Sunteți pe pagina 1din 176

Limba

și literatura română
Caietul elevului
Clasa a VII-a

Florentina Sâmihăian
Sofia Dobra
Monica Halaszi
Anca Davidoiu‑Roman
Horia Corcheș
Lucrarea este realizată în conformitate cu Programa școlară pentru disciplina limba și literatura română,
clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OM nr. 3393/28.02.2017, și poate fi folosită în completarea oricărui manual școlar, dar,
pentru maximă eficiență, recomandăm folosirea acesteia împreună cu manualul Art Klett Limba și literatura română. Clasa a VII‑a,
autori: Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș.

Redactare: Mădălina Vatcu


Tehnoredactare: Monica Manolache, Teodor-Alexandru Pricop
Copertă: Alexandru Daș
Credite foto: Dreamstime

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


Limba şi literatura română: caietul elevului: clasa a VII-a / Florentina
Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, .... - Bucureşti : Art Klett, 2019
    ISBN 978-606-8964-52-2

I. Sâmihăian, Florentina
II. Dobra, Sofia
III. Halaszi, Monica

811.135.1
821.135.1.09

Pentru comenzi vă puteţi adresa


Departamentului Difuzare
C.P. 12, O.P. 63, sector 1, Bucureşti
Telefoane:
0744.634.719
0751.281.774
021.796.73.83
021.796.73.80
Fax: 021.369.31.99

www.art-educational.ro

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Art Klett.
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă
(electronic, mecanic, fotocopiere, înregistrare sau altfel), fără acordul prealabil scris al editurii.
© Editura Art Klett SRL, 2019
Cuvânt-înainte

Dragi elevi,

Vă propunem prin volumul de față un caiet conceput special pentru voi, care gru-
pează exerciții diverse, cu grade diferite de dificultate și, sperăm, atractive. Acestea
vă ajută să aprofundați ceea ce ați lucrat la clasă și, în același timp, vă oferă deschi-
deri noi pentru temele abordate în clasa a VII-a.
Domeniile cuprinse sunt lectura, limba română și redactarea, urmând ca profe-
sorul ori, de ce nu?, chiar voi să alegeți ce veți lucra singuri acasă.
Când am scris acest caiet, am avut în minte copiii de vârsta voastră, fie că este
vorba de copiii noștri, fie de cei ai prietenilor sau de elevii noștri, care ne-au ajutat
cu sugestii și cu idei privitoare la interesele sau preferințele gene­rației voastre.
La finalul fiecărei unități de învățare, veți găsi un test prin care veți putea verifica
în ce măsură stăpâniți conținuturile abordate, precum și câte o fișă de autoevaluare
pentru fiecare unitate. Aceasta vă ajută să identificați în ce măsură ați dobândit
competențele exersate în unitatea respectivă, atât prin Caietul elevului, cât și prin
parcurgerea manualului Limba și literatura română. Clasa a VII-a al Editurii Art Klett.
Sperăm să vă placă nu doar textele și exercițiile propuse, ci și cum se prezintă
acest caiet, cu imagini vesele și un design plăcut.
De felul în care veți reuși să folosiți limba română în comunicare depinde în mare
măsură reușita voastră și la alte discipline, așa că vă dorim să exersați cu folos și cu
plăcere cât mai multe dintre activitățile pe care vi le-am propus.
Mult succes!

Autorii

3
Cuprins

Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Unitatea I. Călătorie în necunoscut


Lectură
Textul narativ literar în proză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Limbă română
Fraza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Conjuncția . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Derivarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Compunerea. Familia lexicală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Pleonasmul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici. Limbaj popular.
Variație regională a limbii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Utilizarea corectă a accentului. Variantele accentuale admise/neadmise de normă . . . . . 30
Redactare
Etapele scrierii. Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare . . . . . . . . . . 32
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Unitatea II. Aproape de ceilalți


Lectură
Textul narativ literar. Mijloace de construcție a personajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Limbă română
Verbul. Tipuri de verbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Modurile și timpurile verbului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Posibilități combinatorii ale verbului. Circumstanțialul de cauză . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Circumstanțialul de scop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Redactare
Caracterizarea personajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Unitatea III. Harta sentimentelor
Lectură
Textul liric. Limbajul figurat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Limbă română
Substantivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Prepoziția . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Posibilități combinatorii ale substantivului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Adjectivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Posibilități combinatorii ale adjectivului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Redactare
Textul descriptiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92

Unitatea IV. Granițe între lumi


Lectură
Textul narativ literar în versuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Limbă română
Pronumele personal. Pronumele personal de politețe. Pronumele reflexiv . . . . . . . . . 106
Pronumele și adjectivul pronominal posesiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ . . . . . . . . . . . . . . . 110
Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Pronumele și adjectivul pronominal interogativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Pronumele și adjectivul pronominal relativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Pronumele și adjectivul pronominal negativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Adjectivul pronominal de întărire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Posibilități combinatorii ale pronumelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Redactare
Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogat.
Integrarea părților . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
Unitatea V. Lumea de pe scenă
Lectură
Textul dramatic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Dialogul în textul nonliterar. Interviul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Limbă română
Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
Adverbul. Posibilități combinatorii ale adverbului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
Redactare
Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

Unitatea VI. Cunoașterea de sine


Lectură
Textul liric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Limbă română
Sintaxa propoziției . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
Redactare
Stil: naturalețe, armonie, varietate, originalitate, concizie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170

Fișe de autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173


U1 Călătorie în necunoscut
Competențe generale și specifice

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri


2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri


3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere
și selectarea unor structuri adecvate intenţiei de comunicare
3.4. Evaluarea comportamentelor şi a atitudinilor eficiente sau adecvate de redactare, aplicând
în activităţile curente de redactare strategiile învățate, personalizate în funcţie de profilul
psihologic, de interesele şi de nevoile fiecăruia

4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


4.2. Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale și semantice
cu cele sintactice și morfologice din limba română standard
4.3. Aplicarea conștientă a regulilor și a convenţiilor ortografice și ortoepice pentru o
comunicare corectă
4.4. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă
morfosintactică, fonetică și lexicală
4.5. Dezvoltarea gândirii logice și analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul
de învăţare pe tot parcursul vieţii
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

Textul narativ literar în proză

1 Citește următorul text, în care vei putea afla continuarea aventurilor din manual ale Biancăi.

Lumea s-a lărgit dintr-odată!


de Veronica D. Niculescu

Au trecut două luni de când sunt aici. Îmi amin-


tesc bine dimineața de vară când am plecat pen-
tru totdeauna de la grădina zoologică. Spaima din
primele clipe și toată uimirea care i-a urmat, pe
drumul încoace.
Cu o zi înainte, îngrijitoarea mi-a dat de înțeles
că o să se întâmple ceva. Mă jucam lângă gard,
nu mă mai lăsam provocată de fluturi, pățisem ce
pățisem și mă străduiam să fiu cât mai cuminte.
Femeia s-a apropiat, a pus în jgheaburi bucățile de
pâine neagră și-a zis:
— Ehei, cu cine mai vorbesc eu de mâine, se mișca iute! Parcă aș fi zburat pe un covor fer-
Bianca? Nu-i ursuleț mai șod ca tine pe-aici și nici mecat, care mă purta cu viteză prin orașe, peste
păsărelele nu se trezesc mai devreme ca matale. dealuri, prin păduri. La un moment dat, am ajuns
Și, chiar de s-ar trezi, ele nu m-ascultă... printre munți. Am mers și-am tot mers pe malul
A doua zi, cu noaptea-n cap, s-au auzit pași pe unui râu mare și învolburat, iar munții dimprejur
alei. În aburul albăstrui al zorilor, s-a ivit un grup tot creșteau, valuri de păduri și creste de piatră.
de oameni. Semănau întru câtva cu cei văzuți în Cerul era mai albastru decât îl bănuisem vreodată.
curtea cu florile roșii. Eu picoteam lângă gard. Tot privind în urmă la aceste minunății, mă gân-
Le-a fost ușor să se apropie, să ducă pușca la ochi deam: Oare ce mă așteaptă în față? Oare unde mă
și să tragă. I-am văzut făcând toate astea, dar apoi, duc?
încetișor, ca legănată de valuri, n-am mai văzut *
nimic. „Mara Dumitrescu, la festivalul literar Poetika
Când am deschis iarăși ochii, eram într-o cușcă Belgrad“. Titlul mi se pare ireal. Așa, mic cum e
mult mai mică. Arăta ca un coteț care huruia, el, pe coloana de știri culturale din Vocea Sibiului,
duduia, se legăna. Eram într-o mașină. Prin îmi face stomacul să se strângă de emoție. O să mă
gemulețul din față vedeam doi oameni: unul rotea descurc acolo, singură printre străini? Am cum-
de volan, celălalt studia o hartă. Prin geamul din părat ziarul din gară, exact înainte să plec.
spate se vedea drumul. Ca să ajung la Belgrad, trebuie să iau avionul
La început, schimbarea asta m-a îngrozit. Dar din București. Iar ca să ajung în București, trec
treptat, privind afară, m-am liniștit. Ce minunat prin Brașov cu trenul. Și, dacă tot trec prin Brașov,
era totul, chiar și văzut de aici, din cotețul meu ce am plănuit un ocol pe la Pădurea Albastră. Acum
sunt în tren, câmpuri de floarea-soarelui mi se
perindă pe lângă umăr și emoțiile cresc. Un fost
coleg de facultate, Andi, mă așteaptă la Brașov ca
să mă ducă în locul acela misterios din pădure,
unde nu se poate ajunge ușor.
*
La un moment dat, mașina s-a oprit și oamenii
au coborât. Au venit în spate, să se uite la mine.
— Ce faci, Bianca, îți place drumul? a întrebat
unul dintre ei, uitându-se pe geam.
— Nu știu cât de tare îi place, dar nici nu se-agită
prea mult, a zis celălalt, tipul cu harta. Anestezia
a fost slabă, n-am vrut s-o năucesc. În fond, e doar
un pui...
— Într-o oră ajungem.
— Da, ce-a fost mai greu a trecut.

8
Lectură Textul narativ literar în proză U1

De aici, drumul s-a schimbat complet. Era de


parcă lăsaserăm în urmă toate orașele de pe fața
pământului. Am mers pe un drum cu pietriș, apoi
am continuat pe unul mai îngust, de pământ, măr-
ginit de păduri cât vedeai cu ochii. Cotețul meu pe
roți se hurducăia tot mai tare, așa că șoferul a zis:
— Musai s-o lăsăm mai moale pe-aici, șefu’.
N-am vrea să se strice ceva și să rămânem noap-
tea-n pădure cu un ursuleț flămând în mașină.
— Bineînțeles că n-am vrea, a zis omul cu harta,
destul de agitat.
Agitația asta a lor mi s-a transmis și mie. Mi-era
sete, se făcuse cald, aș fi vrut să ies la soare, să mă
întind, poate chiar să trag un pui de somn, cum îi
șade bine oricărui ursuleț la amiază. Însă mi-am
zis că mai bine aș fi cu băgare de seamă. Am încer- adormiți când au venit, că nici n-au simțit cum sar
cat să mă concentrez. Dar pădurile nesfârșite, care pe ei, îi pup și-i trag de urechi.
mi se perindau prin fața ochilor, verzi, înalte, În țarcul ăsta am locuit toți patru o vreme. De
splendide, m-au adormit în cele din urmă. curând însă viața mea s-a schimbat: ne-au eliberat
* în rezervație. În ziua aceea, parcă lumea s-a lărgit
Andi m-a așteptat în gara din Brașov; de îndată dintr-odată! Și nu doar că de-acum locuiesc într-o
ce am ajuns acolo am pornit-o cu mașina spre pădure adevărată, dar îi am alături pe mama și pe
munți. După ce-am ieșit din oraș și am scăpat de frații mei. Și pe Mișa, pe Mura, pe Yogi, pe Bruno,
traficul aglomerat, am trecut prin câteva comune pe Flora și pe mulți alți urși bruni pe care încă
și sate, tot mai răzlețe, până când am lăsat în urmă n-am avut onoarea să-i întâlnesc.
orice așezare umană. Pe drumul abrupt, mașina *
icnea și pufăia. Îi eram recunoscătoare lui Andi — În rezervația noastră trăiesc douăzeci și
că s-a încumetat la călătoria asta. El mai fusese șase de urși, mi-a zis Victor Rotariu, fondatorul
pe-aici. rezervației. Ultimii aduși sunt cei de la Sibiu.
— Din fericire! a zis, conducând mașina de Dacă n-ar fi fost întâmplarea de astă-vară, poate
parcă ar fi mânat un armăsar năzdrăvan. Sincer că lumea n-ar fi cerut eliberarea. Ai un merit în
îți spun, dacă nu știi unde se află locul ăsta, n-ai povestea asta, Mara.
cum să-l găsești. — Mulțumesc, am răspuns, un pic stânjenită.
— Asta-i perfect. Un loc minunat pentru urșii — Haideți să vedem dacă aveți noroc. La ora 12,
care se reîntorc în pădure, i-am răspuns. le dăm o gustare aici, în luminișul de la gard. Gus-
* tarea e mai ales pentru nou-veniți, fiindcă vetera-
Când m-am trezit, fusesem adusă aici. Deveni- nii s-au obișnuit în libertate și se descurcă.
sem locatară a Rezervației de Urși Pădurea Albas- Așteptând să apară Bianca, am întrebat dacă
tră. M-am speriat când m-am văzut izolată într-un urșii de la Sibiu s-au împrietenit cu ceilalți. Dom-
țarc. Dar ce surpriză! N-a durat mult și, cu alte nul Rotariu mi-a spus:
mașini, au sosit și mama și frații mei. Erau așa de — Da, chiar se înțeleg bine. Vedeți voi, urșii ăștia
au cunoscut captivitatea. Mulți au fost chinuiți:
Bruno a mers pe bicicletă la circ, Mișa a trăit în
curtea unui restaurant, unde îl sâcâiau tot felul de
gură-cască. Unu-i firav, altu-i gingaș, altu-i sperios
și retras... Bianca e cea mai veselă dintre ei. O să se
descurce de minune. Șșș! Liniște! Uitați-vă acolo!
Îi vedeți? O vedeți?
Îi vedeam. O vedeam. Inima îmi bătea atât de
tare, că mă temeam să nu se audă și să deranjeze
urșii din Rezervația Pădurea Albastră. Pe o potecă
umbroasă, printre brazi, înaintau înspre luminiș
o ursoaică și trei pui. Unul dintre pui deschidea
drumul, cu salturi vioaie care făceau să-i undu-
iască blănița de pe spinare. Pe piept i se distingea
un V alb. Chiar și cu privirea încețoșată, mi-am dat
seama că e Bianca. Și că e fericită.

9
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

2 Completează enunțurile de mai jos, referitoare la textul citit.


La început am crezut că …………………………………………………………………………….................................................

M-a surprins că ……………………………………………………………………………..............................................................

O emoție pe care mi-a stârnit-o textul este …………...……………………………………………………...........................

Aș vrea să știu ……………………………………………………………………….....................................……...........................

3 În povestea pe care ai citit-o se împletesc două fire narative. Completează cadranele de mai jos cu
începutul paragrafelor care constituie fiecare fir narativ, după modelul dat.

Primul fir narativ Al doilea fir narativ

1. „Au trecut două luni ... .“ 1. „«Mara Dumitrescu, la festivalul literar Poetika
Belgrad».“

2. 2.

3. 3.

4 În ce anotimp a fost mutată Bianca de la grădina zoologică și cât timp a trecut de la această mutare,
când începe relatarea? Transcrie, din prima secvență a textului, alte trei indicii temporale.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Notează numele orașului din care pleacă Mara, numele altor două alte orașe prin care urmează
să treacă și numele orașului unde trebuie să ajungă.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Menționează numele locului în care se află rezervația de urși.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Documentează-te pentru a afla care dintre locurile identificate la exercițile 6 și 7 sunt reale și care
imaginare și notează-le în casetele de mai jos. Cum îți explici prezența în text și a unora, și a altora?
Locuri reale Locuri imaginare

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10
Lectură Textul narativ literar în proză U1

8 Formulează, pentru fiecare dintre secvențele identificate la exercițiul 3, câte o idee principală și
câte două idei secundare și notează-le în tabelul de mai jos.

Primul fir narativ Al doilea fir narativ


Idei principale Idei secundare Idei principale Idei secundare
1. 1.

2. 2.

3. 3.

9 Ce diferență observi între acest text și narațiunea Cum e lumea în privința persoanei la care se
narează? Câte voci narative există în acest text și cui aparțin ele?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10 Care dintre personajele din această povestire apar și în povestirea Cum e lumea?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

11 Completează insignele de mai jos, notând în interiorul lor personajele corespunzătoare.

Personaje Personaje Personaje Figuranți


principale secundare episodice

11
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

12 Textul citit are două fire narative și mai multe personaje principale. Ce legătură constați între
aceste două aspecte?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

13 La ce se referă Bianca în al doilea paragraf al textului, atunci când afirmă „pățisem ce pățisem“?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

14 Transcrie, din prima secvență a textului, două enumerații și explică rolul acestora.

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

15 Prezintă atitudinea pe care o are îngrijitoarea față de Bianca, utilizând două dintre următoarele
substantive:
afecțiune grijă îngrijorare prietenie tristețe

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

16 Ce se întâmplă cu Bianca în fragmentul următor: „apoi, lent, ca legănată de valuri, n-am mai văzut
nimic“?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

17 De ce crezi că cei doi care o transportă cu mașina pe Bianca își spun că n-ar fi bine să îi prindă
noaptea cu un ursuleț flămând în mașină?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

18 Precizează ce semnificație are titlul textului, preluat


din gândul Biancăi atunci când afirmă: „În ziua aceea,
parcă lumea s-a lărgit dintr-odată!“.

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

19 La ce crezi că se referă Bianca atunci când se gândește că acum locuiește „într-o pădure adevărată“?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

12
Lectură Textul narativ literar în proză U1

20 Notează un motiv pentru care Victor Rotariu afirmă că și Mara are un merit în eliberarea urșilor.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

21 Ce trăsătură a Marei este surprinsă indirect din replica „Mulțumesc, am răspuns, un pic stânjenită“?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

22 Care crezi că este motivul încețoșării privirii Marei, atunci când o zărește pe Bianca printre brazi?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

23 Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista rezervații pentru


urși? Prezintă-ți opinia în rândurile de mai jos.

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

24 Scrie o continuare a narațiunii Lumea s-a lărgit dintr-odată!, în care să surprinzi fie ce a urmat în
călătoria Marei, fie un eveniment petrecut în rezervație după plecarea fetei.

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

13
U1 Călătorie în necunoscut Lectură

Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul

1 Citește anunțul de mai jos, afișat la avizierul unei școli gimnaziale din orașul Cluj-Napoca, județul Cluj.

Excursie pentru elevii claselor


a VII-a și a VIII-a
În timpul săptămânii „Școala altfel“ se orga-
nizează, în perioada 10 – 12 octombrie (vineri,
sâmbătă și duminică), o excursie la Sibiu, cu vizi-
tarea orașului, a grădinii zoologice și a Muzeului
Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, situate în
Dumbrava Sibiului.
Plecarea va avea loc vineri, 10 octombrie, ora 8,
din curtea școlii, deplasarea realizându-se cu auto-
carul. Numărul de locuri este limitat la 46 de elevi,
care vor fi însoțiți de cinci profesori.
Costul excursiei este de 400 de lei. Acesta include două nopți de cazare la o pensiune din Sibiu, cină
pentru vineri seara, mic dejun, prânz și cină pentru ziua de sâmbătă și mic dejun pentru duminică.
Doritorii se pot înscrie direct la doamna profesoară de educație fizică Mioara Stroescu sau trimițând
un e-mail pe adresa mioarastroescu@gmail.com, în care vor scrie datele următoare:
Număr de telefon
Nume și prenume Clasa Diriginte
tată/mamă

2 Completează enunțurile de mai jos, formulând opinii corespunzătoare.


M-aș înscrie în această excursie, deoarece ............................................................................................. .

Nu m-aș înscrie în această excursie, deoarece ....................................................................................... .

3 Care este tema textului de mai sus?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4 Completează, fără să recitești textul, desenele de mai jos cu informațiile pe care ți le amintești.
Timpul (când? de când? până când?) Spațiul (de unde? unde?) Participanți (câți? cine?)

5 Recitește anunțul și completează, folosind o altă culoare, în desenele de mai sus informațiile care
ți-au scăpat când ai rezolvat exercițiul 3.

6 Prin ce modalități se poate înscrie un elev în excursie? Completează figurile de mai jos.

sau
14
Lectură Textul nonliterar, textul discontinuu. Anunțul U1

7 Alege, bifând căsuța corespunzătoare unuia dintre verbele date, varianta de enunț care ți se pare
mai potrivită. Completează-l apoi în spațiul punctat.
m-a amuzat,
pentru că .................................................................................
m-a informat,
Anunțul citit ..................................................................................................
m-a convins,
..................................................................................................
m-a uimit,

8 Anunțul dat este un text literar sau nonliterar? Explică, folosindu-te de exemple din text.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Ce tip de text este anunțul dat, ținând cont că în alcătuirea sa intră un text și un cap de tabel?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10 Lucrați în perechi. Redactați un anunț în care să prezentați o activitate pe care clasa voastră o va
desfășura într-o zi din săptămâna „Şcoala altfel“, la care pot asista și elevi din alte clase, pe bază
de înscrieri.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

15
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Fraza

1 Subliniază predicatele din textul de mai jos, adaptat după un


fragment din textul Lumea s-a lărgit dintr-odată! de Veronica
D. Niculescu.

Eu picoteam lângă gard. Au reușit să vină până aproape de mine,


să țintească și să tragă. I-am văzut făcând toate astea, dar apoi,
încetișor, ca legănată de valuri, n-am mai văzut nimic.

2 Precizează numărul de enunțuri complexe/fraze din textul de la exercițiul precedent.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

3 Indică numărul total de propoziții din fragmentul citat la exercițiul 1.

4 Transcrie enunțul simplu independent din fragmentul citat la exercițiul 1.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

5 Completează tabelul de mai jos cu propozițiile principale, respectiv cele secundare din fragmen-
tul citat la exercițiul 1.

Propoziții principale Propoziții secundare

6 Împarte în propoziții frazele din textul de mai jos, adaptat după un fragment din textul Lumea s-a
lărgit dintr-odată! de Veronica D. Niculescu. Precizează între care dintre propoziții se realizează
coordonare prin joncțiune și între care se realizează coordonare prin juxtapunere.
Arăta cu un coteț, dar acesta huruia, duduia, se legăna. […] Prin gemulețul din față vedeam doi oameni:
unul rotea de volan, celălalt studia o hartă.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

7 Realizează, în chenarele date, schema frazelor de mai jos. Indică felul propozițiilor între care se
stabilește un raport de coordonare.
a Acum sunt în tren, câmpuri de floarea-soarelui mi se perindă pe
lângă umăr și emoțiile cresc.

16
Limbă română Fraza U1

b Au reușit să vină până aproape de mine, să țintească și să tragă.

c Am mers și-am tot mers pe malul unui râu mare și învolburat, iar
munții dimprejur tot creșteau.

8 Continuă enunțurile de mai jos, utilizând verbele dintre paranteze, informații din textul Lumea
s-a lărgit dintr-odată! și câte unul dintre conectorii din țarc, astfel încât între propozițiile frazelor
rezultate să se realizeze un raport de coordonare, după modelul dat.
Ursoaica nu era trează ............................... . (a picoti)
Ursoaica nu era trează, ci picotea lângă gard.

a Bianca nu mai dormea ...................................................................................................................... . (a privi)

b Mașina se zdruncina ................................................................................................................... . (a încetini)

c Maria mergea la Belgrad ................................................................................................................... . (a ocoli)

d Satele rămâneau în urmă .................................................................................................................... . (a goni)

e În rezervație a ajuns și familia Biancăi ............................................................................................... . (a locui)

deci dar
ci iar

și

9 Rescrie, dintre frazele obținute la exercițiul 7, pe acelea în care poți înlocui conectorul cu virgulă
sau cu semnul punct și virgulă.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

10 Alcătuieşte fraze după schemele de mai jos, continuând enunţurile date.


a 1
Bianca vrea să ...
și
2 3

b și iar Bianca ajunge în rezervaţie și ...


1 2 3

dar și
c 1 2 3 Bianca adoarme, dar ...

17
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Conjuncția

1 Citește fraza de mai jos și răspunde apoi cerințelor, încercuind răspunsurile corecte.
Bianca era însetată, căldura o copleșea, ar fi vrut să iasă la soare, să se întindă, să doarmă, însă apoi a
hotărât să fie atentă.

A Numărul predicatelor din fraza dată este:


a  opt; b  nouă; c  zece.

B În fraza dată există:


a  șapte propoziții; b  opt propoziții; c  nouă propoziții.

C Propozițiile principale din fraza dată sunt în număr de:


a  trei; b  patru; c  cinci.

2 Împarte în propoziții fraza de la exercițiul 1 și încercuiește cuvintele care fac legătura dintre
acestea.

3 Prin ce se realizează legătura dintre propozițiile între care nu există cuvinte încercuite la exercițiul
anterior?

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

4 În interiorul desenelor se află mai multe cuvinte de legătură. Trasează, pentru fiecare cuvânt, câte
o săgeată spre categoria potrivită acestuia.

pe la însă cu

iar conjuncție dar


căci de

prepoziție
să deci
fie ci
ori așadar

5 Precizează ce părți de propoziție sunt cuvintele pe care le leagă conjuncțiile în enunțurile de mai jos.
a Mura și Mișa sunt urși bruni.
……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………
b Bruno este înalt și solid.
……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………
c Bianca dormea profund și liniștit.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………
d El sau ea va ajunge primul.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………
e Al doilea și a treia să iasă în față!

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

18
Limbă română Conjuncția U1

6 Subliniază intrusul din fiecare serie.


a că, cu, deci, ori, să;

b ci, dacă, fie, însă, pentru;

c căci, ca să, deoarece, pe, sau;

d așadar, dar, iar, prin, și.

7 Încercuiește A, dacă enunțul este adevărat, respectiv F, dacă este fals.


A F Popozițiile din enunțul Bianca a ajuns în rezervație, dar frații ei încă nu au sosit. sunt legate printr‑o
conjuncție copulativă.
A F În enunțul Ceilalți urși au sosit și s-au împrietenit cu Bianca. există o conjuncție disjunctivă.
A F Conjuncția din enunțul Rezervația e mare, deci urșii sunt fericiți. este concluzivă.
A F Coordonarea dintre propozițiile din enunțul Unii urși dorm, iar alții se joacă. se realizează prin inter-
mediul unei conjuncții adversative.

8 Rescrie enunțurile false de la exercițiul anterior, modificându-le astfel încât să fie corecte.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

9 Alcătuiește enunțuri în care fiecare conjuncție coordonatoare dată să lege, pe rând, două părți
de propoziție, respectiv două propoziții de același fel. În căsuțele alăturate, menționează tipul
conjuncțiilor.

și

ori

ci

sau

19
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Derivarea

1 În pădure s-au pierdut mai multe cuvinte. Transcrie-le în dreapta doar pe cele derivate cu sufixe
și încercuiește sufixele.

coteț ursoaică năzdrăvan


ursuleț albăstrui
îngrijitoare minunăție neastâmpăr

2 Notează un diminutiv dintre cuvintele derivate cu sufix pe care le-ai identificat la exercițiul 1.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

3 Scrie cuvintele de bază de la care s-au format derivatele cu sufixe de mai jos.
auriu ......................................................... frumusețe ...............................................

curajos ..................................................... răbdător .................................................

răceală ..................................................... visător ....................................................

4 Unește prin săgeți, cuvintele din centrul paginii cu prefixele potrivite din stânga și scrie în spațiul
punctat cuvintele nou formate, având grijă să folosești fiecare prefix o singură dată.

ne- a face .......................................................................................................

stră- a fabrica .......................................................................................................

des- a luci .......................................................................................................

pre- cruce ........................................................................................................

răs- fericit .......................................................................................................

5 Completează fiecare serie cu câte două cuvinte formate prin derivare.


a floare, floricică, ................................................ c câmp, câmpie, ................................................

b frunză, frunzar, ................................................ d moș, moșie, ................................................

6 Formează câte un diminutiv de la cuvintele de bază de mai jos.


găină ............................................................. pătură .............................................................

lucru ............................................................. vulpe .............................................................

măr ............................................................. parc ............................................................

nas ............................................................. mașină ............................................................

20
Limbă română Derivarea U1

7 Explică valoarea stilistică a diminutivelor din următorul fragment, extras din textul Lumea s-a lărgit
dintr-odată! de Veronica D. Niculescu.
„— Ehei, cu cine mai vorbesc eu de mâine, Bianca? Nu-i ursuleț mai șod ca tine pe-aici și nici păsărelele nu
se trezesc mai devreme ca matale. Și, chiar de s-ar trezi, ele nu m-ascultă...“

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

8 În figurile de mai jos sunt notate, în centru, cuvinte de bază. Scrie în spațiile colorate cât mai multe
cuvinte derivate de la cuvintele de bază, pentru a completa „corolele“.

argint copil a învăța pădure

9 Notează câte un derivat parasintetic format de la cuvintele de mai jos.

• boboc ................................................................... • frunză .................................................................

• chip ...................................................................... • pachet ................................................................

10 Alege, din caseta din dreapta, sufixe potrivite pentru a forma serii derivative de la cuvintele de bază
date.

• dar – .................................................................................................. -nic, -ie, -ean,


• Ardeal – ............................................................................................. -ește, -tor, -easă

• a croi – ...............................................................................................

11 Scrie un dialog amuzant, de cinci replici, între doi prieteni, în care să utilizezi diminutive ale
următoarelor cuvinte: bilet, film, maimuță, picior și săgeată.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

21
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Compunerea. Familia lexicală

1 Subliniază cuvintele compuse din fragmentul de mai


jos, extras din textul Lumea s-a lărgit dintr-o dată! de
Veronica D. Niculescu.
„Ca să ajung la Belgrad, trebuie să iau avionul din București.
Iar ca să ajung în București, trec cu trenul prin Brașov. Și,
dacă tot trec prin Brașov, am plănuit un ocol pe la Pădurea
Albastră. Acum sunt în tren, câmpuri de floarea-soarelui mi
se perindă pe lângă umăr și emoțiile cresc.“

2 Încercuiește, din lista de mai jos, cuvintele formate prin


compunere.

• astăzi • bine-venit • cuminte

• descifrat • recitit • pursânge

3 Scrie din ce termeni componenți s-au fomat cuvintele compuse identificate la exercițiul 2.

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

4 Indică, trasând săgeți, prin ce procedeu de compunere s-a format fiecare dintre cuvintele date.

argint-viu dis-de-dimineață
abreviere
Baia Mare niciodată

CEC rea-credință
alăturare
clarvăzător regina-nopții

coate-goale
subordonare untdelemn

dumneaei DOOM2

5 Precizează printr-o săgeată, ca în modelul dat, termenul subordonat și termenul căruia i se subor-
donează din cuvintele compuse de mai jos.

gura-leului bine-cunoscut ciuboțica-cucului

Delta Dunării galben-închis nouă sute

răuvoitor Valea Prahovei zgârie-nori

vorbă-lungă Gura Humorului roșu-închis

22
Limbă română Compunerea. Familia lexicală U1

6 Menționează din ce părți de vorbire s-au format cuvintele compuse de mai jos.
ca să ........................................................................ bună-cuviință .......................................................

Cluj-Napoca ............................................................ pușcă-mitralieră ...................................................

numai ...................................................................... fluieră-vânt ...........................................................

tic-tac ...................................................................... coate-goale ..........................................................

7 Alcătuiește câte un cuvânt compus cu fiecare dintre elementele savante de compunere date.

auto- .............................................................. hidro- .............................................................

bio- .............................................................. micro- .............................................................

geo- .............................................................. macro- .............................................................

hemo- .............................................................. pseudo- .............................................................

8 Subliniază forma corectă a cuvintelor compuse din enunțurile de mai jos.


a Nimeni nu e atotștiutor/a tot știutor. d Demult/De mult, obișnuiam să merg la pescuit.
b Prietenul meu e contabil șef/contabil-șef. e Drumul cotește apoi spre sud est/sud-est.
c Am citit cuvântul înainte/cuvântul-înainte al f Îmi plac oamenii cu bun simț/bun-simț.
cărții. g Bunul gust/Bunul-gust îl caracterizează.

9 Scrie în „vagoane“ câte cinci cuvinte care alcătuiesc familiile lexicale ale cuvintelor date.

roșu bărbat

piatră om

10 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:


Aparțin aceleiași familii lexicale cuvintele din seria: Seria care conține un intrus este:
a floare, floarea-soarelui, fluierătură, a înflori; a val, valvârtej, a învălui, învăluire, vălurit;
b floare-de colț, florar, floricea, florișoară, înflorat; b învăluială, învăluit, învolburat, vălurat, vălurel;
c floare-domnească, florăreasă, florărie, florilegiu. c învălurare, vălul-miresei, vălurat, vălurire, văluros.

23
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Pleonasmul

1 Citește dialogul de mai jos și încercuiește pleonasmele.


— Nu înțeleg cum ai pățit așa ceva!
— Simplu: a apărut brusc și instantaneu alături de mine!
— Cred că te-ai speriat îngrozitor!
— Decât numai m-a surprins.

2 Reformuleză fiecare enunț de la exercițiul anterior în care există pleonasme, astfel încât să le elimini.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

3 Taie, cu o linie, câte un cuvânt din pleonasmele pe care le identifici în următoarele enunțuri, ast-
fel încât enunțurile să devină corecte și să rămână coerente.

a Ce bine ar fi dacă medicina ar descoperi un panaceu universal!


b La română avem de rezumat pe scurt un text narativ.
c Pentru înțelegerea acestui text, trebuie să îl recitim încă o dată.
d La reușita acțiunii au contribuit împreună mai multe organizații.
e Protagonistul principal al textului studiat este un pui de urs.
f Îmi plac poveștile care au un epilog final fericit.

4 Explică rolul expresiv al pleonasmului în versurile date, extrase din poezia Epigonii de Mihai
Eminescu.
„Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne, [...]
Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute,
Zugrăvește din nou, iarăși pânzele posomorâte,
Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.“

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

24
Limbă română Pleonasmul U1

5 Subliniază, dintre adjectivele de pe papirus, pe cele care pot forma grade de comparație cu ter-
menii din stânga. Alcătuiește mai întâi enunțuri în care acestea să se afle la unul dintre gradele de
comparație formate, apoi alcătuiește enunțuri și cu celelalte adjective.

cel mai
captivant complet
extraordinar familiar
foarte
inferior major maxim
original suprem
extrem de

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

6 Explică de ce este pleonasm fiecare dintre secvențele date.


• a dezaproba negativ ......................................................................................................................................

• a aseleniza pe lună ........................................................................................................................................

• cel mai optim .................................................................................................................................................

• foarte desăvârșit ............................................................................................................................................

