Sunteți pe pagina 1din 4

Anul

II de studiu
Disciplina: Drept internațional public I
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2020-2021

Sinteze curs 6
Data: 11 noiembrie 2020

SUCCESIUNEA STATELOR (continuare curs 5)

Problema succesiunii statelor apare atunci când au loc modificări teritoriale, indiferent dacă acestea
duc sau nu la apariția unor noi state. Modificările teritoriale se pot prezenta în următoarele forme:
a) fuziunea sau absorbția într-un singur stat;
b) dezmembrarea unui stat;
c) separarea sau secesiunea;
d) transferul de teritoriu.
Succesiunea statelor constă într-o „substituire a unui stat cu alt stat (o substituire de suveranitate)
cu privire la un anumit teritoriu, în privința tratatelor, bunurilor și datoriilor sale, întinderea drepturilor și
obligațiilor fiind stabilită în mod suveran de statul succesor1.”
Succesiunea statelor ridică următoarele două probleme: succesiunea la tratate și succesiunea la
bunuri, arhive și datorii.
Potrivit Convenției de la Viena privind succesiunea statelor la tratate (1978), succesiunea la tratate a
statelor se realizează astfel2:
- în cazul fuziunii și dezmembrării, ca regulă generală, operează continuitatea tratatelor, cu excepția
situației în care au intervenit alte înțelegeri între părți sau când aplicarea tratatelor ar fi incompatibilă cu
scopul și obiectul lor sau ar modifica radical executarea clauzelor sale. Ele operează numai cu privire la
teritoriul pentru care au fost încheiate, sau la întregul teritoriu numai cu asentimentul statului succesor și în
urma înțelegerii părților.
- în cazul transferului, tratatele încheiate de statul cedent încetează să producă efecte pe teritoriul
cedat, iar tratatele încheiate de statul dobânditor încep să-și producă efecte pe acest teritoriu. Tratatele
încheiate cu privire la teritoriul cedat de regulă își păstrează valabilitatea;
- tratatele politice dispar, cele tehnice sunt păstrate;
- sunt păstrate tratatele de aplicare teritorială (localizările);
În ceea ce privește succesiunea statelor la bunuri, arhive și datorii, Convenția de la Viena din anul
1983, stabilește următoarele:
- bunurile, de regulă, se transmit gratuit și integral statului succesor indiferent de locul unde se află;
- datoriile rămân la statul anterior, dacă acesta mai există. În cazul în care statul anterior a dispărut,

1
Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Drept internațional public. Sinteze, Ediția 9, Editura C.H. Beck, București, 2018, pag.
100.
2
Potrivit Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., pag. 101.

1
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public I
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2020-2021

datoriile sunt preluate de către statul sau statele succesoare, proporțional cu mărimea teritoriului și a
populației. În situația transferului de teritoriu, vor fi preluate numai datoriile localizabile.

ALTE SUBIECTE DE DREPT INTERNAȚIONAL ȘI ENTITĂȚI INTERNAȚIONALE


1. Organizații internaționale interguvernamentale - subiecte de drept internațional
2. Alte subiecte de drept internațional
3. Alte entități de drept internațional

1. ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE INTERGUVERNAMENTALE - SUBIECTE DE DREPT INTERNAȚIONAL

1. Noțiune:
Potrivit definiției propuse de Comisia de Drept internațional, OI = „o asociere de state, constituită
prin tratat, înzestrată cu o constituție și organe comune și posedând o personalitate juridică diferită distinctă
de cea a statelor membre”. În plus, Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor, face o precizare, în sensul
că prin expresia „organizație internațională” se înțelege o „organizație internațională interguvernamentală”.
OI sunt subiecte de drept derivat deoarece acestea sunt rezultatul acordului de voință al statelor
care le-au constituit.
2. Elementele constitutive ale OI
- asociere de state realizată printr-un tratat constitutiv;
- existența unui sistem instituțional propriu;
- personalitate juridică proprie (personalitate juridică internațională) distinctă de cea a statelor membre.

