd esti un Dumnezeu atotiubitor, de ce nu ne iubesti atét de mult in implorim? it Sine ajuti, Mir ca noi sd trebuiasca sa Te $i cA tot suntem aici, ce le spui acelora care Ti-ar zice: ,, Te-am strigat si Tu n-ai fost acolo! Crezi ci n-am cerut ajutorul lui Dumnezeu? Pentru numele lui Dumnezeu, de ce crezi c& sunt atat de disperat? Sunt atat de disperat pentru c& se pare c& Insusi Dumnezeu m-a piri sit! Sunt total abandonat aici. $i nu mai vreau nimic din toate astea. Sunt sfargit. Terminat.” Ei bine, ce-i spui acelei persoane? — ii spun. Vreau si iei in considerare acum posibilitatea unui miracol. Existi un motiv pen- tru care tu nu ai primit o solutie din partea mea - dar acel motiv nu este important in acest moment. in acest moment, este important ca tu si consideri c4 acum, chiar in fata ta, exist posibilitatea unui rispuns. Deschide-ti ochii- iil vei vedea. Deschide-ti mintea - sii vei cunoaste, Deschide-ti inima - si vei simti cd este acolo, fi spun... Numai daci m4 apelezi in cunoastere absoluti, vei fi constient ci rispunsul ti-a fost dat. Pentru ci el este ceea ce TU stii, ceea ce TU simi si ceea ce TU declari ci va fi real in experienta ta. Dack MA chemi cind esti disperat, Eu yoi fi acolo, dar disperarea ta poate si te orbeascé si si te impiedice si MA vezi. fispun... Nimic din ceea ce ai ficut nu ¢ atat de oribil, nimic din ceea ce ti s-a petrecut nu e ceva imposibil de reparat, ceva care simu poati fi vindecat. Pot si te facintreg din nou, sio voi face. Totusi, tu trebuie si incetezi si te mai judeci pe tine insufi. Cel care judecd cel mai puternic esti tu. Alfii te pot judeca privind din afard, dar ei nu te cunose, ei nu te vid, iar judecdtile lor nu sunt valabile. Nu le face tu valide, preludndu-le asupra ta. Ele nu au sens. Nu te aytepta ca altii si te vadd aya cum egti tu in realitate, pentru ca ei te vad prin ochii propriei lor dureri. Sa stii, in schimb, e& eu le vad acum, in minunare gi in adevar, $i cA ceea ce vad in tine este Perfect Cand te privesc, nu am decat un gand: »Acesta este fiul Meu preaiubit, intru care am binevoit”. Tispun... lertarea nu este necesara in impara a 1ui Dumnezeu. Dumneveu nu poate fi ofen- sat sau pagubit in niciun fel, Existi doar o singuri intrebare important’ in tot acest uni- vers, si nu are nimic de-a face cu vina sau cu nevinovitia ta. Are de-a face cu identitatea ta. Stii cine esti tu cu adevirrat? Cand stii, toate gindurile de singuritate dispar, toate ideile de lipsa de valoare se evapora, toate reflectiile asupra lipsei de speranti se tra muti in splendida constientizare a miracolului care e viata ta. Si a miracolului care esti tu. Si, in sfarsit, preaiubitul Meu, ii spun... Esti inconjurat, chiar in acest moment, de o sut de mii de ingeri. Accept’, acum, ghidarea lor. Si apoi, di mai departe darurile lor, si altora. Pentru ci numai diruind vei primi si numai vindeciind vei fi vindecat. Miracolul pe care I-ai asteptat te-a asteptat $i ¢l pe tine. Vei sti aceasta edind vei deveni miracolul pe eare altcineva il agteapti. Du-te, deci, $i f% miracolele tale gi permite ca moartea ta si fie momentul gloriei tale celei mai 28Acas cu Dumnezeu mari, nu un anunt al celei mai mari dureri, Foloseste moartea ca pe un instrument cu care sh creezi, nu cu care si distrugi; cu care si mergi inainte, nu cu care si mergi ina- poi. Prin aceasth alegere, vei fi onorat insisi Viata si ii vei fi permis Vietii si-ti aduci cel mai miret vis al thu, chiar in timp ce trfiesti in corpul tu fizic: pace in sufletul thu, in sfairsit. —Multumese. isi multumesc pentru aceste cuvinte. Sper si ma rog ca ele sd poatd fi auzite de fiecare persoana indurerata. Trebuie sa te in- treb incd ceva dup’ toate acestea. Cum e cand o persoand ji cere alteia - unui doctor sau cuiva drag - SA o ajute s-si sffirgeascd viata? — Tu vorbesti acum de eutanasie, ceea ce este un Iucru diferit. Aceasta se intdm- pla cind o persoand realizeazi ci viata sa este deja terminath, sub toate formele si cX mu mai poate tri decit experienta durerii fizice ce nu mai cedeazi sau pierderea totali a demnitatii, in procesul mortii, Eutanasia nu poate fi echivalati cu sinuciderea. Cel care se gindese la sinucidere in mijlocul unei vieti, altfel active si relatiy sinitoase in limite rezonabile, iau o decizie foarte special. Cei ce isi sfargese o viatd care este foarte aproa- pe dea se sfarsi oricum, cu toate evidentele medicale indicAnd acest lucru, iau 0 decizie in totalitate diferits. Cei care vad clar, prin fiecare indicatie medical, cA viata lor fizied este absolut terminath pot alege si se intrebe: .Este necesar si suffir aceasth durere finald si pierde- rea demnititii?” Fiecare suflet va avea un rispuns care este corect doar pentru el si niciun suflet nu va riispunde incorect la aceasti intrebare - pentru ci nu exist riispuns -incorect” — Vad clar diferenta gi cred c& orice persoand rationala o vede. Esti diferit de Dumnezeu, dat nu esti separat de Dumnezeu. De aceea, nu pofi muri niciodata. 