• extrem de gigantic .........................................................................................................................................

• bancnotă de hârtie ........................................................................................................................................

7 Încercuiește enunțurile în care pleonasmele sunt acceptate, având rolul de a întări o idee.
a Am auzit cu urechile mele cum ți-a spus să te îmbraci gros!
b Toamna aceasta a fost o abundență mare de fructe și legume.
c Mi-ar plăcea să studiem la școală mai mult folclor popular.
d Taci din gură! Nu mai spune atâtea prostii!
e În peștera pe care am descoperit-o era întuneric beznă.
f Construcția casei a întârziat zece ani de zile.

25
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice

1 Scrie, în căsuțe, sinonimele cuvintelor din fața acestora.

„Ce minunat ................... era totul, chiar și văzut de aici, din

cotețul meu ce se mișca iute! Parcă aș fi zburat pe un covor fer-

mecat ......................., care mă purta ........................ cu viteză prin

orașe, peste dealuri, prin păduri. La un moment dat, am ajuns

........................ între munți. Am mers și-am tot mers pe malul

......................... unui râu mare și învolburat, iar munții dimprejur tot creșteau, valuri de păduri și creste de

piatră. Cerul era mai albastru decât îl bănuisem ................................. vreodată.“


Veronica D. Niculescu, Lumea s-a lărgit dintr-odată!

2 Precizează antonimele cuvintelor colorate cu verde în textul anterior, alcătuind enunțuri cu acestea.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

3 Scrie, în stânga, trei adjective care încep cu inițiala animalului tău preferat, care surprind trăsături
ale acestuia. În dreapta, notează câte un antonim pentru fiecare adjectiv.

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

4 Scrie câte un enunț în care să utilizezi sensul propriu secundar al cuvintelor braț, dinte, drum și gură.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

5 Subliniază, în textul de la exercițiul 1, un cuvânt utilizat cu sens figurat.

6 Alcătuiește enunțuri în care să utilizezi atât sensurile proprii, cât și pe cele figurate ale cuvintelor
noapte, a zbura și a lupta.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

26
Limbă română Categoriile semantice (actualizare). Confuziile paronimice U1

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

7 Completează spațiile libere cu omonimele potrivite.

a Străbunica țesea la ………………………., în vreme ce străbunicul lupta în ………………….. .

b Mama a plantat o floare în …………………….., apoi a gătit un ……………………. din legume.

c Tata poartă pe cap un …………… și glumește, spunând că e …………. din Țara Bascilor.

d Avem meri pe un …………….. de livadă. Am încercat să mănânc unul, dar era încă ........., necopt.

e În …….. Tihuța e bine să fii atent la fiecare ……….. pe care îl faci.

8 Alcătuiește enunțuri în care să ilustrezi polisemia cuvintelor date.

glob

pânză

stea

9 Subliniază varianta potrivită contextului, din perechile de paronime scrise italic.


a În privința vacanței, luase o decizie arbitrală/arbitrară.
b A fost învestit/investit în funcția de primar.
c Cunoștințele mele de matematică sunt lacunare/lagunare.
d În unele țări europene occidentale, sunt foarte mulți imigranți/emigranți.

10 Alcătuiește enunțuri în care să utilizezi următoarele perechi de paronime: caritate/claritate,


a evalua/a evolua.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

27
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici.


Limbaj popular. Variație regională a limbii

1 Subliniază locuțiunile din fragmentul de mai jos, extras din tex-


tul Lumea s-a lărgit dintr-odată! de Veronica D. Niculescu.
„Agitația asta a lor mi s-a transmis și mie. Mi-era sete, se făcuse cald,
aș fi vrut să ies la soare, să mă întind, poate chiar să trag un pui de
somn, cum îi șade bine oricărui ursuleț la amiază. Însă mi-am zis că
mai bine aș fi cu băgare de seamă. Am încercat să mă concentrez. Dar
pădurile nesfârșite care mi se perindau prin fața ochilor, verzi, înalte,
splendide, m-au adormit în cele din urmă.“

2 Alcătuiește enunțuri în care să utilizezi locuțiuni care conțin cuvintele date.

bătaie – .………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

brațe – ..………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

papură – ………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

părere – ………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

3 Indică, prin trasare de săgeți, sinonimele locuțiunilor notate în stânga.


învățare de minte • •  ușor
verzi și uscate • •  bădăran
dare de mână • •  cumințire
din topor • •  înțelept
floare la ureche • •  generozitate
cu scaun la cap • •  palavre

4 Subliniază termenii științifici din textul de mai jos.


„La școală, copiii rămân cu gura căscată în faţa cunoștinţelor lui Bill și ale lui Steve: primul se dă mare
folosind termenul informatică, absolut nou și foarte la modă, al doilea se fandosește explicând că, de fapt,
acest termen e format din două cuvinte, informaţie și automatică, și că înseamnă «tratarea automatică a
informaţiei». Cei doi continuă să vorbească despre programare, despre automatisme, biţi, Turing și cod
binar. Colegii nu înţeleg nimic din limbajul lor, îi iau drept nebuni și se întorc la jocurile lor. Pe Bill și pe Steve
nu-i supără faptul că nu participă la jocurile monotone ale celorlalţi copii. Nedespărţiţi, ei își ajung unul
altuia, iubind mai mult lumea lor de algoritmi și timesharing decât lumea reală, fără ritm și fără participare.“
Fanny Chartres, O minunată lume nouă

5 Scrie un dialog de cinci replici, în care să utilizezi cinci termeni științifici pe care i-ai învățat în
acest an școlar la cel puțin două dintre materiile pe care le studiezi.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

28
Limbă română Îmbinări libere de cuvinte și locuțiuni. Termeni științifici U1

6 Taie cu câte o linie regionalismele a căror semnificație nu se apropie de cea a obiectelor din ima-
gini. Verifică în DEX dacă ai făcut alegerile corecte.

• cauc • cioace • ghijură • gâldău • cotarlă • fingie • tiglă • tolcer

• brâncă • laviță • leveșe • lepedeu • cioci • croampe • moșini • răcănel

7 Caută în DEX sensul cuvintelor pe care le-ai tăiat la exercițiul anterior, apoi alcătuiește un text
narativ amuzant în care să utilizezi minimum opt dintre acestea.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

29
U1 Călătorie în necunoscut Limbă română

Utilizarea corectă a accentului.


Variantele accentuale admise/neadmise de normă

1 Subliniază silabele accentuate din cuvintele colorate în frag-


mentul de mai jos, extras din textul Lumea s-a lărgit dintr-odată!
de Veronica D. Niculescu.

„Unu-i firav, altu-i gingaș, altu-i sperios și retras... Bianca e cea mai
veselă dintre ei.“

2 Alcătuiește un enunț în care să folosești cuvântul veselă cu sensul corespunzător accentuării celei
de-a doua silabe.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

3 Cele două cuvinte obținute prin mutarea accentului la exercițiul anterior sunt:
a omonime
b omofone
c omografe

4 Încercuiește subpunctele unde ambele variante de accentuare a cuvintelor sunt acceptate.


a axilă/axilă; e hatman/hatman
b botfori/botfori; f parcelă/parcelă;
c buldog/buldog; g penurie/penurie;
d gramatică/gramatică; h trafic/trafic.

5 Subliniază silaba accentuată corect în cazul cuvintelor de la exercițiul anterior care nu permit
variante accentuale. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare dintre aceste cuvinte.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

6 Taie cu o linie varianta accentuală incorectă a cuvintelor care denumesc obiectele din imaginile
de mai jos:
a diplomă/diplomă b radar/radar

Diplomă de absolvire

Se acordă elevului ..................................,


din clasa ......................, Școala ..............,
localitatea ..................., județul .............,
pentru .....................................................

Director, Data,

30
Limbă română Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale U1

c companie/companie d hârtie/hârtie

7 Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria:


a dúminică, míros, prícină, sevér;
b árșiță, simpozión, spléndid, únic;
c ácvilă, adícă, cicátrice, cónfort.

8 Alcătuiește câte un enunț în care să ilustrezi sensurile cuvintelor date, accentuate întâi pe ultima
silabă, apoi pe silaba penultimă: consola, bara, cifra, pilota.

consola ……………………………………………………………………….......……………………………………………………………….

……………………………………………………………………….......………………………………………………………………

bara ……………………………………………………………………….......……………………………………………………………….

……………………………………………………………………….......………………………………………………………………

cifra ……………………………………………………………………….......……………………………………………………………….

……………………………………………………………………….......………………………………………………………………

pilota ……………………………………………………………………….......……………………………………………………………….

……………………………………………………………………….......………………………………………………………………

9 Compune un text amuzant în care să utilizezi cel puțin cinci dintre cuvintele: butelie, doctor,
dușman, matur, regizor, rucsac, sever, simbol, veveriță și verigă. Subliniază silaba accentuată a fiecă-
ruia dintre aceste cuvinte.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

31
U1 Călătorie în necunoscut Redactare

Etapele scrierii.
Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare

1 Notează titlurile a opt texte din literatura română în care per-


sonajele principale sunt animale, care ar putea să facă parte,
alături de Lumea s-a lărgit dintr-odată! de Veronica D. Niculescu,
dintr-o antologie de proză scurtă cu tema lumea animalelor.
Pentru a identifica aceste texte, apelează la cunoștințele tale,
întreabă-ți părinții și bunicii și caută pe internet. Propune un
titlu al antologiei.

1. ............................................................................. 5. .............................................................................

2. ............................................................................. 6. .............................................................................

3. ............................................................................. 7. .............................................................................

4. ............................................................................. 8. .............................................................................

Titlul antologiei: ..................................................................................................................................................

2 Pregătește-te pentru a scrie o recenzie a volumului pe care l-ai alcătuit la exercițiul 1. Amintește-ți
din clasa a cincea posibile variante de scopuri pentru a scrie și de public-țintă. Apoi completează
organizatorul grafic de mai jos, răspunzând la cele șase întrebări esențiale referitoare la volum,
notând scopul recenziei și publicul-țintă pe care îl vizezi.

Când?

Ce? Unde?

Titlul:
Cine? De ce?

Scop: Cum? Public-țintă:

32
Redactare Etapele scrierii. Organizarea textului U1

3 Realizează planul recenziei tale, ținând cont de ceea ce ai stabilit deja în etapa anterioară.
În introducere (cine a alcătuit antologia, ce experiență are, când a apărut cartea, la ce editură a fost publi-

cată etc.): ............................................................................................................................................................

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

În cuprins (prezentarea generală a volumului, indicarea textelor și a autorilor, referire la alte antologii simi-

lare, punctele forte ale antologiei, menționarea unor minusuri sau neajunsuri, formularea unor aprecieri

personale): .........................................................................................................................................................

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

În încheiere (formularea unei concluzii, a unei impresii generale și a unei recomandări pozitive/negative/

neutre pentru public): .........................................................................................................................................

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

33
U1 Călătorie în necunoscut Redactare

4 Scrie ciorna recenziei, pe baza planului realizat.

5 Revizuiește-ți recenzia și fă corecturi pe ciornă, verificând dacă ai atins următoarele obiective:

• Există suficiente exemple și detalii.

• Ideile sunt clare și logice.

• Exprimarea este corectă.

• Cuvintele sunt folosite cu sensul potrivit.

• Nu există repetiții sau pleonasme.

• Sunt utilizate corect cuvintele de legătură dintre fraze.

34
Redactare Etapele scrierii. Organizarea textului U1

6 Rescrie recenzia, având grijă să centrezi titlul acesteia, să marchezi paragrafele prin alineate și
să nu faci greșeli de ortografie sau de punctuație.

35
U1 Călătorie în necunoscut Evaluare

Evaluare
Citește fragmentul de mai jos și rezolvă apoi cerințele.

Sunt trezit brusc de un zgomot asurzitor! rărunchii vreun şlagăr, când e, hăt, sus, în mărul
Scrâșnet de fiare, lătrături disperate, urale de de la stradă trăgând cu arcul în vrăbii, când
victorie, trosnet de tufișuri culcate la pământ, aleargă năvală peste straturile de flori țipând ca
ușă trântită de perete, bunica: din gură de șarpe de frica vreunui bondar ce-i dă
— Pun eu mâna pe tine, Lighioană mică! Îți târcoale. Dar de dormit, nu doarme. După‑amiaza,
trag o mamă de bătaie de s-o ții minte toată viața! în niciun caz! Eu însă aș dormi! Că sunt bătrân și
Ața..., ața..., ața..., suspină ecoul preluat de mă mai dor și pe mine încheieturile. […] Ce vară
geamuri, cercevele, bătătorul de covoare, până tânără și toridă! Mă întind cât sunt de lung și las
și de poarta mare (cea pe unde intră mașina). [...] soarele să-mi încingă solzii și oasele bătrâne.
Carevasăzică, iată ce s-a întâmplat. Lighioana, Tihnă, calm, sforrr...
o fetiță cu fețișoara netedă ca o șarpantă, cu juli- Mihaela Gânju, Lighioana
turi la toate coturile burlanelor și nu mai înaltă
de-un stat de horn, a așteptat să adoarmă Bunica
și, zdup!, în curte, pe geam, direct la cotețul lui
Tomiță. Maidanezul nostru negru și blând, pe
care îl îmbracă în rochițe cu pampoane și volane,
cât e ziua de lungă. Azi i-a cășunat pe coada lui
și i-a legat trei cutii de conserve. Nu face treaba
de mântuială, așa că îl văd pe Tomiță și acum
alergând speriat cu tinichelele legate de coadă,
undeva, pe a treia stradă din cartier.
Doamne, ce hărmălaie! Ce deranj! Ce... dar
ce mă mai mir?! Căci copilița asta n-are stare
cât e ziua de lungă. Când o auzi cântând din toți

A. 60 de puncte
1 Transcrie, din textul dat, două diminutive și un cuvânt format prin derivare cu prefix. 6 puncte

……………………………………...……… ………………...…………………………… ……………...………………………………

2 Explică modul în care s-au format următoarele cuvinte din text: carevasăzică, vreun, după-amiază.
6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Scrie trei cuvinte din familia lexicală a cuvântului pământ. 6 puncte

……………………………………...……… ………………...…………………………… ……………...………………………………

4 Delimitează în propoziții fraza de mai jos, menționând ce raport există între acestea, respectiv
valoarea morfologică a cuvântului scris italic.

„Azi i-a cășunat pe coada lui și i-a legat trei cutii de conserve.“ 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

36
Evaluare U1

5 Transcrie o locuțiune din fragmentul de mai jos, indicând un sinonim potrivit pentru aceasta.
„Nu face treaba de mântuială, așa că îl văd pe Tomiță și acum alergând speriat cu tinichelele legate de coadă,
undeva, pe a treia stradă din cartier.“ 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Notează, din textul dat, două cuvinte care indică repere temporale și un cuvânt care evidențiază un
reper spațial. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte, motivându-ți opțiunea. 6 puncte

Întâmplările sunt prezentate prin procedeul:

a alternanței; .............................................................................................................................................

b înlănțuirii. .............................................................................................................................................

8 Precizează tipul de narator din textul dat, oferind un exemplu relevant. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Prezintă o trăsătură a Lighioanei, justificându-ți alegerea printr-un exemplu din text. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10 Explică, în 30 – 50 de cuvinte, ce se poate deduce despre identitatea naratorului, referindu-te la


enunțul: „Mă întind cât sunt de lung și las soarele să-mi încingă solzii și oasele bătrâne.“ 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

37
U1 Călătorie în necunoscut Evaluare

B. 30 de puncte
Imaginează-ți că ești pe cale să creezi un blog despre animale. Scrie o prezentare a acestuia, într-un
text de 100 – 150 de cuvinte.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să ai un conținut adecvat cerinței; 5 puncte
• să precizezi animalele despre care ai vrea să postezi informații și comentarii; 5 puncte
• să descrii cum ar arăta blogul, în ce fel ai combina imaginile și textul; 5 puncte
• să indici numele blogului creat; 5 puncte
• să respecți normele de ortografie și de punctuație; 5 puncte
• să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în pagină și la scrisul lizibil. 5 puncte

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

38
U2 Aproape de ceilalți
Competențe generale și specifice

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri


2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri


3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate în
faţa colegilor
3.4. Evaluarea comportamentelor şi a atitudinilor eficiente sau adecvate de redactare, aplicând
în activităţile curente de redactare strategiile învățate, personalizate în funcţie de profilul
psihologic, de interesele şi de nevoile fiecăruia

4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi
exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative complexe
4.2. Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale şi semantice cu
cele sintactice şi morfologice din limba română standard
4.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă
morfosintactică, fonetică şi lexicală
U2 Aproape de ceilalți Lectură

Textul narativ literar. Mijloace de construcție a personajului

1 Citește un fragment din romanul Războiul care mi-a salvat viața de Kimberly Brubaker Bradley.

Acțiunea cărții este plasată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când capitala Angliei este amenințată
de bombardamentele aviației germane. În acest context, se desfășoară o acțiune de evacuare a copiilor într-o zonă
rurală a Angliei. Ada și Jamie Smith, doi frați care trăiau în sărăcie împreună cu mama lor, se alătură grupului de
copii evacuați. Cei doi se bucură că vor pleca și fiindcă așa se îndepărtau de mama lor, care se purta urât mai ales cu
Ada; deoarece fetița se născuse cu o malformație la picior, mama o ținea încuiată în casă și o pedepsea pentru orice.
După o îndelungată călătorie cu trenul, copiii ajung într-un sat de lângă Canalul Mânecii. Acolo, cei doi frați sunt dați
în grija domnișoarei Susan Smith, o persoană educată și înstărită, care însă nu știa nimic despre cum se cresc copiii.
Venind dintr-un mediu în care abia aveau cu ce trăi, Ada și Jamie încearcă să înțeleagă noua lume în care au intrat.

Domnișoara Smith ne-a dus într-o cameră albă,


cu o cadă mare, și a dat drumul la apă fierbinte de
la robinet – uluitoare treabă! – apoi s-a retras ca
să avem intimitate, ce-o mai fi însemnat și aia. Ne
dăduse săpun și prosoape groase. Am luat o cârpă,
am frecat-o cu săpun și pe urmă mi-am frecat cu
ea fața și gâtul. Cârpa s-a făcut cenușie. Apoi l-am
frecat pe Jamie cu săpun pe cap, am făcut la fel cu
părul meu și am dat drumul din nou la robinet, ca
să ne clătim. Era minunată baia! După aceea apa
murdară s-a scurs printr-o gură din fundul căzii,
în loc să fim nevoiți s-o scoatem noi, ca acasă.
Jamie, curat, zâmbea învelit într-un prosop. M-am
înfășurat și eu într-unul și mi-am lăsat părul ud
pe umeri.
— Dichisit loc, a zis Jamie.
Am fost de acord. Era un loc frumos. Nu-mi
păsa dacă domnișoara Smith s-ar fi purtat oribil.
Eram obișnuiți cu asta de la mama.
Domnișoara Smith a bătut la ușă și ne-a
întrebat unde ne erau lucrurile. N-am înțeles

întrebarea ei. Terminaserăm mâncarea luată


de‑acasă și lăsasem punga de hârtie goală în tren.
— Hainele de schimb, a insistat ea. Nu vă puteți
îmbrăca tot cu cele purtate.
Ceilalți copii din tren avuseseră bagaje. Noi, nu.
— Suntem obligați, că altele n-avem, am zis.
A crăpat ușa și m-a măsurat din cap până-n
picioare. Mi-am ascuns piciorul drept după cel
stâng, dar era prea târziu.
— Ai piciorul strâmb din naștere. Și lași urme
de sânge peste tot pe unde calci.
Mâna i s-a îndreptat spre mine.
M-am făcut mică și m-am ferit.
Ea a înlemnit.
— Nu intenționam să te lovesc, a zis. Voiam să
te ajut.
Cum să nu! De bucurie că îi umplusem podeaua
de sânge.
S-a lăsat în genunchi și mi-a luat piciorul olog.
Am încercat să-l trag, dar l-a ținut bine.

40
Lectură Textul narativ literar. Mijloace de construcție a personajului U2

— Interesant, a zis. Regele Richard al III-lea a — E teribil de mic pentru șase ani, a zis dom­
avut piciorul strâmb din naștere. N-am mai văzut nișoara Smith.
niciodată unul. — Așa a spus mama.
M-am străduit să mă gândesc la cai. La calul — Iar tu ești mai mare decât el, nu-i așa? a con-
de lângă casă, la cel care gonise pe lângă tren. Eu, tinuat ea. Tu nu mergi la școală?
călărind căluțul galben. M-am ascuns la mine în — Nu cu piciorul acela urât, a zis Jamie.
cap și m-am înconjurat de cai, iar în felul acesta — De la piciorul acela e cale lungă până la cre-
am reușit să suport atingerea domnișoarei Smith. ier, a pufnit domnișoara Smith.
— Bine, a zis ea. Mâine mergem la doctor să A bătut cu cuțitul în marginea farfuriei.
vedem ce putem face pentru tine. — Datele de naștere. Care sunt? Și numele? Cele
— N-o s-o primească, a zis Jamie. Oamenii de adevărate, nu prostia cu Smith.
treabă nu suportă piciorul ăsta urât. — Ada și Jamie, am zis. Smith. Asta-i tot ce știu.
Domnișoara Smith a râs scurt, răgușit. Mi-a aruncat o privire aspră. I-am răspuns la
— În cazul ăsta, aveți noroc, a zis ea. Eu nu-s fel. După câteva momente, s-a mai înmuiat.
câtuși de puțin o persoană de treabă. — Chiar nu știi?
Nu era o persoană de treabă, dar a curățat M-am uitat la ouăle din farfurie.
podeaua. Nu era o persoană de treabă, dar mi-a — Am întrebat o dată. Mama a spus că nu con-
bandajat piciorul într-o fașă albă de pânză și ne-a tează.
dat două cămăși curate de-ale ei cu care să ne Domnișoara Smith a tras adânc aer în piept.
îmbrăcăm. Ne veneau până peste genunchi. Ne-a — Bine, a zis ea. Jamie are șase ani. Tu ești mai
pieptănat sau ne-a tăiat șuvițele încâlcite de păr – mare. Nouă ani, să zicem?
asta i-a luat o veșnicie – și pe urmă a făcut o tigaie Nu-mi dădeam seama din vocea ei cât era de
mare de omletă. furioasă. Am ridicat din umeri. Nouă îmi conve-
— Asta-i tot ce am de mâncare, a zis. Săptămâna nea. Știam să număr, opt, nouă, zece.
asta n-am fost la cumpărături. Nu vă așteptam. — Le voi scrie părinților voștri, a zis domnișoara
Tot ce avea de mâncare, cică, numai că pe pâi- Smith. O să-mi dea Lady Thorton adresa lor și o
nea cam uscată întinsese unt și pusese zahăr în să le scriu. Îmi vor spune ei.
ceai. Ne-a măsurat din priviri.
Ouăle păreau lipicioase, dar îmi era suficient — Cu ce se ocupă tatăl vostru?
de foame cât să mănânc orice, și aveau gust bun. — Cu nimic, am zis. E mort.
După ce mi-am șters farfuria cu pâine, mi-a mai Ori murise de ani buni, ori plecase. Nu știam.
pus o lingură. Dacă închideam ochii strâns și mă concentram,
— Ce mă fac eu cu voi? a întrebat. parcă mi-l aminteam, dar numai așa, ca o umbră.
Ce întrebare ciudată! Un bărbat înalt. Și liniștit, nu ca mama.
— Nimic, am zis. — O, a zis domnișoara Smith. Atunci o să-i scriu
— Ada stă în casă, a sărit Jamie. mamei voastre.
— Am eu grijă de el, am zis. Nu trebuie să-ți Domnișoara Smith nu era o persoană de treabă,
bați capul. dar ne-a culcat într-un pat mare și curat, cu niște
Domnișoara Smith s-a încruntat. pături subțiri și moi și cu altele mai groase și mai
— Câți ani aveți? călduroase. A tras draperiile la geam ca să se facă
Întrebarea ei m-a pus în încurcătură. întuneric. Mă simțeam nespus, nespus de obosită!
— Jamie are șase. Așa a spus mama. Trebuie să — Domnișoară, al cui e calul? […]
meargă la școală. — Îl cheamă Untișor, a zis.

41
U2 Aproape de ceilalți Lectură

2 Pentru început, realizează câteva conexiuni între textul citit și propriile experiențe. Completează
enunțurile următoare:
Situația din text îmi amintește de ……………………………………………………………………………............................... .

Înțeleg cum se simte personajul ……………………………........, pentru că …………………………………………………… .

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

Locul în care se petrece acțiunea îmi amintește de …………………………………………………………………………….... .

Am trăit și eu ceva asemănător, când ……………………………………………………………………………......................... .

3 Notează ce li se pare copiilor diferit și surprinzător în casa domnișoarei Smith și în comporta-


mentul acesteia. Continuă lista începută mai jos.
• camera albă, cu o cadă mare • …………………………………………………................

• …………………………………………………................ • …………………………………………………................

• …………………………………………………................ • …………………………………………………................

4 Cine relatează întâmplările din fragmentul dat? Transcrie un pasaj din care ai descoperit identi-
tatea naratorului.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 De ce se sperie Ada când mâna domnișoarei Smith se îndreaptă spre ea?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Notează câteva trăsături ale celor trei personaje prezente în acest fragment, Ada, Jamie și
domnișoara Smith. Menționează de fiecare dată indiciile din text pe care te bazezi.

Ada

Jamie

Domnișoara
Smith

7 Cum crezi că este mama copiilor? Din ce pasaje reies trăsăturile acesteia?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

42
Lectură Textul narativ literar. Mijloace de construcție a personajului U2

8 Indică mijloacele directe și pe cele indirecte folosite pentru caracterizarea Adei.

Mijloace
directe

Mijloace
indirecte

9 Caută într-o enciclopedie sau pe internet informații despre Regele Richard al III-lea și notează în
spațiul de mai jos ce ți s-a părut mai interesant în biografia acestuia.

10 Realizează conexiuni între fragmentul dat și alte texte pe care le-ai citit. Completează enunțurile
de mai jos.

a Ada seamănă cu (numește un alt personaj și justifică asocierea făcută) .....................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

b Domnișoara Smith seamănă cu …………………………………………………………………………………………………………...

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

c Jamie seamănă cu …………………………………………………………………………………………………………………...............

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

d Cadrul acțiunii este asemănător cu …………………………………… din …………………………………………………………… .

e Situația este comparabilă cu …………………………………………………………………………………………………………………

din ……………………………………………………….....................................................................................................… .

11 Comentează următoarea replică a domnișoarei Smith: „Eu nu-s câtuși de puțin o persoană de
treabă.“

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

43
U2 Aproape de ceilalți Lectură

12 Explică rolul repetiției „Domnișoara Smith nu era o persoană de treabă, dar...“.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

13 Realizează conexiuni între fragmentul dat și realitatea în care trăiești. Completează enunțurile
de mai jos.

O situație de acest fel (copiii să fie protejați de ceva rău și îngrijiți) se poate întâmpla în realitatea de astăzi

atunci când …………………………………………………………………………………………………………………..........................

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

Am aflat ceva asemănător la știri în legătură cu ……………………………………………… ……………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

14 Cum îți imaginezi că ar fi dacă toți oamenii de lângă noi s-ar comporta ca niște persoane de treabă?
Exprimă-ți punctul de vedere într-o frază.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

15 Crezi că este nevoie ca adulții să-i sprijine pe copiii care trăiesc în sărăcie sau pe cei cu dizabilități?
Justifică-ți răspunsul.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

16 Citește fragmentul următor, pentru a descoperi că și Ada, deși infirmă, își poate ajuta semenii.

S-a întâmplat așa. Eu mergeam cu Untișor în


cerc, exersând cum să-l întorc. Am auzit pe drum
un zgomot ca de tropot de copite și m-am oprit
să mă uit, dar n-am văzut nimic printre copaci.
Un avion a decolat de pe aerodrom și a vâjâit pe
deasupra exact atunci când mi-au apărut înaintea
ochilor calul și călărețul. Pe Untișor nu-l deranjau
avioanele – decolau cu zecile în fiecare zi –, dar pe
celălalt, un cal mare, cafeniu, l-a băgat în sperieți
și l-a făcut să se răsucească în loc. Călărețul a tras
brusc de dârlogi ca să-l împiedice s-o ia la fugă, dar
calul s-a răsucit din nou și a sărit înainte, ieșind
de pe drum, trecând de hat1 și aproape lovindu-se
cu pieptul de zidul care mărginea pajiștea noastră.
Călărețul s-a răsturnat pe-o parte și a dispărut.

1
hat (s.n., înv.) – fâșie îngustă de pământ nelucrat.

44
Lectură Textul narativ literar. Mijloace de construcție a personajului U2

Calul cel ciudat a galopat direct spre Untișor, cu


dârlogii fluturând și cu scările lovindu-i coastele.
Untișor s-a speriat și s-a răsucit, trântindu‑mă,
și amândoi caii au luat-o spre celălalt capăt al
pășunii. Au galopat o vreme, proștii, dar eu nu mai
eram atentă la ei. Am dat fuga spre călărețul căzut
cât am putut de repede cu piciorul meu olog. L-am
recunoscut imediat: era fata cu chip ca de oțel. Cea
care se luase de mine.
Zăcea cu fața în jos printre buruienile pline de
praf de pe hat. M-am cățărat pe zid și am trecut
dincolo chiar în timp ce ea, clipind, se întorcea cu
fața în sus. A deschis ochii și a dat drumul unui
șuvoi de înjurături care s-ar fi potrivit poate la
docuri, dar nu pe strada mea. A terminat spunând:
— Îl urăsc pe calul ăsta blestemat […] Îl urăsc, a
repetat ea, privindu-mă.
— Te-ai lovit rău?
A încercat să se ridice și a căzut la loc.
— Sunt amețită, a zis ea. Și mă doare groaz-
nic umărul. Bag mâna-n foc că mi-am rupt cla-
vicula! Și-a atins un loc de sub gât și s-a strâmbat
de durere. Maică-mea a pățit la fel anul trecut, la Fata se ridicase între timp în picioare, spriji-
vânătoare. Se rupe una-două. Unde-i blestematul nită de zid.
de cal? — Scoate-l încoace pe poartă, a strigat ea.
M-am uitat peste zid. Dar eu aveam o idee mai bună. Calul sărise, la
— Paște împreună cu căluțul meu. Se poartă de intrare; putea ieși la fel. L-am îmboldit. A făcut
zici că nu s-a întâmplat nimic. câțiva pași enormi și săltăreți, apoi a început să
Fata s-a așezat cu grijă în fund. alerge uniform. Am tras de frâu și am îndreptat
— Ar trebui să-i pese mai mult. Îl urăsc. E al calul direct spre zid. N-a șovăit o clipă: s-a înălțat
fratelui meu. și a trecut peste el într-un salt lin. «Zboară!» M-am
A dat să se ridice, a scos un țipăt scurt și s-a prins cu mâinile de coama lui și am zburat împre-
lăsat din nou în fund cu o bufnitură. S-a făcut ună cu el. Am aterizat de cealaltă parte a zidului.
palidă la față, apoi a căpătat o nuanță interesantă Am râs în hohote.
de gri. — Faci pe grozava, a zis fata, dar râdea și ea.
— Mai bine rămâi nemișcată, i-am spus. Norocul tău că n-a trecut alt avion.
M-am dus după cal. Își încurcase un picior din — Norocul meu, am zis. Crezi că-l poți călări?
față în dârlogi, dar altfel părea în stare bună și a A încercat să-și miște brațul drept și s-a strâm-
așteptat politicos să-l descâlcesc. Era mai mare bat.
decât Untișor și mult mai arătos – avea pielea — N-o să-l pot stăpâni, a zis. Cu o singură mână,
lucioasă și picioarele lungi, elegante. […] în niciun caz. Și mă doare capul îngrozitor. Pot să
L-am mânat înapoi spre locul unde zăcea fata, mă urc în spatele tău?
dar, sincer, mă durea piciorul, iar calul era mult M-am tras mai în față. Șaua era foarte încă­
prea arătos. I-am trecut dârlogii peste cap, mi-am pătoare. Am scos piciorul bun din scară și am
pus piciorul bun în scara stângă și m-am urcat ajutat‑o să încalece. […]
pe el. — Unde ai învățat să călărești, la Londra?
Șaua mi s-a părut plăcută și comodă, mai ales — N-am învățat. M-am apucat singură aici.
după spinarea goală și alunecoasă a lui Untișor. Nu — Te descurci bine, să știi. […]
mi-am putut vârî piciorul olog în cealaltă scară, Pe fată o chema Margaret. Mama ei era șefa
dar îmi plăcea cum o simțeam pe cea din piciorul Organizației Femeilor Voluntare, de aceea se
bun. Am strâns de dârlogi și calul și-a încordat ocupa de evacuați. […] Deodată, s-a lăsat grea pe
ușor gâtul. umărul meu.
L-am lovit cu călcâiele și aproape că s-a cabrat. — Te simți bine? am întrebat-o.
Greșisem. Era clar că acest cal reacționa la sem- — Nu prea, a zis. Mi-e greață.
nale mai blânde decât Untișor. L-am potolit și l-am Calul a cotit netulburat după un colț. Speram
lovit cu călcâiele mult mai încet. A pornit agale, că știa ce face. Așa mi s-a părut, iar Margaret nu
într-un fel de plimbare cu pași mari. mi-a spus s-o luăm prin altă parte.

45
U2 Aproape de ceilalți Lectură

A început dintr-odată să se clatine într-o – îmi imaginam eu – depozi-


parte și în alta. Mi-am dorit să fi fost în tele de la docuri. Mare cât
spatele ei, ca s-o țin. gara din Londra. […] Un
— Maggie? am zis. Aveam la noi pe bărbat în vârstă a alergat
stradă o Margaret și toată lumea o șchiopătând spre noi.
striga Maggie. Maggie, ține-te bine! — Ce s-a întâmplat? a
I-am strâns brațul în jurul mij- întrebat el.
locului meu. Și-a lăsat capul între — Maggie s-a lovit,
omoplații mei, mormăind am zis.
ceva. M-am străduit să Fata a alunecat într‑o
conving calul să meargă parte și s-a prăvălit în
lin, dar repede. Nu brațele lui. Bărbatul s-a
știam cât mai aveam clătinat, dar a ținut-o.
de mers. […] Pe urmă, — A căzut și s-a lovit la
aproape a căzut. Am prins- cap, am adăugat. Și la umăr. […]
o eu. Calul a smucit capul — Poți să rămâi puțin cu calul? O
nerăbdător. duc în casă. […]
— Se bucură întotdeauna Am condus calul fratelui lui Maggie într-o boxă
când se întoarce acasă, a goală. […] Pe urmă m-am plimbat uitându-mă la
murmurat Maggie. […] cai până când s-a întors bărbatul.
Copacii ne deschideau calea — Mulțumesc, a zis el. Am băgat-o în pat, iar
într-un luminiș și ne dezvăluiau o milady i-a telefonat doctorului. Nu cred că mai
clădire uriașă din piatră, mare cât putem face noi ceva.