2. ALTE SUBIECTE DE DREPT INTERNAȚIONAL

1. Vaticanul și Ordinul Suveran Militar de Malta


A. Vaticanul
- este un subiect atipic de drept internațional;
- întrunește doar o parte dintre caracteristicile statalității;
- prin acordurile de la Laterano (1929), statul italian recunoaște proprietatea exclusivă şi jurisdicţia
suverană a Vaticanului asupra a 44 ha din teritoriul Romei, inviolabilitatea sa, dreptul de reprezentare
diplomatică (prin nunţi papali);
- Vaticanul încheie tratate internaţionale (concordate), este membru sau observator la organizaţii
internaţionale, conferinţe etc.;

B. Ordinul Suveran Militar de Malta


- denumirea oficială: Ordinul Suveran, Militar, Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos și de
Malta;

2
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public I
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2020-2021

- este subiect atipic de drept internațional


- este recunoscut ca subiect de drept internațional, întreținând relații diplomatice cu 107 state de pe
toate continentele și cu UE;
- are calitatea de observator permanent la ONU, din 1994;
- Ordinul este condus de un Mare Maestru, care conduce Ordinul asistat de Consiliul Suveran (guvern),
ai cărui membri sunt aleși de către Adunarea Supremă (rol de parlament).

2. Popoarele și mișcările de eliberare națională


Mișcările de eliberare națională „sunt forme de organizare a popoarelor care luptă pentru eliberarea
lor națională. Dreptul internațional a recunoscut calitatea de subiect de drept internațional mișcărilor de
eliberare națională, în baza principiului egalității în drepturi a popoarelor și dreptul lor la autodeterminare”3.
Pentru ca mișcarea de eliberare națională să fie recunoscută, este necesară întrunirea următoarelor
cerințe:
- „existența unor organe proprii de conducere, care să exercite o autoritate efectivă asupra unei părți
însemnate din teritoriu;
- existența unor forțe organizate, capabile să lupte până la capăt pentru eliberarea națională”4.
Popoarele care luptă pentru eliberare națională au următoarele drepturi:
- „dreptul de a desfășura acțiuni de luptă, inclusiv prin folosirea forței;
- dreptul la autoapărare și la neamestec în treburile interne;
- dreptul ca forțelor lor armate să li se aplice regulile dreptului internațional umanitar;
- dreptul de reprezentare diplomatică;
- dreptul de a participa cu statut de observator la lucrările O.N.U. și ale altor organizații
internaționale;
- dreptul de a încheia tratate internaționale”5.

3. ALTE ENTITĂȚI DE DREPT INTERNAȚIONAL

A. Organizațiile internaționale neguvernamentale (ONG) = o „asociație internațională fără scop


lucrativ, constituită din persoane fizice sau juridice de drept intern având naționalități diferite, în
conformitate cu dreptul intern al statului pe al cărui teritoriu își are sediul”6.
Acest tip de entitate nu este considerat ca subiect de drept internațional.

3
Dumitra Popescu, Felicia Maxim, Drept internațional public, vol. 1, Editura Renaissance, București, 2011, pag. 83.
4
Idem.
5
Idem.
6
Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., pag. 142.

3
Anul II de studiu
Disciplina: Drept internațional public I
Titular curs: conf. univ. dr. Roxana-Mariana Popescu
2020-2021

B. Societățile transnaționale
Nu sunt considerate subiecte de drept internațional.
C. Poziția individului în dreptul internațional
Pentru susținerea afirmației potrivit căreia „individul este subiect de drept internațional” se folosesc
următoarele argumente:
- individul este subiect al răspunderii penale în dreptul internațional;
- individul este destinatar direct al unor norme din comunități internaționale;
- individului i se recunoaște calitatea de parte în fața unor instanțe internaționale, putând chiar
declanșa acțiuni.

Pentru completarea informațiilor, poate fi studiată una din următoarele lucrări:


1. Raluca Miga Beșteliu, Drept internațional public, vol. I, Ediția 3, Editura C.H.Beck, București, 2014,
pag. 45-67.
2. Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, Drept internațional public. Sinteze, Ediția 9, Editura C.H. Beck,
București, 2018, pag. 123; 140-144.