1 — Acum di-mi voie, te rog, s& ma intore la altceva. Ai spus mai devreme c& vrei si descrii cateva principii de viata spirituale, fundamentale, care ar face A ne fie mai ugor si intelegem viata insdsi, ca si moartea. Si, intrucdt ai atins mai multe de atunci, exist vreun principiu de viatd fundamental, care ar putea si deschida larg usa unei intelegeri mai profun- de, intr-o clipa? — Da. lar acesta este... A SASEA REAMINTIRE Tu yi Dumnezeu sunteti Una. Nu existét separare intre voi. in timp ce aceasta le poate pirea unora ca o informatie foarte elementard, cind aplici in viatd acest principiu fundamental, tu creezi un recipient in care poti si pastrezi toate Reamintirile anterioare pe care {i le-ai adus aici tu insuti - ca gi pe cele care vor mai veni. Implicatiile celei de a Sasea Reamintiri sunt enorme. Daca iti este clar cd tu si Dumnezeu sunteti unul, si cd nu exist separare intre voi, aceasta schimbi contextul in care triliesti experienta 2 tot ce ti s-a intfmplat, ti se intdmpl si fi se va intdmpla vreo- data in viata. Pentru a folosi exemple evidente din ce tocmai am discutat noi aici, o intelegere a unimii tale cu Divinul face si-ti fie mult mai putin dificil si-ti amintesti si si accepti ade- 9Acas cu Dumnezeu virul cd tu esti cauza propriei tale morti, sau cA nu exist nici vietime gi nici rhufiedtori fin lume. Aceasta poate si-ti fact drumul spre Completitudine mai putin dificil, iar moartea mai plind de pace. Evident ci individul care esti ,tu” nu reprezinth Totalitatea lui Dumnezeu. To- tusi, tu ai in tine toate caracteristicile, toate aspectele, toate elementele Divinitatii. Dumnezeu esti tu - in totalitate. intr-adevir, Dumnezeu ¢ totul. Nu exist nimic care si nu fie Dumnezeu. — Am auzit adeseori analogia conform careia eu sunt, faté de Dumnezeu, ca un val fa- 18 de ocean, Exact la fel. Doar cd la dimensiuni mai mici. — Acea analogie a fost folositd, intr-adevar, de multe ori, si nu este nepotriviti. Asa ci, acum, hai sa definim acest .ocean”. Si presupunem ci Dumnezeu este Creatorul. Foarte putini oameni, care cred micar putin in Dumnezeu, ar avea ceva de obiectat fati de aceasth viziune. Dacd este adevirat ck Dumnezeu este Creatorul, inseamna ci si tu esti un crea- tor. Dumnezeu creeaza fof ce inseamni viaté, iar tu ifi creezi toati viata @. E simplu. Daca gandesti astfel, poti pistra ideea in constiinta ta. Tu si Dumnezeu creati tot timpul - tu Ia nivel micro, Dumnezeu Ia nivel macro. Ti-e clar? — Da, inteleg! Nu existi nicio separare intre val si ocean. Niciuna, Valul este o parte a oceanului, care actioneazd intr-un anumit fel. Valul face ceea ce face si oceanul, dar la 0 scar mai mica. — Este foarte corect. Tu esti Eu, actionand in felul in care actionezi tu. Eu iti daw puterea de a actiona asa cum o faci. Puterea ta vine de la Mine. Fira ocean, valul nu are puterea de a fi un val. Fark Mine, tu nu ai puterea de afi tu, Lar fara tine, puterea Mea nu se manifesta. Bucuria ta este de a Ma face pe Mine si ma manifest. Bucuria omenirii este de a-L manifesta pe Dumnezeu. — Asta da enunt! — lati altul.. Viata este Dumnezeu, materializat. Ceea ce este important de infeles e cii nu exist un singur mod in care viata il face pe Dumnezeu si se materializeze. Unele valuri sunt mici, abia o ondulatie, in timp ce al tele sunt imense, tunatoare si ndvalnice. Totusi, fie minuscule sau uriase, existd into deauna valuri, Nu existi moment in care si nu fie un val pe ocean. Si, desi fiecare val e diferit, niciunul nu este despartit de oceanul insusi. Diferenta nu inseamnii despartire. Aceste cuvinte nu se pot pune unul in locul ce- luilalt, Tu esti diferit de Dumnezeu, dar nu esti despartit de Dumnezeu. Faptul ci nu esti tit de Dumnezeu este motivul pentru care tu nu poti muri. Valul se sparge pe plaji, dar nu inceteazi si existe. El doar isi schimba forma, retrigindu-se inapoi in ocean, . Oceanul nu se face ,,mai mic”, de fiecare dat cAnd un val ajunge pe nisip. in rea litate, valul ce vine demonstreazd, si astfel reveleazi maiestatea oceanului. Apoi, retri- géndu-se in ocean, el ii red oceanului gloria sa. Prezenta valului este dovada existentei oceanului. Prezenta ta este dovada existentei lui Dumnezeu. — Ar trebui si-mi pun asta pe perete. PREZENTA TA ESTE DOVADA EXISTENTEI LUI DUMNEZEU. Absolut exce- lent! Aceasti explicatie e atdt de simpli - 51 totugi, atdt de eleganta. despii 30