17 Rezumă fragmentul anterior, urmărind schema narațiunii cu un singur


Expozițiune/
episod.
Situație inițială
……………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………… Intrigă/
Element declanșator
……………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………… Desfășurarea acțiunii

……………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………… Punctul culminant

……………………………………………………………………………………………………………………
Deznodământ/
…………………………………………………………………………………………………………………… Rezolvare

……………………………………………………………………………………………………………………
Situație finală
……………………………………………………………………………………………………………………

18 Notează trăsăturile celor două fete, așa cum rezultă din fragmentul dat.

Ada

Maggie

46
Lectură Textul narativ literar. Mijloace de construcție a personajului U2

19 Precizează modalitățile directe și indirecte folosite pentru construcția celor două personaje, Ada
și Maggie.

modalități
directe

modalități
indirecte

20 Completează enunțurile de mai jos, realizând conexiuni între fragmentul dat și experiențele tale.
a Situația din text îmi amintește de ………………………………………………………………………………………................ .

b Înțeleg cum se simte personajul …………………., pentru că ………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

c Locul în care se petrece acțiunea îmi amintește de …………………………………………………………………………… .

d Am trăit și eu ceva asemănător, când …………………………………………………………………………………………..........

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

21 Completează enunțurile de mai jos, realizând conexiuni între textul dat și alte texte pe care le-ai
citit.

Ada seamănă cu (numește un alt personaj și justifică asocierea făcută) ………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

Maggie seamănă cu ……………………………………………………………………...............................................................

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

Cadrul acțiunii este asemănător cu ………………………………………. din ……………………………………………………… .

Situația este comparabilă cu ……………………………………………………………………................................................ .

22 Completează enunțurile de mai jos, realizând conexiuni între textul dat și realitatea în care trăiești.

O situație de acest fel (un copil îl ajută pe altul) se poate întâmpla în realitatea de astăzi atunci când ..........

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

Am aflat ceva asemănător la știri în legătură cu ………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

47
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Verbul. Tipuri de verbe

Tipuri de verbe
1 Identifică, în prezentarea cărții Din 7 în 7 de Holly Goldberg Sloan, verbele predicative și pe cele
nepredicative. Notează-le în tabel.
Willow Chance este o fetiță de doisprezece ani care are o minte de
geniu și pe care o pasionează natura și stabilirea diagnosticelor medi-
cale. Dacă este agitată, numără din 7 în 7 și devine calmă. Nu are prie-
teni printre colegi, nu prea știe cum să reacționeze când profesorii nu
o înțeleg, iar cei mai apropiați oameni sunt chiar părinții ei adoptivi, pe
care îi pierde în urma unui accident.
Din 7 în 7 este o carte emoționantă despre sprijinul pe care oamenii
îl oferă cu generozitate unui copil.

Verbe predicative Verbe nepredicative

2 Precizează numele predicative ce formează un predicat nominal împreună cu verbele copulative


identificate la exercițiul 1. Indică partea de vorbire prin care sunt exprimate.

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….......……………………………………………………………………………

3 Subliniază verbele auxiliare din exemplele următoare și precizează, pe liniile punctate, modurile
și timpurile pe care le formează în enunțurile date.
a Au lucrat în grădina școlii toată dimineața. ……………………………………………………………..........

b Copiii ar vrea să-l ajute pe Dan. ……………………………………………………………..........

c Ar fi participat și ei la activitatea de voluntariat. ……………………………………………………………..........

d Bătrânii vor primi o masă caldă. ……………………………………………………………..........

e Ei vor fi plecat spre școală când voi ajunge eu. ……………………………………………………………..........

f Mi-aș fi dorit să fi fost mai atent cu noul coleg. ……………………………………………………………..........

Verbele copulative
1 Încercuiește litera A în dreptul enunțurilor pe care le consideri adevărate și litera F în dreptul
celor pe care le consideri false.
A F Verbul a fi are valoare predicativă când are sensul „a se afla“, „a costa“, „a dura“, „a exista“.
A F Verbul a ajunge are doar valoare predicativă.
A F Verbul a deveni are doar valoare copulativă.
A F Verbul a însemna are valoare predicativă când are sensul „a nota“.
A F Verbul a părea este copulativ când propoziția în care apare nu are subiect.
A F Verbul a rămâne are întotdeauna valoare copulativă.

48
Limbă română Verbul. Tipuri de verbe U2

2 Lucrați în perechi. Completați oral spațiile goale din enunțurile aflate în stânga cu verbele copu-
lative pe care le considerați potrivite din coloana din dreapta.
• Colega mea vrea să ………………………… medic. a ajunge
• Oamenii din acea localitate ………………………… recunoscători pentru ce fac a deveni
profesorii pentru copiii lor.
a se face
• Va ………………………… campion dacă muncește mult.
a fi
• A ………………………… victorios la olimpiada internațională.
a ieși
• Alina ar vrea să ………………………… astronom.
a însemna
• Problema ………………………… simplă, sper s-o rezolvi cât mai repede.
a părea
• Aș vrea să ………………………… atentă pe tot parcursul filmului.
a rămâne
• Voluntariatul ………………………… altruism, dedicare pentru nevoile comunității.

3 Bifează căsuțele din dreptul enunțurilor care conțin predicate nominale. Subliniază verbele copu-
lative și încercuiește numele predicative care le însoțesc.
Copiii ai căror părinți nu sunt în țară au  m însemnat zilele aniversare ale rudelor în jur-
A
nevoie de sprijin. nalul meu.
Colegii care au părinții plecați sunt triști.  da și Jamie par neîncrezători în sprijinul oferit
A
 ndrei și Ana sunt colegii pe care vreau să-i
A de domnișoara Susan.
ajut.  omnișoara Smith pare atentă și grijulie față de
D
Ada și Jamie Smith au ajuns într-un sat de cei doi frați.
lângă Canalul Mânecii.
Ada a ajuns o călăreață destul de pricepută.
Jamie a devenit școlar.
Ada și Maggie au ieșit de pe cărare.
 ârpa folosită de Ada și Jamie pentru a se
C
spăla s-a făcut cenușie.
Alexandru va ieși voluntar, după un curs de
două săptămâni.
Gestul Adei față de Maggie înseamnă gene-
rozitate.

4 Analizează predicatele nominale din enunțurile de la exercițiul 3.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

49
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

5 Completează enunțurile de mai jos cu nume predicative potrivite. Subliniază predicatele nomi-
nale obținute.

Voluntarii sunt ………………………………………………………………………………….................................................……. .

Voi deveni ………………………………………………………………………………………………................................................ .

Fratele meu a ajuns ………………………………………………………………………………................................................... .

Grija pentru semeni înseamnă ……………………………………………………………….................................................... .

Cele două fete par ………………………………………………………………………………….................................................. .

Am rămas ………………………………………………………………………………………………................................................ .

6 Alcătuiește câte un enunț cu verbele copulative notate mai jos.

a ajunge ....................………………………………………........................................………………………………………..........
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

a deveni ....................………………………………………........................................………………………………………..........
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

a se face ....................………………………………………........................................………………………………………..........
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

a fi ....................………………………………………........................................………………………………………...................
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

a ieși ....................………………………………………........................................………………………………………...............
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

a însemna ....................………………………………………........................................………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

a părea ....................………………………………………........................................………………………………………............
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

a rămâne ....................………………………………………........................................………………………………………..........
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Locuțiunea verbală
1 Notează sinonime pentru locuțiunile verbale de mai jos.

a băga de seamă ............................... a prinde de veste ...............................

a pune la cale ............................... a scoate din fire ...............................

50
Limbă română Verbul. Tipuri de verbe U2

2 Explică de ce secvențele scrise colorat nu sunt locuțiuni verbale.


A vărsat lacrimi amare când a aflat despre necazul lui.

Ea ne-a dat vestea proastă că nu va ajunge la timp.


……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Identifică și analizează locuțiunile verbale din exemplul următor:


Andrei l-a luat peste picior pe prietenul lui când a prins de veste că acesta a făcut cale întoarsă.
………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4 Adaugă cuvinte pentru a reconstitui locuțiuni verbale.

a-și bate ......…………………………………………………… a-și aduce …………...…………………………………………………

a scăpa din ……………………………………………………… a bate ....…………………………………………………………………

5 Notează câte un sinonim pentru fiecare dintre locuțiunile obținute la exercițiul anterior.

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………

6 Alcătuiește câte un enunț cu fiecare locuțiune verbală de la exercițiul 4.

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

51
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Modurile și timpurile verbului

1 Subliniază verbele din textul de mai jos și completează apoi tabelul.


Voluntariatul în educație poate aduce satisfacții și împliniri atât profesorilor voluntari, cât și copiilor
care primesc sprijin în învățare. Iată mărturia unui profesor de limba engleză, care, pe lângă activitatea
din școlile de stat, are și experiență de voluntar în educație.

Despre experiența mea de profesor voluntar


aș putea povesti câteva lucruri, despre nevoia de
voluntariat în educație însă aș dori să vorbim toți.
Predau copiilor limba engleză la un centru
social din București. O fac din dorința de a ajuta
acolo unde este nevoie. În cele două ore pe săptă-
mână, vinerea după-amiază, am în fața mea elevi
care vin pentru că vor să învețe. Pur și simplu vor
să știe, să fie și ei buni în clasele lor. Acești copii au
părinți, au casă, au masă, dar pentru mulți dintre ei
meditațiile sunt inaccesibile, prin urmare, la școală
pierd ritmul. În clase, sunt atât copii care au acces
la profesori particulari, crescând ritmul învățării și
nivelul clasei, cât și copii care nici în vis nu ar avea acces la așa un lux și care nu pot ține pasul cu ceilalți.
Pentru situațiile în care părinții nu au posibilități, suntem noi, ceilalți, care am avut șansa să studiem și o
putem oferi și altora.
Îndemnul meu către profesori este: încercați experiența voluntariatului! Dați fiecărui copil o șansă!
Adaptare după https://www.suntparinte.ro/voluntariat-in-educatie

Verbe la modul Verbe la modul Verbe la modul Verbe la modul


indicativ imperativ conjunctiv condițional-optativ

2 Completează spațiile goale din fragmentul următor cu verbe la indicativ, respectând indicațiile
dintre paranteze.

„Domnișoara Smith ne-……………………… (a duce, timp care indică o acțiune trecută, terminată în

momentul vorbirii) într-o cameră albă, cu o cadă mare, și a dat drumul la apă fierbinte de la robinet […]. Ne

………… (a da, timp care indică o acțiune trecută, terminată înaintea altei acțiuni trecute) săpun și prosoape

groase. […] Era minunată baia! […] Jamie, curat, ……………….. (a zâmbi, timp ce exprimă o acțiune trecută,

desfășurată în paralel cu o altă acțiune trecută).

— Mâine mergem la doctor.

— N-……………………… (a (o) primi, timp care indică o acțiune ce se va desfășura după momentul vorbirii,

formă de limbă vorbită, persoana a III-a, singular), ……………….. (a zice, timp care indică o acțiune trecută,

terminată în momentul vorbirii, persoana a III-a).“

52
Limbă română Modurile și timpurile verbului U2

3 În care dintre situațiile din fragmentul dat ai fi putut folosi un verb la modul indicativ, timpul per-
fect simplu? Justifică-ți răspunsul.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4 Transformă enunțul următor, modificând forma verbului, astfel încât să obții timpul perfect al
modului condițional-optativ.

Aș vrea să ajut copiii dornici de învățătură.

5 Subliniază forma corectă dintre variantele de mai jos.


a Te mai ajut?/Mai te ajut?
b Nu mai te răsfăța!/Nu te mai răsfăța!
c Să fi mai stat puțin!/Să mai fi stat puțin!
d Aș mai dormi./Mai aș dormi.
e Aș mai fi dormit./Aș fi mai dormit.

6 Completează spațiile goale din enunțurile de mai jos cu forma potrivită a verbului a fi la persoana
a II-a, singular. Motivează alegerea, explicând structura formei respective.

a Nu …………. obraznic! ……………………………………………………..........................................……………

b ……………. creativ! ……………………………………………………..........................................……………

c Să nu ………….. ingrat! ……………………………………………………..........................................……………

d Să ……………. atent! ……………………………………………………..........................................……………

7 Încercuiește forma corectă a verbelor scrise cursiv în enunțurile următoare:

• Nu știi/ști ce pierzi. • Autorul a creat/a creeat o poveste fascinantă. • Mama crează/creează întotdeauna

o atmosferă plăcută. • Ași vrea/Aș vrea să mă fac explorator. • Voi ști/știi să realizez documentarea. • Să

fii/fi punctual! • Ea bănuie/bănuiește cine a sunat-o. • Cartea va apare/apărea la sfârșitul lunii. • Ne-ar

place/plăcea să primim invitația. • Noi aflasem/aflaserăm deja rezultatul, dar ei nu-l știau. • Nu fă/face

asta! • Voia/vroia să te ajute. • Ne mai batem/bătem și noi uneori în pauză. • Să nu fii/fi obraznic!

8 Redactează o scurtă narațiune despre o faptă bună făcută de tine sau de cineva din familie. Alege
cu atenție timpurile verbelor, în funcție de tipul de narațiune pentru care optezi, având în vedere
următoarele recomandări:
• Folosește cu precădere perfectul simplu al indicativului, dacă vrei să scrii o povestire tradițională.
(Ajunsei acolo, urcai treptele și descoperii un copil care picta.)
• Folosește cu precădere perfectul compus al indicativului, dacă vrei să adopți un stil narativ mai aproape
de limba vorbită. (Am ajuns acolo, am urcat treptele și am descoperit un copil care picta.)
• Folosește cu precădere prezentul indicativului, dacă vrei să scrii o povestire dinamică, dând impresia
că faptele se derulează chiar în momentul când le prezinți. (Ajung acolo, urc treptele și descopăr un
copil care picta.)

53
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

• În plus, vei putea folosi și alte timpuri, care nu se referă la primul plan al narațiunii; de exemplu:
– imperfectul, pentru acțiuni/stări aflate în plan secundar (Avea o carte în mâini și se uita nedumerit la
ea.);
– mai-mult-ca-perfectul, pentru fapte anterioare celor petrecute în primul plan al narațiunii (Fusese
lăsat singur cu temele lui.);
– condițional-optativul, pentru fapte ulterioare celor petrecute în primul plan al narațiunii (Copilul ar
cere ajutorul cuiva.);
– viitorul, pentru fapte ulterioare celor din primul plan al narațiunii (Copilul va cere ajutorul cuiva.).

54
Limbă română Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul U2

Forme verbale nepersonale: infinitivul și participiul

1 Subliniază formele verbale la infinitiv din textul de mai jos.


Oricine poate face gesturi simple care să exprime grija de a fi
ARIA T
aproape de ceilalți. A fi atent la nevoile celorlalți înseamnă să-ți
O L U N T
pese și să te implici pentru a-i ajuta. Fiecare dintre noi poate oferi V
un mic ajutor celor aflați în nevoie. ire
îngrij
ire
dăru
tate
2 Precizează ce sunt, ca parte de vorbire, formele scrise italic bună
în exemplele de mai jos. Justifică-ți răspunsul.

a Fire-ai tu să fii!
………………………………………………………………………………………………

b Ai o fire aprigă.
………………………………………………………………………………………………

3 Infinitivul intră în componența unor moduri și timpuri verbale. Indică-le pe liniile punctate, ală-
turi de exemplele corespunzătoare.

• Voi pleca în excursie. …………………………………………..........................................…

• Nu vorbi urât! …………………………………………..........................................…

• Aș dona niște haine pentru sinistrați. …………………………………………..........................................…

4 Subliniază formele verbale la infinitiv din exemplele de mai jos și notează pe linia punctată funcția
lor sintactică.

• A ajuta pe alții este un gest nobil. ………………………………………................................

• Dorința ei este de a îngriji câinii vagabonzi. ………………………………………................................

• Poți face și tu un gest frumos. ………………………………………................................

• Mă gândesc serios la a face o donație. ………………………………………................................

• Pasiunea mea de a înota este cunoscută. ………………………………………................................

5 Subliniază participiile din text și grupează-le în funcție de modurile și timpurile verbale în


componența cărora intră fiecare.
Elevii clasei noastre au decis să pregătească o piesă de teatru pe care să o pună în scenă în scop cari-
tabil. Aș fi vrut să particip și eu, dar nu voi fi în localitate în ziua stabilită pentru această activitate. Să fi știut
mai din timp, aș fi vorbit cu părinții mei să amânăm excursia plănuită chiar în acea zi. Sunt sigur că m-ar fi
înțeles. Când mă voi întoarce, ei vor fi jucat deja piesa.
Condițional-optativ,
Perfect compus Viitor anterior Conjunctiv, perfect
perfect

55
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

Forme verbale nepersonale: gerunziul și supinul

1 Completează tabelul cu formele verbale nepersonale de gerun-


ziu și de supin identificate în textul de mai jos.
Doamna dirigintă ne-a spus că putem aduce fiecare câte o carte
pe care am citit-o, pentru a completa cărțile din biblioteca școlii. Ast-
fel, după ce am renunțat la căutat o carte de care să mă despart ușor,
am ales romanul Războiul care mi-a salvat viața, care mi-a plăcut
foarte mult. Ajungând la școală, am descoperit că Adina adusese
același volum. Ea tocmai terminase de citit romanul. Am întrebat-o
pe doamna dirigintă dacă putem dona aceeași carte. Zâmbind, a pri-
mit încântată ambele volume.

Gerunziu Supin

2 Subliniază formele de gerunziu și de supin din exemplele date și notează pe linia punctată funcția
lor sintactică.

a Este greu de găsit un cadou potrivit. ………………………………………………………..............…………….

b Copiii ajută, participând la crosul prieteniei. ………………………………………………………..............…………….

c Am găsit o carte de gătit. ………………………………………………………..............…………….

d Recomandarea profesorului este de urmat. ………………………………………………………..............…………….

e Ajungând acasă, a început să caute o carte. ………………………………………………………..............…………….

f Chiar acum am terminat de pictat. ………………………………………………………..............…………….

g M-am plictisit de ascultat sfaturile tale. ………………………………………………………..............…………….

h A venit spre mine cu părul sclipind în soare. ………………………………………………………..............…………….

i „Calul cel ciudat a galopat direct spre Untișor, cu dârlogii fluturând.“

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

j „Eu mergeam cu Untișor în cerc, exersând cum să-l întorc.“

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Încercuiește litera A pentru enunțurile pe care le consideri adevărate și litera F, pentru cele pe
care le consideri false.
A F Formele verbale nepersonale se acordă cu subiectul.

A F Formele verbale nepersonale sunt invariabile.

A F Formele verbale nepersonale pot fi conjugate.

A F Unele forme verbale nepersonale intră în structura unor timpuri verbale compuse.

56
Limbă română Posibilități combinatorii ale verbului. Circumstanțialul de cauză U2

Posibilități combinatorii ale verbului.


Circumstanțialul de cauză

1 Subliniază, din textul de mai jos, verbele și locuțiunea verbală cu


poziție de centru al grupului verbal din care fac parte.
Celebritățile sunt oameni care au posibilități financiare, dar bogăția nu-i
determină să-i uite pe cei care nu sunt norocoși ca ei. Astfel, mulți artiști
cunoscuți fac acte de caritate, încercând să-i ajute pe copiii aflați în nevoie.
Unii fac acest lucru sub semnul anonimatului, alții înființează fundații sau
ajută organizațiile caritabile.
Miley Cyrus, una dintre artistele îndrăgite de tineri, a fost voluntar la
Crucea Roșie și a făcut donații pentru mai multe organizații de caritate.
Celebrul tenor Luciano Pavarotti a inițiat o serie de concerte „Pavarotti și
prietenii“, pentru care a apelat la alți artiști cunoscuți. Unul dintre concerte
a avut loc în 1998 în orașul său natal, Modena (Italia), fondurile strânse mer-
gând către copiii orfanii din Liberia. Poți vedea concertul pe YouTube.

2 Indică, din primul paragraf de la exercițiul 1, subiectele cu care intră în relație verbele nu deter-
mină și să uite. Menționează felul subiectelor (exprimate sau neexprimate) și, acolo unde este cazul,
prin ce părți de vorbire sunt exprimate.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Notează, tot din primul paragraf, două nume predicative care formează împreună cu verbul copu-
lativ a fi un predicat nominal și sunt exprimate prin părți de vorbire diferite.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4 Precizează felul complementelor cu care intră în relație verbele să ajute, a inițiat și a apelat din
textul de la exercițiul 1.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Notează circumstanțialele cu care intră în relație locuțiunea verbală a avut loc și precizează felul
acestora.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Lucrează împreună cu un coleg și completează enunțurile de mai jos conform recomandărilor


dintre paranteze.
a (subiect, exprimat prin substantiv) …………………………………..… ajută copiii orfani.

b Fundația „Bill și Melinda Gates“este (nume predicativ, exprimat prin substantiv) ………………………

………………………... care direcționează profiturile din proprietatea Microsoft.

57
U2 Aproape de ceilalți Limbă română

c Am văzut (complement direct, exprimat prin substantiv compus) ……………………………………………………… .

d Concertul a fost dedicat (complement indirect, exprimat prin substantiv) ……………………………………………… .

e Mă gândesc la (complement prepozițional, exprimat prin substantiv) …………………………………………………… .

f A ajuns la (circumstanțial de loc, exprimat prin substantiv) …………………………………………………………………. .

g Voi veni (circumstanțial de timp, exprimat prin adverb) ………………………………………………………. pe la voi.

h A donat (circumstanțial de mod, exprimat prin substantiv precedat de prepoziție) ………………………

…………………….. mai multe cărți.

7 Încercuiește circumstanțialele de cauză din exemplele


următoare. Subliniază verbele cu care intră în relație.

a Din teamă, Ada s-a retras când domnișoara Susan Smith

a întins mâna spre ea.

b De bucurie, Marius a chemat toți vecinii la sărbătorirea

reușitei.

c A obosit de atâtea pregătiri.

8 Analizează circumstanțialele de cauză de la exercițiul anterior.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Completează enunțurile următoare, răspunzând la întrebarea din ce cauză?/din ce motiv?.

a A plâns ………………………………………………………… când și-a dat seama că realitatea era alta.

b ……………………………………………………, a făcut o greșeală.

10 Alcătuiește trei enunțuri care să includă circumstanțiale de cauză. Subliniază-le.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
58
Limbă română Circumstanțialul de scop U2

Circumstanțialul de scop

1 Încercuiește circumstanțialele de scop din enunțurile următoare. Subliniază verbele cu care intră
în relație.
• A muncit mult pentru a progresa.
• Copiii au donat diverse lucruri pentru sprijinirea colegilor fără posibilități.
• Au mers la cules mere.

2 Analizează circumstanțialele de scop identificate la exercițiul 1.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Lucrează împreună cu un coleg. În fiecare rând al tabelului sunt două secvențe. Reuniți-le oral
într-o propoziție care să conțină un circumstanțial de scop.

a lucrat susținut locul întâi la olimpiadă

a cerut părerea profesorului verificarea testului

a vrut să devină actor glorie

4 Documentează-te referitor la proiectul MagiCamp, consultând site-ul https://magicamp.ro. Scrie


un scurt text despre acest proiect, în care să folosești circumstanțiale de scop. Subliniază-le.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

……………………………………………………………………….

59
U2 Aproape de ceilalți Redactare

Caracterizarea personajului

1 Pornind de la cele două fragmente din romanul Războiul care mi-a salvat viața, realizează caracte-
rizarea Adei.

a Recitește fragmentele și exercițiile rezolvate anterior, la paginile 42 – 47.

b Schițează un plan al caracterizării, cu ideile pe care le-ai putea nota în fiecare paragraf.

Introducerea – primul paragraf al caracterizării

Idee principală Idei secundare

Paragrafele din cuprinsul caracterizării

Idei principale Idei secundare

Încheierea – paragraful final al caracterizării

Idee principală Idei secundare

60
Redactare Caracterizarea personajului U2

c Scrie ciorna caracterizării.

61
U2 Aproape de ceilalți Redactare

d Realizează revizia, pe baza următoarelor întrebări:


• Am inclus tot ce era important pentru caracterizarea personajului Ada?
• Există o legătură logică între paragrafe și în interiorul lor?
• Am inclus suficiente exemple și detalii pentru a contura o imagine clară a personajului?
• Trebuie să reformulez anumite idei, care nu mi se par suficient de clare?
• Există vreo informație discutabilă, pe care ar trebui s-o verific?
• Am pus citatele între ghilimele?
• Am construit bine paragrafele, astfel încât fiecare să introducă o idee nouă?
• Am respectat normele ortografice și de punctuație?

e Scrie varianta finală a caracterizării.

62
Redactare Caracterizarea personajului U2

f Schimbă caietul cu un coleg și evaluați-vă reciproc caracterizările, pe baza grilei din manual, de la pa­­
gina 79. Notează aici trei observații care ți s-au părut importante și de care poți să ții seama atunci când
redactezi alte caracterizări.

63
U2 Aproape de ceilalți Evaluare

Evaluare
Citește povestirea Inundația și apoi rezolvă cerințele.

Un ținut cade pradă inundațiilor. De spaimă, — Cum ai putut îngădui să-mi fie distrusă
un bărbat se refugiază la etajul casei înconjurate casa și să-mi pierd viața? Eu care mă rugam ție
de ape. Alți oameni, într-o barcă, se apropie pen- mereu! Cum se poate să nu-mi fi venit în ajutor?
tru a-l salva și-i spun să vină cu dânșii. — Ce tot vorbești? i-a spus atunci Dumnezeu.
Omul nu vrea și strigă: Nu ți-am trimis, oare, o barcă și un elicopter?
— Nu! Am încredere în Dumnezeu! N-are să Adaptare după Jean-Claude Carrière,
îngăduie apelor să-mi ia casa! Plecați! Cercul mincinoșilor. Povești filosofice din toată lumea
Salvatorii pleacă. Apele cresc, iar omul trebuie
să urce pe acoperișul casei. Se apropie un elicop-
ter, i se aruncă un cablu; oamenii îi fac semn să
apuce cablul și să se țină bine.
Omul refuză din nou.
— Nu, zice el. Niciodată! Am mare încredere
în Dumnezeu! Nu va îngădui ca rugăciunile mele
să fie zadarnice!
Apa tot crește, acoperă casa, dărâmând-o, iar
omul cade de pe acoperiș și moare înecat.
Ajuns în fața lui Dumnezeu, îi spune cu jale:

A. 60 de puncte
1 Asociază verbele subliniate în coloana din stânga cu tipurile de verb menționate în dreapta.
6 puncte

Inundațiile devastează întreg județul. verb copulativ

Salvatorii sunt dornici de a-l ajuta. verb auxiliar

Omul va aștepta ajutorul divin. verb predicativ

2 Analizează predicatul nominal din al șaselea paragraf al textului. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Menționează modul și timpul verbelor scrise italic în exemplele de mai jos. 6 puncte

a N-are să îngăduie apelor să-mi ia casa! ........................................................................................................

b Plecați! .............................................................................................................................................................

c Apele cresc, iar omul trebuie să urce pe acoperișul casei. ..................................................................................

4 Analizează cele două forme verbale nepersonale marcate prin culoare în text. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

64
Evaluare U2

5 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 6 puncte


Locuțiunea verbală din propoziția Cine l-a tras pe sfoară pe acel om? se combină cu:
a un complement direct și un complement indirect;
b un subiect și un complement indirect;
c un subiect și un complement direct.

În enunțul Omul cade de pe acoperiș., verbul se combină cu:


a un subiect și un circumstanțial de loc;
b un subiect și un circumstanțial de mod;
c un subiect și un complement prepozițional.

6 Identifică un circumstanțial de cauză și un circumstanțial de scop din primul paragraf al textului.


6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Precizează care este punctul culminant al narațiunii, justificându-ți răspunsul. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8 Menționează două trăsături ale bărbatului, precizând pe ce indicii din text te-ai bazat și ce mijloace
de caracterizare au fost folosite. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Ce înțeles dai întâmplării relatate în textul Inundația? Alege dintre următoarele variante sau pro-
pune tu altceva. 6 puncte

a Uneori, oamenii nu știu să aprecieze gesturile celorlalți.

b Este bine să-ți pui întotdeauna speranța doar în Dumnezeu.

c Viața omului este în voia sorții.

d Dumnezeu „lucrează“ prin oameni.

e ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….........

10 Formulează un punct de vedere privitor la varianta aleasă la exercițiul 9. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

65
U2 Aproape de ceilalți Evaluare

B. 30 de puncte
Caracterizează, într-un text de cel puțin 150 de cuvinte, personajul principal din povestirea Inundația.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să prezinți statutul și locul personajului în text; 2 puncte
• să menționezi două trăsături ale acestuia; 8 puncte
• să indici mijloacele de construcție a personajului prezente în text; 4 puncte
• să comentezi comportamentul personajului; 6 puncte
• să te exprimi clar, corect și adecvat; 4 puncte
• să respecți normele ortografice și de punctuație; 4 puncte
• să ai o așezare în pagină corectă și un scris lizibil. 2 puncte

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

66
U3 Harta sentimentelor
Competențe generale și specifice

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri


2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri


3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și
selectarea unor structuri adecvate intenţiei de comunicare
3.3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale

4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi
exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative complexe
4.2. Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale şi semantice cu
cele sintactice şi morfologice din limba română standard
4.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare
corectă
4.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă
morfosintactică, fonetică şi lexicală
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul
de învăţare pe tot parcursul vieţii
U3 Harta sentimentelor Lectură

Textul liric. Limbajul figurat

1 Citește poezia de mai jos.

Rochia Și cum își pleacă fruntea tot mai tare,


i-așa de gârbovă bunica-n vechiul șal...
de Magda Isanos
Ce s-a făcut frumoasa dansatoare
care-a plutit în rochia de bal?
Din lada mirosind a molii și-a parfum
a scos o rochie din tinerețea ei bunica. Picioarele ușoare și micuțe,
Subțire-i și ușoară ca un fum, și ochii, și surâsul strălucit,
de parcă-ar fi țesută din nimica. în trupul gârbovitei bunicuțe
cum, oare, pe vecie de-au murit?
Ce trist foșnește crinolina1 de mătase,
volanele i se distramă2 și se taie Și mi-au răspuns mătăsurile moarte,
și-n loc de raze, siluete grațioase, sau poate chiar bătrâna-n vechiul șal:
din alte vremi, dansează prin odaie. nu, n-au murit, dansează mai departe,
mereu în alte rochii, primul bal.
Revede balul cel dintâi bătrâna,
își recunoaște rochia de fată
și-i tremură pe-atlasu3 rece mâna,
de-nduioșare multă-nfiorată.

1
crinolină (s.f.) – fustă lungă și foarte largă, în formă de
clopot, susținută în interior de un suport metalic,
modernă pe la mijlocul secolului al XIX-lea; malacof.
2
distrăma (corect, a destrăma) (vb.) – a zdrențui o
țesătură prin desfacerea neregulată și ruperea fire-
lor, din cauza uzurii sau a utilizării necorespunză-
toare; a rupe.
3
atlas (corect, atlaz) (s.n.) – țesătură lucioasă pe o parte,
mai groasă decât satinul.

2 Completează cadranul dat.


Poezia citită mi-a produs o stare de Din poezie mi-a plăcut imaginea

................…………………………….................................. ................……………………………..................................

................................................................................... ...................................................................................

Poezia mi-a amintit de Nu am înțeles din poezie


................…………………………….................................. ................……………………………..................................

................................................................................... ...................................................................................

3 Notează câte un sinonim pentru cuvintele din evantaiele de mai jos.

a se tăia gârbovă șal

…………………………………………… ………………………………………………… …………………………………………………

68
Lectură Textul liric. Limbajul figurat U3

4 Construiește două enunțuri cu sensurile complet diferite ale omonimului volan, precizându-le.
a volan –

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b volan –

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Completează enunțurile de mai jos.

a Atmosfera dominantă din poezie este .........................................……………………………...................................... .

b Rochia de bal reprezintă pentru bunică ...............................................…………………………….............................. .

c Primul bal semnifică .............................................................................………………………………………………......... .

6 Menționează patru emoții sau sentimente identificate în poezie, notând fragmentele din care le-ai
desprins.

7 Lucrează cu un coleg/o colegă. Grupați emoțiile și sentimentele identificate la exercițiul prece-


dent în pozitive și negative. Puteți adăuga și altele, dacă ați identificat mai multe sentimente sau
emoții în text.

Emoții și sentimente pozitive Emoții și sentimente negative

8 Ce ipostază umană reprezintă vocea ficțională care enunță discursul poetic?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Notează mijloacele lexico-gramaticale prin care se exprimă vocea ficțională în poezia dată.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

69
U3 Harta sentimentelor Lectură

10 Notează mirosurile și sunetele rămase în memoria nepotului/nepoatei, martor la momentul în


care bunica regăsește rochia purtată la primul bal. Ce semnificație le dai?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

11 Ce crezi că îl impresionează cel mai mult pe nepot/nepoată?


Alege dintre variantele de mai jos și justifică-ți opțiunea:
• înfățișarea bunicii îmbătrânite;
• pierderea frumuseții avute în tinerețe;
• tristețea provocată de amintirea primului bal.

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

12 Completează enunțurile de mai jos.


• Poezia are …………………… strofe.
• Strofele au fiecare .................... versuri, numindu-se ............................. .

13 Menționează măsura versurilor din a patra strofă.


Măsura versurilor din strofa a patra este:
• versul 1 ...... silabe; • versul 3 ....... silabe;
• versul 2 ...... silabe; • versul 4 ....... silabe.

14 Numește tipul de rimă din poezie.


Rima este .............................................................. .

15 Pune accentele în versul de mai jos și stabilește care este succesiunea silabelor accentuate și
neaccentuate.

Re- -ve- -de ba- -lul cel din- -tâi bă- -trâ- -na

……… ……… ……… ……… ……… ……… ……… ……… ……… ……… ……....

16 Indică epitetele din prima strofă și precizează ce semnifică.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

70
Lectură Textul liric. Limbajul figurat U3

17 Notează comparația din text în casetă, explicând semnificația acesteia.

……………………………………………………………….……………

……………………………………………………………….……………

18 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului potrivit.


A Epitetul adverbial trist din a doua strofă îmi sugerează:
a supărarea bunicii că rochia s-a demodat;
b regretul bunicii că a îmbătrânit;
c nemulțumirea că rochia s-a destrămat.

B Siluetele grațioase din odaie, din a doua strofă, ar putea


reprezenta:
a închipuirile nepotului/nepoatei;
b fantome din casa veche a bunicii;
c amintirile bunicii de la primul bal.

C Mișcarea sugerată de verbul dansează pare:


a lentă;
b dezordonată; Edgar Degas (1834 – 1917),
c rapidă. Dansatoare pe scenă

19 Explică reacțiile bunicii la revederea rochiei de bal, raportându-te la strofa a treia. Ce rol au epi-
tetele din această strofă?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

20 De ce crezi că a păstrat bunica rochia purtată la primul bal?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

21 De ce se apleacă bunica tot mai tare? Ce rol are epitetul adverbial?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

22 Adjectivul așa de gârbovă este la superlativ absolut. Ce sens dai acestei utilizări a gradului de
comparație?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

71
U3 Harta sentimentelor Lectură

23 Lucrează cu un coleg/o colegă. Identificați în strofa a patra cele două epitete aflate în inversiune
și notați-le în casetele de mai jos. Explicați pe liniile punctate rolul acestora.

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

24 Ce sentiment îți transmite interogația retorică din stofa a patra a poeziei?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

25 Notează, în cercuri, elementele componente ale portretului bunicii care, tânără, a petrecut la pri-
mul bal. Scrie, în dreptunghiuri, epitetele care indică proprietățile acestor elemente.

26 Menționează o altă figură de stil folosită pentru a realiza portretul din tinerețe al bunicii.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

27 Ce rol stilistic are diminutivul bunicuță, din strofa a cincea?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

28 Ce sugerează repetiția epitetului aflat în inversiune gârbovită, din strofa a cincea?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

72
Lectură Textul liric. Limbajul figurat U3

29 Lucrează cu un coleg/o colegă. Completați diagrama Venn de mai jos.


Deosebiri față Asemănări Deosebiri față
de bătrână între tânără și bătrână de tânără

30 Ce sentiment al nepotului/nepoatei dezvăluie întrebarea retorică din strofa a cincea?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

31 Precizează personificarea din ultima strofă. Ce rol are?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

32 Ce exprimă îndoiala nepotului/nepoatei din versurile de mai jos?


„Și mi-au răspuns mătăsurile moarte, / sau poate chiar bătrâna-n vechiul șal […]“

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

33 Explică ultimele două versuri ale poeziei.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

34 Prezintă, în spațiul de mai jos, un obiect pe care l-ai moștenit de la bunici sau străbunici sau care
îți amintește de un moment deosebit din viața ta. Menționează emoțiile și sentimentele pe care ți
le provoacă acest obiect.

73
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Substantivul

1 Subliniază cu o linie substantivele proprii simple și cu două linii pe cele compuse în textul dat.
„Mi-am iubit părinții și le-am fost recunoscă-
tor pentru rolul pe care l-au jucat în formarea mea
ca om și ca intelectual. [...] Amândoi au fost profe-
sori. [...] Am primit de curând o scrisoare de la un
medic din Iași care a fost elevul părinților mei la
Râmnicu-Vâlcea, la sfârșitul anilor ’30. În fotogra-
fia de care și‑a însoțit scrisoarea, făcută în 1938,
cu ocazia serbării de închidere a anului școlar, am
văzut‑o pe mama tânără. [...] În timpul războiului,
tata era inspector general pentru învățământul pri-
mar din plasa1 Alba. Făcea inspecții la școlile din
Apuseni. Întâmplarea a făcut să asiste la câteva
ore ale unui foarte tânăr învățător din Gura Ampo-
iului, care, după câțiva ani, i-a devenit cumnat.“
Nicolae Manolescu, Viață și cărți.
Amintirile unui cititor de cursă lungă

1
plasă (s.f.) – subdiviziune a unui județ, în vechea împărțire administrativă a țării.

2 Explică formarea substantivelor proprii compuse din textul de la exercițiul precedent.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Completează casetele date cu substantivele comune din primul enunț din textul de la exercițiul 1.

Genul masculin

Genul feminin

Genul neutru

4 Scrie, în tabelul de mai jos, cazul și funcția sintactică a substantivelor selectate, extrase din textul
de la exercițiul 1.

Substantiv Caz Funcție sintactică


profesori
elevul
tata
inspector
întâmplarea
cumnat

74
Limbă română Substantivul U3

5 Analizează substantivele de mai jos, extrase din textul de la exercițiul 1.

• de la un medic ................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

• în fotografia ........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

• scrisoarea ...........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

• în timpul ..............................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

• la ore ..................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

• ale unui învățător ..............................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

6 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


În enunțul I-am arătat fetei mele o fotografie din tinerețe a bunicii ei., există, în ordine:
a
• un substantiv în cazul dativ cu funcția sintactică de complement indirect;
• un substantiv în cazul acuzativ cu funcția sintactică de complement direct;
• un substantiv în cazul acuzativ cu funcția sintactică de atribut substantival prepozițional;
• un substantiv în cazul genitiv cu funcția sintactică de atribut substantival genitival;
b
• un substantiv în cazul dativ cu funcția sintactică de complement indirect;
• un substantiv în cazul acuzativ cu funcția sintactică de complement direct;
• un substantiv în cazul acuzativ cu funcția sintactică de atribut substantival prepozițional;
• un substantiv în cazul dativ cu funcția sintactică de complement indirect.

7 Explică folosirea virgulei în dialogul de mai jos.


— Andreea, ai văzut cât ține Dan la părinții lui?
— Și tu ții, Alexandre, la fel de mult la ai tăi!

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8 Încercuiește sufixele moționale (cele care formează feminine de la masculine și invers) cu ajuto-
rul cărora s-au format substantivele de mai jos.
• bucătăreasă • curcan • ducesă • ieșeancă • primăriță • profesoară • vulpoi • zmeoaică

75
U3 Harta sentimentelor Limbă română

9 Subliniază în versurile date substantivele care denumesc animale și au o singură formă pentru
masculin și feminin.
„Zbătându-se să se desprindă
Și să pornească în zbor,
Arborii își pierd penele,
Fluturii vâslesc prin țărână aburindă
Și se înrădăcinează ușor. [...]
Iar din adâncul apelor ridicate în nori
Se-nalță cârduri de pești prefăcuți în cocori,
În timp ce chemarea lor răsună bătrână
Ca o limbă de clopot
Într-o catedrală de lână.“
Ana Blandiana, O catedrală de lână

10 Încercuiește substantivele nonnumărabile care sunt defective de plural din textul de la exercițiul
precedent.

11 Indică substantivele defective de singular care denumesc unele obiecte și fenomene ale naturii
din imaginile de mai jos.

12 Subliniază cu două linii substantivul colectiv din versurile de la exercițiul 9.

13 Încercuiește sufixele (numite sufixe de colectivitate) care formează substantivele colective de mai
jos.
• argintărie • brădet • fumăraie • mestecăniș • studențime • trifoiște

14 Unește, printr-o linie, substantivele comune din coloana din stânga cu substantivele proprii din
care s-au obținut, scrise în coloana din dreapta.

amfitrion Joseph Joffre (1852 – 1931) – mareșal francez


joben Anthelme Brillat-Savarin (1755 – 1826) – gastronom francez
jofră François Mansart (1598 – 1666) – architect francez
mansardă Pergam – oraș vechi din Asia Mică, vestit pentru biblioteca sa
pergament Jobin – pălărier francez care a trăit la București în secolul al XIX-lea
recamier Madame Récamier (1777 – 1849) – doamnă din înalta societate franceză
savarină Amfitrion – personaj mitologic, tatăl adoptiv al lui Hercule

76
Limbă română Substantivul U3

15 Formează prin derivare substantivele comune care denumesc locuitorii orașelor de mai jos.
• Alba-Iulia ............................................................. • Piatra-Neamț ......................................................
• Baia Mare ............................................................ • Târgu-Jiu ............................................................
• Curtea de Argeș .................................................. • Târgu-Mureș ......................................................

16 Menționează câte un substantiv comun sinonim cu locuțiunile substantivale de mai jos.


• bătaie de joc ......................................................... • punere la zid .......................................................
• cetate de scaun ................................................... • ținere de minte ...................................................
• lovitură de colț .................................................... • tragere de inimă ...................................................

17 Precizează câte un substantiv comun antonim cu locuțiunile substantivale de mai jos.


• nebăgare de seamă .............................................. • luare-aminte ........................................................
• dare de mână ....................................................... • tragere de inimă ..................................................

18 Notează locuțiunile substantivale obținute de la locuțiunile verbale date.


• a bate în retragere ............................................... • a trece cu vederea .............................................
• a pune la cale ...................................................... • a rămâne în urmă ..............................................

19 Subliniază locuțiunile substantivale din versurile de mai jos și scrie un sinonim al acestora în
casete.
„Aducerile-aminte sunt harfe spânzurate
De ramura dintâie ce-atinge casa noastră,
Amurgul când adie tresar înfiorate,
Și până-n zorii zilei ne cântă la fereastră.“
Octavian Goga, Aducerile-aminte

„Și păreri de rău trecute


Cad pe inima-i trudită,
Ca un stol de păsări mute
Pe-o grădină părăsită.“
G. Topîrceanu, Noapte de iarnă

20 Formulează câte un enunț în care să folosești următoarele locuțiuni substantivale: punere în vedere,
scăpare din vedere. Precizează cazul și funcția sintactică a locuțiunilor folosite în enunțurile tale.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

77
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Prepoziția

1 Subliniază cu o linie prepozițiile simple și cu două linii prepozițiile compuse din versurile date.
„Coborâm la capăt, o luăm pe străduţele de la periferie.
Pe lângă şcoala ce mi-a mâncat nouă ani,
pe lângă automatica-nzăpezită…
Cineva a scris BEATLES1 pe zăpada de pe parbrizul unei maşini
sub care stă o jigodie îngheţată.
Miroase a vin, a bucurie curată prin curţile modeste
iar copiii încotoşmănaţi îmi spun bună ziua la porţi.
Va fi cald de la sobă în casa copilăriei tale,
vei radia în noua ta rochie verde, vei pălăvrăgi cu soră-ta o grămadă,
eu voi juca table cu tata-socrul...“
Mircea Cărtărescu, So this Is Xmas

1
Beatles – formație de muzică rock din anii 1960, constituită în Marea Britanie, la Liverpool.

2 Completează tabelul de mai jos cu prepozițiile din exemplele date.


• Maria s-a așezat lângă calorifer. • Mi-am pus papucii sub pat. • Mama mi-a cumpărat o carte cu poezii.
• Am lăsat mobilul peste teancul de cărți de pe masă.

Prepoziții purtătoare de sens Prepoziții doar cu rol de legătură

3 Construiește trei enunțuri în care prepoziția după să indice, pe rând, locul, timpul și scopul.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4 Scrie, în spațiile libere, prepozițiile potrivite.


• Rezolvarea corectă a problemei a depins .......... cunoașterea formulei ariei piramidei.
• Nu m-am așteptat ........ un asemenea comportament din partea lui.
• M-am apucat .......... baschet.
• Mircea s-a asociat ......... Paula pentru a organiza un concurs de poezie.
• Dificultatea concursului de chimie constă ............ proba practică.
• Prietena mea este capabilă .............. muncă susținută.

5 Taie intrusul din fiecare serie de mai jos.


a către • de • în • la • lângă • să
b de după • de pe lângă • de prin • despre • fiindcă • până la
c cu • pe • pentru • sau • spre • sub

78
Limbă română Prepoziția U3

6 Subliniază prepozițiile din enunțurile de mai jos și notează, în casete, cazul cerut de acestea.
• Deasupra orașului erau nori cenușii.
• Vântul bătea dinspre munte.
• Zăpada cădea lent asupra străzilor și a caselor.
• Am aranjat cărțile din bibliotecă.
• Ina a câștigat concursul datorită studiului serios.
• Am ascultat simfonia cu multă atenție.
• Ana a făcut progrese grație ajutorului prietenilor.
• Magazinul de pe lângă piață s-a închis.

7 Notează locuțiunile prepoziționale din enunțurile date în caseta corespunzătoare cazului cerut.
a Împreună cu părinții, am mers la un spectacol de teatru.
b Am observat în preajma sălii de teatru un câine îngrijit de către plasatoare.
c Câinele stătea în fața ușii.
d Acesta nu făcea nicio mișcare, în afară de un clipit blând.
e În mijlocul spectatorilor grăbiți, nu se speria deloc.
f Câinele a intrat în hol în preajma începerii spectacolului.

Cazul Cazul
acuzativ genitiv

8 Corectează enunțurile de mai jos.


• S-a ridicat după scaun. • Mașina are 60 de kilometri la oră. • În prezentarea lui, a insistat pe nevoia de
exprimare a emoțiilor. • Ne-am instalat o centrală de apartament pe gaze. • Nu am avut semnal la mobil,
fiindcă eram pe tren. • Sora mea cântă cu vioara. • Merg în mall împreună cu prietenii mei. • Am reușit dato-
rită talentului și a muncii mele ani la rând.

9 Redactează un text de cinci rânduri în care să-ți exprimi sentimentele la căderea primei zăpezi
din an, folosind trei locuțiuni prepoziționale, pe care apoi să le subliniezi.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

79
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Posibilități combinatorii ale substantivului

1 Subliniază cu o linie subiectele și cu două linii numele predicative exprimate prin substantive din
versurile de mai jos.
„Fericirea e o pasăre.
Dar nu o pasăre ca oricare alta
Ci o pasăre plăsmuită din pulbere de aur.
Pasărea aceasta
Vine de undeva, de departe,
Vine și ți se așază pe umăr,
Pe umărul stâng.
Deasupra inimii
Ți se așază pasărea fericirii.“
Zaharia Stancu, Fericirea!

2 Identifică substantivele adjuncți din textul de la exercițiul precedent, completând tabelul dat.
Partea de vorbire Cazul și funcția sintactică
Substantiv adjunct
de care depinde a substantivului adjunct

3 Subliniază cu o linie predicatele nominale ce au nume predicative simple și cu două linii pe cele
care au nume predicative multiple în enunțurile de mai jos.
a Pisica bunicii a rămas o felină la fel de alintată cum o știi.
b Diana este o dansatoare talentată, o colegă foarte săritoare, o nepoată grijulie și o fiică ascultătoare.
c Dan ar vrea să ajungă medic, reporter sau profesor.
d Victor a devenit căpitanul echipei de fotbal.
e Succesul înseamnă muncă susținută și talent deosebit.
f După terminarea facultății, Dinu a ieșit inginer de rețea și programator.
g Noul smartphone al Iuliei este de la mătușa ei.
h Prietenii lui Horia sunt contra necolectării selective a gunoaielor și a nerespectării protecției mediului.
i Toți colegii mei au fost împotriva copiatului la lucrările de control.

4 Lucrați în perechi. Analizați numele predicative de la exercițiul precedent exprimate prin sub-
stantive în alte cazuri decât nominativul.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

80
Limbă română Posibilități combinatorii ale substantivului U3

5 Extrage din penultimul enunț de la exercițiul 3 primele două atribute substantivale și analizează
substantivele prin care se exprimă.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Încercuiește substantivele cu rol de centru și subliniază adjuncții acestora din enunțurile de mai jos.
a Reacția blândă a profesorului față de întrebările elevilor a fost încurajatoare pentru copiii mai curioși.
b Panoul mare din spatele clasei a fost lucrat de colegii lor de clasă.
c Clădirea de acolo strălucind în soare a fost construită anul trecut.
d Cartea de citit se află pe masa din sufragerie.
e Excursia de-a lungul râului Prahova a fost foarte plăcută.
f Acordarea de sfaturi elevilor o face dirigintele.
g Lupta contra rezultatelor slabe este importantă.
h Reușita grație muncii a însemnat împlinirea unui vis.

7 Completează schemele de mai jos cu atributele din enunțurile de la exercițiul precedent.


Atribute adjectivale Atribute pronominale Atribute verbale Atribute adverbiale

exprimate exprimate exprimate prin exprimate prin


prin adjective prin pronume verb la infinitiv adverbe
propriu-zise în genitiv

exprimate prin
verb la gerunziu
exprimate exprimate prin
prin adjective pronume în cazul
provenite din acuzativ
participiu
exprimate prin
verb la supin

8 Menționează felul atributelor substantivale din enunțurile de la exercițiul 6, analizând substan-


tivele prin care se exprimă.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Subliniază substantivele adjuncți din enunțurile date, scriind deasupra funcția lor sintactică.

a Viscolul s-a abătut de două zile asupra orașului. d Citește cu atenție și este obosită de concentrare.

b I-a dăruit fiicei sale o carte interesantă. e Învață pentru lucrarea de mâine.

c S-a așezat în fotoliu, deasupra unei perne. f Bucuros de vizita Inei, am preparat clătite.

81
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Adjectivul

1 Subliniază cu o linie adjectivele propriu-zise din versurile de mai jos și cu două linii adjectivele
provenite din verb la participiu.
„să regăseşti o fiinţă – de pildă, ascultând-o râzând,
şi asta îţi aminteşte deodată de o stradă cu [...]
soare, şi două fiinţe foarte tinere, ieşind printr-o poartă
înaltă, de lemn, din gangul unei case urâte şi vechi –
şi fata râdea, cu ochii micşoraţi în soarele alb,
şi el alerga să o prindă – şi tu îi priveai
cu un fel de invidie – dar şi ştiind – spunându-ţi că este sigur
că şi tu o vei face odată la fel. – şi acuma a trecut totul.
n-ai să mai fugi niciodată într-un soare atât de imens, [...]
pe o stradă cu case vechi şi murdare,
după vreo fată, cu părul jucându-i pe umeri,
şi ochii mici.“
Mircea Ivănescu, amintire pentru la vară

2 Completează tabelul de mai jos cu adjectivele din textul de la exercițiul precedent.


Adjective cu patru forme Adjective cu trei forme Adjective cu două forme
flexionare flexionare flexionare

3 Indică adjectivul fără grad de comparație din versurile de mai sus. Ce observi în privința utiliză-
rii acestuia?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4 La ce grad de comparație este primul adjectiv din versurile de la exercițiul 1?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Pune adjectivul vesel la gradele de comparație indicate mai jos pentru a descoperi pe verticala
colorată modul de expunere în care apare frecvent adjectivul.

a comparativ de egalitate
b pozitiv
c comparativ de superioritate
d superlativ relativ de superioritate
e superlativ absolut
f comparativ de inferioritate
g comparativ de egalitate
h superlativ absolut
i superlativ relativ de inferioritate

82
Limbă română Adjectivul U3

6 Încercuiește adjectivul invariabil din versurile de mai


jos. Subliniază apoi adjectivele fără grad de comparație
din text.
„poezia în pijama roz
crește napi în spatele casei
ca niște urechi lunguiețe verzi
cu zahărul incert rafinabil totuși“
Alexandru Mușina, Poezia în pijama roz

7 Analizează adjectivele variabile din al treilea vers de la exercițiul 6, indicând și funcția sintactică
a acestora.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8 Încercuiește sufixele și prefixele cu ajutorul cărora s-au format prin derivare adjectivele de mai jos.
• albăstrui • amarnic • bărbătesc • cărămiziu • codaș • eminescian • fermecător • iernatic • interjudețean

• lemnos • mâncăcios • neserios • pădureț • săltăreț • sprâncenat • străvechi

9 Unește termenii din seria A cu aceia din seria B pentru a forma adjective compuse.
A așa • bine • galben • instructiv • verde

B educativ • închis • pai • voitor • zis

10 Subliniază, în versurile de mai jos, adjectivele la superlativ absolut construit prin mijloace expre-
sive de redare.

„Era un vis misterios „Ce iertător și bun ți-e gândul,


Și blând din cale-afară“ în preajma florilor plăpânde!“
Mihai Eminescu, S-a dus amorul... Dimitrie Anghel, În grădină

„E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei „Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Veșmântul său cel negru, de stele semănat, Era frumoasă de nespus
Destins coprinde lumea...“ În portu-i de la țară...“
Ion Heliade Rădulescu, Zburătorul St.O. Iosif, Bunica

11 Găsește câte un adjectiv sinonim cu locuțiunile adjectivale date.


• bătător la ochi ............................. • din topor ......................................

• cel din urmă ................................ • într-o ureche ...............................

• cu scaun la cap ............................ • la locul lui ...................................

12 Subliniază locuțiunile adjectivale din enunțurile date.


• Lucrarea lui a fost fără sare și piper.  •  Mihai e tobă de carte.  •  Dan era un om cu două fețe.  •  Observația
lui era de prisos.  •  La lecții era cu ochii în patru.  •  Angela este o fată cu capul în nori.

83
U3 Harta sentimentelor Limbă română

Posibilități combinatorii ale adjectivului

1 Completează tabelul dat cu adjectivele adjuncți din versurile de mai jos.


„Zăpada neclintită-n somnu-i veșnic Sunt singură-n tăcerea-ncremenită,
Se pierde-n cerul mut al depărtării. Ca o banchiză pe-un ocean polar.
Un soare mort aprinde-n fundul zării, Și doar iubirea încă mai palpită
La căpătâiul nopții, palid sfeșnic. În suflet, ca-ntr-un limpede ghețar...“
Otilia Cazimir, Vis alb!
În revărsarea sură a luminii,
Ca un aerian miraj de viață,
Fantastic dormitează pinguinii
Pe blocurile străvezii de gheață. [...]

Iar în obscura1 fantasmagorie2


Apar și pier vedenii ireale
Când un reflex trandafiriu învie
Singurătatea lumii boreale3. [...]

1
obscur (adj.) – lipsit de lumină, întunecos; (fig.) nelă-
murit, neclar.
2
fantasmagorie (s.f.) – idee, teorie, afirmație ciudată,
lipsită de o bază reală, aberație; imagine vizuală
ciudată, vedenie.
3
boreal (adj.) – din emisfera nordică.

Funcție Cuvântul de Funcție Cuvântul de


Adjectiv Adjectiv
sintactică care depinde sintactică care depinde

2 Numește tipul de grup sintactic în care intră adjectivele identificate la exercițiul precedent, rapor-
tându-te la cuvintele centru și precizând felul relațiilor sintactice din grup.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Completează tabelul din pagina următoare cu atributele adjectivale din enunțurile date mai jos.
• Iernile reci seamănă cu singurătatea.
• Doi mai triști s-au înveselit când le-am vorbit.
• Dumneata mai visător, la ce te gândești?
• A vrut să ascundă sentimentele observate pe fața lui.
• A ajutat o bătrână suferindă.
• Asemenea observații te ajută să cunoști oamenii.

84
Limbă română Posibilități combinatorii ale adjectivului U3

Felul Felul părții Felul Felul părții


Atribut adjectivului de vorbire de Atribut adjectivului de vorbire de
adjectival prin care se care depinde adjectival prin care se care depinde
exprimă atributul exprimă atributul

4 Încercuiește adjectivele centru din enunțurile de mai jos, apoi subliniază cuvintele care depind de
ele. Precizează, pe liniile punctate, ce părți de propoziție sunt cuvintele subordonate adjectivelor.

• Râsul foarte drag copiilor se auzea în sala mare de festivități a școlii. .........................................................

• Fetele harnice sunt vrednice de laudă. ..........................................................................................................

• Absentă ieri de la cursuri de răcită, n-a înțeles lecția. ...................................................................................

• Era atentă în laborator la discuțiile aprinse ale colegilor. ..............................................................................

• A devenit motivată pentru a scrie o lucrare bună. .........................................................................................

• Fata este bună sufletește. ..............................................................................................................................

5 Analizează adjectivele din versurile date, indicându-le și funcția sintactică.


„Aș vrea cu tine să mă duc departe, Iar când natura-n soare nou învie
La Polul Nord, subt cerul de opal, Și când văzduhul nu mai e opac,
Când gheața mării clare se desparte Într-un bazin de sticlă argintie
În blocuri plutitoare de cristal. [...] Ar licări oglinda unui lac.“
G. Topîrceanu, Vis alb

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Analizează substantivele cu rol de centru pentru primele două adjective din textul de la exercițiul
precedent, indicând și funcția sintactică a acestora.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

85
U3 Harta sentimentelor Redactare

Textul descriptiv

Etapa 1
Pregătirea pentru redactare

1 Alege și notează un loc pe care l-ai revăzut de curând cu


multă plăcere și care îți amintește de o persoană dragă
(casa bunicilor, o tabără, un parc etc.).

………………………………………………………………………………………

2 Precizează:
• când te-ai întors acolo .........................................................
• dacă te mai însoțea cineva ...................................................
• de ce ai revenit acolo (reuniune de familie, vacanță, întâl-
nire cu prietenii, din întâmplare etc.)
.............................................................................................

3 Elaborează planul lucrării, în care să descrii persoana pe care ți-a adus-o în amintire locul revăzut:
• menționează un detaliu (obiect, ființă etc.) care te face să-ți amintești de acea persoană;
• descrie persoana respectivă;
• prezintă emoțiile produse de amintirile tale;
• hotărăște cui i te adresezi: prietenilor tăi, părinților, unor copii mai mici etc.

Introducere

Cuprins

Încheiere

Etapa 2
Ciorna

4 Scrie prima variantă a lucrării, urmărind:


• să dezvolți fiecare idee în câte un alineat;
• să utilizezi timpul trecut al indicativului;
• să folosești persoana I, numărul singular;
• să surprinzi cel puțin patru trăsături ale persoanei îndrăgite;
• să menționezi cel puțin patru emoții și sentimente trăite;
• să integrezi în lucrarea ta două epitete și două comparații.

86
Redactare Textul descriptiv U3

Etapa 3
Revizuirea

5 Revizuiește ciorna și verifică dacă:


• ideile sunt clare;
• aspectele neimportante sunt tăiate cu o linie orizontală și cele
uitate sunt adăugate deasupra rândului pe care ai scris;
• toate cerințele de la exercițiul precedent au fost respectate;
• exprimarea și punctuația sunt corecte;
• textul este corect așezat în pagină.

87
U3 Harta sentimentelor Redactare

Etapa 4
Editarea

6 Transcrie textul în spațiul de mai jos, punându-i și un titlu.

7 Autoevaluează-ți lucrarea pe baza grilei de mai jos.

CRITERII

Prezintă un detaliu particular care te face să-ți amintești de o persoană.


Descrie persoana respectivă, surprinzând cel puțin patru trăsături ale acesteia.
Prezintă cel puțin patru emoții și sentimente produse de amintirile tale.
Utilizează timpul trecut al indicativului și folosește persoana I, numărul singular.
Are două epitete și două comparații.
Respectă normele ortografice și de punctuație.
Are textul corect așezat în pagină și este lizibil.

Etapa 5
Publicarea

8 Citește lucrarea ta din scaunul autorului sau afișeaz-o pe un panou în clasă. O poți revizui după
observațiile colegilor de clasă și o poți adăuga în portofoliu.

88
Redactare Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții U3

Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții

Etapa 1
Pregătirea pentru redactare

1 Recitește poezia Rochia de Magda Isanos de la pagina


68 și notează tema acesteia.

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

2 Lucrați în grupe de câte 4 – 6 elevi. Discutați între voi și alcătuiți planul unei compuneri în care
să prezentați emoțiile și sentimentele evocate în poezia Rochia de Magda Isanos, evidențiind și
mijloacele artistice prin care acestea sunt transmise.

Introducere

Cuprins

Încheiere

Etapa 2
Ciorna

3 Redactează prima variantă a lucrării, urmărind:


• precizarea temei;
• prezentarea semnificației textului și relaționarea acesteia cu figurile de stil sau cu alte mijloace de expresie;
• oferirea de exemple din text pentru susținerea afirmațiilor făcute;
• utilizarea doar a persoanei a III-a;
• respectarea normelor ortografice și de punctuație;
• așezarea în pagină corectă și lizibilitatea.

89
U3 Harta sentimentelor Redactare

Etapa 3
Revizuirea

4 Revizuiește ciorna și verifică dacă:


• ideile sunt clare;
• exprimarea și punctuația sunt corecte;
• textul este corect așezat în pagină;
• aspectele neimportante sunt ștese cu o linie orizontală și cele
uitate sunt adăugate deasupra rândului pe care ai scris;
• toate cerințele de la exercițiul precedent au fost respectate.

90
Redactare Comentarea unor pasaje dintr-un text. Descrierea unei emoții U3

Etapa 4
Editarea

5 Transcrie textul în spațiul de mai jos.

6 Autoevaluează-ți lucrarea pe baza grilei de mai jos.

CRITERII

Este precizată tema.


Prezintă semnificația textului și realizează relaționarea acesteia cu figurile de stil
sau cu alte mijloace de expresie.
Oferă exemple din text pentru susținerea afirmațiilor făcute.
Utilizează doar persoana a III-a.
Respectă normele ortografice și de punctuație.
Are textul corect așezat în pagină și este lizibil.

Etapa 5
Publicarea

7 Citește lucrarea ta din scaunul autorului sau afișeaz-o pe un panou în clasă. O poți revizui după
observațiile colegilor de clasă și o poți adăuga în portofoliu.

91
U3 Harta sentimentelor Evaluare

Evaluare
Citește versurile de mai jos și apoi rezolvă cerințele.

Inimă – ciutură1 spartă – Inimă – ciutura mea –


Cui mai duci apă la poartă, Dă-mi să beau, dar altceva,
Dacă nimeni nu mai trece C-apa rece ţi-au golit-o
Să-ţi soarbă din apa rece – Toţi cei care ţi-au sorbit-o!...
Apă bună de descântec2 Dă-mi ce mi-ai păstrat doar mie –
De la ochi până la pântec?... Dă-mi un strop de apă vie!...
Ion Minulescu, Romanța inimii
Inimă – ciutură goală –
Cine te spoi cu smoală3
Şi te-ascunse în ogradă,
Nimeni să nu te mai vadă,
Ca să-ţi mai cerșească apă
Când de sete gura-i crapă?

1
ciutură (s.f.) – găleată sau vas făcut din lemn care
servește la scos apa din fântână.
2
descântec (s.n.) – vrajă; formulă magică în ver-
suri, însoțită de gesturi și folosită pentru a
face o vrajă.
3
smoală (s.f.) – substanță neagră, vâscoasă, rămasă
după distilarea păcurii și care se folosește la
pavaje sau în industria chimică.

A. 60 de puncte
1 Precizează cazul și funcția sinactică a substantivelor de mai jos, din strofa a doua a poeziei date.
6 puncte

a în ogradă .........................................................................................................................................................

b apă ...................................................................................................................................................................

c de sete ..............................................................................................................................................................

2 Indică felul adjectivelor propriu-zise din ultima strofă, numărul de forme flexionare, acordul cu
substantivul determinat, gradul de comparație și funcția sintactică a acestora. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Menționează felul prepozițiilor din enunțurile de mai jos și cazul cerut de acestea. 6 puncte

a Necazul s-a abătut asupra omului. ....................................................................................................................

b A mers până la poartă. .......................................................................................................................................

c S-a înveselit datorită reușitei. ..........................................................................................................................

92
Evaluare U3

4 Notează funcția sintactică a substantivelor adjuncți din enunțurile de mai jos. 6 puncte
a Am spart paharul din fața Mariei dintr-o greșeală.
b Am mers la bibliotecă pentru scrierea unui referat.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 6 puncte

• Adjectivul din enunțul Inima lui este foarte • Substantivul din enunțul Ele au fost împotriva
tristă. are funcția sintactică de: atitudinii dumnealor. are funcția sintactică de:
a atribut adjectival; a nume predicativ;
b nume predicativ; b complement prepozițional;
c circumstanțial de mod. c circumstanțial de mod.

6 Numește trei emoții, stări sau sentimente exprimate în textul dat, precizând fragmentul din care se
desprinde fiecare. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Identifică, din prima strofă a poeziei, două figuri de stil diferite, arătând ce sugerează. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8 Explică sensul verbelor a spoi, a ascunde și a cerși din strofa a doua. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Completează enunțurile de mai jos. 6 puncte

a Tipul de rimă din poezie este .......................................................... .

b Măsura primelor patru versuri din ultima strofă este:

versul 1 silabe; versul 2 silabe; versul 3 silabe; versul 4 silabe.

93
U3 Harta sentimentelor Evaluare

10 Comentează ultima strofă a poeziei, explicând și relația cu unele creații folclorice. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

B. 30 de puncte
Descrie, într-o compunere de cel puțin 150 de cuvinte, o emoție trăită de tine la reîntâlnirea unui prie-
ten pe care nu l-ai mai văzut de mult timp.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să prezinți o impresie generală și un detaliu asupra momentului în care
s-a produs emoția; 4 puncte
• să menționezi patru trăsături (fizice/morale) ale prietenului pe care l-ai întâlnit; 8 puncte
• să folosești un epitet și o comparație; 2 puncte
• să utilizezi la verbe persoana I, numărul singular, forme ale timpului trecut; 6 puncte
• să te exprimi corect, clar și adecvat; 2 puncte
• să respecți normele ortografice și de punctuație; 6 puncte
• să ai o așezare în pagină corectă și un scris lizibil. 2 puncte

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

94
U4 Granițe între lumi
Competențe generale și specifice

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri


2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri


3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și
selectarea unor structuri adecvate intenţiei de comunicare
3.3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale

4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi
exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative complexe
4.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă
morfosintactică, fonetică şi lexicală
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul
de învăţare pe tot parcursul vieţii
U4 Granițe între lumi Lectură

Textul narativ literar în versuri


Dacă în secțiunea de lectură din manual ai aflat despre pactul faustic, temă literară impusă de Johann Wolfgang
Goethe (1749 – 1832), în cele ce urmează vei citi unul dintre cele mai frumoase poeme narative ale acestui scriitor
german, compus în 1797 și publicat în volum în 1827. Textul demonstrează, alături de alte balade, precum Regele
ielelor sau Pescarul, fascinația scriitorului german pentru lumea magiei și a supranaturalului.

Ucenicul vrăjitor
Bate! Bate 
Lungul drum, 
de Johann Wolfgang Goethe Cât, prinzând volum,
Apă să se-nfoaie
În sfârșit, s-a dus magistrul1, Și,-n valuri umflate,
Să se verse-n baie! 
Vrăjitor sunt doar eu, unul,
Duhuri toate, în registru,
Iată, se pogoară-n mal
Le găsesc, și-s eu stăpânul!
Și-i deja la râu; 
Căci am luat bine aminte
Iute cară-acest hamal3
La formule, poțiuni,
Cofa4, nu-i molâu.
Și de-mi pun în minte,
Uite-l, iar se-ntoarce! 
Săvârșesc minuni.
Apă dă pe-afară, 
Pare că răstoarce5 
Bate! Bate  Truda cui o cară.
Lungul drum, 
Cât, prinzând volum, Stai, momâie! 
Apă să se-nfoaie Că s-a strâns 
Și,-n valuri umflate, Tot ce-ai adus
Să se verse-n baie!  Peste poate. Destin cainic6! 
Ce să fac acum, vai mie! 
Vino, mătură chilugă2!  Am uitat cuvântul tainic! 
Ia și-mbracă-te în flenduri! 
Dacă tot ai fost tu slugă:  Ah, cuvântul, care-i oare,
Împlinește-mi orice gânduri!  Să o fac la loc ce-a fost? 
Te ridică în picioare,  Mătură cu mâini, picioare, 
Sus răsară-ți căpățână,  Fii iar măturoiul prost! 
Du-te-acum în grabă mare Dar ea cară și tot cară
Adă-mi apă la-ndemână!  Și răstoarnă-n baie
Apă care dă pe-afară, 
Ce mai apăraie! 
1
magistru (s.m.) – profesor, dascăl; maestru.
2
chilug (adj.) – aici, chel; din expresia a tunde pe cineva chi- Nu mai pot astă teroare
lug („a tunde până la piele“). Să mai duc.
Dau s-apuc:
Ce nărăvire!
Ah, mi-e groază tot mai tare!
Ce grimase7! Ce privire!

3
hamal (s.m.) – muncitor care transportă poveri (în por-
turi și în gări).
4
cofă (s.f.) – vas de lemn, cu o toartă, în care se ține apa;
doniță.
5
a răstoarce (vb., reg.) – a da cuiva înapoi și în cantitate
mai mare cele primite.
6
cainic (adj., înv.) – vrednic de plâns, nenorocit.
7
grimasă (s.f.) – strâmbătură voită sau spontană a feței,
care exprimă o anumită stare sufletească.

96
Lectură Textul narativ literar în versuri U4

Creatură din tartar8 


Vreai să faci din casă lac? 
Vin șuvoaie tot mai mari –
Cum le vin de hac? 
Mătură neroadă, 
Faci ce vrei, socoți? 
Băț ce-ai fost odată, 
Treci la loc în colț! 

Nu m-asculți?
Ei lasă, numa’! 
Căci acuma 
C-o secure 
Ai să vezi cum e s-ascuți 
Și să crapi lemnu-n pădure! 

Iată-mi-o, târâș, cum vine! 


De mă dau la tine-odată,
Ai crăpa sub ascuțime, 
Și te-ai rupe-n așchii toată!  Erich Schütz (1886 – 1937),
Ce tot spun? Zdrang, o lovesc, Ucenicul vrăjitor, carte poștală ilustrată
Mătura despic 
Ei, acum pot să gândesc, 
Să respir un pic!  Și dau fuga! Ud e în odaie, 
Și în hol, pe scări – ți se face silă: 
Vai și-amar de mine!  Ce de apă, ce puhoaie! 
Scoabele9 ivite  Drag magistre, fie-ți milă! 
Se urnesc grăbite  Ah, te-aud, stăpâne,-n drum… 
Ca să-mi fie slugă: Groaznic! Cum își fac de cap…
– Unde-i ajutorul forțelor divine? – Le-am chemat, și-acum
Măturile apă, apă vor s-aducă!  Nu mai pot să scap.

„— Mături, fiți ce-ați fost! 


Și ca mături, stați alături! 
8
tartar (s.n.) – (în mitologia antică) loc situat în fundul Duhurile astea toate
infernului, în care se presupune că erau chinuiți cei
care păcătuiau față de zei; (în credința creștină) iad,
Ce-ai chemat tu, ca un prost,
infern. Doar magistrul să strunească poate.“
9
scoabă (s.f.) – piesă subțire de lemn sau de metal folosită
în construcții; (pop. și fam.) epitet depreciativ pen-
tru o persoană foarte slabă sau pentru o femeie slabă Traducere din limba germană
și rea. de Gabriel H. Decuble

1 Completează enunțurile de mai jos, referitoare la textul citit.

a Mi-a plăcut …………………………………………………………………………………………………………………………………………

b Nu mi-a plăcut …………………………………………………………………………………………………………………………........…

c O emoție pe care am trăit-o citind textul este ……………………………………………………………………………………….

d Aș putea compara acest text cu ……………………………………………………………………………………………………………

2 Lucrează împreună cu colegul/colega de bancă. Formulează o întrebare legată de conținutul poe-


mului, pe care să i-o adresezi, apoi răspunde la întrebarea pe care ai primit-o.

Întrebare: …………………………………………………..... Răspuns: ………………………………………...........……………

…………………………………………………………………….. ..............…………………………………………………......…………

97
U4 Granițe între lumi Lectură

3 După ce vă consultați între voi, scrie în spațiul punctat rezumatul textului.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4 Unde are loc întâmplarea? Încercuiește cu un creion colorat indicii spațiali din text, apoi formu-
lează răspunsul la întrebare.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Explică lipsa indicilor temporali ai întâmplării.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Care ar putea fi durata acțiunii?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Formulează câte o idee principală care să corespundă fiecărui moment al acțiunii indicat mai jos.

Intriga

Punctul culminant

Deznodământul

8 Scrie în casete care sunt personajele principale ale narațiunii.

9 Alege varianta corectă.


Sensul din text al cuvântului ucenic este:
a persoană (tânără) care urmează cursurile unei școli profesionale;
b adept și continuator al unui savant, artist etc.;
c începător într-o activitate, discipol, elev.

98
Lectură Textul narativ literar în versuri U4

Naratorul întâmplării relatate este:


a personajul principal, care își povestește experiența pe măsură ce o trăiește;
b un personaj care asistă la desfășurarea evenimentelor;
c un povestitor anonim, care știe totul despre cum se desfășoară evenimentele.

10 De ce crezi că ucenicul rostește o vrajă asupra măturii? Bifează una dintre variantele de mai jos
sau propune alta.
este leneș și nu vrea să îndeplinească sarcina de a căra apă, pe care i-o lăsase maestrul;
este curios să încerce și el să facă o vrajă adevărată;
se simte încrezător în ceea ce a învățat până acum, având impresia că stăpânește magia.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

11 Precizează motivul pentru care lucrurile îi scapă ucenicului de sub control.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

12 Cum încearcă băiatul să pună capăt vrăjii? Care este consecința acestei acțiuni? Notează răspun-
surile tale în spațiul de mai jos.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

13 Starea de spirit a ucenicului evoluează treptat, pe parcursul derulării acțiunii. Extrage din text
versuri sau fragmente de versuri pentru a ilustra aceste schimbări la nivelul emoțiilor persona-
jului principal.
disperare, spaimă
……………………………………………
……………………………………………
uimire, neliniște ……………………………………………
…………………………………………… ……………………………………………
……………………………………………
bucurie, mulțumire ……………………………………………
…………………………………………… ……………………………………………
……………………………………………

14 Când magistrul revine, oprește calm vraja și nu îl pedepsește pe ucenic, fiindcă știe că băiatul a
învățat o lecție importantă. Precizează ce învățătură poți extrage tu din această experiență.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

99
U4 Granițe între lumi Lectură

15 Cu ce personaj crezi că semeni mai mult,


cu ucenicul sau cu magistrul? De ce?
Vrăjitor cu experiență, caut ucenic!
Profilul candidatului:
………………………………………………………………………
• .....................................................................................
……………………………………………………………………… • .....................................................................................

……………………………………………………………………… • .....................................................................................

……………………………………………………………………… Program: .......................................................................

Beneficii: .......................................................................
16 Completează anunțul alăturat conform .......................................................................................
indicațiilor, pentru a-l ajuta pe vrăjitor
să găsească un alt ucenic. Trimite CV-ul la adresa: .................................................

17 Bifează caseta corespunzătoare cuvintelor care se repetă cel mai frecvent în text.
apă a aduce magistru mătură

18 Identifică în text șase termeni din câmpul lexical al apei și notează câte unul pe fiecare picătură.

19 Menționează figurile de stil din versurile de mai jos și explică semnificația fiecăreia.
• „Dar ea cară și tot cară“
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• „Mătură neroadă,/Faci ce vrei, socoți?“


……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• „…Ud e în odaie/Și în hol, pe scări – ți se face silă“


……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

20 Completează enunțurile referitoare la versificația poemului.


a Poemul cuprinde strofe.
b Strofele scurte au versuri, iar cele lungi au versuri.
c În strofa a treia, rima este .
d Măsura versurilor transcrise în dreapta este de:
silabe • „În sfârșit, s-a dus magistrul“
silabe • „Săvârșesc minuni“
silabe • „Apă să se-nfoaie“
silabe • „Stai, momâie!“

100
Lectură Textul narativ literar în versuri U4

21 Preferi să citești texte narative în versuri sau în proză? Justifică-ți alegerea.


……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

22 Relația maestru – discipol este una dintre cele mai importante și eficiente forme de educație: disci-
polul caută răspunsuri la întrebările sale, profită de experiența maestrului și deprinde cunoștințe
și abilități de la o persoană pe care o recunoaște ca model. Citește povestirea orientală de mai jos
și compar-o cu textul Ucenicul vrăjitor. Notează apoi, într-o diagramă T, asemănările și deosebirile
identificate în cele două texte.
„Un tânăr, căruia îi plăceau pietrele prețioase, a hotărât să se
facă giuvaiergiu. A pornit, așadar, în căutarea unui meșter care să-l
învețe meseria și a fost primit de cel mai vestit.
La prima lecție, meșterul i-a pus în palmă o piatră de jad, i-a
închis-o în pumn și i-a spus:
— Ține pumnul strâns vreme de un an. Cu bine.
Și l-a trimis acasă.
Tânărul s-a întors în casa părinților săi, cu piatra strânsă în pumn
și tare supărat. Cum se poate, se întreba el, ca meșterul să-mi fi
cerut un lucru atât de prostesc și atât de greu de îndeplinit? […] Cu
toate astea, […] a izbutit să țină pumnul strâns vreme de douăspre-
zece luni, chiar și noaptea, în somn.
La împlinirea sorocului, s-a dus înapoi la meșter, a desfăcut
pumnul și i-a dat piatra.
— Ce trebuie să fac acum? a întrebat el.
Meșterul i-a răspuns:
— Am să-ți pun altă piatră în mână și ai să stai așa un an.
De astă dată, tânărul și-a arătat mânia: Încă un an? De unde
această poruncă fără rost, ivită în mintea unui prost bătrân? El,
care dorea să se facă giuvaiergiu, de ce să nu învețe meseria cum
se cuvine?
În vreme ce striga, meșterul i-a pus în mână altă piatră.
Fără să-și dea seama, tânărul a strâns piatra în pumn și a spus deodată:
— Piatra asta nu e jad!“
Jean-Claude Carrière, Piatra de jad, în volumul Cercul mincinoșilor. Povești filozofice din toată lumea,
traducere din limba franceză de Brîndușa Prelipceanu

Asemănări Deosebiri

101
U4 Granițe între lumi Lectură

Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia

1 Citește informațiile de mai jos, extrase dintr-o enciclopedie cinematografică.

1906 Prima animație creată de James Stuart Blackton


(Fețe caraghioase).
1908 Primul scurtmetraj din istoria cinematografului:
Fantasmagorie de Émile Cohl (Paris).
1928  Primul desen animat sonor, Vaporașul Willie,
în care apare Mickey Mouse, este realizat de Walt
Disney.
Începând cu anii ’30, desenul animat ajunge o
adevărată industrie în SUA. Bugs Bunny, Mickey
Mouse, Donald Duck, Popeye, Tom și Jerry devin
vedete mondiale.
1937 Primul lungmetraj de animație color: Albă-ca-
Zăpada și cei șapte pitici (studiourile Disney)
1986  Sunt înființate studiourile Pixar, care creează
animație digitală computerizată.
1988 Akira de Katsuhiro Otomo atrage atenția întregii
lumii asupra desenelor animate japoneze, numite
anime. Maestrul animației japoneze este Hayao
Miyazaki, cofondator al studiourilor Ghibli (Călătoria
lui Chihiro, 2001).
2007 Beowulf de Robert Zemekis, film animat în 3D,
folosește tehnologia captării imaginilor în mișcare
pe baza jocului actorilor reali. Afișul filmului Fantasia

Cinematografia de animație include toate fil- În 1940, studiourile Disney scot pe marile ecrane
mele care folosesc animația, adică o tehnică prin Fantasia, o colecție experimentală de opt povești
care se creează iluzia că personaje sau obiecte animate muzicale, pentru a populariza muzica cla-
neanimate (sub formă de desene, picturi, hârtii sică. Compoziții de J.S. Bach, Ceaikovski, Stravinski
decupate, figuri de plastilină, marionete etc.) pot sau Beethoven au fost interpretate de orches-
să se miște sau se deplaseze. Principiul fundamen- tra din Philadelphia, al cărei dirijor era Leopold
tal al cinematografiei de animație este „animația Stokowski. Coregrafia încântătoare, imaginația
imagine cu imagine“. O serie de imagini fixe oferă extraordinară a artiștilor desenatori și armo-
impresia de mișcare dacă sunt proiectate succe- nia perfectă între muzică, desene și poveste au
siv cu o anumită viteză, datorită unei însușiri a făcut din acest film o capodoperă. Printre subiec-
ochiului fără de care cinematografia ar fi impo- tele abordate sunt preistoria, natura, mitologia și
sibilă: după ce dispare, imaginea rămâne totuși legendele.
pe retină pentru o fracțiune de secundă. În zilele Secvența centrală din film este Ucenicul vrăjitor,
noastre, animația utilizează în mod frecvent ima- o animație realizată după bine-cunoscuta legendă
ginile create cu ajutorul computerului. a lui J.W. Goethe, folosind piesa muzicală cu
Walt Disney (1901 – 1966) a fost un cineast același titlu a compozitorului francez Paul Dukas
american vizionar1, care a contribuit la dezvoltarea (1865 – 1935), scrisă în 1897. Mickey Mouse, cel
filmului de animație. Printre filmele celebre ale mai îndrăgit personaj al lui Walt Disney (singurul
studiourilor sale se numără Pinocchio (1940), Bambi căruia i-a împrumutat vocea sa), apare în rolul
(1942), Cenușăreasa (1950), Alice în Țara Minunilor ucenicului care, încercând să-și facă viața mai
(1951), Mary Poppins (1964), Cartea junglei (1967). În ușoară cu o vrajă pe care nu o stăpânește, provoacă
1955, s-a deschis în California primul Disneyland, un dezastru. În 2010, studiourile Disney au realizat
parc tematic de distracții, concept răspândit apoi un film artistic cu același nume, avându-l pe
în toată lumea. Nicolas Cage în rolul principal.

1
vizionar (adj.) – care prevede evenimentele viitoare.

102
Lectură Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia U4

2 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


A Articolul enciclopedic este un text:
a literar; b nonliterar.

B Codurile folosite în comunicare, în cuprinsul articolului citit, sunt:


a lingvistic, vizual; b lingvistic, spațial; c audio, vizual.

C Suportul acestui text este:


a digital; b material (hârtia).

D Scopul acestui text este:


a să amuze; b să convingă; c să informeze.

3 Completează enunțurile de mai jos cu răspunsurile potrivite.

a „Animația imagine cu imagine“ constă în …………….……………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

b Prima animație a fost creată în anul …….. și s-a numit …………………………………………………………………..... .

c Primul lungmetraj de animație color a fost …………………………………………...…. .

d Specificul studiourilor ………………………. este animația digitală computerizată.

e Desenele animate japoneze se numesc ………………………................................. .

f Primul desen animat sonor, ………………………………….................................………………., îl care ca personaj

pe ……………………………………………………………………….. .

g Celebrul șoricel este cel mai îndrăgit erou al lui ……………………………………………….., dovadă faptul că auto-

rul i-a împrumutat propria …………………….. .

h Două filme de animație realizate de studiourile Disney sunt ………………………………………………………… și

…………………………………………. .

i Disneyland își deschide porțile în anul ……………, în ………………………………… .

j Filmul ………………….……. din 1940 cuprinde opt povești animate, pe muzică ……………………………. .

k Ucenicul vrăjitor folosește muzica lui ……………………………………, compusă în anul ……………… .

l Poemul narativ creat de J.W. Goethe a stat și la baza unui film artistic din 2010, cu actorul …………………………

……...........................… în rolul principal, produs tot de studiourile ……………………………… .

4 Transcrie două informații care apar deopotrivă în text și în afișul filmului Fantasia.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Cărui tip de cititor i se poate adresa acest text? Scrie răspunsul tău în spațiul de mai jos.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

103
U4 Granițe între lumi Lectură

6 Notează un motiv pentru care ai dori să consulți acest articol enciclopedic.

…………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

7 Imaginează-ți că poți contribui la un astfel de articol, dacă ar aparține unei


enciclopedii online. Alege două aspecte din text la care să creezi un hiper-
link, după modelul Wikipedia, și completează-le cu câteva scurte informații.

a …………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8 Vizionează secvența Ucenicul vrăjitor din filmul Fantasia pe DVD sau pe YouTube, apoi notează-ți
răspunsurile la întrebările de mai jos.
• Ce impresie creează vrăjitorul, la început?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• Descrie vraja pe care o face maestrul.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• Ce obiect magic folosește Mickey Mouse ca să poată vrăji mătura?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• Descrie visul pe care îl are ucenicul adormit.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• La ce obiect caută Mickey ajutor după ce apele inundă încăperea?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• Gestul vrăjitorului, odată ajuns acasă, trimite la o secvență celebră din Biblie. Cu ce personaj se asemănă
vrăjitorul?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

104
Lectură Textul multimodal (actualizare). Enciclopedia U4

9 Muzica lui Paul Dukas urmărește cu fidelitate conținutul textului narativ, fiind calmă, lentă în
introducere, apoi puternică și agitată, pentru ca în final să devină din nou liniștită.
Ascultă din nou piesa muzicală pe YouTube (Paul Dukas – L’apprenti sorcier, Orchestre Philhar-
monique de Radio France) și identifică instrumentele muzicale și tonul dominant pentru fiecare
secvență, după modelul dat.

Vrăjitorul Flaut Ton disperat, puternic

Ucenicul Trompete, corni Ton misterios, sumbru

Mătura însuflețită Viori, violoncel Ton vesel

Visul ucenicului Fagot Ton energic

Strigătele de ajutor Întreaga orchestră Ton maiestuos

trombon tubă trianglu


chimval
xilofon
tobă
trompetă timpan
pian
fagot
clarinet corn francez
saxofon
harpă
flaut clarinet
corn englez
vioara a doua
violă

violoncel
contrabas
vioara întâi

pupitrul
dirijorului

10 Imaginează-ți că intervii ca personaj în povestea ucenicului vrăjitor. Prezintă în aproximativ 50 de


cuvinte cine ești, cum acționezi și ce instrument muzical te-ar reprezenta.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

105
U4 Granițe între lumi Limbă română

Pronumele personal. Pronumele personal de politețe.


Pronumele reflexiv

1 Subliniază pronumele personale și încercuiește pronumele reflexive din


textul de mai jos, extras din prezentarea cărții O buclă în timp de Madeleine
L’Engle.
Meg, Charles Wallace şi mama lor sunt în bucătărie când o străină apare la
uşă: doamna Ce, pe care un vârtej a abătut-o din drum. După o cană de lapte cu
cacao, ea le transmite un mesaj important: teseractul există. Ce este teseractul? se
întreabă cei doi fraţi şi află că e cea de-a cincea dimensiune. Tatăl lor tocmai asta
cerceta înainte să dispară brusc şi inexplicabil. În scurt timp îşi fac un prieten nou,
Calvin, şi ajung să le cunoască şi pe doamnele Care şi Cine, prietenele misterioasei
lor musafire din miez de noapte.

2 Completează toate rubricile tabelului de mai jos pentru pronumele personale identificate în tex-
tul de la exercițiul 1.

Pronume personal Persoană Număr Caz Funcție sintactică

3 Notează, pe cănile de mai jos, doar pronumele personale cu formă neaccentuată din textul de la
exercițiul 1, numite și clitice.

4 Precizează persoana, numărul și cazul pronumelor reflexive identificate la exercițiul 1.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Notează, în câte o casetă, cliticele pronominale din enunțurile de mai jos și precizează funcția lor
sintactică.
L-am văzut citind O buclă în timp și i-am spus că i-o voi cere să o citesc și eu. Mi-a răspuns că îmi va împru-
muta cartea și că i-ar plăcea să discutăm apoi despre semnificațiile ei.

106
Limbă română Pronumele personal. Pronumele personal de politețe. Pronumele reflexiv U4

6 Subliniază pronumele personale de politețe și locuțiunile pronominale care exprimă politețea


din enunțurile de mai jos.
• Dumnealui ar prefera să caute în continuare teseractul, iar dumneavoastră nu îl lăsați. • Dânsele au venit,
pe rând, în casa familiei Wallace. • Matale ai citit cartea? • Excelența Sa a participat la evenimentul de ieri.
• Nu ne-am întâlnit cu Sfinția Sa.

7 Analizează pronumele personale și pronumele de politețe din textul urmă-


tor, precizând și funcția lor sintactică:
„Femeia se uită la ei înfricoşată:
— Ce vreţi? îi întrebă ea. Încă nu-i ora pentru ziar, ora pentru lapte a trecut deja,
Controlorul de Contratimp ne-a verificat pe luna asta, am dat Donaţiile Cuvenite în
mod regulat şi toate actele noastre sunt în ordine.
— Cred că băieţelul dumneavoastră a scăpat asta, spuse Charles Wallace şi îi
întinse mingea.“
Madeleine L’Engle, O buclă în timp

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

107
U4 Granițe între lumi Limbă română

Pronumele și adjectivul pronominal posesiv

1 Completează enunțurile de mai jos cu pronumele posesive pe care le consideri potrivite.

Nu-mi găsesc manualul de limba română. Mi-l împrumuți pe .....................................?

Ochelarii tăi sunt noi, iar ..................................... sunt mai vechi.

Crezi că televizorul nostru este mai mare decât ..................................... ?

Decizia ..................................... m-a întristat.

2 Încercuiește pronumele posesive din schim-


bul de replici de mai jos și colorează cu verde
pronumele semiindependent. Subliniază apoi
adjectivele pronominale posesive.
— Imaginează-ți, ai mei au fost la premiera filmului
O buclă în timp! Spuneau că s-au întâlnit cu părinții
tăi.
— Da. Au fost cu fratele meu. A citit cartea și a vrut
să vadă și ecranizarea. Alor mei le-a plăcut tare
mult.
— Sunt surprinzători ai noștri!

3 Completează tabelul cu pronumele posesive din enunțurile de mai jos, notând pentru fiecare cazul
și funcția sintactică.
• Pentru pisicile Mariei a cumpărat mâncare, dar pentru ale mele a uitat. • Alor săi le e frică să călătorească
noaptea. • Dacă voi veți juca în deplasare, ai noștri vor avea meci acasă. • La meciul decisiv m-am așezat
lângă ai noștri. • Ai primit mesajele de la ai tăi? • Alor săi le e frică să circule cu avionul, preferă mașina.
• Ce zici, să le spunem alor tăi de intenția alor noștri? • Dacă prețul alor tale ți se pare mare, stai să vezi cât
am dat eu pe patine. • Dacă sunt ale tale, poți da revistele cui dorești.
Pronume Pronume
Caz Funcție sintactică Caz Funcție sintactică
posesiv posesiv

4 Subliniază adjectivele pronominale posesive din enunțurile de mai jos și unește-le cu o săgeată
de substantivul pe care îl determină fiecare. Încercuiește apoi cele două pronume posesive.

Telefonul meu s-a descărcat, mi-l poți împrumuta pe al tău?

Nu-l cunosc prea bine pe prietenul tău, dar ai mei spun că este pasionat de lectură.

Colega aceea a ta mi s-a părut interesată de film.

Numeroșii săi fani l-au așteptat la aeroport.

108
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal posesiv U4

5 Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise italic în enunțurile de mai jos.
a Fratele său a citit întreaga povestire. ............................................................................................................

b Fratele lui a citit întreaga povestire. ..............................................................................................................

6 Analizează pronumele posesive și adjectivele pronominale posesive din enunțurile de mai jos,
indicând și funcția lor sintactică.
• Biletele acestea sunt ale noastre. • L-am căutat pe al meu peste tot și l-am găsit lângă stiloul tău. • Dese-
nele alor săi sunt inspirate de basmul pe care l-au citit. • Nu am discutat despre ai tăi, fiindcă știam că au
plecat la spectacol. • Alor voștri le plac povestirile fantastice. • Eșarfa ta este albă, a mea este albastră.
• A decis să se mute lângă ai mei. • După ai tăi, au intrat colegii mei. • Ana a cântat la fel de bine ca ai noștri.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Transcrie enunțurile de mai jos, corectând greșelile:


a Colegii noștrii ne-au pregătit o surpriză. .......................................................................................................

b Le-am spus la ai mei că trec pe la ai voștri. ..................................................................................................

8 Redactează un dialog din patru replici între doi prieteni care vorbesc despre preferințele lor cine-
matografice. În dialog, va trebui să folosești trei pronume posesive și trei adjective pronominale
posesive, pe care le vei sublinia folosind culori diferite.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
109
U4 Granițe între lumi Limbă română

Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ

1 Citește următorul dialog și subliniază cu verde pronumele demonstrative


care aparțin variantei scrise a limbii, iar cu roșu pronumele demonstra-
tive care aparțin variantei vorbite.
— Unchiule, aceea este cumva Mary Poppins?
— Dacă te referi la cea din carusel, da. Nu ai văzut celebrul film din 1964?
— Nu, l-am văzut pe celălalt mai nou. Subiectul este același?
— Nu chiar. Despre ăsta nu știu mai nimic, dar filmul cu Julie Andrews a fost o
mare realizare artistică pentru studiourile Disney, din mai multe motive. Unul
dintre acestea era interacțiunea dintre actori și desene animate. Asta nu pare
mare lucru azi, dar pentru vremea aceea…

2 Completează tabelul de mai jos, clasificând pronumele demonstrative identificate la exercițiul 1.


Pronume demonstrative
de apropiere de depărtare de identitate de diferențiere

3 Înlocuiește substantivele scrise italic din enunțurile de mai jos cu pronume demonstrative potri-
vite, pentru a evita repetițiile.
• Au înflorit pomii de aici, dar nu și pomii ................................ din regiunea muntoasă.

• Anul trecut, vremea din martie a fost mai frumoasă decât vremea ................................ de acum.

• Ioana a primit mesajul de la mine, însă mesajul ................................ de la fratele meu nu i-a parvenit.

4 Identifică pronumele demonstrative din enunțurile de mai jos, apoi analizează-le, menționând
felul, genul, numărul, cazul și funcția sintactică.
a A fost frumos din partea ei să spună asta. ...................................................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b Dintre cele două filme, care este cel pe care mi-l recomanzi? .........................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c Nu contez pe opinia ei, contez pe aceea a voastră. ..........................................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

d Celuilalt i-ai spus ce mi-ai spus mie? ..........................................................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

e Casa acelora este mică, dar într-un cartier curat. .............................................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

f Au venit și aceștia la cinema cu noi. .............................................................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

110
Limbă română Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ U4

5 Notează în casetă adjectivul pronominal demonstrativ identificat în textul de la exercițiul 1, iar


pe linia punctată scrie substantivul pe care îl determină.

…………………………………………………………………....

6 Subliniază adjectivele pronominale demonstrative din dialogul de mai jos, apoi precizează felul lor.
— Nu mi-a plăcut filmul ăsta, cealaltă ecranizare
a fost mai reușită.
— Am și eu aceeași opinie.
— Să le cerem părerea și celorlalți colegi!

7 Indică, în casetele din dreapta, valoarea morfologică a cuvintelor scrise italic din enunțurile de
mai jos.
• Mary Poppins este cea mai năstrușnică dădacă.

• Ia dă cel măr încoace!

• Copiii de astăzi nu seamănă cu cei de atunci.

8 Încercuiește litera corespunzătoare enunțurilor cu adjective pronominale demonstrative.


a Acelor copii le trebuie b Copiii acelora se joacă în c Copiilor acelora le-am
caiete noi. parc. spus deja vestea.

9 Taie cu o linie forma incorectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale demonstrative din


enunțurile de mai jos.
• I-am adus un omagiu actorului acesta/acestuia. • M-au ajutat mereu aceeași/aceiași colegi. • L-ai văzut
pe celălant/celălalt? Oferă-i copilului aceluia/acela un balon! • Am citit și eu același/acelaș roman.

10 Analizează pronumele și adjectivele pronominale demonstrative din fragmentul de mai jos, pre-
cizând și funcția lor sintactică.
„În acea zi liberă, Mary Poppins îl vizită pe Bert, pe care-l găsi colorând cu creta, pe trotuar, un peisaj de
țară. Cealaltă ocupație a acestuia era să vândă chibrituri, dar îi plăcea mai mult să deseneze. Imaginile
astea ale lui îi încântau pe trecători.
— Mary, zise Bert, am o idee! Hai să ne ducem și noi acolo, în desen! Și oferindu-i mâna, o trase delicat în
interiorul câmpiei pe care o pictase. Se găseau acum în mijlocul aceluiași peisaj, numai că totul era viu și
adevărat.“
Text adaptat după P.L. Travers, Mary Poppins, traducere de Ana Cararache

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

111
U4 Granițe între lumi Limbă română

Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât

1 Citește dialogul de mai jos și subliniază cu o linie pronumele nehotărâte simple și cu două linii
pronumele nehotărâte compuse.
— Știe vreunul ce temă avem la română? Mihai?
— O întâmplare fantastică… offf! Aș fi preferat altceva.
— Mie îmi place! O să vezi că nu e așa greu să inventezi ceva: tot ce
trebuie să faci e să amesteci realul cu fantasticul. Uite, să zicem
că cineva se întoarce acasă, într-o seară cu lună. Observă că în
preajma lui peisajul arhicunoscut a devenit altul: o casă s-a dete-
riorat, alta nu mai este exact acolo unde știa orișicine că se află…
— Patricia, ai spus prea repede atâtea! N-am putut să le notez pe
toate!
— Mai bine scrie fiecare ce idei are, iar pe urmă le comparăm.

2 Scrie în dreptul fiecărui


.................................................. ..................................................
picior al păianjenului
câte un pronume nehotă- ........................................... ............................................
rât compus, folosind toate
cuvintele notate pe corpul ......................................... ..........................................
acestuia. care
cine
ce
cât
............................................... ...............................................

3 Reformulează enunțurile următoare, transformând pronumele nehotărâte în adjective pronomi-


nale nehotărâte.
• Fiecare știe ce are de făcut. …………………………………………………………………………….........………………….

• Voi apela la alții pentru ajutor. …………………………………………………………………………….........………………….

• Oricăruia îi plac filmele. …………………………………………………………………………….........………………….

4 Încercuiește adjectivul pronominal nehotărât din textul de la exercițiul 1 și analizează-l.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Indică, prin bifarea casetei corespunzătoare, ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise italic în
enunțurile de mai jos.
Pronume nehotărât Adjectiv pronominal nehotărât
• Se duce careva să-l anunțe?

• Spune oricui secretul aflat.

• A bolborosit câteva cuvinte.

• Am spus tuturor amicilor unde plec.

• — Bea puțină apă!

• Altcineva decât tine e vinovat.

• Cum se rezolvă cutare problemă?

112
Limbă română Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât U4

6 Subliniază pronumele nehotărâte din enunțurile de mai jos, apoi notează în spațiile punctate
cazurile și funcțiile lor sintactice.
a Văzuse ceva cu coada ochiului. .………..………………………………………….........………………….

b Liderul echipei va fi unul dintre voi. .………..………………………………………….........………………….

c Succesul depinde de fiecare. .………..………………………………………….........………………….

d Scrisoarea era destinată altcuiva. .………..………………………………………….........………………….

e Așază-te lângă cineva din clasa ta. .………..………………………………………….........………………….

f Responsabilitatea oricui e să nu întârzie. .………..………………………………………….........………………….

g A luat careva ghiozdanul meu? .………..………………………………………….........………………….

h L-ai întâlnit pe vreunul dintre ei? .………..………………………………………….........………………….

i Nu cunosc părerile altora. .………..………………………………………….........………………….

j Am cumpărat bomboane pentru toți. .………..………………………………………….........………………….

7 Bifează în tabel valorile morfologice ale cuvintelor scrise colorat din enunțurile de mai jos.

Adjectiv
Pronume Articol Numeral
Enunțul pronominal
nehotărât nehotărât cardinal
nehotărât
A fost văzut în apropierea satului un urs.
Un urs era în apropierea satului, iar altul la
marginea pădurii.
Un urs și doi canguri au fost aduși la zoo.
Din patru colegi, a apărut numai unu.
Unul s-a dus la film, altul la plimbare.
L-a înțepat o albină.
În insectar, am o albină și trei fluturi.
O albină a fost prinsă, cealaltă a zburat.
Am luat niște brânză proaspătă.
Îmi trebuie niște pantofi noi.

8 Subliniază adjectivele pronominale nehotărâte din enunțurile de mai jos, apoi menționează în
spațiul punctat cazul și funcția lor sintactică.
• Câteva râuri brăzdau câmpia întinsă.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• În perioada asta a anului, plouă în fiecare zi.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• Tuturor copiilor le plac poveștile.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• Sfaturile oricărui prieten te-ar putea ajuta.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

113
U4 Granițe între lumi Limbă română

Pronumele și adjectivul pronominal interogativ

1 Subliniază pronumele interogative din enunțurile de mai jos, scriind în casete cazul și funcția
sintactică a acestora.

• Pe care prieteni i-ai întâlnit la aniversarea Marei?

• Care a fost tematica petrecerii?

• A cui idee a fost mai surprinzătoare?

• Cine a cusut costumul tău de vrăjitoare?

• Din ce era pelerina?

• Pentru ce ați mers la magazin?

• Despre ce ați vorbit?

• În care dulap ai ascuns cadoul?

• Cui îi pregăteai o surpriză?

• Fără ce ai acționat?

• De ce tremura George?

• Înaintea cui a sosit el?

2 Indică, prin bifare, ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise italic în enunțurile de mai jos.
Pronume Adjectiv pronominal
interogativ interogativ

• Cine a organizat petrecerea?

• Care invitat a întârziat?

• Către ce membru al familiei s-a îndreptat Ina?

• Cărui prieten i-a acordat atenție?

• La cine a apelat pentru muzică?

• Câte prăjituri ai mâncat?

3 Transformă enunțurile asertive de mai jos în enunțuri interogative, înlocuind substantivul scris
colorat cu un pronume interogativ, ca în modelul dat.

• Vreau un sandviș. Ce vrei?

• I-am dat cadoul Elenei. ....................................................................................................................

• Am pătat cu suc rochia Danei. ....................................................................................................................

• L-am revăzut pe Mihai. ....................................................................................................................

• Ana s-a bucurat de cadou. ....................................................................................................................

• Dan a mers către prietenii săi. ....................................................................................................................

• Dulciurile au fost gustoase. ....................................................................................................................

114
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal interogativ U4

4 Precizează ce parte de vorbire este cuvântul cât în dialogul de mai jos.


— Ai luat suc?
— Da.
— Cât ai cumpărat?
— Câteva sticle.
— Cât unt punem la prăjitură?
— Punem doar un pachet.

5 Analizează pronumele și adjectivele pronominale interogative din fragmentul de mai jos.


„Aș fi putut jura, în acel moment, că liane uriașe s-au înfășurat pe
picioarele scaunului unui client și l-au tras cu totul înspre pădurea
formată de-a lungul pereților.
— Uau, ce reușite iluzii optice! a exclamat Bobo.
Până să intre și ea în restaurant, Mimi și-a spus oful privind praful
și alergiile ei Persoanei de serviciu. Ni s-a alăturat, așezându-se pe
scaunul cu un picior lipsă.
— Aici va fi o ședere plăcută.
— Care ședere plăcută? Este exact cum am dorit! Ne așteaptă o
superpetrecere de Halloween!
— Nu va fi nicio petrecere de Halloween, Bobo, a zis Mimi. Ce motiv
ai să crezi asta?
— Profa, profa! a sărit Dora. Bobo zice că va fi o petrecere de-aia îngrozitoare, așa că îl sun pe tăticu’ să
vină să mă ia acasă. Eu nu suport prostiile astea!
— Vai, Dora dragă, nu îl suna pe tăticul! i-a spus Mimi. Ce vor crede părinții tăi despre proiectul meu? Nu
va fi nicio petrecere! Cine se distrează în acest proiect? Ce faci, Bobo? Caută-l pe Edi de la recepție! Care
cuvinte se folosesc pentru exprimarea dorinței?“
După Ana Rotea, Dosarul unei vacanțe de groază

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Scrie, pe o foaie separată, un dialog în care să folosești două pronume interogative și două adjec-
tive pronominale interogative. Subliniază, în textul tău, cu o linie pronumele interogative și cu
două linii adjectivele pronominale interogative.

115
U4 Granițe între lumi Limbă română

Pronumele și adjectivul pronominal relativ

1 Bifează caseta corespunzătoare pentru a preciza ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise italic
în enunțurile de mai jos.
Pronume relativ Pronume interogativ

• Cine a stat în acea casă a simțit ceva ciudat.

• Nu știi cine ne-a vizitat?

• Ce ai văzut și ai auzit în sufragerie?

• Nu ai aflat câți s-au simțit ciudat?

• Care a spart vaza?

• Am scris într-un caiet mărturiile care m-au înfiorat.

• Câți au venit aici în vacanță?

• Câți au crezut în ciudățenii au plecat.

2 Subliniază pronumele relative din frazele de mai jos, precizând cazul și funcția sintactică a acestora.

• În casa în care stă s-au petrecut multe întâmplări stranii.

• Tabloul pe care îl vezi o reprezintă pe bunica.

• Mobila la care te uiți este foarte veche.

• Biblioteca ale cărei ornamente le admiri este moștenire de la mătușa mea.

• Șifonierul înăuntrul căruia își ține hainele are 100 de ani.

• Fotoliul asupra căruia ți s-au oprit privirile este al bunicului ei.

• Dulapul deasupra căruia stau cărțile a fost restaurat de Ana.

• Modalidatea în care a lucrat m-a mirat.

• M-a surprins ce a ajuns o mobilă atât de veche.

• Motivul din care a reparat mobila este dorința de a păstra tradiția în familia ei.

• Restaurarea pentru care s-a documentat mult este foarte reușită.

• Sunetele bizare care m-au speriat noaptea trecută fac totuși casa de nelocuit.

3 Completează frazele de mai jos cu pronume relative potrivite.


• A fost o întâmplare .................................. nu-mi amintesc bine.

• Am auzit un zgomot ...................................... n-am să-l uit.

• I-am spus de sperietură prietenei mele ....................................

invitație am acceptat-o.

• Ea i-a povestit întâmplarea mătușii ......................... îi aparține casa.

• Această clădire .................................... o are de mult a fost mereu

ciudată.

116
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal relativ U4

4 Încercuiește litera corespunzătoare frazelor în care cuvintele scrise italic sunt adjective prono-
minale relative.
a Știu ce piese de mobilier îți plac. d Am aflat câte seri ai petrecut în acea casă.
b L-am găsit pe meșterul de care mi-ai vorbit. e Fâșâitul pe care l-ai auzit a fost sesizat și de Ina.
c Care măsuță îți place ți-o voi face cadou. f Nu știu în care cameră ai dormit.

5 Scrie, în casete, felul pronumelor care leagă în frazele de mai jos propozițiile subordonate de cele
principale.

Prietenul1/ care m-a însoțit2/ a fost speriat de ciudățeniile casei.1/

Oricine a dormit în acea cameră1/ s-a speriat.2/

Știu1/ cine nu a auzit nimic.2/

A primit de la părinții lui1/ orice a cerut.2/

6 Analizează pronumele și adjectivele pronominale relative din fragmentul de mai jos, indicând și
funcția sintactică a acestora.
„Nu am nimic în memoria mea sau în tot ce am trăit vreodată
care să se compare cu senzația pe care am avut-o în acea noapte la
Tescani, când m-am trezit auzind în bezna absolută că scârțâie o ușă,
când am văzut o geană de lumină tăioasă ca un cuțit, când, cu ochii
deschiși, încă moleșit cu totul de somn, m-am străduit din răsputeri
să-mi dau seama unde mă aflu, și când am văzut-o intrând în camera
care, îmi aminteam, avea ușa-ncuiată.
Din această beznă m-am deșteptat a doua zi, cu amintirea intensă,
limpede a ceva nu visat, ci mai curând trăit, dar nici trăit cu adevărat,
a ceva pentru care n-avem limbaj și nici chiar simțuri, ceva văzut, poate, direct cu creierul. Firește, ușa era
încuiată, cum o lăsasem de seara, firește, în cameră era un singur pat, cel în care dormisem. Niciun parfum
ciudat care să mai plutească în odaie, nicio floare presată uitată pe pernă. Nu știu prin ce încăperi am ajuns
în sala de mese. Am înghețat. Pe peretele din față atârna un mare tablou în care, în mărime naturală, era
înfățișată, într-o rochie bogată, femeia care fusese în camera mea. Am auzit ca prin vis vocea lui Ciubotaru.
«E Maruca, frumoasă femeie.»“
După Mircea Cărtărescu, Bacoviană

………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………

7 Construiește două enunțuri în care să ai, pe rând, un pronume relativ și un adjectiv pronominal
relativ în cazul genitiv.

• pronume relativ .............................................................................................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• adjectiv pronominal relativ ...........................................................................................................................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

117
U4 Granițe între lumi Limbă română

Pronumele și adjectivul pronominal negativ

1 Subliniază pronumele negative din enunțurile de mai jos, indicând, în casete, cazul și funcția sin-
tactică a acestora.

• Nimeni nu era relaxat, nimic nu mișca și fiecare aștepta

încordat continuarea filmului.

• Niciunul n-a râs când actrița s-a bâlbâit.

• Nu i-a dat prin minte niciunuia ce avea să urmeze.

• Pe niciunul dintre personaje nu-l credeau în stare de agresiune.

• Toți credeau că nimeni nu va face nimic rău.

• Atitudinea niciunuia nu lăsa să se înțeleagă așa ceva.

• Adversarii nu se temeau de niciunul din acel grup.

• Pentru câteva minute, nimeni n-a mers spre niciunul.

• Erau convinși că vinovatul nu este niciunul din acel grup.

• Spre surprinderea lor, darul de la niciunul nu era inofensiv.

2 Indică, prin bifare, dacă în enunțurile date se găsesc pronume sau adjective pronominale negative.
Pronume negative Adjective pronominale negative

• Niciuna dintre prietene nu a văzut filmul.

• Nu citiseră nicio cronică despre acesta.

• Știau că nu luase niciun premiu.

• Nu se desfășurase însă niciun festival de la premieră.

• Vor fi multe festivaluri anul viitor. Noul film nu va rata

niciunul anul viitor.

3 Analizează pronumele și adjectivele pronominale negative din textul de mai jos.


„Urechea mea n-a mai auzit nimic. Niciun vânt nu bătea ca să trezească un zvon, nicio gânganie nu
mișca pentru a porni o unduire, nicio pietricică nu se desprindea dintr-un mal ca să rupă funerara pace.
Era o liniște din acelea care nu se lasă decât în urma zăpezilor mari. Știam că nimeni nu putea să ne dea
ajutor, că niciun far nu avea să-și arate ochiul de foc.“
După Dimitrie Anghel, Două glasuri

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

118
Limbă română Pronumele și adjectivul pronominal negativ U4

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4 Precizează felul celorlalte pronume și adjective pronominale din textul de la exercițiul precedent,
menționând funcția sintactică a acestora.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Subliniază forma corectă a verbelor din propozițiile de mai jos.


• Nimeni dintre ei n-a venit/n-au venit la cinematograf.

• Nimic din spusele lor nu dovedește/nu dovedesc înțelegerea filmului.

• Nimeni și nimic nu i-a convins/nu i-au convins de valoarea peliculei.

• Nimeni dintre elevi nu va recomanda/nu vor recomanda acest film.

6 Corectează greșelile de ortografie din afișul de mai jos.

io
persoană nu
tr
Nici aspecte
ic
ale lumii reale
N

eb
uie să pia

și nicio lume imaginară


nu pot fi văzute
.


3D o
experiență
mai bine pe ecran.

119
U4 Granițe între lumi Limbă română

Adjectivul pronominal de întărire

1 Completează enunțurile de mai jos cu adjectivele pronominale de întă-


rire potrivite.

• Proprietarul ........................ s-a ocupat de renovarea casei.

• Bunica ....................... le-a arătat nepoatelor clădirea.

• Ea le-a prezentat fetelor ............................. istoria familiei.

• Tablourile din sufragerie îi prezentau pe ................... strămoșii fetelor.

• Mobilele au fost alese după gustul străbunicului ....................... .

• A fost dorința Ioanei ............................ de a-și cunoaște înaintașii.

2 Corectează greșelile din enunțurile date.


a Pentru renovare au fost utilizate însuși fotografii de acum 100 de ani.
b Bunica le-a dat meșterilor înseși o fotografie veche a sufrageriei.
c Ei însuși au pictat vechiul tavan.
d Restaurarea s-a terminat prin eforturile însăși ale întregii familii.

3 Pune pe lângă pronumele personale din enunțurile date adjectivele pronominale potrivite, la genul
indicat între paranteze.

• Noi (masculin) .................................... am observat seara lumini stranii în dormitoare.

• Voi (feminin) .................................... ați văzut mișcarea perdelelor, deși nu era curent.

• Ți-am arătat ție (masculin) .................................... schimbarea locului obiectelor din cameră.

• Mie (feminin) .................................... mi-a venit ideea de a filma ce se petrece noaptea în cameră.

• Vouă (masculin) .................................... v-am prezentat imaginile.

• O să le arăt și lor (feminin) .................................... ce se petrece acolo.

• Pe mine (feminin) .................................... m-a tulburat foarte tare.

4 Reformulează enunțurile de mai jos, înlocuind adverbul chiar printr-un adjectiv pronominal de
întărire.

• Casa a fost distrusă de chiar locatarii ei.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

• Chiar nepoata vrea să o repare.

………………………………………………………………………………………………………………

• A făcut un proiect de restaurare chiar fratele ei.

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

120
Limbă română Adjectivul pronominal de întărire U4

5 Bifează casetele corespunzătoare enunțurilor în care adjectivul pronominal de întărire poate fi


înlocuit cu adverbul chiar.
• Însuși tata a supravegheat reparația.
• Întotdeauna s-a bazat pe el însuși.
• Mama însăși l-a ajutat.

6 Analizează adjectivele pronominale de întărire din fragmentele de mai jos.


a „În acea clipă, Egor se deșteptă brusc. [...] Toată ființa lui era răvășită ca după un mare efort. Ceea
ce l-a mirat întâi a fost parfumul puternic de violete. [...] Zări deodată alături de el mănușa neagră a
domnișoarei Christina. «Nu m-am deșteptat din vis, își spuse el înspăimântat. Trebuie să încerc ceva,
să mă deștept. [...]» Se mira el însuși de luciditatea cu care cugeta.“
Mircea Eliade, Domnișoara Christina

b „O voi, prieteni,
poezia nu este lacrimă
ea este însuși plânsul...
plânsul unui ochi neinventat
lacrima ochiului
celui care trebuia să fie frumos.“
Nichita Stănescu, Poezia

c „Însuși pământul începe să se deosebească de restul pământului. Coborând el urcă, în același timp,
enorma scară pe care însăși viața a urcat.“
Geo Bogza, Cartea Oltului

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Lucrați în grupe de câte patru elevi. Fiecare elev rezolvă pe o foaie separată una dintre cerințele
următoare privitoare la fragmentele de la exercițiul precedent:
• analizează pronumele personale, indicându-le și funcția sintactică;
• analizează adjectivele pronominale, indicându-le și funcția sintactică;
• analizează pronumele relative, indicându-le și funcția sintactică;
• analizează pronumele nehotărâte și demonstrative, indicându-le și funcția sintactică.
Discutați rezultatele între voi și corectați-vă.

121
U4 Granițe între lumi Limbă română

Posibilități combinatorii ale pronumelui

1 Citește reclama de mai jos, apoi rezolvă cerințele.


CLUBUL DE LECTURĂ îi așteaptă pe toți membrii săi la CLUBUL DE LECTURĂ
întâlnirea lunară! Aceasta va avea loc la Biblioteca Metro-
politană București, sâmbătă, 11 aprilie, de la ora 11.
Suntem convinși că niciunul dintre cititorii noștri nu va
lipsi, mai ales că le-am pregătit tuturor o surpriză. Reco-
mandăm fiecăruia să își aducă propriul exemplar, fiindcă
invitatul nostru va fi însuși traducătorul cărții, care va
oferi autografe la finalul acestei întâlniri. Dumnealui va Cartea lunii aprilie:
vorbi despre meseria grea și frumoasă pe care a ales-o și
va explica ce înseamnă o traducere de calitate. Cine din-
Pulbere de stele
de Neil Gaiman
tre voi va scrie recenzia romanului?

a Subliniază pronumele din text, apoi completează tabelul de mai jos conform modelului dat.

Pronume Felul pronumelui Centru Adjunct Funcție sintactică


îi personal x complement direct (reluare)

b Încercuiește adjectivele pronominale din text și precizează-le mai jos felul, cazul și funcția sintactică.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

122
Limbă română Posibilități combinatorii ale pronumelui U4

2 Subliniază cu o linie subiectele și cu două linii numele predicative exprimate prin pronume din
enunțurile de mai jos.
a Dumneata cine ești? e De-a lungul anului, el a devenit altul.
b Acum livada a rămas a noastră. f Spune-mi care era întrebarea ta.
c Deși înzăpezit, drumul pare același. g Asta nu înseamnă nimic pentru mine.
d Câți sunt calificați? h Celălalt a ieșit câștigător.

3 Completează enunțurile de mai jos cu pronumele indicate în coloana din stânga, apoi notează
funcțiile lor sintactice în casete.

• personal Îmi amintesc figura …..….. puțin obosită.

• reflexiv Era întotdeauna sigur pe …..………, nu șovăia.

• posesiv Am ajuns acasă înaintea ………...………… .

• demonstrativ (semiindependent) ….….. de acolo nu s-au mișcat din loc.

• nehotărât Scrisoarea e de la ……………..….. pe care nu-l cunoști.

• interogativ …………….. dintre bluze îmi vine mai bine?

• relativ Vecinul ………………. i-am lăsat cheile a udat florile.

• negativ Nu l-am văzut pe ………………………... dintre ei astăzi.

4 Încercuiește varianta care conține răspunsul corect.


A În enunțul Prietene, ai înțeles care gest l-a deranjat?, adjectivul pronominal relativ stă în cazul:
a nominativ; b acuzativ; c vocativ.

B Există un atribut exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în enunțul:


a Aventura lui a început cu o stea căzătoare.
b Casa alor săi se găsește pe o stradă lăturalnică.
c Părerea mea este că greșești.

C În enunțul În primăvara aceea, au venit mulți oameni la târg, fiecare cu tre-


burile sale., numărul atributelor exprimate prin adjective pronominale este:
a două; b trei; c patru.

D În enunțul Se laudă mereu că este unul dintre noi., pronumele au, în ordine, funcțiile sintactice:
a complement direct, nume predicativ, atribut pronominal prepozițional;
b complement direct, complement direct, atribut pronominal prepozițional;
c complement direct, nume predicativ, complement prepozițional.

E Există un pronume atât cu rol de centru de grup, cât și cu rol de adjunct în enunțul:
a Pericolul rămâne același.
b Împăcat cu sine, în cele din urmă a adormit.
c Ai văzut ceva interesant la târg?

F Analiza corectă a cuvântului scris colorat în enunțul Satul ale cărui case le zăream deja părea liniștit. este:
a adjectiv pronominal relativ, cazul acuzativ, atribut adjectival;
b pronume relativ, cazul genitiv, atribut pronominal prepozițional;
c pronume relativ, cazul genitiv, atribut pronominal genitival.

123
U4 Granițe între lumi Redactare

Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv,


dialogat. Integrarea părților

1 Privește imaginea alăturată, extrasă din albumul Misterele lui Oaspeți neașteptați
Harris Burdick de Chris Van Allsburg1, și citește textul care o
însoțește.

1
În 1984, Chris Van Allsburg a publicat Misterele lui Harris Burdick, un album
ce reunește 14 desene alb-negru, al căror pretins autor, Harris Burdick,
dispăruse fără să mai scrie și povestirile legate de aceste imagini. Fiecare
imagine este însoțită de un titlu și de o frază-cheie, fiind o invitație pentru
cititori de a-și imagina ei înșiși povestea.

2 Notează prima impresie pe care ți-a creat-o această pagină din


album.

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………
Își simțea inima zvâcnind.
……………………………………………………………………………………………………
Era convins că văzuse mânerul
ușii rotindu-se.
……………………………………………………………………………………………………

3 Imaginează o narațiune de aproximativ 300 de cuvinte în care să prezinți întâmplarea misterioasă


sugerată de ilustrația de mai sus.
Ține cont de următoarele indicații:
a titlul narațiunii va fi titlul imaginii;
b în cuprinsul textului, vei integra, acolo unde consideri că este potrivit, enunțul care însoțește ilustrația,
scriindu-l cu o altă culoare;
c vei include în narațiune o secvență descriptivă, o secvență explicativă și o secvență dialogată.

4 Pregătește-ți redactarea. Folosește „întrebările jurnalistului“ pentru a stabili o legătură între toate
informațiile oferite de titlu, imagine și enunț.

………………………………….........................…………………………………………………………………
CINE?
………………………………….........................…………………………………………………………………

………………………………….........................…………………………………………………………………
CE?
………………………………….........................…………………………………………………………………

………………………………….........................…………………………………………………………………
CÂND?
………………………………….........................…………………………………………………………………

………………………………….........................…………………………………………………………………
UNDE?
………………………………….........................…………………………………………………………………

………………………………….........................…………………………………………………………………
DE CE?
………………………………….........................…………………………………………………………………

124
Redactare Structuri textuale. Integrarea părților U4

………………………………….........................…………………………………………………………………
CUM?
………………………………….........................…………………………………………………………………

5 Schițează un plan pentru narațiunea ta.

Situația inițială

Intriga

Desfășurarea acțiunii

Punctul culminant

Situația finală

6 Stabilește locul cel mai potrivit în care vei plasa enunțul autorului și marchează-l cu o steluță.

125
U4 Granițe între lumi Redactare

7 Reflectează asupra secvențelor pe care trebuie să le integrezi și notează-ți ideile.


• Ce vei descrie (un obiect din interior/personajul principal și emoțiile sale/personajele care își fac
apariția pe neașteptate etc.)?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• Cine va purta un dialog? Care va fi tema acestuia?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• La ce se va referi secvența explicativă (la reacțiile personajelor/la evenimentul în sine etc.)?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8 Redactează ciorna. Nu uita să integrezi fraza-cheie, scriind-o cu o altă culoare.

126
Redactare Structuri textuale. Integrarea părților U4

9 Revizuiește ciorna, având grijă ca narațiunea să fie clară și


bine structurată, descrierea și dialogul să fie semnificative,
iar secvențele să se lege logic unele de altele. Dacă este nevoie,
adaugă detalii și elimină-le pe cele mai puțin relevante. Acordă
atenție corectitudinii gramaticale, ortografiei și punctuației.

10 Scrie varianta finală a compunerii tale în spațiul de mai jos.

127
U4 Granițe între lumi Evaluare

Evaluare
Citește textul de mai jos și răspunde apoi cerințelor.

Frumoasă mai era! Și-acum harapu-i amărât


Zvelt stâlp, ca și de fum! Că n-o să se-mplinească
La soare te puteai uita, Dorința lui de om urât.
La ea, nicicum. Căci, dacă-n zi crăiască
(Așa fusese hotărât
Dar într-o zi i se opri Sub stea vrăjitorească),
Un măr în gât și fata În mărul fetei și-ar fi-nfipt
Lăsându-și ochii-n jos muri. Dinții săi tari, acuma
Cu foc o plânse tata. Obrazul lui pocit și fript
S-ar fi făcut ca spuma…
Ci unul spuse: „Rege, eu Radu Stanca, Mărul fermecat
Ți-o-nviu cu de-adevărul,
În schimb, de-o-ntorc din somnul greu,
Dă-mi, Rege, mie mărul.“

— „Acolo unde-ți stau acum


Tălpile-ți va sta capul,
De m-amăgești cu praf și scrum.“
Plecă râzând harapul1.

Și, după două nopți de vis,


Veni cu fata vie.
— Doamne, să-mi dai ce mi-ai promis
Căci și eu îți dau ție.“
Fata e însă un copil
Cu mintea-nchisă-n lacăt.
— „O! Tată, mărul lasă-mi-l
Să-l mânc2 până la capăt.“

1
harap (s.m., lit. arap) – om cu pielea și părul de
culoare neagră; sclav, slujitor.
2
să-l mânc (vb., reg.) – să-l mănânc.

A. 60 de puncte
1 Scrie pronumele din versurile Lăsându-și ochii-n jos muri./Cu foc o plânse tata., apoi precizează felul
și cazul acestora. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2 Completează tabelul cu informațiile cerute pentru cuvintele scrise italic. 6 puncte


Harapul cere, în schimbul vieții fetei, mărul despre care nimeni nu știa că fusese fermecat de o oarecare
vrăjitoare.
Cuvântul Felul părții de vorbire Funcția sintactică

128
Evaluare U4

3 Asociază cliticul pronominal (forma neaccentuată a pronumelui) cu situația corespunzătoare


secvențelor date. 6 puncte
A. anticipare a complementului direct
a „Dă-mi, Rege, mie mărul“
B. anticipare a complementului indirect
C. reluare a complementului direct
b „O! Tată, mărul lasă-mi-l“
D. reluare a complementului indirect

4 Construiește câte un enunț care să conțină: 6 puncte


a un pronume interogativ cu funcție de complement prepozițional;

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b un adjectiv pronominal demonstrativ de identitate, genul feminin, numărul singular.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Analizează pronumele și adjectivele pronominale marcate cu portocaliu în text, precizând și funcția


lor sintactică. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Completează casetele cu informațiile cerute. 6 puncte


a Primele două strofe sunt, după numărul de versuri:

b Tipul de rimă utilizat în prima strofă este:

7 Formulează câte o idee principală corespunzătoare intrigii, punctului culminant, respectiv dezno-
dământului. 6 puncte

• ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8 Transcrie versurile care exprimă trăsătura indicată în tabel pentru fiecare personaj. 6 puncte
Personajul Trăsătura Versuri
Regele iubire paternă

Prințesa naivitate, superficialitate

Harapul încredere în sine și în ceilalți

9 Poezia Mărul fermecat preia câteva situații specifice basmelor, însă naratorul se abate de la desfă­
șurarea lor obișnuită. Alege literele corespunzătoare situațiilor similare cu basmul. 6 puncte
a Prințesa cade victimă unui obiect vrăjit. c Prințesa se îndrăgostește de erou.
b Eroul salvează fata de împărat. d Eroul este răsplătit.

129
U4 Granițe între lumi Evaluare

10 Explică semnificația deznodământului. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

B. 30 de puncte
Redactează un text de aproximativ 200 de cuvinte, în care să repovestești întâmplarea din poezia Mărul
fermecat de Radu Stanca și în care să incluzi o secvență dialogată, o secvență descriptivă și o secvență
explicativă.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să ai un conținut adecvat cerinței, adică să urmărești evenimentele povestite în poezie și să respecți structura
textului narativ; 12 puncte
• să integrezi în textul tău o secvență dialogată, o secvență descriptivă și o secvență explicativă; 9 puncte
• să te exprimi corect, clar și adecvat; 3 puncte
• să respecți normele de ortografie și de punctuație; 3 puncte
• să scrii lizibil și să așezi adecvat textul în pagină. 3 puncte

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

130
U5 Lumea de pe scenă
Competențe generale și specifice

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri


2.1. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
2.4. Dezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri


3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate în
faţa colegilor
3.4. Evaluarea comportamentelor și a atitudinilor eficiente sau adecvate de redactare, aplicând
în activităţile curente de redactare strategiile învățate, personalizate în funcţie de profilul
psihologic, de interesele și de nevoile fiecăruia

4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea și
exprimarea clară și precisă a intenţiilor comunicative complexe
4.3. Aplicarea conștientă a regulilor și a convenţiilor ortografice și ortoepice pentru o comunicare
corectă
4.4. Raportarea conștientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă
morfosintactică, fonetică și lexicală
U5 Lumea de pe scenă Lectură

Textul dramatic

1 Citește fragmentul de mai jos, din textul dramatic Steaua fără nume de Mihail Sebastian.

Marin Miroiu, profesor de matematică într-un orășel de provincie, pasionat de astronomie, descoperă o stea. Cum-
pără din străinătate o carte scumpă și foarte veche, un atlas ceresc care îi poate confirma că el este cel care a
descoperit steaua. Cartea ajunge la București, de unde îi este adusă de Pascu, proprietarul magazinului din oraș.
Profesorul vine la gară pentru a-l aștepta pe Pascu. Aici se întâlnește cu domnișoara Cucu, profesoară la aceeași
școală cu el, și cu o elevă.

ACTUL I educație? (Schimbare de ton. Brusc. Poruncitor:)


Ce scrie în afiș, Zamfirescu?
Gară mică în provincie. Biroul șefului de gară, care ELEVA (ca o lecție:): „E interzis elevelor din cursul
este în același timp „biroul de mișcare, telegraf“, „casa inferior și mai ales din cursul superior...“
de bilete“. În peretele din fund, o fereastră dublă, iar DOMNIȘOARA CUCU: Mai ales!
mai la dreapta, o ușă cu geam. Și ușa, și fereastra dau ELEVA: „... să se plimbe la gară ziua sau seara, dar
înspre peron. Se văd, prin ferestrele afumate, peronul mai ales...“
gării, doi stâlpi de felinar, linia ferată, câteva vagoane DOMNIȘOARA CUCU: Mai ales?
de marfă, trase undeva mai departe pe „o linie moartă“. ELEVA: .„.. în orele când trece automotorul.“
Între fereastră și ușă, fixat în perete, un orologiu mare, DOMNIȘOARA CUCU (cruntă): Ei?
în fund, arătătoarele înțepenite în cadran, arătând trei PROFESORUL (mai slab, mai neconvins): Ei?
și douăsprezece minute. În peretele din stânga, o feres- DOMNIȘOARA CUCU: Ce cauți la gară, Zamfirescu?
truie pătrată, de ghișeu, răspunzând desigur în sala de ELEVA: Să vedeți, domșoară...
așteptare, pe unde se cumpără și se vizează biletele. În DOMNIȘOARA CUCU: Taci!
restul încăperii, mobilă și ustensile adecvate. Un aparat PROFESORUL: Dac-o întrebi, las-o să răspundă.
telegrafic, frâne, telefon etc. Pe pereți un mers al trenu- DOMNIȘOARA CUCU: Ce să răspundă? Ce să răs-
rilor și diverse tabele și avize ceferiste. […] pundă? (Către elevă:) Poftim, răspunde.
ELEVA (năucită): Ce să răspund?
SCENA VI DOMNIȘOARA CUCU: Ce cauți aici? De ce ai venit?
ELEVA: Să vedeți, domșoară... Mama... vreau să
DOMNIȘOARA CUCU, ELEVA, PROFESORUL spun tata... Adică o mătușă a mea... O scri-
PROFESORUL (deschide ușa, dă să intre, dar se oprește soare... Un colet... da, un colet...
în prag): Pardon. (Vrea să plece.) PROFESORUL (ca să pună capăt zbuciumului): Nu te
DOMNIȘOARA CUCU: Stai, stai, domnule Miroiu. mai osteni. Să-ți spun eu de ce ai venit. Pentru
Stai să vezi cu ochii dumitale. că-ți place să vii la gară. Îți place să te uiți când
PROFESORUL (intrând): S-a întâmplat ceva? Ce s-a trec trenurile. (Omenește, simplu:) Nu-i așa?
întâmplat? ELEVA (izbucnește în plâns).
DOMNIȘOARA CUCU: Ce s-a întâmplat? Mă mai DOMNIȘOARA CUCU: Plângi, Zamfirescu. Plângi
întrebi ce s-a întâmplat? (Cu un calm zdrobitor:) că ai de ce plânge. Ai să vezi tu mâine după
Adineauri a trecut automotorul1 și am prins-o conferință. Te dau afară.
pe dumneaei (gest acuzator) pe peron. ELEVA (între lacrimi și sughițuri): Domnișoară, vă
PROFESORUL (blând): Chiar pe peron? rog!
DOMNIȘOARA CUCU (zdrobitor): Chiar pe peron. DOMNIȘOARA CUCU: Taci! Șterge-ți ochii. Pleacă.
PROFESORUL: Poate... poate că n-a știut... Du-te acasă. (Fata plângând face un pas spre ușă.)
ELEVA (o licărire de speranță): Să vedeți, domnule Stai! Stai, să nu te vadă cineva. Ne mai faci
profesor... de râsul târgului. (Iese pe peron și se uită atent
DOMNIȘOARA CUCU: Taci! (Către profesor:) N-a în dreapta și-n stânga. O ia spre stânga, pe lângă
știut? Cum n-a știut? (Către elevă:) Cum n-ai știut, fereastră, și dispare câteva secunde.)
Zamfirescu? N-am pus afiș la școală, negru pe PROFESORUL (care a rămas singur cu eleva):
alb? Nu l-ai copiat pe caiet de șaptezeci și cinci Domnișoară Zamfirescu, nu e poate momen-
de ori? Nu l-ați învățat pe dinafară în ora de tul să ți-o spun, dar teza dumitale pe al trei-
lea2, la cosmografie, este... este mizerabilă...

1
automotor (s.n.) – tren din unul – două vagoane și care 2
În perioada interbelică, atunci când a fost scrisă această
utilizează un motor propriu, în locul locomotivei. piesă, anul școlar era organizat în trimestre.

132
Lectură Textul dramatic U5

inadmisibilă. (Ca un dureros reproș personal:) Se DOMNIȘOARA CUCU (bănuitoare): Ce vrei să spui
poate, domnișoară, să spui dumneata că Orion cu asta?
este o planetă? Că Jupiter este un satelit? Și PROFESORUL: Într-un târg de provincie ca al nos-
cometa lui Halley o stea căzătoare? tru... gara este... marea. Este portul, necunos-
DOMNIȘOARA CUCU (întorcându-se): Nu e nimeni. cutul, depărtarea.
Pleacă repede. Să te duci drept acasă. Ne soco- DOMNIȘOARA CUCU (plat): Ce depărtare?
tim noi mâine dimineață, Zamfirescu Eleonora. PROFESORUL: Este dorul de a pleca, de a fugi.
(Îi arată ușa cu un gest neiertător. Fata iese, plân- DOMNIȘOARA CUCU: De a pleca? De ce să pleci?
gând mereu.) Unde să pleci?
PROFESORUL: În altă parte. În altă lume.
SCENA VII DOMNIȘOARA CUCU (severă): Domnule profesor,
dacă astea sunt lecțiile pe care dumneata le dai
elevelor, în orele dumitale, atunci să-mi dai voie
DOMNIȘOARA CUCU, PROFESORUL să-ți spun... dă-mi voie să-ți spun...
DOMNIȘOARA CUCU: Ai văzut, domnule profesor (Se aude un șuierat de locomotivă și un zgomot de tren.)
de matematici? ȘEFUL (apărând o secundă în prag): Personalul. Vine
PROFESORUL (timid): Am văzut. personalul.
DOMNIȘOARA CUCU: Ce dezordine! Ce scandal! PROFESORUL (cu o tresărire de emoție): Vine. (Iese
Când eu strig în conferință că se duce școala precipitat.)
de râpă, dumneata taci. DOMNIȘOARA CUCU (singură în scenă): Auzi dum-
PROFESORUL: Domnișoară Cucu... neata! Necunoscutul? Depărtarea. (Iese și ea pe
DOMNIȘOARA CUCU (intransigentă): Nicio dom­ peron.)
nișoară Cucu! Dumneata taci și stai cu nasul
în cărți și-ți vezi de stelele și cometele dumitale.
PROFESORUL (timid, modest): Studiez.
DOMNIȘOARA CUCU: Studiezi? De asta ești dum-
neata profesor? Ca să studiezi?
PROFESORUL: Cred că da.
DOMNIȘOARA CUCU: Și între timp elevii și elevele
își fac de cap. Ce dezmăț! […]
PROFESORUL: […] Exagerezi.
DOMNIȘOARA CUCU: Exagerez? Poți dumneata
să-mi spui ce căuta fata asta la gară?
PROFESORUL (după o tăcere de o secundă, foarte
serios): Domnișoară Cucu! Dumneata ai fost
vreodată la mare?
DOMNIȘOARA CUCU: Am fost la nămol, la Techir-
ghiol. Scenă din spectacolul Steaua fără nume de Mihail Sebastian,
PROFESORUL: Nu la nămol. La mare ai fost? Teatrul Național „Radu Stanca“ Sibiu

2 Completează fiecare dintre enunțurile următoare:


• Mi-a plăcut fragmentul, pentru că ................................................................................................................. .

• Nu mi-a plăcut fragmentul, pentru că ........................................................................................................... .

• M-a intrigat că ................................................................................................................................................ .

• Situația din text mi-a amintit de .................................................................................................................... .

3 Steaua fără nume de Mihail Sebastian este alcătuită din trei acte. Încercuiește cifra corespunză-
toare actului din care sunt extrase scenele date.

133
U5 Lumea de pe scenă Lectură

4 Recitește scena VI și răspunde la fiecare dintre cerințele de mai jos.


a Precizează locul în care se petrece acțiunea.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b Notează numele personajelor care participă la acțiune.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c Explică motivul supărării domnișoarei Cucu.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

d Menționează ce prevede regulamentul școlii referitor la prezența în gară a elevelor.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

e Cum îți explici fâstâceala fetei atunci când este întrebată de domnișoara Cucu de ce a venit în gară?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Recitește scena VII. Răspunde la fiecare dintre cerințele formulate.


a Ce îi reproșează domnișoara Cucu profesorului Miroiu?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b În încercarea de a o face pe domnișoara Cucu să înțeleagă motivul pentru care eleva a încălcat regula-
mentul și se află în gară, profesorul Miroiu face o comparație între gară și mare. Care sunt asemănările
pe care se bazează? Notează în cadranul de mai jos răspunsul tău.

c Ce anume întrerupe dialogul dintre cele două personaje?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


A Ce a stat la baza delimitării scenei 6 de scena 7?
a modificarea cadrului spațial; b modificarea numărului de personaje; c modificarea ideii dezvoltate.
B Mihail Sebastian, ca autor al textului, este emițătorul real:
a doar al dialogului; b doar al indicațiilor scenice; c atât al dialogului, cât și al indicațiilor scenice.
C În fragmentul dat, există indicații scenice:
a externe; b interne; c atât externe, cât și interne.

134
Lectură Textul dramatic U5

7 Fiecărei locomotive îi este asociat un rol al indicațiilor scenice, iar fiecărui vagon o indicație sce-
nică din text. Unește cu o linie locomotiva de vagonul corespunzător.

Indică Indică Indică Indică Indică sunetele


amenajarea tonul vocii deplasarea mijloacele care se aud
scenei personajelor pe scenă a nonverbale
personajelor folosite de
personaj

Pe pereți
un mers al Se aude un
Fata plângând Îi arată ușa trenurilor și șuierat de
face un pas spre cu un gest mai slab, mai diverse tabele și locomotivă și un
ușă. neiertător. neconvins avize ceferiste. zgomot de tren.

8 Transcrie, din text, două indicații scenice prin care este menționat destinatarul replicii persona-
jului.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Ilustrează, cu câte un exemplu din text, următoarele roluri ale indicațiilor scenice:

a indică intenția personajului ........................................................................................................................... ;

b indică atitudinea personajului ......................................................................................................................... ;

c indică starea sufletească a personajului ........................................................................................................... ;

d indică ieșirea din scenă a personajului ..............................................................................................................

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

10 Cine crezi că se va ocupa, în vederea punerii în scenă a textului Steaua fără nume de Mihail Sebas-
tian, de aplicarea indicațiilor de mai jos? Unește cu o linie fragmentul cu denumirea persoanei
corespunzătoare.

„Între fereastră și ușă, fixată în perete, un orologiu


mare, în fund, arătătoarele înțepenite în cadran, actorul
arătând trei și douăsprezece minute. În peretele din
stânga, o ferestruie pătrată, de ghișeu, răspunzând
desigur în sala de așteptare, pe unde se cumpără și
se vizează biletele.“ scenograful

„(Se aude un șuierat de locomotivă și un zgomot


de tren.)“
tehnicianul
„ȘEFUL (apărând o secundă în prag): Personalul. de sunet
Vine personalul.“

135
U5 Lumea de pe scenă Lectură

11 Notează, pe linia ce unește personajele, tipul de relație existentă între acestea, de exemplu: cole-
gialitate, prietenie, rivalitate, dominare, respect etc.

Domnișoara Cucu ..…………………………………………………………………………….. Profesorul Miroiu

Domnișoara Cucu ..…………………………………………………………………………….. Eleonora Zamfirescu

Profesorul Miroiu ..…………………………………………………………………………….. Eleonora Zamfirescu

12 Notează câte două trăsături ale fiecăruia dintre cele trei personaje.

Domnișoara Cucu Profesorul Miroiu Eleonora Zamfirescu

…………………………………………… ………………………………………………… …………………………………………………

…………………………………………… ………………………………………………… …………………………………………………

13 Completează fișa de identitate a profesorului Miroiu.


PROFESORUL MIROIU
Materia/materiile predate
Ce spune domnișoara Cucu
despre personaj
Ce trăsături ale personajului
sunt precizate în indicațiile
scenice
Ce trăsături ale personajului
reies din modul în care
vorbește
Ce trăsături ale personajului
reies din felul în care se
comportă
O replică memorabilă
a personajului

14 În ultima replică din scena VI, Domnișoara Cucu i se adresează elevei astfel: „Ne socotim noi mâine
dimineață, Zamfirescu Eleonora“, folosind numele și apoi prenumele, deși ordinea naturală este
prenume și nume. De ce crezi că profesoara folosește această variantă?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

136
Lectură Textul dramatic U5

15 Precizează tema principală a discuției dintre personaje.

Scena 6 Scena 7

16 Imaginează-ți că ești un coleg al celor doi profesori și intri în scenă pe când aceștia discută. De
partea cui ai fi? Ce ai spune? Scrie o replică prin care să-ți asumi un punct de vedere.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

17 Asociază fiecare dialog cu tipul de replici corespunzător.


„DOMNIȘOARA CUCU: Stai, stai, domnule Miroiu. Stai să vezi
cu ochii dumitale.
eb
într are PROFESORUL (intrând): S-a întâmplat ceva? Ce s-a întâm-
plat?“
e de î n
iun tr
es „PROFESORUL (blând): Chiar pe peron?
eb
c

DOMNIȘOARA CUCU (zdrobitor): Chiar pe peron.“


suc

ă ri

răs p u ns

„DOMNIȘOARA CUCU: Taci! (Către profesor:) N-a știut? Cum


enunț răs p u ns n-a știut? (Către elevă:) Cum n-ai știut, Zamfirescu? N-am
pus afiș la școală, negru pe alb? Nu l-ai copiat pe caiet de
șaptezeci și cinci de ori? Nu l-ați învățat pe dinafară în ora
replică
de educație? (Schimbare de ton. Brusc. Poruncitor:) Ce
scrie în afiș, Zamfirescu?
înt
re b are ELEVA (ca o lecție:): „«E interzis elevelor din cursul inferior și
mai ales din cursul superior...»“
ii
co

fi r
li c

p
m are a re
n

„DOMNIȘOARA CUCU: Studiezi? De asta ești dumneata pro-


fesor? Ca să studiezi?
PROFESORUL: Cred că da.“

18 Completează tabelul de mai jos, notând intenția pe care a avut-o personajul atunci când a formu-
lat replica notată și efectul produs de aceasta asupra interlocutorului.

Secvența lingvistică Intenție Efect


„ELEVA (între lacrimi și sughițuri):
Domnișoară, vă rog!“
„PROFESORUL (ca să pună capăt
zbuciumului): Nu te mai osteni. Să-ți
spun eu de ce ai venit. Pentru că-ți
place să vii la gară. Îți place să te
uiți când trec trenurile. (Omenește,
simplu:) Nu-i așa?“
„PROFESORUL: Nu la nămol. La mare
ai fost?“

137
U5 Lumea de pe scenă Lectură

19 Identifică, în scena VII, o secvență monologată și subliniaz-o cu o culoare.

20 Ce idee se desprinde, din punctul tău de vedere, din cele două scene? Bifează una dintre varian-
tele de mai jos.
Domnișoara Cucu este o ființă empatică.
Profesorii sunt obligați să verifice sistematic dacă elevele vin la gară.
Atracția spre necunoscut nu ține cont de vârstă.

21 Redactează un text de minimum 15 rânduri în care să îi explici unui prieten/unei prietene din
clasa a VI-a trăsăturile textului dramatic, valorificând fragmentele date, extrase din Steaua fără
nume de Mihail Sebastian.

138
Lectură Dialogul în textul nonliterar. Interviul U5

Dialogul în textul nonliterar. Interviul

1 Citește următorul fragment din interviul pe care jurnalista Andra Matzal de la Scena 9 i l-a luat
scenografului Adrian Damian. Folosește pe parcursul lecturii metoda SINELG, notând pe margi-
nea textului, cu creionul, următoarele semne:
dacă ceva din ceea ce ai citit confirmă ceea ce știi sau crezi că știi;
- dacă situația sau informația contrazice sau diferă de ceea ce știi sau crezi că știi;
+ dacă situația sau informația este nouă;
? dacă situația sau informația este neclară sau dacă vrei să știi mai multe despre aspectul respectiv.

„Încerc să nu repet ceva


ce știu că pot să fac.“
Interviu cu scenograful Adrian Damian
de Andra Matzal

Săptămâna trecută când stăteam liniștită în


scaunul meu de la teatru, m-am trezit dintr‑odată
la intersecția unor lumi paralele, deschise pe
scenă din proiecții și oglinzi care amețeau simțul
perspectivei. Citisem O întâmplare ciudată cu un
câine la miezul nopții1, cartea lui Mark Haddon,
Secvență din O întâmplare ciudată cu un câine
după care Bobi Pricop2 a montat piesa la TNB3
la miezul nopții, regia Bobi Pricop
și-mi plăcuse. Mi-au plăcut și actorii care au dat
viață textului, doar că, trebuie să recunosc, în Cel mai mare Gulliver7, în regia lui Alexandru Dabija,
cele 100 de minute cât am stat pe scaun, perso- cu muzica Adei Milea, căruia i-a construit un
najul meu favorit a fost decorul. Am stat cu ochii întreg univers. Și cum nu stă niciodată locului,
pe fiecare încheietură a lui, i-am urmărit toate Adrian are deja pe listă trei noi proiecte: o cola-
transformările și lejeritatea cu care te transporta borare cu Bobi Pricop la Suceava, în noul teatru
ba într-o stație de metrou, ba pe o stradă agitată, „Matei Vișniec“, o piesă cu Radu Afrim8 la Sfântu
ba te suspenda undeva între nebuloase. Am vrut Gheorghe și un experiment cu Gabi Cadariu9 la
să-l cunosc pe cel care scosese tot spațiul ăla din Teatrul de Păpuși.
mintea lui și-l transformase în scenografie, așa că Cât am stat de vorbă cu Adrian Damian,
m-am întâlnit cu Adrian Damian […]. mi-am dat seama cât de puține știm, de fapt, des-
Adrian Damian are 32 de ani și a lucrat la peste pre munca de scenografie și cât de multe lucruri
40 de spectacole, la toate teatrele naționale din adună sub umbrela ei.
România. A terminat actorie la Cluj, dar încă din A.M.: S-o luăm cu ABC-ul. În ce constă tot
facultate a început să testeze terenul scenogra- procesul din spatele creării unor decoruri pen-
fiei, înainte să urmeze la București un masterat tru o piesă de teatru?
în domeniul ăsta. De altfel, în 2016, Damian a pri- Adrian Damian: L-aș împărți în două etape
mit Premiul UNITER4 pentru Cea mai bună sceno- mari: partea de concepție și partea de producție,
grafie pentru Cântăreața cheală5, pusă în scenă de iar ele se influențează reciproc. Despre concepție
Nica6 la Teatrul „Vasile Alecsandri“ din Iași. […] De mi-e greu să vorbesc și să spun cât durează. Une-
curând, la Sibiu a avut loc premiera spectacolului ori, ideea vine peste noapte, alteori stai șase luni
1
O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții este un până știi ce să faci. Odată ce partea de concepție
roman scris de scriitorul englez Mark Haddon. e clară, intervine partea mai puțin văzută și nu
2
Bobi Pricop, regizor român de teatru. atât de spectaculoasă: desenat tot ce se vede pe
3
Teatrul Național București. scenă, făcut schițe tehnice pentru fiecare lucru,
4
Uniunea Teatrală din România.
5
Piesă de teatru scrisă de Eugène Ionesco (1909 – 1994),
scriitor de limbă franceză originar din România, pro-
7
Spectacol de teatru care are la bază cartea pentru copii
motor al teatrului absurdului şi membru al Academiei Cel mai mare Gulliver de Gellu Naum.
Franceze.
8
Radu Afrim, regizor român de teatru.
6
Radu-Alexandru Nica, regizor român de teatru. 9
Gabi Cadariu, regizor român de teatru.

139
U5 Lumea de pe scenă Lectură

desfăcut totul până la ultimul șurub. După care


iese un „dosărel“, care la mine are, de obicei, peste
100 de pagini, cu fiecare detaliu. […]
A.M.: Chiar dacă spui că e greu de vorbit des-
pre partea de concepție, tot aș vrea să-nțeleg
puțin cum pornești la drum. Cel mai probabil,
primul pas e citirea textului.
Adrian Damian: Tocilescu10 spunea mereu
poanta asta, că nu citește textul, ca să nu-l
influențeze (râde). În general, de la asta plec: a citi,
a citi, a citi, a reciti textul. De obicei, îmi iau notițe
în timp ce discut cu regizorul. Pentru mine, cel Secvență din Iarna, regia Mihai Măniuțiu
mai important e discursul regizorului și abia apoi
discursul autorului. S-ar supăra școala americană schițe pentru fiecare detaliu, iar eu le materiali-
sau școala englezească pe mine. Dar mă intere- zam. Dar atunci am înțeles niște lucruri la care
sează ce-a vrut să spună regizorul cu un anumit altfel nu m-aș fi gândit, că poți să mergi pe niște
text și, până la urmă, cam ce-aș vrea eu să spun idei mult mai simple și, dacă ele într-adevăr sunt
și cum putem să fim complementari. puse în valoare și lucrate până la ultimul detaliu,
Apoi urmează un proces care nu știu cum rezultatul e incredibil. Să pui o ramă de fereas-
funcționează. Pot să trimit o sută de variante sau tră, una de pat și una de ușă, să te uiți și să zici „e
nu lucrez nimic și să tot aștept să ajungă cuțitul minunat!“. Mă rog, acolo am avut și patru tiruri de
la os, să am prezentare peste două zile, dar eu să lumini închiriate. Lucrând cu el, mi-am dat seama
nu am nimic. Ce știu e că tot timpul încerc să nu că poți face cu mult mai puține lucruri ceva mult
repet ceva ce știu că pot să fac. […] mai spectaculos.
A.M.: Se poate întâmpla uneori să te sur- A.M.: Ce se întâmplă cu decorurile după ce
prindă decorurile pe care le-ai gândit, atunci moare o piesă?
când le vezi pe scenă? Adrian Damian: Mor și ele. Cred că cele mai
Adrian Damian: De obicei, arată așa cum mi triste locuri din teatru sunt magaziile de decor. E
le-am imaginat, mai ales că lucrez mult în simulări așa o jale și-o tristețe când le vezi pe toate arun-
3D și încerc să desfac totul până la ultimul șurub. cate, una peste alta. Nimeni nu mai e interesat de
Amuzant e că uneori, când mă uit pe scenă, simt conservarea lor și toate ajung într-o hală la mar-
impulsul cum se duce din creier în mâna dreaptă, ginea orașului, unde le plouă și se distrug. Mai
ca și când aș vrea să apăs pe mouse și să învârt intră câte-o rază de soare absolut superbă pe fața
decorul (râde). De multe ori, mă surprinde însă unui clovn pe care-a crescut iarba. Mie-mi place să
lumina. Ea e cea care-mi face surprize, fiindcă spun că nu fac decoruri, ci fac spații. Eu și pereții
n-ai cum s-o simulezi real în virtual. […] nu suntem cei mai buni prieteni. Dar da, e un sen-
A.M.: Cu regizorii cu care lucrezi se întâmplă timent foarte trist să-ți vezi decorurile aruncate
să ai dispute pe tema decorului? undeva, mai ales după ce-ai muncit enorm la ele.
Adrian Damian: Cel mai tare mă deranjează
când regizorul intervine foarte tare în discuțiile https://www.scena9.ro/article/
despre producție. La partea de creație, e foarte OK interviu-scenograful-adrian-damian
să discutăm, să înțelegem cum vedem lumea și
cum vrem să exprimăm lucruri, dar la producție
lucrurile stau altfel. Așa cum eu nu mă bag în felul
în care tu lucrezi cu actorul, cum faci distribuția,
nu dau indicații actorului, aștept același respect
legat de felul în care gestionez eu producția. Altfel,
iese un haos complet. […]
A.M.: Ce spectacol crezi că a fost un punct de
cotitură pentru tine?
Adrian Damian: Punctul de cotitură a fost Rino-
cerii11, pe care l-a montat Bob Wilson12 la Craiova,
unde am fost scenograf asociat. Wilson îmi dădea

10
Alexandru Tocilescu, regizor român de teatru și film.
11
Piesă de teatru scrisă de Eugène Ionesco.
12
Robert Wilson, regizor american de teatru. Secvențe din Rinocerii, regia Bob Wilson

140
Lectură Dialogul în textul nonliterar. Interviul U5

2 Încercuiește semnul folosit care a predominat pe parcursul lecturii.


- + ?

3 Câte dintre informațiile referitoare la lumea teatrului ți s-au confirmat?

4 Ai găsit în text aspecte care contrazic ceea ce știai despre lumea teatrului? Încercuiește cuvântul
care reprezintă răspunsul tău.
DA NU

5 Clarifică, discutând cu colegii sau căutând informații pe internet, aspectele notate cu semnul
întrebării. Notează două dintre acestea.

a ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 În prima parte, jurnalista prezintă contextul în care a decis să îi ia lui Adrian Damian interviul,
făcându-i acestuia și o scurtă prezentare. Completează fișa de mai jos cu informațiile cerute.

La ce piesă de teatru Cine este autorul textului? Unde a avut loc spectacolul?
a asistat Andra Matzal?

Cât a durat spectacolul? Ce a fascinat-o pe jurnalistă ca Cine este scenograful


spectatoare? spectacolului?

Spectacolul de teatru la care a asistat jurnalista are la bază un roman. Crezi că s-a păstrat fiecare
detaliu al romanului?

Realizează o fișă a scenografului Adrian Damian,


valorificând prima parte a textului dat. Notează:
- vârsta:
- numărul de spectacole la care a lucrat:
- cu ce teatre a colaborat:
- domeniul în care s-a pregătit:
- premiul obținut în 2016:
- numele a patru regizori români cu care a colaborat
sau colaborează:
1.
2.
3.
4.

141
U5 Lumea de pe scenă Lectură

7 A doua parte a textului conține interviul propriu-zis.


Care este scopul acestuia? Încercuiește litera corespun-
zătoare răspunsului corect.
a a amuza cititorii; b a informa cititorii.

8 Dintre cele șase intervenții ale jurnalistei, cinci sunt


enunțuri interogative. Recitește-le și încercuiește răs-
punsul corect.
a Toate cele cinci întrebări sunt deschise.
b Toate cele cinci întrebări sunt închise.
c Există și întrebări deschise, și întrebări închise.

9 Explică, într-un text scurt, răspunsul ales la exercițiul anterior.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10 De ce crezi că a doua intervenție a jurnalistei nu este o întrebare?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

11 Notează în fiecare cadran cuvântul-cheie al secvenței alcătuite din intervenția jurnalistei și răs-
punsul scenografului, apoi răspunde la fiecare dintre întrebările formulate.

Secvența 1 Secvența 2
1. Care sunt etapele procesului de creare a 1. Ce mărturisește Adrian Damian că face la
decorurilor teatrale? început?

2. Cât durează partea de concepție? 2. Care este următorul pas pe care îl face?

3. Ce face scenograful după ce își clarifică partea 3. Ce încearcă de fiecare dată scenograful?
de concepție?

+1 rând ……………………………………………………………………………………………………………………………………………

142
Lectură Dialogul în textul nonliterar. Interviul U5

Secvența 3 Secvența 4
1. De ce decorurile de pe scenă arată, de obicei, 1. Ce îl deranjează în mod deosebit pe Adrian
așa cum le-a gândit scenograful? Damian, ca scenograf?

2. Ce îl amuză pe Adrian Damian? 2. În care etapă consideră el că rolul regizorului


este esențial?

3. De ce îi face surprize lumina ? 3. Cine trebuie să gestioneze etapa de producție a


decorurilor?

Secvența 5 Secvența 6
1. Care a fost spectacolul considerat de Adrian 1. Unde sunt depozitate decorurile după ce
Damian punct de cotitură în cariera sa? spectacolul nu se mai joacă?

2. Cum colabora regizorul Robert Wilson cu 2. Ce constată Adrian Damian despre grija
scenograful? celorlalți față de decoruri?

3. Ce a învățat Adrian Damian din colaborarea cu 3. Ce sentiment trăiește un scenograf văzându-și


Robert Wilson? decorurile aruncate?

12 Notează, în fiecare imagine de mai jos, câte o idee pe care ai reținut-o, citind interviul dat.

13 Fotografiile ce însoțesc interviul sunt realizate Adi Bulboacă și reprezintă scenografii create de
Adrian Damian. Care dintre scenografii îți place mai mult? Motivează-ți răspunsul

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

143
U5 Lumea de pe scenă Limbă română

Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului

1 Subliniază, cu albastru, numeralele cardinale și cu verde, numeralele ordinale din textul de mai jos.
„Ediția a XXVII-a a Galei Premiilor UNITER va avea loc în 13 mai, la
Teatrul Național Cluj-Napoca. Este prima gală organizată la Cluj și
nu întâmplător. În 2019, se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea
Teatrului Național Cluj-Napoca, 100 de ani de la inaugurarea celei
mai importante instituții teatrale din Transilvania.
*
11 premianți, 33 de nominalizați și peste 300 de invitați din
București și din țară sunt așteptați pentru a sărbători performanța
în teatrul românesc.“
Adaptare după https://www.teatrulnationalcluj.ro/
eveniment-501/gala-premiilor-uniter/

2 Identifică numeralele din titlurile textelor dramatice de mai jos. Notează pe partea din stânga a
cortinei numeralele simple și pe partea dreaptă numeralele compuse.
Henric al V-lea de William Shakespeare
Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni
Șase personaje în căutarea unui autor de Luigi Pirandello
Zece milioane de Victor Ion Popa
A treia țeapă de Marin Sorescu
20 de minute cu îngerul de Alexandr Vampilov
Anna celor o mie de zile de Maxwell Anderson
Celebrul 702 sau Autorul moare azi de Alexandru Mirodan

3 Bifează situația corespunzătoare calității de centru sau de adjunct în care se află numeralul din
fiecare enunț de mai jos.

Exemple Centru Adjunct


Al treilea dintre vorbitori a fost un regizor cunoscut.
Personajele principale au fost interpretate de doi actori tineri.
Terra 2 este un text dramatic scris de Tudor Popescu.
Vom discuta cu prima dintre scenografe.
Mihai a învățat patru dintre replicile sale.
Biletele celor doi vor rămâne la mine.

4 Subliniază numeralele din enunțurile de mai jos, apoi completează tabelul dat cu informațiile
solicitate.
a Acesta este al treilea spectacol de teatru pe care l-am văzut în această lună.
b Am cumpărat nouăsprezece bilete pentru mine și colegii mei și am plătit 190 de lei.
c Aș dori să fiu prima care va cumpăra bilete la premiera spectacolului Steaua fără nume.
d Celui de-al doilea nominalizat i-a revenit premiul pentru regie.
e Premiera spectacolului O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale a avut loc în anul 1884.
f Două dintre cele șase au primit roluri în spectacolul pregătit de trupa de teatru a școlii.
g Pentru a ajunge la teatru, vom lua tramvaiul 23. Acolo se joacă piesa A douăsprezecea noapte de William
Shakespeare.

144
Limbă română Numeralul. Posibilități combinatorii ale numeralului U5

Felul Felul Valoare


Numeralul Funcție sintactică
(cardinal/ordinal) (simplu/compus) morfologică

5 Subliniază numeralele din enunțurile date și notează funcția sintactică a acestora.


• Demersurile celor doi nu au rămas fără rezultat. ........................................................................

• Am mâncat trei felii de pizza. ........................................................................

• Mircea a intrat după cei doi. ........................................................................

• Pe doi dintre ei i-am văzut la teatru. ........................................................................

• M-am gândit mult la cei doi. ........................................................................

• Vom pleca la ora 13. ........................................................................

6 Analizează numeralele cardinale și ordinale din fragmentul de mai jos, indicând și funcția lor
sintactică.
„Vezi înaintea ochilor un șir de case ca și cum le-ai privi din stradă. Sunt acolo trei prăvălii modeste,
de târgușor provincial, întâia este a lui Take, a doua este a lui Ianke și cea din urmă și micuță de tot, a lui
Cadâr.“
Victor Ion Popa, Take, Ianke și Cadâr

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Transcrie enunțurile de mai jos, corectând greșelile identificate.


Am plătit la casă douăzeci lei.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

La paișpe ani știam mai puține decât tine.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Examenul începe la orele zece.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

A cinzecea ediție a concursului se va desfășura în Iași.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

145
U5 Lumea de pe scenă Limbă română

Adverbul. Posibilități combinatorii ale adverbului

1 Subliniază adverbele din fragmentul de mai jos, extras dintr-un interviu publi-
cat în revista Dilema veche, pe care Marius Chivu i l-a luat actorului de teatru și
film Victor Rebengiuc.
„Ați jucat vreodată vreun rol pe care să-l simțiți atât de aproape, încât să plecați cu
el acasă?
Niciodată, pentru că nu mă recunosc în piesele jucate. Sunt roluri care îți vin de
la prima lectură, altele ți se destăinuie greu, trebuie să le convingi pentru a se lăsa
cucerite.“
https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/
Fotografie de Simion Buia
sint-un-om-simplu-merg-pe-jos-si-ma-imbrac-modest-interviu-cu-victor-rebengiuc

2 Grupează, conform tabelului, adverbele din textul de mai jos.


• În sala de sus au loc repetiții, iar dedesubt este un depozit cu recuzită.
• Demult, actoria era considerată o meserie masculină; acum lucrurile s-au schimbat.
• Ieri-dimineață am lucrat cu Mihai la un proiect despre actorii de teatru din România și am aflat astfel
informații interesante.
• Am citit undeva că primul actor ar fi fost Thespis, care a urcat pe o scenă în secolul VI î.H.
• Am învățat repede replicile și le-am rostit clar pe scenă.

Adverbe de loc Adverbe de timp Adverbe de mod

3 Notează în jurul măștii singulare adverbele simple și în jurul celor două măști adverbele compuse
identificate la exercițiile 1 și 2.

4 Prima coloană conține grade de comparație ale adverbelor, iar coloana a doua adverbe aflate la
diverse grade de comparație. Unește cu o linie fiecare grad de comparație cu adverbul corespunzător.
pozitiv • •  foarte aproape
comparativ de inegalitate de superioritate • •  cel mai aproape
comparativ de inegalitate de inferioritate • •  aproape
comparativ de egalitate • •  mai aproape
superlativ relativ de superioritate • •  cel mai puțin aproape
superlativ relativ de inferioritate • •  mai puțin aproape
superlativ absolut de superioritate • •  la fel de aproape
superlativ absolut de inferioritate • •  foarte puțin aproape

5 Explică modul în care s-au format adverbele de mai jos.


• mișelește – .....................................................................................................................................................

• pieptiș – ..........................................................................................................................................................

• târâș – ..............................................................................................................................................................

146
Limbă română Adverbul. Posibilități combinatorii ale adverbului U5

• ieri-dimineață – ..............................................................................................................................................

• niciodată – .....................................................................................................................................................

6 Notează câte un sinonim pentru următoarele locuțiuni adverbiale:


an de an .................................................................. de-a pururea .........................................................

cu de-a sila ............................................................ din nou ..................................................................

cât colo .................................................................. din întâmplare .......................................................

7 Subliniază adverbele și locuțiunile adverbiale din enunțurile de mai jos și notează funcția lor sin-
tactică.
a Trenul mergea încet. ........................................................................

b Ne vom vedea cândva. ........................................................................

c Mama m-a certat părintește pentru întârziere. ........................................................................

d Fereastra de sus este deschisă. ........................................................................

e Nu i-a păsat câtuși de puțin de sfaturile mele. ........................................................................

f Am discutat cu fata de acolo despre piesa de teatru. .........................................................................

g Fratele meu a învățat pe rupte pentru examen. ........................................................................

8 Analizează adverbele de loc, de timp și de mod și locuțiunile adverbiale din fragmentele de mai
jos, indicând și funcția lor sintactică.
a „PĂRINTELE ILIE: Păi ce să-i scrii? Și pe urmă, trebuie să pice azi-mâine și el. Alaltăieri s-au împlinit trei
săptămâni de când a fost pe aici și se ține de cuvânt. I-oi spune atunci, de-oi avea ce spune.
GEORGICĂ: Ce-are a face? Eu tot nu trimit scrisoarea. O scriu așa, ca să fac literatură.“
Victor Ion Popa, Mușcata din fereastră

b „SPIRIDON: Nu se poate. (Îi taie drumul.) Odaia d-acolo răspunde tot pe scara a mare; vrei să te-ntâlnești
cu ei […]?
I.L. Caragiale, O noapte furtunoasă

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Încercuiește semiadverbele existente în fragmentele de la exercițiul 8.

10 Subliniază semiadverbele din enunțurile de mai jos.


• Vin doar pentru tine la concert. • Numai unii dintre voi au știut răspunsul.

• Chiar Maria a susținut că trebuie să vii cu noi. • Încă nu dormi?

147
U5 Lumea de pe scenă Limbă română

Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă

1 Subliniază interjecțiile din textele de mai jos.


a „CATINCA (observându-l): Aaa! Dormeai?... (Îi pare rău că l-a trezit așa de brusc.)
PUIU: Ei, aș! Unde vezi că dormeam? Învățam. Învățam... cu ochii închiși.
CATINCA (malițioasă): Păi da! Că cu ochii închiși se vede mai bine…“
Tudor Mușatescu, Întâmplări din capitală
b „PUIU: Of! Bine că vă văd. Treceți la pupat. Bine te-am găsit, tată. (Olimpiu îi întinde mâna să i-o pupe,
Puiu i-o strânge camaraderește și-l sărută pe obraz.) Tanti Adelaida... (O sărută. Ea îl sărută «țoc-țoc».)
[…] Ei brava, n-am ce zice. Frumoasă primire mi-ați făcut.“
Tudor Mușatescu, Sosesc deseară

2 Precizează ce transmite fiecare interjecție din următoare viniete din romanul grafic Zâmbește! de
Raina Telgemeier.

……………………………………………………………… …………………………………………………………………...………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………

……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………

148
Limbă română Interjecția. Onomatopeele. Interjecția predicativă U5

3 Notează ce onomatopee ai folosi într-o compunere în care ar trebui să utilizezi cuvinte care imită
zgomotele sau sunetele de mai jos.

• șuieratul vântului: ...........................................................................................................................................

• picăturile de apă ce cad dintr-un robinet: .......................................................................................................

• căderea unui obiect în apă: ............................................................................................................................

• mormăitul unui urs: ........................................................................................................................................

4 Formează prin derivare verbe de la interjecțiile date.


a behehe ................................................................ d sfârr .....................................................................

b groh ..................................................................... e țop .......................................................................

c of .......................................................................... f zum .....................................................................

5 Încercuiește interjecțiile compuse din seria dată.


• alo-alo! • cioca-boca! • ding-dang! • fâș-fâș! • hei-rup! • mac-mac! • miau-miau! • of-of! • teleap-teleap!

6 Subliniază interjecțiile din enunțurile de mai jos, precizează felul lor și funcția sintactică.
a Hai cu noi! ........................................................................................................................................................

b Haț felia de pizza! ............................................................................................................................................

c Na o foaie colorată! ..........................................................................................................................................

d Broasca huștiuluc! în baltă. ............................................................................................................................

7 Explică ce rol au în comunicare interjecțiile din enunțurile de mai jos.


• Măi, pleacă de acolo! • Băi, adu-mi și mie atlasul de acolo! • Bre omule, unde vrei să mergi?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8 Ilustrația alăturată surprinde doi copii aflați în spatele cor-


tinei, înainte de începerea spectacolului. Imaginează-ți
schimbul de replici dintre ei și notează-l, incluzând patru
interjecții.

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

149
U5 Lumea de pe scenă Redactare

Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea

1 Prezintă, într-un text informativ de 10 rânduri, un spectacol de teatru pe care l-ai văzut recent
sau despre care ai citit. Poți avea în vedere răspunsuri la întrebări de tipul: Ce spectacol prezinți?
Cine l-a pus în scenă? Cine au fost actorii? Unde s-a jucat? Când a avut loc premiera? Cum a apre-
ciat publicul spectacolul? Subliniază cu o culoare informațiile oferite.

2 Textele vor fi afișate în clasă, într-un tur al galeriei, iar fiecare elev va vota cel mai bun text infor-
mativ, pe baza criteriilor de mai jos.

Textul este scris la


persoana a III-a,
Oferă informații timpul prezent, pe
clare și suficiente un ton neutru, fără
pentru a-ți face o implicare subiectivă.
idee despre piesa
prezentată.
Textul este coerent
și corect din
punctul de vedere
al exprimării, al
ortografiei și al
punctuației.

150
Redactare Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea U5

3 Scrie un text persuasiv, prin care să-ți convingi colegii să înființați o trupă de teatru. Încercuiește
secvențele în care apar mijloace persuasive. Vei posta textul pe grupul clasei.

4 După ce vor fi postate toate textele, votați on-line pentru textul pe care-l considerați cel mai con-
vingător, având în vedere criteriile de mai jos.

Textul este scris ca o


adresare către colegii
Sunt folosite mijloace
tăi, folosind persoana
persuasive diverse
a II-a, plural.
și argumente
Tonul este subiectiv.
emoționale.

Textul este coerent și


corect din punctul de
vedere al exprimării,
al ortografiei și al
punctuației.

151
U5 Lumea de pe scenă Redactare

5 Imaginează-ți că ești scenograf. Descrie în detaliu decorul pe care-l consideri potrivit pentru prima
scenă a piesei Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec. Poți pleca de la indicațiile oferite
de autor: „Câteva cărţi agăţate cu fire invizibile de plafon. Câteva cadre de ferestre care «plutesc»
și ele în aer, printre cărţi.“

6 Numiți o comisie alcătuită din 3 – 4 colegi de clasă, care au un simț artistic mai dezvoltat. Aceștia
vor evalua toate textele, pe baza criteriilor de mai jos.

Obiectele aparținând Verbele sunt folosite la


decorului sunt modul indicativ, timpul
prezentate în detaliu, cu prezent. Tonul este
referire la caracteristicile obiectiv, neutru.
lor și la plasarea
acestora în spațiu.

Textul este coerent și


corect din punctul de
vedere al exprimării,
al ortografiei și al
punctuației.

152
Redactare Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea U5

7 Redactează un text procedural, în care să explici cum se poate realiza un afiș al unui spectacol de
teatru. Precizează toate materialele necesare pentru afiș și indică pașii ce trebuie urmați. Încheie
prin a preciza cât de utilă sau de plăcută poate fi o astfel de activitate.

8 Schimbă caietul tău cu al colegului de bancă și evaluați-vă reciproc textele, având în vedere cri-
teriile de mai jos.

Verbele sunt folosite


Explicațiile oferite sunt la modul indicativ,
suficiente și clare. Sunt timpul prezent sau
prezentați pașii de la modul imperativ.
realizare a afișului în Adresarea este directă,
ordine cronologică. la persoana a II-a.

Textul este coerent și


corect din punctul de
vedere al exprimării,
al ortografiei și al
punctuației.

153
U5 Lumea de pe scenă Redactare

9 Ce text dintre cele patru scrise de tine crezi că este cel mai bun? Notează tipul textului respectiv
(informativ, persuasiv, descriptiv sau procedural) în steaua de mai jos. De care dintre cele patru
texte ești cel mai puțin mulțumit? Menționează tipul acestui text în săgeata orientată în jos.

10 Realizează o autoevaluare a celor patru texte scrise de tine, evidențiind punctele tari și pe cele
slabe pentru fiecare text redactat.

+ −

Textul
informativ

Textul
persuasiv

Textul
descriptiv

Textul
procedural

154
Redactare Tipare textuale de structurare a ideilor. Cererea U5

11 Scrie o cerere adresată directorului școlii tale pentru a-i solicita, în numele colegilor clasei din
care faci parte, sprijinul pentru înființarea unui club de teatru în școala voastră.

12 Evaluază-ți cererea, având în vedere criteriile de mai jos.

CRITERII

Cererea conține toate cele trei părți: partea inițială, cuprinsul, partea finală.
Fiecare parte conține toate elementele specifice unei cereri.
Solicitarea este clar formulată.
Textul este corect din punct de vedere gramatical, ortografic și ca punctuație.
Textul cererii este așezat corect în pagină, iar scrisul este lizibil.

155
U5 Lumea de pe scenă Evaluare

Evaluare
Citește fragmentul de mai jos și răspunde apoi cerințelor date.

Scena, încadrată de perdele neutre, prezintă două


planuri: unul în față, având două birouri sumare și
două scaune simple, și unul în fund, pe practicabile1,
unde se vede un birou masiv, somptuos, cu trei tele-
foane și un fotoliu confortabil. Între cele două planuri
de joc, o cortină – de preferință, din foi de ziare – care
va izola, după necesitate, cele două locuri de acțiune.
La începerea reprezentației, cortina teatrului e ridi-
cată. Trec prin scenă doi mașiniști în salopetele lor
de lucru și e ridicată la pod o schiță de decor, rămasă
acolo de la un alt spectacol.

VOCEA REGIZORULUI (din culise): Liniște! Gata!


Începem! eroi pozitivi, prezintă prea mulți eroi negativi,
CAPUL REGIZORULUI DE CULISE (apărut la arle- [...] povestea – sâmburele oricărei lucrări dra-
chinul principal): Bat gongul? matice – nu reflectă realitatea, nu oferă o ima-
VOCEA REGIZORULUI (din culise): Nu bați niciun gine convingătoare a zilelor noastre. Lucrarea
gong. Lumina! nu are un mesaj clar și, de aceea, nu ajunge
CAPUL UNUI BĂIAT DE LA LUMINĂ (suit pe o scară – nu poate să ajungă – la inima spectatori-
la arlechinul-grădină): Unde bag reflectorul? lor. [...] Tot ce vedeți aici am improvizat azi-
VOCEA REGIZORULUI: Pe cușcă! Pe cușca sufleo- dimineață, cu elemente din magazia teatrului.
rului. […] N-am făcut niciun efort. Asta fiindcă suntem
BĂIATUL DE LA LUMINĂ: Și cât îl țin așa? încredințați că o asemenea lucrare nu se poate
VOCEA REGIZORULUI (din culise): Până îți fac eu bucura de un real succes la public. De altmin-
semn. Gata? teri, profit de faptul că autorul nu e de față, ca
VOCEA REGIZORULUI DE CULISE: Gata. să fac o indiscreție: niciuna dintre piesele lui
VOCEA REGIZORULUI (din culise): Sus cortina! n-a avut vreodată succes de public. Încât mă și
VOCEA REGIZORULUI DE CULISE: Păi, e trasă. mir de ce ați venit dumneavoastră, astă-seară,
VOCEA REGIZORULUI (din culise): Atunci bate un într-un număr atât de mare, aici! Eu, în locul
gong! (Se aude o bătaie de gong și intră în scenă dumneavoastră, ședeam acasă. [...] (Către locul
Prezentatorul.) unde se află Regizorul.) Dau și alte explicații?
PREZENTATORUL: Stimați spectatori, direcți­ VOCEA REGIZORULUI (din culise): Dă!
unea teatrului nostru m-a însărcinat pe mine PREZENTATORUL: Ne aflăm în redacția unui ziar
ca înainte de începerea spectacolului să vă dau ținând de presa locală. Autorul l-a numit – din
unele lămuriri, unele explicații, absolut nece- motive care îl privesc – Făclia vie. După cum se
sare pentru buna desfășurare a reprezentației. vede, aici e un birou. La masa asta lucrez, de
Piesa pe care o veți vedea astă‑seară nu e obicei, eu. La cealaltă, colegul meu Pascalide.
o piesă. Ar fi vrut să fie, dar nu e. Nu are o (A intrat Pascalide.) Ai intrat prea devreme,
acțiune propriu-zisă, personajele nu sunt tipice, ieși! (Pascalide a ieșit.) E cel mai bun prieten al
situațiile nu sunt verosimile, n-are suficienți meu. În piesă, bineînțeles. În viață, ce să mai
vorbim... (Spre culise.) Acuma intri! (A intrat
Pascalide și s-a așezat la biroul său.)
1
practicabil (subst.) – element de decor constând dintr‑un
podium mobil, folosit pentru a da impresia unei Aurel Baranga, Opinia publică
diferențe de nivel pe scenă și pe care se poate circula.

A. 60 de puncte
1 Scrie, din text, un numeral, precizând felul, valoarea morfologică și funcția lui sintactică. 6 puncte
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

156
Evaluare U5

2 Transcrie un adverb de loc și o locuțiune adverbială, din secvența de mai jos.


„Ne aflăm în redacția unui ziar ținând de presa locală. Autorul l-a numit – din motive care îl privesc –
Făclia vie. După cum se vede, aici e un birou. La masa asta lucrez, de obicei, eu.“ 6 puncte
Adverb de loc Locuțiune adverbială

3 Notează felul și gradul de comparație al adverbului din enunțul: „Ai intrat prea devreme, ieși!“,
precizând și funcția lui sintactică. 6 puncte
Adverb Felul adverbului Gradul de comparație Funcția sintactică

4 Construiește câte un enunț în care adverbele acolo și astă-seară să aibă funcția sintactică de atribut
adverbial. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Transcrie interjecția din textul dat, precizând rolul ei. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 6 puncte


Tonul vocii regizorului este:
a calm; b indiferent; c poruncitor; d optimist.

7 Notează trei termeni desemnând părți componente ale unei scene de teatru, valorificând textul
dat. 6 puncte

8 Menționează trei aspecte importante ale unei piese de teatru, în viziunea Prezentatorului.
6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Explică ce ar trebui să facă actorul care interpretează rolul Prezentatorului, conform indicației:
„Către locul unde se află Regizorul“. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

157
U5 Lumea de pe scenă Evaluare

10 Prezintă o trăsătură a Prezentatorului, desprinsă din ce spune și din modul în care vorbește.
6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

B. 30 de puncte
Redactează un text de cel puțin 100 de cuvinte, în care să explici unor prieteni ai tăi din clasa a VI-a
rolul indicațiilor scenice din fragmentul extras din Opinia publică de Aurel Baranga.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să existe în compunere introducere, cuprins, încheiere; 10 puncte
• să explici rolul indicațiilor scenice din fragmentul dat; 10 puncte
• să respecți normele ortografice și de punctuație. 10 puncte

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

158
U6 Cunoașterea de sine
Competențe generale și specifice

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri


2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri


3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate în
faţa colegilor
3.3. Utilizarea unor surse diverse pentru realizarea de texte originale

4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


4.2. Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale şi semantice cu
cele sintactice şi morfologice din limba română standard
4.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare
corectă
4.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă
morfosintactică, fonetică şi lexicală
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul
de învăţare pe tot parcursul vieţii
U6 Cunoașterea de sine Lectură

Textul liric

1 Citește poezia Fior de Nicolae Labiș, reprodusă mai jos.


Poate-am visat ceva rău și-am uitat,
Poate-i doar pentru că vișinii s-au înflorat1,
Poate-i doar vântul ce limpede sună,
Ori pentru că au mușcat astă-noapte din lună
Vârcolacii, ori stele prea multe pe față
Mi-au picurat o otravă de gheață,
Ori poate e dimineață.

Cine ești, ori ce ești,


Abur ori duh străveziu de povești,
Care-ai pătruns și îmi macini mereu
Trupul și sufletul meu?

Privesc în oglindă – același mi-i chipul


Și buzele groase tăiate ca-n lemn. Dar vorbele-mi murmură: sună-ne,-ncearcă-ne,
Pe pavăza2 frunții văd bine că nimeni Sufletu-și pâlpâie albe chemări,
N-a scris, încă nu, nici un semn. Ochii îmi ard rotunjiți peste cearcăne,
Inima-și bate ecoul de zări.

Cine ești, ori ce ești,


1
a înflora (vb.) – a împodobi cu flori țesute, pictate ori Abur ori duh coborât din povești,
incrustate. Undă prelinsă să mă învenine,
2
pavăză (s.f.) – scut. Stea fulgerată în mine?

2 Completează cadranele alăturate.


Poezia mi-a provocat o stare de Mi s-a părut surprinzător

................…………………………….................................. ................……………………………..................................

................................................................................... ...................................................................................

Poezia mi-a adus aminte de Nu am înțeles din poezie

................…………………………….................................. ................……………………………..................................

................................................................................... ...................................................................................

3 Bifează, în lista de mai jos, situațiile care pot provoca un fior.


• a-i fi cuiva cald • a retrăi o amintire
• a-i fi cuiva frig • a-i fi cuiva teamă
• a fi în întârziere • a-i fi cuiva somn
• a trăi o emoție puternică • a se mira de ceva

4 Se spune că atunci când te înfiori trece un înger pe lângă tine. Notează și tu o superstiție legată de
senzația de înfiorare. Dacă nu știi niciuna, întreabă pe cineva apropiat.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

160
Lectură Textul liric U6

5 Completează enunțurile de mai jos, referitoare la structura textului liric.


a Prima strofă a textului se numește septimă, pentru că are versuri.
b Având câte patru versuri, celelalte strofe ale textului sunt .
c În strofa a doua, măsura versurilor este următoarea:
versul 1 silabe versul 2 silabe versul 3 silabe versul 2 silabe
d Strofa a doua prezintă rimă , iar strofa a patra are rimă .
e În strofa a treia, rima imperfectă este alcătuită din cuvintele / .
f La versurile 1 și 3 din strofa , rima este complex construită, dintr-un verb și un clitic
pronominal și un substantiv .
g Folosirea complexă a rimei are ca efect textului.

6 Explică folosirea în textul liric a persoanei I, singular și a persoanei a II-a, singular.

• …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Numește două emoții pe care le trăiește cel care se confesează, punându-le în legătură cu titlul.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

8 Identifică, în prima strofă, adverbul care transmite incertitudinea. Ce figură de stil i se asociază?
De ce?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9 Trăirile exprimate sunt ambigue, iar ființa caută explicații pentru starea sa. Completează tabelul
de mai jos cu exemplele potrivite din prima strofă.

Cauze pozitive Cauze negative

161
U6 Cunoașterea de sine Lectură

10 Notează o imagine vizuală și o imagine auditivă din prima strofă și explică semnificația lor. De ce
ar putea provoca un fior?
• imagine vizuală

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

• imagine auditivă

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

11 Recitește explicația pentru verbul a înflora.


Comentează imaginea obținută prin folosirea
lui în loc de a înflori.

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………

12 Ce tip de enunț apare în strofa a doua? Care este rolul său?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

13 Elementele prin care vocea lirică încearcă să-și explice emoțiile țin de sfera inconsistentului (abur)
sau a supranaturalului (duh din povești). Ce efect au acestea asupra ființei umane?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

14 Alege dintre variantele de mai jos pe cele care se potrivesc.


Sensul figurat al verbul a măcina din text este: a a chinui; b a distruge; c a fărâmița; d a zdrobi.

15 A treia și a patra strofă descriu consecințele pe care le are misterul ce asaltează ființa umană.
Notează-le pe două coloane, specificate mai jos.

Consecințe asupra trupului Consecințe asupra spiritului

16 Comentează cum sunt descriși în text ochii și inima, precizând ce sugerează fiecare aspect.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

162
Lectură Textul liric U6

17 Cine este cel care lucrează cu vorbele, încercându-le, ascultându-le cum sună? Precizează cum inter-
pretezi primul vers al strofei a patra, din această perspectivă.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

18 Alege, dintre variantele de mai jos, pe cea care crezi că se potrivește textului și justifică-ți alegerea.
Reluarea enunțului interogativ „Cine ești, ori ce ești…?“, în finalul textului, se poate referi la:
a nevoia de a găsi o altă explicație pentru starea de neliniște trăită;
b căutarea propriei identități de poet, în raport cu lumea exterioară;
c tendința de a exagera, specifică adolescenței.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

19 Asociază metaforele din ultima strofă, scrise în coloana din stânga,


cu semnificația posibilă, scrisă în coloana din dreapta.

a Abur ori duh coborât din povești A inspirația poetică, de origine divină

b Undă prelinsă să mă învenine B o ispită, o chemare din altă lume

c Stea fulgerată în mine C un rău nenumit care corupe ființa

20 Comentează poezia lui Nicolae Labiș, în 60 – 80 de cuvinte, din punc-


tul de vedere al semnificațiilor textului.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

163
U6 Cunoașterea de sine Limbă română

Sintaxa propoziției

1 Subliniază cu albastru predicatele verbale și cu verde predicatele nominale din fiecare text de
mai jos.
Cristina este fiica vecinilor mei și merge în fiecare zi la ore de
canto. Visează să ajungă cântăreață, dar asta nu o face să neglijeze
învățătura. Anul trecut a obținut premiul I și acum vrea să devină
din nou premianta clasei. Dirigintele Cristinei a rămas surprins de
ambiția ei, fiindcă părea interesată doar de unele materii.

Regatul de gheață/Frozen este un film de animație de succes și


spune o poveste interesantă. Când o profeție malefică scufundă un
regat într-o iarnă eternă, frumoasa Anna va porni alături de Kris-
toff, un alpinist curajos, în căutarea Crăiesei Zăpezii. Succesul de
casă al filmului înseamnă un succes al întregii echipe de producție.

2 Notează partea de vorbire prin care se exprimă predicatele verbale din enunțurile de mai jos.

a Am notat în jurnalul meu ce am făcut astăzi. ........................................................................

b Uite o fotografie reușită! .........................................................................

c Pâinea proaspătă răspândește o mireasmă îmbietoare. .........................................................................

d Hai în curtea școlii! ........................................................................

e Habar n-aveam de intenția ta. ........................................................................

3 Subliniază predicatele nominale din propozițiile de mai jos și analizează partea de vorbire prin
care se exprimă fiecare nume predicativ.
• Sora mea este mai mică decât mine.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
• Aripile fluturelui par de mătase.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
• Mașina de acolo este a noastră.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
• Andreea va deveni reprezentanta clasei în consiliul elevilor.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
• Pisica mea a ajuns vedeta străzii.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
• Mihai a rămas același, nu l-a schimbat noua școală.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
• Premiul obținut înseamnă recunoașterea efortului depus.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
• Planul ei este de a călători în țările din jurul României.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

164
Limbă română Sintaxa propoziției U6

4 Indică, prin subliniere, subiectele din fiecare enunț de mai jos și analizează părțile de vorbire prin
care se exprimă.
a Noi vom merge la cinema, iar ai noștri la teatru.
b Trenul va sosi în scurt timp.
c De cântat la pian este o plăcere pentru el.
d Doi au rămas în clasă, iar ceilalți au ieșit în curte.
e A identifica subiectele nu este dificil.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5 Completează tabelul cu complementele potrivite din enunțurile de mai jos.


• Le-am vorbit alor tăi despre dorința mea de a vizita Bucureștiul. • Colegilor mei le-ar plăcea să organi-
zăm o excursie în vacanța de vară. • Coșul ei era plin de cireșe. • Am terminat de amestecat ingredientele.
Complement direct Complement indirect Complement prepozițional

6 Subliniază complementele din textul de mai jos. Precizează felul lor și analizează părțile de vor-
bire prin care se exprimă.
• Am rugat-o pe verișoara ta să îi împrumute colegului meu de bancă romanul acesta. • Primului dintre
înscriși îi vom oferi un bonus. • M-am săturat de răsfoit această revistă.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

165
U6 Cunoașterea de sine Limbă română

7 Bifează căsuța corespunzătoare circumstanțialului scris italic în enunțurile date.


Circumstanțial
Enunțuri
de loc de timp de mod de scop de cauză
A citit romanul pentru a participa la ședința
clubului de lectură.
A ieșit fără a explica motivul.
Alex și Adrian vor călători cu avionul la Londra.
Crapă pietrele de frig.
După ore, elevii au discutat despre cele
întâmplate.
Mi-am amintit perfect versurile.
Nu l-am mai văzut niciodată.
Pentru a ajunge aici, a luat tramvaiul 23.
Plecând în grabă, a uitat umbrela.
S-au oprit acolo.

8 Subliniază atributele din enunțurile de mai jos, unește-le cu o linie de câte o casetă, apoi notează
felul lor.
• Privirea blândă a acelei femei i-a amintit de bunica lui.

• Caișii îngrijiți de mine au înflorit.

• Ce fructe preferi?

• M-am întâlnit cu doi vecini ai mei, dar cu nicio vecină.

• În satul Maieru există un muzeu interesant.

• Visul de a ajunge la mare i s-a împlinit.

• Teza de mâine va fi la matematică.

• Vom cumpăra o nouă mașină de spălat.

9 Precizează funcția sintactică a cuvintele notate cu italice din textele de mai jos, analizând părțile
de vorbire prin care se exprimă.
a „Cine era Radu, cine era Floarea, ce era foamea cu ochii strâns lipiți
cine era Filimon, difuzorul hârâind după fiecare prânz
iar mai apoi, după mine, Ion cine era? în care plecaseră toți
ce însemna primăvara și trupul meu îngust se chircea
cu noroiul boindu-se-n curte în fălcile liniștii“
printre petele zăpezii risipite ca surcelele? […] Ioana Nicolaie, Pândind

166
Limbă română Sintaxa propoziției U6

b „De la tata am o mică trufie


și-un sentimentalism dubios
de la muma exact pe dos
bunica Ana m-a-nvățat ce se cade și ce nu
că «lumea se uită și judecă și vorbește»
de la bunicu Nicolae am înverșunata tăcere
cu care stai în fața celorlalți
făcându-i să se simtă nu mai mult decât sunt
de la Ica aflat-am cumpătarea și-un fel liniștit
de a fi c „De unde să încep să mă caut? Unde aș putea fi
de la bunica Elvira am mândria eu însumi? Ce căutam eu? Sufletul meu. Unde?
la care alintul ei a adăugat țâfna Și cum se putea recunoaște adevăratul meu
de la Dodoloi am învățat suflet între miile de suflete pe care le purtam
să nu mă mir de nimic […]“ în mine?“
Simona Popescu, Îndârjește-te Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

167
U6 Cunoașterea de sine Redactare

Stil: naturalețe, armonie, varietate, originalitate, concizie

1 Citește fragmentul de mai jos și apoi răspunde la întrebări.


„Intru în bibliotecă. […] Mă duc țintă la locul preferat,
adică sus, în colțul de la fereastră.
Lumina scaldă această zonă.
Iau o carte de astrofizică. Nu m-am gândit de mult la
concepte de ansamblu.
Poate c-am fost prea concentrată pe lucrurile mai mici.
Mi-am ținut mintea concentrată pe anumite chestii dis-
tincte.
Citesc despre galaxii și microunde cosmice și asta mă
ajută să respir mai ușor.
Așez în perspectivă locul meu în univers.
Sunt praf de stele.
Sunt de un maro-auriu.
Sunt doar o scamă într-o întindere vastă.“
Holly Goldberg Sloan, Din 7 în 7

a Folosește culori diferite pentru a evidenția, în text, ele-


mentele ce țin de naturalețea stilului (cu galben), de
varietate (cu roșu) și de originalitate (cu verde). Ai în
vedere trăsăturile menționate în tabel, în prima coloană.
b Acordă un calificativ de la 1 la 3 (1 pentru insuficient,
2 pentru mediu și 3 pentru foarte bine) pentru fiecare
dintre următoarele trăsături ale stilului prezente în
fragmentul dat. Notează în tabel, în dreptul punctaju-
lui acordat, o scurtă justificare a calificativului propus
de fiecare dată.
Caracteristici 3 p. = foarte bine 2 p. = bine 3 p. = insuficient
ale stilului
Naturalețe = exprimare
firească, necăutată a ideilor,
apropiată de exprimarea orală

Armonie = muzicalitate,
repetarea unor cuvinte sau
sunete cu efect eufonic,
evitarea alăturărilor neplăcute
de sunete (ca cu, ca că etc.).
Varietate = folosirea unui
vocabular divers, a unor fraze
variate ca structură gramaticală

Originalitate = noutatea ideilor


exprimate, puterea textului de
a capta interesul cititorului,
folosirea expresivă a limbajului

Concizie = exprimare
concentrată

168
Redactare Stil: naturalețe, armonie, varietate, originalitate, concizie U6

c Care este trăsătura stilului prezentă în cea mai mare măsură în fragmentul dat? Dar trăsătura cel mai
slab reprezentată? Confruntă răspunsul tău cu al colegilor.

d Rescrie textul mai concis, încercând să-i dai mai multă armonie. Îl poți rescrie în versuri, dacă ți se pare
mai potrivit.

2 Scrie un text asemănător despre tine, în care să prezinți un moment în care ai încercat să reflectezi
serios asupra ta, pentru a-ți înțelege rostul în univers. Concentrează-te pe următoarele aspecte:
• găsește o voce care să fie doar a ta, prin care să captezi interesul colegilor tăi (poți folosi un ton amuzat,
poți fi autoironic sau să adopți un ton grav);
• exprimă-te fluent și firesc;
• evită alăturările neplăcute de sunete;
• folosește fraze care să aibă structuri și lungimi diferite;
• fii concis.

3 Activitate de grup. Alcătuiți o broșură cu toate textele colegilor din clasa voastră. Lăsați o pagină
liberă în dreptul fiecărui text, în care toți colegii vor nota ce le-a plăcut mai mult în acesta.

169
U6 Cunoașterea de sine Evaluare

Evaluare
Citește textul de mai jos și răspunde apoi cerințelor.

O dungă roșie-n zări se iscase


și plopii, trezindu-se brusc, dinadins
cu umbrele lor melodioase
umerii încă dormind, mi i-au atins.

Mă ridicam din somn ca din mare,


scuturându-mi șuvițele căzute pe frunte, visele,
sprâncenele cristalizate de sare,
abisele1.

Va fi o dimineață neobișnuit de lungă,


urcând un soare neobișnuit.
Adânc, lumina-n ape o să-mpungă:
din ochii noștri se va-ntoarce înmiit! Mă ridicam, scuturându-mi lin undele.
Apele se retrăgeau tăcute, geloase.
Plopii mi-atingeau umerii, tâmplele
1
abis (s.n., pl. lit. abisuri) – adâncime mare, prăpastie cu umbrele lor melodioase.
adâncă, hău. Nichita Stănescu, Dimineață marină

A. 60 de puncte
1 Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. 6 puncte
În versurile „Va fi o dimineață neobișnuit de lungă/urcând un soare neobișnuit.“, cuvintele scrise italic sunt,
în ordine:
a un predicat nominal și un atribut adjectival;
b un predicat verbal, un subiect și un atribut adjectival;
c un predicat verbal, un complement direct și un atribut verbal.

2 Notează, din prima strofă, trei atribute exprimate prin părți de vorbire diferite și precizează felul
fiecăruia. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3 Completează tabelul următor, în care apar cuvinte din Dimineață marină de Nichita Stănescu.
6 puncte
Cuvânt Parte de vorbire Funcție sintactică
umerii
de sare
lin

4 Construiește un enunț în care adjectivul tăcute să fie nume predicativ. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

170
Evaluare U6

5 Notează tipul de subiect (exprimat/neexprimat) din fiecare fragment de mai jos. 6 puncte

• „Mă ridicam din somn ca din mare […].“ ...........................................................................................

• „Adânc, lumina-n ape o să-mpungă […].“ ...........................................................................................

• „Plopii mi-atingeau umerii, tâmplele […].“ ...........................................................................................

6 Precizează, într-un enunț, care este sentimentul trăit de cel care se confesează. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7 Notează în casete figurile de stil corespunzătoare secvențelor de mai jos. 6 puncte

a „plopii, trezindu-se brusc“

b „umbrele lor melodioase“

c „scuturându-mi șuvițele căzute pe frunte, visele,/


sprâncenele cristalizate de sare,/abisele“

8 Alege litera corespunzătoare variantei corecte. 6 puncte


Poezia sugerează momentul în care ființa ia act de sine în mod lucid, prin:
a metafora apelor;
b metafora răsăritului;
c metafora somnului.

9 Precizează care sunt cele două dimensiuni ale peisajului descris și ce elemente ale naturii le
reprezintă. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

10 Comentează strofa a doua a poeziei, în 60 – 80 de cuvinte. 6 puncte

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

171
U6 Cunoașterea de sine Evaluare

B. 30 de puncte
Redactează o notă de jurnal de aproximativ 200 de cuvinte în care să descrii emoțiile legate de un
moment în care ai înțeles un lucru important despre tine sau despre felul tău de a fi.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
• să ai un conținut adecvat cerinței, adică să descrii ceea ce ai simțit în momentul respectiv, utilizând convențiile
jurnalului; 12 puncte
• să te exprimi într-un stil personal, folosind trei calități particulare ale stilului; 9 puncte
• să respecți calitățile generale ale stilului; 3 puncte
• să respecți normele de ortografie și de punctuație; 3 puncte
• să scrii lizibil și să așezi adecvat textul în pagină. 3 puncte

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.

172
Fișe de autoevaluare

Unitatea 1 – Călătorie în necunoscut


Calificativul meu
CS Competențe dobândite

- identific elementele de bază din textul narativ literar: acțiune, fire narative, personaje, narator, indici de
spațiu și de timp
2.1. - identific etapele acţiunii într-un text narativ
- identific informațiile esențiale dintr-un text discontinuu
- identific informațiile esențiale dintr-un anunț
-a
 sociez ceea ce citesc cu experiențe personale (situații, tipuri umane, stări, atitudini) sau cu alte texte
2.3.
literare
- îmi exprim opinia privind textele citite, făcând trimitere la exemple potrivite din text
2.4.
- imaginez posibile continuări ale textelor citite

3.1. - redactez un text complex, cu respectarea etapelor procesului de scriere

- identific punctele tari și pe cele slabe din textele redactate de mine, pe baza criteriilor propuse de
3.4.
profesor
- recunosc şi folosesc corect şi adecvat categoriile semantice
- recunosc pleonasmele şi evit utilizarea lor în exprimare
4.2.
- folosesc corect şi adecvat conjuncţiile coordonatoare
- recunosc şi utilizez adecvat termeni ştiinţifici şi termeni regionali
- înțeleg raporturile logice dintre părțile de propoziție
4.3. - nu realizez confuzii paronimice
- folosesc corect accentul
- utilizez o sintaxă corectă, fără dezacorduri
4.4. - cunosc și aplic normele limbii române standard, oral și în scris
- folosesc, atunci când este cazul, instrumente normative (DOOM2, DEX etc.)
- când scriu un text, structurez ideile în mod coerent, ținând cont de raporturile logice dintre
4.5.
evenimentele sau aspectele pe care le prezint

Unitatea 2 – Aproape de ceilalți


Calificativul meu
CS Competențe dobândite

- compar diferite puncte de vedere exprimate pe marginea textelor citite


2.2.
- evaluez puncte de vedere diverse referitoare la personajele dintr-un text narativ
- îmi exprim opinia privind textele citite, făcând trimitere la exemple potrivite din text
- îmi pot crea o imagine mentală a unui personaj
2.4. - analizez un personaj pe baza unor perspective diverse
- asociez ceea ce citesc (situații, personaje, stări) cu experiențe personale
- realizez desene, jocuri de rol sau alte produse pentru a exprima ce am înțeles din textele citite
- r edactez caracterizarea unui personaj, conturând o imagine complexă a acestuia (trăsături, valori ale
3.2.
personajului, mijloace de construcție a personajului)
- identific punctele tari și pe cele slabe din textele redactate de mine, pe baza criteriilor propuse de
3.4.
profesor
- identific verbele predicative și pe cele copulative
- identific locuțiunea verbală
- recunosc modurile și timpurile verbului, înțelegând rolul lor în comunicare
- identific formele verbale nepersonale (infinitivul, participiul, gerunziul și supinul) și le folosesc adecvat
4.1.
în propria comunicare
- înțeleg rolul verbului la un mod personal în cadrul unui grup de cuvinte și relația acestuia cu părțile de
propoziție cu care se poate combina (nume predicativ, subiect, complement, circumstanțial)
- identific circumstanțialul de cauză și circumstanțialul de scop, înțelegând rolul lor în comunicare
- folosesc corect și adecvat modurile și timpurile verbului în propria comunicare
4.2.
- folosesc adecvat circumstanțialul de cauză și circumstanțialul de scop în propria comunicare
- cunosc și aplic normele limbii române standard, oral și în scris
4.4.
- folosesc, atunci când este cazul, instrumente normative (DOOM2, DEX etc.)

173
Fișe de autoevaluare

Unitatea 3 – Harta sentimentelor


Calificativul meu
CS Competențe dobândite

- identific trăsăturile textului poetic


- recunosc elemente de versificație: vers, măsură, strofă, rimă și ritm
2.1. - recunosc un text liric
- disociez între autor și vocea care enunță discursul liric
- identific într-un text literar epitetul, comparația, personificarea și înțeleg semnificația acestora
- desprind semnificația unui text liric citit
2.3.
- îmi exprim opinia privind un text liric citit, dându-i o interpretare personală
- redactez un text complex, respectând etapele procesului de scriere a unui text
- redactez o descriere, respectând structura acesteia
3.1. - r edactez o compunere în care descriu o emoție, prezentând impresii personale, detalii semnificative și
impresii generale
- redactez o compunere în care comentez un pasaj dintr-un text literar
-p
 entru scrierea unui text, mă documentez din diverse surse (texte literare sau nonliterare, reproduceri
3.3.
de artă, filme, fotografii etc.)
- folosesc corect în comunicare substantivul, prepoziția și adjectivul
4.1.
- înțeleg rolul substantivului și adjectivului în textele literare și în comunicarea curentă
- recunosc toate categoriile gramaticale ale substantivului și adjectivului
- identific regimul prepozițional în limba română
4.2.
- r ecunosc formarea unor substantive și adjective și rolul acestor procedee în realizarea înțelegerii în
comunicare
-a
 plic în mod conștient regulile ortografice și ortoepice privitoare la substantiv, adjectiv și prepoziție în
4.3.
comunicarea scrisă și orală

4.4. - mă raportez conștient la relațiile sintactice dintre cuvinte privitoare la substantiv și adjectiv

4.5. - într-un text oral sau scris, îmi structurez logic enunțurile, când utilizez substantivele sau adjectivele

Unitatea 4 – Granițe între lumi


Calificativul meu
CS Competențe dobândite

- identific elementele de bază din textul narativ literar: acțiune, personaje, narator, indici de spațiu și de
timp
2.1 - identific specificul etapelor narațiunii într-un text pe temă fantastică
- înțeleg mecanismul de producere a fantasticului, bazat pe ezitarea între real și ireal
- identific informațiile esențiale dintr-un text multimodal enciclopedic
- îmi exprim opinia privind textele citite, făcând trimitere la exemple potrivite din text
2.2. - interpretez comportamentul unui personaj, folosind argumente multiple
- compar ceea ce citesc cu experiențe personale sau cu alte texte literare

2.4. - știu să utilizez o enciclopedie tipărită sau online

3.1. - redactez un text complex, cu respectarea etapelor procesului de scriere

- mă documentez din diverse surse pentru redactarea unui text


3.3.
- utilizez în mod corect regulile privind citarea și întocmirea bibliografiei
- recunosc toate tipurile de pronume și de adjective pronominale în diverse situații de comunicare
- fac distincția între pronume și adjectiv pronominal
4.1.
- sesizez calitatea de centru sau de adjunct a pronumelui
- identific funcțiile sintactice ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale
- sesizez folosirea greșită a pronumelor și a adjectivelor pronominale în mesajele orale sau scrise
4.4.
- utilizez formele corecte ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale în comunicare

4.5. - identific rolul pronumelor și al adjectivelor pronominale în mesajele orale sau scrise

174
Fișe de autoevaluare

Unitatea 5 – Lumea de pe scenă


Calificativul meu
CS Competențe dobândite

- recunosc modul în care sunt organizate informațiile într-un text dramatic


2.1. - formulez enunțuri privind mesajul unui text dramatic
- identific trăsăturile specifice unui text dramatic
- interpretez elementele definitorii ale comportamentului unui personaj, folosind argumente multiple,
2.3.
de tipuri diferite
- îmi exprim opinia privind textele citite, făcând trimitere la exemple potrivite din text
- analizez un personaj pe baza unor perspective diferite
2.4.
- asociez ceea ce citesc cu experiența personală
- realizez desene pentru a exprima viziunea mea asupra scenografiei unui spectacol de teatru
- redactez caracterizarea unui personaj dintr-un text dramatic
- redactez o compunere despre un text dramatic
3.2.
- redactez o cerere
- redactez texte diverse (personale, informative, procedurale, descriptive)
- identific punctele tare și pe cele slabe din textele redactate de mine, pe baza criteriilor propuse de
3.4.
profesor
- verific corectitudinea, coerența semantică într-un text/mesaj
- inițiez un dialog
4.1. - aplic strategii de menținere a unui dialog
- aplic strategii de finalizare a unui dialog
- utilizez formule de particularizare la context, la receptor și la scopul vizat, în cadrul unui dialog

4.3. - utilizez în mod corect limba română

- mă raportez conștient la normă în exprimarea intenției de comunicare


4.4.
- folosesc, atunci când este cazul, instrumente normative (DOOM, DEX etc.)

Unitatea 6 – Cunoașterea de sine


Calificativul meu
CS Competențe dobândite

- identific trăsăturile textul liric: subiectivitatea și expresivitatea


2.1 - recunosc elemente de versificație precum strofă, vers, rimă și pot intui ritmul unei poezii
- disociez între autor și vocea care enunță discursul liric
- îmi exprim opinia privind textele citite, făcând trimitere la exemple potrivite din text
2.2.
- recunosc metaforele dintr-un text liric și le pot interpreta într-un mod coerent și adecvat
-a
 sociez ceea ce citesc cu experiențe personale (situații, tipuri umane, stări, atitudini) sau cu alte texte
2.3.
literare
- redactez un text complex, respectând etapele procesului de scriere a unui text
3.2.
- respect calitățile generale și particulare ale stilului în redactare
-m
 ă documentez din diverse surse (texte literare sau nonliterare, dicționare, enciclopedii, reproduceri
3.3.
de artă etc.) pentru redactarea unui text

4.2. - recunosc toate părțile de propoziție învățate și analizez părțile de vorbire prin care sunt exprimate

4.3. - înțeleg raporturile logice dintre părțile de propoziție

4.4. - utilizez o sintaxă corectă, fără dezacorduri


- când scriu un text, structurez enunțurile în mod logic, ținând cont de raporturile dintre diversele
4.5.
părți de propoziție

175
Pentru comenzi vă puteţi adresa Departamentului Difuzare
C.P. 12, O.P. 63, sector 1, București
Telefoane: 021.796.73.83, 021.796.73.80
Fax: 021.369.31.99